Universul, noiembrie 1891 (Anul 8, nr. 291-316)

1891-11-26 / nr. 312

Universul No. 312. golit buzunarele , a împărțit toți banii ce i-î avea disponibili în călătoria de la Si*­vad­ia la Petersburg.* * * irola.—Unul din distinșii membrii ai ei Athanasios, Ibrahim Pehlivan, care îl parte la jaful de la Ciorcheschioi, presentat de bună-voe autorităților din Cantinopol. El a fost imediat numit­or de câmp la Rodosto, unde se crede­a lucruri interesante despre foștii lui i­­spazit sa­u coleg­ i­­­ik. w. Fiica unui bețiv citea tatălui său istoria sfântă. Ajungând la potop, bețivul întrerupse pe fică-sa zicendu’i: î — Cum ? Patru­zeci de zile tot apă ? !Mai bine am merge la nunta de la Cana! ® minune „Gazeta de Moscova.“ spune că primarul acelui oraș a invitat pe consiliul municipal ■ să voteze primirea, pe contul monastirei ,Sf. Simion, a unei sume de 50 mii ruble, făgăduită de negustorul I. Startsen­ Iată în ce împrejurări s-a făcut această făgă­­duială, D. Startsen aflându-se într’o zi cu pri­marul îi zise : — De aș câștiga lotul cel mare de 100 fie mii ruble al loteriei municipale, aș da pe jumătate din acea sumă monastirii Sf. Simion. — Adevărat? — Pe cuvîntul meu. . Trecură câte­va zile, loteria se trase și­­ 1. Startsen câștigă lotul cel mare de 100 mii ruble. Primarul i-a amintit de făgăduială și fericitul câștigător i’a dat gata să nume­re primăriei 50 mii ruble. Cisme plutitoare­­. ----­ D-na Biderbi a dovedit acum de curând că ar putea cine­va să umble pe jos pe ștapă. El a umblat pe rîul Hudson de la Albans la New­ York, o distanță de 250 ki­lometri. A mers cu o iuțeală medie de­­ 3V2 kilometri pe oră și a câștigat prin­­soarea care se urcă la­ 2500 franci numai. Cișmele ce purta erau confecționate din lemn de cedru și dinăuntru erau căptușite cu tinichea subțire. Lungimea lor era de doi metri și lățimea de o jumătate. Sub acesta cîșma erau­ trei aripi care când­ piciorul înainta ele se închideau și când sta se deschideau ca niște lopeți. O sinucidere un vason Un călător, care se afla într'un com­partiment de tren de prima clasă, No. 137, pe când se ducea din St. Mandé la Vin­cennes, (Francia) s-a sinucis deunăzi tră­­gându-și o lovitură de revolver în tâmplă. Imediat după împușcătură moartea a fost instantanee. Nenorocitul era un tener de 25 ani, bi­ne îmbrăcat, cu redingota neagră, panta­lonii și jiletca cenușii, și cu pardisiu. Pe cămașa sa se citea inițialel­e B. M. O cutie poștală internațională O ast­fel de cutie există la capul Horn, la sudul Americei, în țara de foc. E legată cu fer de o stâncă și toți marinarii care trec prin acele ape primejdioase își pun în ea scrisorile către părinți, către ființele iubite. Când vasul de poștă care trece pe acolo de doue ori pe lună, scapă de teri­bilul cap Horn, câți­va marinari se întorc pe uscat la cutia poștală din vârful stâncei și iau scrisorile pe care le duc sau le tri­mit în țările unde sunt adresate. Lucrul curios este că nici o scrisoare d’astea încredințate marinarilor fără nici un soiii de răspundere ii s’a perdut. Tóte au ajuns la destinație. Navigatori cunosc mai bine ca ori­cine grijile de care sunt chinuiți cei d’acasă de soarta celor plecați, însurați lângă ghilotină D. Bois-Grefi­er care publică în acest moment „Souvenirs d’un vieux Rennais“ povestește că în 1793 un religios augus­­tin din acest oraș, numit Bobe, fu con­damnat la moarte și condus pe piața pa­latului, la picioarele ghilotinei pentru a fi