Universul, ianuarie 1892 (Anul 10, nr. 1-24)
1892-01-14 / nr. 9
Universul No. 5), s’au transportat în spitale peste o sută de persoane călcate, sdrobite, cu manile sau picioarele rupte, sau cu ochiiî scoși; nenorocirile astea au provenit din isbirea ,cu căruțî, cu hamali încărcați, cu tramvaiuri sau cu persoane. Nimeni nu ’și poate face o idee exactă despre ceața noastră până nu va fi a ei să vadă; e mai rea ca întunerecul cel mai mare; lumina felinarelor care s’aprind ziua în toate orașele mari, n’o poate pătrunde. Anarhiștii V’am scris că s’a descoperit un complot anarhist-dinamitard în Londra. Șase inși din asociația distrugătorilor au compărut deunăzi înaintea judecătorului. Șeful poliției era între martori. Densul a povestit lucruri grozave. In casa anarhiștilor a descoperit o broșură întitulată : Mijloace de desrobire începutul broșurei e astfel: „Să ne ocupăm de chimie, să ne grăbim a fabrica bombe de dinamită, pentru ca să grăbim revoluțiunea și mai cu samă să nu expunem zilele prețioase ale camarazilor noștri.“ Pe urmă se expun motivele pentru care anarebiștii nu pot face altfel decât să recurgă la forța brutală pentru a ajunge la complecta desrobire a omenirei. „Violența este necesară, zice proclamația, contra acelora cari ne apasă și fac din noi robii lor. Proprietatea, sub orice formă s’ar arăta ea, nu este altceva decât fructul hoțiilor și uciderilor. „Cei ce au mai mult sunt acei care au furat și au ucis mai mult. „Care este pricina nenorocirei omenești? Proprietatea individuală. „Ea a inspirat un arsenal întreg de legi Infame. „Toți anarhiștii nu trebue sa aibă decât un gând, decât o țintă: să distrugă bisericele, palatele, monastirile, cazarmele magazinele, fortărețele, închisorile, să pună stăpânire pe pământ, pe mașini, pe căile ferate, pe telegrafe și „telefoane“. „Anarhiștii n’aîi nimic a face cu socialiștii și colectiviștii cari merg sub ordinele unui șef; anarhia nu recunoaște stăpâni.“ Se dau apoi instrucții amănunțite asupra fabricărei bombelor de dinamită și a intrebuințărei lor pentru distrugerea monumentelor publice. Toți care erau de față la ședință s’au înfiorat de toate câte au auzit. Cei șase acuzați n’au tăgăduit nimic. Procesul s’a amânat. Poliția dă’n brând ca să prindă pe ceil’alți anarehiști căci e o asociație întinsă. West. Un omor într’o cârciumă între un chelner și un mușteriu Din Paris ni se scrie cu data de 6 Ianuarie : Un omor a fost comis ieri dimineață într’un local de băuturî, situat în strada Sainte-Marguerite, și ținut de d. Froger. Un consumator, anume Milan, fiind mult beat, pricinuia scandal în stabiliment. Un băiat din prăvălie, Vidus, voind a -l face să tacă, fu înjurat de mușteriu, după care urmă o încăerare. Vidus, furios că se vedea aproape de a fi supus, puse mâna pe un clește și lovi pe Milan de mai multe ori în cap. Mușteriul, grav rănit, căzu scăldat în minge. Fu ridicat și transportat într’o stare desperată la spitalul Saint-Antoine. Omorîtorul a fost arestat imediat. Un sfat pe zi Voiți se fabricați rom bun, sănătos și economic? Luați 150 grame de zahăr alb în pulbere, topiți-l în puțină apă, puneți’l la foc; când apa s’a evaporat, turnați alta; continuați astfel până când apa nu se mai amestecă cu zahărul. Preparat astfel, zahărul se toarnă într’un vas cu 400 grame apă și 500 grame spirt pur, de 40 °. Se amestecă bine și romul e făcut. Propagandă anarhistă în wsul unui fumal Din Paris ni se scrie cu data de 5 Ianuarie . Trecătorii cari se găseau era după aroiazî pe piața, republiceî au putut vedea un individ cocoțat în vîrful unui felinar monumental și țipând acolo să-și spargă plămânii. Era un anarhist care găsise acest mijloc singular de a predica mulțimei revoluția ; el arunca în acelaș timp broșuri, imprimate de toate culorile, și întreba cu un accent englezesc foarte pronunțat, pentru ce e oprit de a se ține in Franța