Universul, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 320-344)

1891-12-08 / nr. 324

ANTTT, VfTT Ma. 324. 4 CALENDARE Ca premiu și alte obiecte Noul abonament extra­ordinar cu premii, al ziarului „Universul “ cu începere de la —16 Decembrie 1891— 1 Pentr­u. 3 luni: In capitala.......................lei 5.50 M județe.................................... 7.50 ^entrui.­­ 1­ u.n.i : In capitală.......................lei­li — „ județ“................................... 14­50 HT* premii Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, in 18 colori. 2 volume din romanele noastre ilustrata dupe alegere, în capitală „ județe 3?© rvtrT_T. -u-n. a­m.­ PREMII Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori ,și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. 5 volume din romanele noastre ilustrate după alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. __. Toți nouii abonați cari vor plăti, peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. "■ Banii se vor trimite direct prin mandat poștal la administra zia­ru­­­lui UNIVERSUL, str. Brezoianu o. 11 (casa proprie), București. _ Cine nu va lua premiul până în­­ o lună de la data de când începe aro­­amentul, perde dreptul la acel premiu. lei 21.50 „ 28 50 5 Bani In Capitala­ 10 Bani In Județe Duminecă, 8 (20) Decembre 1891 PREMII 1 Calendar al ziarului „Uni­­versul4"* pe 1892 de 110 pagini, cu 14 ilustrații, materia cea mai variată,. 1 Calendar am­erican (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar de Bruxunar cu co­perta colorată și cu foaia pentru notițe zilnice. 1 Calendar de g­erete colorat reprezentând toată armata română. O a­­devărată noutate pentru România. Snoavele Kil­lMinUrie &taia­«eseu­ (o noutate literară apărută de curând). 1 roasa an de 1 volum. La abonații din capitală pentru 3 luni. Un an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică farfurie pentru cenușă de țigare sau o oglindă de buzunar, sau­ o cuvertură de trestie pentru masă. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, de­oare­ce ar costa prea mult transportul, cetate amănunțită n’ar strica, ba ar facer buze. Aceasta, pentru ca să se evite — cina știe ? — alte revolte țărănești și să se cunoască în sine adevărata cauză a răului. . * * * Confratele craiovean întreabă : „ce păzește poliția? Pentru ce nu ia din scurt pe acești oameni, mai cu seamă când legea tarifului de vamă interzice in­troducerea în țară a icoanelor venite din alte țări ?“ Și isprăvește :­­ „Dacă poliția s’ar gândi a-și face dato­ria, e evident că în 24 de ore am fi ră­­pede scăpați de acești musafiri urîcioșî“. Poate că, în adever, în zelul său­ pa­­triotic, confratele craiovean vede lucrurile mai în negru de­cât în realitate. Dar trebue să se vadă odată dacă is­toria cu iconarii e o legendă sau o rea­litate. O fată răpită de un urs. —­ (Vezi pag. CALBISDAR PE 1891 Ortodox Sâmbătă, 7 Decembre. — Părintele Am­­brosie. Catolic Sâmbătă, 19 Decembre. — Nemesul. Res. soarelui 7.34 ; apusul soarelui 4.21. București, 7 Decembre 1891 O legendă de verificat Un ziar din Craiova denunță, cu multă siguranță, un fapt asupra căruia suntem datori să atingem siuițimântul de „curiozi­tate“ al guvernului. Confratele zice că, de câte­va zile, se observă în mai multe unghiuri ale orașului figurile bizare ale iconarilor ruși. Cititorii noștri cunosc vechea și neter­­minabila chestie a iconarilor. Susțiind ca guvernele tolerează pe niște negustori străini, opozanții, în diferite timpuri, au combătut pe cei de la putere, făcându-le grava acuzație cum că ar pro­teja propaganda străină prin sate. . * * * Răscoalele țărănești de curând întâm­plate au­ fost­ puse pe socoteala așa zișilor „iconari.