esecutat. Era un om tânăr, inteligent, bine făcut. In urma lui aproape de eșafod, ve­nea o călugăriță calvină, frumoasă, care trebuia să fie, și densa ghilotinată. Un comisar al guvernului, trecea pe a­­colo chiar în acel moment când trebuia să se facă execuția, căruia îi vine idea să’și petreacă s’căpându-le viața. El îna­­intă lângă condamnați și zise: — Cetățene Bobe, consimți tu ca să ei de această călugăriță de femee ? I» •— Da, cetățene dacă și densa consimte. — Și tu cetățeane, primești ? Religioasa plecă ocini în jos înroșindu­­se la față. Ei fură conduși atunci la primărie, unde se căsători numai decât. Noui­ soți ple­cară și se stabiliră la .Tonausi unde d-nu Bobe nu întârzia­­ Va intra în direcția con­­tribuțiunelor directe El deveni controlor în această administrație. ULTIME ȘTIRI Luni. S’a disolvat consiliul comunei Brabova din județul Dolj. O D. Dim. A. Sturza, singurul numismat în țară, pregătește un volum care va cu­prinde mai multe date și detalii asupra numismaticei române. O­r. Ion Ghica, veteranul de la 1848 și fostul nostru ministru plenipotențiar la Londra, aranjează acuma un volum, care va cuprinde o serie de scrisori de ale luptătorilor pentru renașterea nostră națională. O Primăria Capitalei a hotărît ca pe lân­gă calea Victoriei, să lumineze și mai mul­te alte strade cu electricitate, o . Aflăm cu părere de rest încetarea din viață a doctorului Steiner, medic șef al spitalului „Caritas“ din capitală. O La 10 Decembre se va face la Primăria capitalei alegerea a doi membrii pentru Camera de comerț din capitală.­­ Iată zvonul care circula ieri Duminecă, despre compunerea cabinetului L. Catargiu, președinte și interne; Al. Lahovari, externe ; C. Olănescu, lucrări publice; M. Ghermani, finanțe ; P. Poni­ culte; Al. Marghiloman, justiție; General Lahovari, războiu; Al. Știrbeiu, domenii. O Mâine va continua înaintea tribu­nalului de comerciu, dezbaterile în pro­cesul dintre compania gazului cu pri­măria capitalei.­ ­ Rabinul Meyersohn din Focșani, a în­sărcinat pe d-nii H. Edelstein și M. B. Kolmn să strângă rufe, haine și încălță­minte pentru nenorociri­ din Herța ca ui sofer îngrozitor și comunitatea israelită a răspuns cu grăbire la apel. Fapta vor­bește de sine și­­ ar fi de dorit ca și cele­l­alte com. din diferite orașe să imiteze exemplul dat de d. Meyersolm.­ ­ Din Focșani se scrie că tinerii cari sunt chemați în acel oraș a satisface legei recrutare! în anul 1892 sunt în număr de 210; din aceștia sunt 95 evrei; dintre toți tinerii au invocat supuși a streină 4 evrei, 2 Români și 1 Ungur. " O­­ comisiune compusă din d-nnî generali Fălcoianu, Ipătescu, Pilat și coloneii­ Carp și Tell va asista la experiențele ce vor începe la 1 Decembre pentru încercarea sistemului de roate pentru căile ferate, toate ce se vor pune la tunuri, sistem in­ventat de­­ 1. gen. Arion.­­ O mare tâlhărie s’a comis în comuna Odaia din județul Ilfov. O bandă de 7 indivizi s’a introdus în casa comerciantului Al. Răducanu și l’au bătut pe el, pe femeea și copii lui, furând 5000 de lei. D. judecător de instrucția Zamfirescu și procurorul Mitilineu, au plecat la fața lo­cului spre a ancheta cazul.­­ D-nii locotenenți-colonel Grămăticescu și Șomănescu din artilerie sunt înaintați pe ziua de 29 Noembre la gradul de co­loneii.