întruniri publice, după cum se face în Anglia, în locuri deschise. Gardiștii voiră să-l facă să se coboare de pe piedestalul său , dar aceasta nu fu ușor. Englezul își legase brațul sting de una din ramurele felinarului cu un lanț de fer ; a trebuit să se aducă o scară și o pilă ca să tie una din verigele lanțului. Condus la comisarul de poliție, anarhistul declară că se numește Thomas Hastie, în vârstă de 25 de ani. El a fost arestat preventiv. O cugetare pe m Amiciția între bărbat și femee să leagă mai cu seamă când amândoi sunt invalizi. Acei cari pot avea armă se luptă. Tn doctor la,rus A fost arestat la Turin, din ordinul poliției, un anume Cambrosie, care a mai suferit condamnări pentru escrocherii. Tipul zicea că e doctor englez, diplomat la Lipsca ; își făcuse o oarecare clientelă în lumea înaltă și,sub pretextul de a deschide o casă de sănătate pentru nebuni, furase câteva mii de franci de pe la negustori și de la o doamnă străină, locuind în strada Nazionale, făgăduindu-i că o va lua de nevastă. Acest escroc, care nu e nici medic, nici englez, instalase în strada Nazzareno, d’asupra birourilor ziarului „Osservatore romano“, un cerc „filosofic european“, la inaugurarea căruia mai multe autorități asistară. El a fost arestat, apoi, și osândit pentru escrocherii. Jack spintecătorul arestat Un anume Henry Dowd, un englez, poreclit de camarazii săi cu numele de „Jack Spintecătorul“ a fost arestat. Duminecă seara, la New York fiindcă tăiase cu un briciu gâtul unui bețiv. In închisoare Dowd mărturisi că în ultimele trei săptămâni sevîrșise șase crime de felul acesta. Majoritatea victimelor sunt de naționalitate germană. Dowd are o ură neîmpăcată contra germanilor căci o soră a sa a fost asasinată de un neamț. Un proverb pe zi Să promit și să te ții de vorbă sunt două (francez). Sinucidere cu lapte fierbinte Un mijloc ciudat de sinucidere a ales deunăzi vânzătoarea de lapte Bertha Gumpert din Berlin. Desperată de necredința amantului ei, tânăra fată se hotărî să moară și pentru acest scop bău un litru de lapte care fierbea în clocote. Ea ’și ai’se rău faringele și stomacul și căzu jos în convulsiuni. Un medic chemat în grabă declară starea sinucigașei ca foarte gravă și dispuse transportarea ei la spital. Adi dra Gumperz își dădu sufletul după o agonie din cele mai dureroase. 3MCâ,n caii de lupi . In apropiere de satul Dubovo (Bulgaria) doi țărani cari se intorceau din Sofia au fost atacați de o haită de lupi. Unul din țărani avu timpul să se urce într-un pom și de acolo putu să asiste la moartea teribilă a tovarășului său. Victima fu ruptă în bucăți și în câteva minute au rămase din nenorocitul țăran decât cișmele și căciula. Apropierea unei sănii speria destile care fugiră într’o pădure apropiată. ÎN TAMPLAEI din CAPITALA Un ceasornicar fiu de croitor Gheorghe Catu a fost adus la secția 81 deoarece a furat un cias de argint, o flanelă și o pereche pantaloni de postav de la Vasile Corlănescu din calea Șerban-Vodă No. 7. întrebat fiind de comisar de ce a furat aceste lucruri el a răspuns: Să trăiți d-le comisar, ei n’am furat. D. Corlănescu se plângea i că croitorii i-a stricat pantalonii, facându-i prea scurți , și dorind a ’î face un serviciu, ’i am luat, pentru că tatăl meu care este croitor să îi îndrepteze. — Dar flanela, tot scurtă era ? •— Nu, d-le comisar, dar era foarte murdară și fiindcă mama mea este spălătoreasă, am luat’o să o dau s’o spele. — Dar ceasornicul tot murdar era ? — Să trăiți domnule comisar, nu era murdar, dar mergea înapoi și fiindcă eu sunt ceasornicar de meserie, l’am luat să ’1 repar. — Am foarte bine, zise comisarul, am și eu câte va ceasoarnice de reparat. Și așa, Gheorghe Calu fu reținut la secție. Economist D. Ion Iosef din calea Șerban-Vodă No. 48 este economisitor iar Gheorghe Constantin este foarte risipitor, buzunarele’i sunt sparte, n’au fund, nimic