“ Se zicea că o putere vecină, care ar avea mare dorință să înghită statul nostru, s’ar servi de niște colportori de icoane, ca să împrăștie zizanie între țărani,— ca, la un moment dat, să rămânem dezarmați, având tulburări în țară, față cu eventua­litățile esterioare. I­­n capul locului, am arătat că intră o parte mare de exagerație în aceste apre­cieri. Partidele politice și-au făcut o armă din aceasta. , In loc să se încerce fie­care să vadă ce e adevărat în această privință, a căutat fie­care grup politic să arunce asupra al­tuia marea vină a agitațiilor țărănești. D. Th. Rosetti, fost președinte al consiliu­lui și ministru de interne, ca persoană ofi­cială, a declarat către reprezintanții presei pe cari-i invitase anume, că în aceasta e o mână străină. A recomandat, în același timp, ziariștilor mare rezervă în discuta­rea chestiei. * * Lucrul a rămas baltă, — cercetările ce trebuiau să se facă, de asemene. „Fum fără foc nu­a“, zice românul. De aceea socotim că alarma dată, în pragul iernei, de confratele craiovean ar trebui să atragă atenția guvernului. De­și sunt de necrezut lucrurile, o cere #In Germania Corespondența part. a zi­arului „ Universulu Berlin, 8 Decembrie. Căsătorie între frate și soră D-na Möller din Bainitz, întoarsă aci de curând din Augustea povestește urmă­toarele ! Cântsc ajuns la New­ York unde se afla fiul său de mai mulți ani e­i ca vă­duve­ara fost foarte bine primită de au­toritățile de la debarcader, însă fiica mea Margareta nu putea să calce pe pământul american după legile în vigoare, fără să aibă un bărbat. In zadar m’am rugat, am spus că fiica mea era ogodită cu un tînăr din Virginia și se ducea a­­cum să se cunune cu dânsul. Toate au fost de prisos. Văzând așa, fiul meu s’a prezintat șerifului care stătea pe chefi și luând pe Margareta de mână îi zise : eu vreau să mă căsătoresc cu această fată. Se scoaseră actele și funcționarul văzu a­­celași nume de Möller în unul și in altul. Atunci fiul meu declară că de­și numele de familie erau întocmai, familiile erau cu totul de 4ibite._ Se chemă atunci un pas­tor, o cununie se făcu pe clieü și ast­fel fui scris­ de necesitatea de a mă întoarce în cu Margareta. Fata, întorcându-se în Berlin, vrea să se cunune cu adevăratul ei logodnic care se află aci și a cerut tribunalului să de­clare nulă căsătoria săvârșită în America cu fratele șeii. Cu chestia asta ciudată își bat acum cap judecătorii din Berlin, mariot la temniță Strălucitul prinț de Ysenburg, cunoscut așa de bine în Germania prin bogățiile lui, abia scăpat din temnița de la Munich unde a stat un an și mai bine pentru că a bătut și rănit greu­ pe un țăran care -i rupsese osia trăsurea cu carul, a venit în Berlin și în două luni a tocat o moșie de două milioane de franci. Contele de Lu­xemburg a trebuit să -l pună sub curatelă. Nu se știe ce întorsătură vor fi luat alte două moșii ale prințului, una de 700 mii măsuța de 400 mii, căci s’a fi vândut la un PPIu 45 mii mărci. Prințul a dispărut Se crede că se va fi sinucis. O societate de hoți ruso-germană La Stetin s’a descoperit o societate ciu­dată de hoți, unii nemți, băeți în vârstă de la 14 până la 18 ani, alții ruși, mate­­loți de pe un vapor rus de războiu care stă de multă vreme ancorat in mare la o parte de port. Lucrurile furate erau duse la vapor și ast­fel poliția nu descoperea nimic. Căpitanul vaporului aflând de asta a au­­­ministrat mateloților săi câte o bătae cu biciul pe vapor și i-a pus la arest; dân­sul va trebui să despăgubească pe cei je­fuiți. Băeții în număr de nouă au fost a­­restați. Circulara unui primar . Primarul unei comuni din Med­embur?

Next