­­ Studenții universitari de la societatea Unirea vor scoate în curând o revistă ști­­ințifică-literară, redactată numai de stu­denți. C­­urtea de Casație va avea în curând să stabilească o jurisprudența asupra in­­terpretărei ce trebue să se dea legei a­­supra loteriilor. Se știe că până acum instanțele de fond au­ condamnat pe comercianții cari vindeau orice fel de loturi streine.­­ In tirgul de rîmători de la Severin, prețurile sunt invariabile, 80—90 bani kilogramul. Rîmători intrați în tîrg de la 1 Aprilie până la 8 Noembre 1891, 10.715. Vînduți în interiorul țărei 2335 ; expor­tați în Austro Ungaria 405; tăiați de So­cietatea Elvețiană pentru export 910 ; râmași în selașe 7065. Sănătatea vitelor este excelentă. O i — 3 Locuitorii din strada Sf. Elefterie ni se plâng, că nu li se curățesc strada cu lu­nile și nici pa va giti cura să cade n’av. M. S. Regele dimpreună cu a. s. r. moș­tenitorul sunt nevoiți să înfrunte gunoaele și noroaele în ducerea lor pedestră spre noul spital militar. De aseminea și calea Plevnei spre judecătoria de verde e mur­dară și după cum am vorbit că sunt forte mulți împricinați la judecătoria ocol. III din Capitală eî să plâng că lângă acesta judecătorie ne­existând nici un pava­­giu, sunt nevoiți să m­tte în noro­ și până ce se im face un pavagiu și­ sărăcimea să rabde de sete, din cauză că nu există ciș­mea. Facem apel la edilii capitalei să ia de urgență măsuri de îndreptare. Ilustrația noastră O sinucidere în tribunal La Holdund în Caucas (America) un om anume Wede Kirns se află înaintea tribunalului pentru furtul a 5000 de do­lari de la stăpânul său­ bancher. Kirns s’a apărat cu lacrimile în ochi zicând că nu e vinovat , însă toate dove­zile erau contra lui. Judecătorulf l’a con­damnat la doi ani închisoare. Kirns auzind sentința, a luat un revol­ver pe care i-l întinsese un prieten al său și mai înainte d’a’l putea opri cine­va și-a tras un glonte în inimă rămânând mort pe loc. Dupe două zile s-a găsit adevăratul hoț care era o servitoare a bancherului. De remușcare ea a­­ mărturisit faptul. Bancherul a dăruit 10000 dolari nevestei sinucisului care de durere este pe moarte. Presa română Rezumatul revistelor de Luni 25 Noembre Lupta zice că trebuie să se înceapă lupta pentru cauza democratică, pentru ideile progresiste și pentru apărarea instituțiilor actuale, pentru că nu e de glumit cu ministerul reacționar care are se­rie la putere. * * Bucarest într’un articol intitulat „Viitorul mi­nistru“ zice că numai d. Lascar Catargiu ar pu­tea în situațiunea actuală să formeze un cabinet sprijinit de un partid. Confratele crede că numai un ast­fel de cabinet ar putea dura cât despre liberali nu mai încape vorbă ei nu pot veni la putere fiind împărțiți în diferite grupulețe. * * * Războiul vechili zice că azi cu partidele politice s’a făcut un balamuc ne mai­pomenit și pentru a pune capăt acestei situații ar trebui ca d.l Florescu să complecteze cabinetul înlocuind pe cei demisionați și apoi se ceară oamenilor un vot de încredere pe care nedobândindu-1 remâne ca capul statului se decidă.* * sfs Timpul respunde „României“, care a zis că ar fi o nenorocire pentru țară dacă ar veni la pu­tere un guvern pur conservator. Și în răspunsul șeii zice că acel articol nu putea fi scris de un liberal, și aruncă toată vina pe d. gen. Florescu pe care -l face renegat.