nu stă în ele. Cel d’ântâiă avea mereu parale, cel d’al doilea nici o dată. — Aici trebue să fie vorba de noroc, își zise Gheorghe, dacă aș putea să pun mâna pe niscai părăluțe ale d-lui Ion, mi-aș face un fund la pantaloni și iată-me-s om de ispravă. Pentru executarea acestei idei ingenioase, a cheltuit multă munca și lungă vreme; toate vin când știi s’aștepțî; alaltăieri, vr’o 16 lei se strămutară din buzunarul d-lui Ion în mâna lui Gheorghe. Comisarul de la secția 3, aflând de strădaniile economice ale lui Gheorghe,l-a poftit la sine ca să’i dea și el câteva învățături din știința aceasta strașnică de economie. A rătăcit drumul Gheorghe Marin a făcut-o de totdată , rădicând niște lemne din curtea caselor cu No. 69, și cum era întuneric, a rătăcit drumul și a nimerit la secția 9 , poftim, parcă nu se îngrijește primăria de lemne la secție, ce cap. Totuși Marin a fost primit omenește la secție și a rămas să fie osperat acolo câtva timp. Misterele subpământe ni se scrie din Petersburg că poliția a descoperit la Karkov, în strada Privoxnaia, o galerie subpământă de 82 de pași lungă, ducând de la un anume Jefanos spre manufactura Radcensko, o sucursală a visteriei statului. Acest tunel s’a lucrat cu mare artă și totul a fost combinat foarte bine. S’au găsit instrumente de lucrat în mine lămpi Davy, pâine proaspătă, sticle de cognac și chiar șampanie Nu se crede c’ar fi vorba de revoluționari, ci de o bandă de refăcători, forte bine organizată. Printr’o simplă întâmplare, poliția a descoperit această lucrare curioasă. Nici un hoț n’a fost încă arestat, dar poliția pare a fi pe urmele ticăloșilor. I I .A.se D-nu Brumărescu se gata să plece, când aude deschizându-se ușa și pe servitorul seu zicând : Ce tu ieși și astă-seară ? — Cum ? strigă d-nu Brumărescu furios, me tutuești ? — O iartă-me!...— murmură servitorul rușinat,—credeam că vorbesc cu cucoana. 78 Locașul Spaimei Mare roman de sensație DE JULES MARY Ce vrea ea să facă ? Nu știe. Timplele îi zvîcnesc repede. I s’a întustecat ochii. Simte o spaimă mare în inimă. Barouille îi ia după el. Fac ocolul zidului și se întorc acolo de an de au plecat. Acolo ie portița prin care umblă servitorii. Barouille se încearcă s’o deschidă. E închisă cu cheea. Barouille scoate din buzunar o bucată de fier pe care o luase de la zidărie pe când lucra. . — Asta’i ceea mea zise el. Dintr’o singură apăsare scoate broasca. Ușa se deschise singură. Și ei intră în grădină. Acolo, se sfătuesc pentru cea din urmă vară. Barouile împarte rolurile. — O să mergem până la casă. Până acolo o să fim apărați de pomi. N’avem, dar se ne temem de nimic. Criquet se va urca cu mine. Chariot o să stea de pîndă. In caz de surprindere, o ștergem pe portiță, intrăm în pădurice pe care am lăsat’o la stânga, ș’apoi ne’ntoarcem la șopron. Trebue însă să nu ni se vază urma. Eu unul, sunt liniștit. Și scotend cuțitul din buzunar, îl deschise și adaogă. — Cine s’o apropia de mine, se șters. Nu mi-e frică de nimic și cuțitul e nou. Când zise vorbele acestea, avea privirea sinistră. Și Chariot se înfiora fără voie. Cu toată beția lui începu să se gândească deodată la trecut, la grădinarul acela de la Mantes a cărui moarte îi băgase bănuiala în inimă. Văzu pe Barouile galben și prăpădit, deștepându-l din groapa în care dormeau în apropiere de Sena I mai văzu cu hainele și mâinele pline de sânge. Nu cumva era el ? Dar n’avu vreme să se gândească la toate acestea. Barouile dispăruse spre casă, urmat de Criquet care săria ca o lăcustă. Liniștea domnea peste tot. Nu era nici o fereastră luminată. Servitorii se culcau în pod , vizitiul în în grajd, care era foarte departe de casă. N’avea dar să se teamă de nici o primejdie. Criquet și Barouille trecură, cocoșinduse, întreaga grădină și ajunseră până la casă. Chariot îi urmăria cu ochii, căci luna se arătase pe cer foarte luminoasă. Ii vedea foarte bine, dar oricât de aproape erau, fac așa de puțin zgomot că d’abia li se aud pașii. S’ar fi zis că zboară, iar nu că umblă. Barourile cu fierul lui, se încearcă să deschiză o fereastră, dar nu isbutește. — Ne-ar trebui ceva mai tare, zise el încet. Cu fierul ăsta ne pierdem vremea degeaba. — Eu, n’am nimic, zise Criquet. — Stai nițel, mii-a venit o idee. «asKSBasssa:Marți, 14 (26) Ianuarie 1892 Știri prin poștă Franța.