­­ Se­­latul se ocupă de protecțiunea și ajutorul ce trebuie să se dea copiilor. Arată cum copiii se prăpădesc din lipsă de în­grijire și supraveghere. Cere o lege cât mai îngrabă pentru protecțiunea copiilor. _____________ DEPEȘI Săracii în Kuala Petersburg­, 23 Noembre. T­. de Montebello, noul ambasador al Franciei și d. de Nalidoff au sosit la Con­­stantinopol. „Oficialul“ publică decretul de numirea comitetului de ajutor pentru săraci sub prezidenția marelui duce moștenitor. A­­cest decret expune că principala grije a guvernului trebue să fie de a da nutri­mente săracilor. Țarul crede necesar a di­­rige într-un sens uniform ajutorul săracilor devenit o datorie de caritate creștină. Livraghi achitat Massuah. 23 Noembre. Tribunalul militar a achitat pe Livra­­ghi Ailamaga și pe cei none gărzi ai po­liției indigene; el a condamnat în lipsă pe gardul de poliție Abdel Rahman pen­tru omorul lui Gethe­n, la munca silnică pe viață. Sporire de armată Petersburg, 23 Noembre. Un ukaz a ordonat formarea pentru 1 Ianuarie 1892 a 10 companii de săpători de forterețe și 4 detașamente de cadre a aceleași arme, luate din trupele deja exis­tente ; efectivele săpătorilor nu se măresc cu modul acesta nici­de cum. Răscula din China Peking, 23 Noembre. Cuartier­ul generalului șef al trupelor imperiale care lucrează în contra resvră­­titorilor se află la Paku. In acelaș timp trupele din Zi­lin-Thiang lucrează în sud pentru a asigura succesul mișcării îndrep­tat de generalul șef. Politica Italiei Roma, 23 Noembre: întrunirea majorității camierei a decis să provoace îndată un vot asupra politicei interne și eclesiastice a guvernului, de a delibera înaintea vacanțelor crăciunului asupra proiectului zis de Calenad­o și de a da d-lui di Rudini mandat de a numi un comitet luat din majoritate. D. di Ru­dini a declarat că o înțelegere perfectă domnește în sinul cabinetului. Muzica împăratului Braziliei Paris, 23 Noembre. Colonelul Chamoin a fost sa­ prezinte con­tesei d’Eu condoleanțele d-lui Carnot. Inmormintarea lui Don Pedro se va re­gula mâine. Ministrul Braziliei a telegrafiat la Rio­­de­ Janeiro pentru a întreba dacă trebue să asiste la înmormîntarea lui Don Pedro. Inaugurare de drum da fier Paris, 23 Noembre. D. Carnot a plecat în departamentul Coastei de nord ca să se inaugureze un drum de fer care traversează fosta sa circums­cripție electorală. Ciocniri de trenuri New­ York, 23 Noembre. O dublă întâlnire de trenuri s’a întâm­plat lângă Thonepson, (Connecticut); cele 4 locomotive s’au stricat, mai multe va­goane au ars; sunt trei morți și 5 răniți. Niște indivizi au­ pătruns în biroul co­merciantului Russel Sage situat la Broad­way și i-au­ cerut 1,200,000 dolari ; asupra refuzului acestui comerciant au­­ aruncat în biuron o bombă cu dinamită; s’a produs o explozie grozavă. Sunt 5 morți printre criminali și 10 răniți ; casa a fost dis­­trusă în parte. Scădere de venituri Londra 23 Noembre. Ducele de Devonshire este greu­ bolnav. „Daily News“ află din New­ York că în urma tulului Mac Kinley veniturile vamale a scăzut de la 1 Iulie cu 36,000,000 de dolari. .. Grevă de minieri Lenș, 23 Noembre. Greva a izbucnit din nou­ în minele din Bethum în urma revendicărilor unui or­din secundar refuzate de companie. Din Muntenegru Cettinge, 23 Noembre. Por­ta a dat ordin guvernatorilor din Scutari și din Kossovo de a căuta se îm­pace triburile albaneze, spre a face să înceteze actele de răzbunare și vărsare de sânge. Curier financiar-săptămânal Criza prin care treceau piețele europene și în deosebi piața Parisului și a Berlinu­lui, a pierdut cea mai mare parte din in­­tensitatea sa. In toată săptămâna ne-au sosit în adevăr cursuri ferme și în­reprin­­deri, afară de cele rusești cari au început de două zile a da iarăși înapoi. Această ameliorare, care privește mai toate fondurile grav atinse în Octombre și Noembre, se crede a se menține, și va progresa chiar, odată cu sfîrșitul lichida­­țiunei; de o parte angajamentele escesive în urcare au­ dispărut și există chiar o descoperire de titluri; capitalurile simt a­­bundente și situația monetară a Londrei nu pare menită să aducă vre-o modificare însemnată. De altă parte manifestarile pacifice s-au succedat cu o semnificație in­sistentă, pentru a face să dispară ori­ce neliniște. Renta franceză, spaniolele și portuge­­sele sunt în urcare; chiar ultimul curs al noului împrumut rus se remarca prin o di­ferență în plus față cu nivelul la care că­zuse. Italienele însă sunt cele care au re­alizat mai mari progrese. In o singură șe­dință de la 88.35, ele s’au ridicat la 89.25. Această bună ținută a piețelor streine a avut o bună influență și asupra pieței noastre ; cursurile fondurilor române se no­tează în adevăr printr’o ușoară reprindare. Au contribuit de alt­fel la această miș­care extraordinară și exportul ce se ob­servă în porturile noastre, și disparițiunea temerilor ce existau, despre starea recol­telor în țară. Temperatura dulce și ploile din ultimele 2—3 săptămâni au permis un adevăr chiar cultivatorilor celor mai re­­tardatori, de a îșî ara pămînturile și a își face semănăturile cele mai întinse. Rentele a fi cotat: 5% perpetuu 100 a­­mortisabil 973/*, 4% amortisabil 843/8 și 6% de stat rural ÎCO1/*­ Ministerul finan­­țelor anunță că la Via Ș* 3/id Decembre, va avea loc tragerea la sorți a împrumu­tului de 50 milioane și de 30 milioane 4%­In obligațiuni de ale orașului București observăm o mare fermitate: 5% conver­tite 94 în bursă ; 5% din 1890,923/* fără cupon. Scrisurile fonetare au înregistrat urmă­toarele cursuri: 5% rural 1007­; 7% urbane 104, 6% 103 și 5% 95. Urbanele de Iași 85. In acțiuni afaceri foarte mărginite în bursă , cursurile sunt chiar destul de ferme; așa Băncile Naționale au sfîrșit săptămâna cu­ 1535 cu cât o începuse; Dacia-Ro­­mânia s’a cotat în tirgul liber 362 și Na­ționalele de asigurare 367 ; Construcțiu­­nile 85. In devise avem: Ceck Londra 25.3772; Paris 100.65 ; Viena 2.15—1­1 ; Berlin 124.75; 3 luni Londra 25.20 ; Paris 99.90; Viena 2.1374 ; Berlin 123.70. BULETIN AGRICOL Timpul a continuat și săptămâna tre­cută a fi favorabil culturei. Mulți agricul­tori au­ recâștigat timpul pierdut și o mul­țumire generală domnește peste tot locul. ^larțî, 26 Noembre (8 Decembre) 1891. ggMgMpdhMWWMtWBM Be­e.<a.tsze^Uf In­porturi, cu cât se aproprie închide­rea stagiunei cu atât activitatea încărca­­­rilor a devenit mai mare. Din toate păr­țile se fac mari silinți de a nu intra în iarnă cu stockul de cereale de care se dis­pune fără a’l putea exporta. Ceața și ne­gura a început deja a se arăta pe Du­năre în mod permanent, și aceasta impie­­­dică mult pe de o parte sosirea de noui vase iar pe de alta eșirea celor încărcate. Din această cauză prețurile au început se slăbească întru­cât­va, cu toate că navlu­­rile au scăzut și că Rusia a oprit exportul tuturor cerealelor sale. Brăila-Galațî cotează : Grâu 5872—59 V. li­bre fr. 15.75;­­ 15.90 ; 60 libre fr. 15.25; Secară 56 V2 libre fr. 15 ; Orz 48—■ 49 libre fr. 9; Porumb 59 libre fr. 9.75; 61 libre fr. 10.75; 613/5 libre fr. 10 80. Porumb marfă nouă 59—597s libre fr.­ 9.55—9.85. Porumb nou amestecat cu vechiu 6072 libre fr. 10 10. Cinquatina 62 libre fr. 11.40; nouă aceași greutate, fr. 10.40. Străinătatea aglomerată de mărfuri noi trimite următoarele cursuri: Londra. Grâu, Dunăre 40—40.6; Varna 41.6 . California 45.7 . India 39.9. Porumb 30.6—30.9. Cinquantina Galați-Focșani 32. American 26.3. Orz de Azot la Gibraltar 34.6. Dunăre amestecat cu turcesc 26.3. Varna 26. Salonic 26. Secară de Turcia 45.6 . America 20.4. Canada 22.6. Anversa. Grâu românesc fr. 23—24.25; grâu strein 21—25.50. Secară românească 24—24.50; străină 23—50—26.50. Porumb românesc 17.18 ; străin 15.50—19.25. Orz românesc 11. 16.50—17.75. Meiu româ­nesc 13—13.25 suta de kilograme. Roterdam și Amsterdam cotează : Grâu recolta 1891 13—20 ; recolta 1890, 13.50­ — 20.20 hectolitrul. Secara indigenă 12.40- 16.80. Porumb de Odesa și România 17.80- 19 hectolitrul. Orez indigen 8.40—11.80. Ovăz 5.88—10.40 hectolitrul. Genua. Grâu tare 25—26.71 suta de kilograme. Porumb 15.75—19. Orez 19—­ 21.50. Mein 19.75—21 suta de kilograme. Zürich : Grâu 26.75—28.50. Secară 19 —20.25 suta de kilograme. Cinquantina 22.75. Porumb galben vechiu 20; apă 18.25—18.75. Orez fr. 19—20.75. Berna: Grafi 19. Secara fr. 19—20. Porumb 19.50—21. Orz 21—23. Orez fr. 19.50—20 suta de kilograme. Berlin : Secara 100 kgr. 285—305 . Po­rumb 205—217.50 ; Orz 202.50 până la 262.50. Orez 206.25—231.25. Ultimele știri sosite în acest moment din Paris anunță că semănăturile de toam­nă s’au terminat în foarte bune condițiuni și că cursurile cu toate că ofertele sunt restrânse au perdut 25­50 centime. In Englitera semănăturile sunt așa de întârziate încât nu se mai pot termina. Slăbiciunea a domnit în tot cursul săptă­­mânei și abia către sine tendința a deve­nit mai bună. In Germania situația agricolă este bună până acum. In Austro-Ungaria și în Rusia e puțin satisfăcătoare. A început să cir­cule zgomotul că Rusia va trebui să im­­porteze acum cereale spre a îndestula trebuințele interne. Avându-se în vedere lipsa de cereale și pretențiunile prea mari ale detentorilor, se asigură că guvernul rus va începe să cumpere el singur sto­­kurile disponibile pentru a le revinde cu un preț eftin celor necesitași. Se crede însă că numai importațiunea de cereale, poate desarma pe detentorii ruși, făcân­­du’i mai puțin pretențioși. Spectacole TEATRUL NAȚIONAL. — Diseară Luni, se va cânta Africana de Me­yerbeer. X COLOSSEUL OPLER. — In toate se­rile teatru de varietăți. X . TEATRU DE VARIETĂȚI.— In sala societății ungare din str. Brezoianu No. 9. (Atanasiu) în toate serile difer­ite specta­cole. Epitropia spit Brâncovenesc Sântei Biserici DOMNIȚA BĂLĂȘĂ­RISUWCIU In corul Bisericei Domnița Bălașa fiind vacante două locuri de tenori, se publică spre cunoștința celor cari ar dori să ocupe asemenea posturi ca să’și prezinte cererile la cancelaria Epitropiei, arătându’șî domi­ciliul și producând în același timp și ac­tele de studiile ce au­ făcut. In ceea ce privește examinarea vocei, candidații vor fi înștiințați la timp pen­tru a se prezenta. 67 (3) P­erlele «ie La­st­rai al Slocto­­rului i­lertați constitue un pro­gres foarte important în tratarea inflamațiunilor din canalul udului (urât­re), inferbințele, scurgere­ și al ble­noragiei. Ele sunt un mijloc de vindecare mult mai superior și contrar preparațiunilor întrebuințate până azi. 37 Doctorul DRUGESCU Medic la spitalul Filantropia s’a mutat în strada Dionisie No. 44. Consultativui de la 4—6 p. m. B8 (20)

Next