—Se scrie din Libengan, (Nouile Hebride) că francezii au descins acolo, au ars un sat și au făcut opt prizonieri, pentru ca să pedepsească pe locuitori fiindcă uciseseră în chinuri pe două coloni. In Franța, compania drumurilor de fier de Est face în acest moment, probe foarte interesante, cu un model apă de locomotive, cu două căldări superpuse. La început, se obținu o repeziciune de 120 kilometri pe oră, apoi încetul cu încetul s’a putut produce o repeziciune de 186 kilometri; ultimele experiențe dovedesc că se poate obține o iuțeală de 200 kilometri pe oră. Noua locomotivă e pusă pe 16 roate mobile, aceasta pentru evitarea accidentelor la curbe. Comitetul care s’a constituit pentru ridicarea unei statui lui Theophraste Renaudot, fondatorul ziarismului, a cerut autorizarea așezării statuei pe una din piețele din Paris. — Consiliul comunal a aprobat această cerere. * * * Italia. — Generalul iezuiților însuși n’a fost cruțat de influență. Părintele Anderlechy, șeful Companiei lui Isus, a murit din cauza necruțătoarei boale, la Fiasole. —Generalul „companiei negre“ a avut o viață foarte accidentală. Succesorul șeii se va alege in biserica de Campo, din Roma. — Marea adunare a torcătorilor și țesătorilor de bumbac din Italia de Nord a hotărît să protesteze energic contra vre unei cedări la tariful vamal elvețian. — Se dă ca sigură demisionarea ambasadorului italian din Paris Menabreea, din motive politice. — S’a iscălit la Roma convenția italogermană pentru apărarea reciprocă a proprietatei industriale. — In Roma s’a format o „ligă a catolicilor italieni“ al cărei scop va fi combaterea cea mai înverșunată a tuturor măsurilor guvernului privitoare la biserică. * * * Germania. — S’a prezintat Reichstagului un proiect de lege contra spionilor; prin acest proiect, fapte care până acum nu se pedepseau de loc, sunt declarate de crime. In a doua parte, proiectul se ocupa de chestia declararea stărei de asediu în Alsacia și Lorena. Ni se scrie că „Ziarul de Frankfurt“ e urmărit de parchet din cauză că, într’un articol asupra lui Guy de Maupassant a enumerat titlurile principalelor sale opere. Parchetul a considerat aceasta ca propagandă pentru fapte imorale. ■— Ni se scrie din Berlin că statele germane de sud, refuzând de a adera la primirea reglementelor prea aspre de disciplină militară prusiana, tratativele deschise pentru unificare au fost întrerupte. * * * Austro-Ungaria. — Foile din Budapesta spun, că alaltăierî noapte un cutremur de pământ s’a simțit acolo. S’au simțit două mișcări, cea din urmă mai tare. Pagube nu s’au făcut, doar atâta că s’au dărâmat câteva coșuri. — Cele mai însemnate ziare vieneze sunt însărcinate să desmintă svonul că prințesa văduvă a răposatului arhiduce Rudolf, o să se căsătorească cu prințul Miguel de Braganza. — Ni se scrie din Viena despre o explozie violentă de gaz ce s’a produs în casa marchizului de Montmorin, consilier al ambasadei Franței. Un tub s’a spart și a ieșit, astfel, gazul. Mobilele și ustensilele de bucătărie s’au sfărâmat, de asemenea 700 de geamuri de la cele patru caturi ale casei. Bucătăreasa a fost friptă la mână și la obraz. Pagubele sunt mari. — Ministrul ungur Albin Csaky primind deputăția evreilor din. Temișoara le a spus că dânșii au drept câștigat prin muncă și inteligență la o egală îndreptățire.* * * Rusia. — Știri venite din Varșovia anunță că generalul Gurko, a căruia retrav ^gere greșit s’a anunțat, a rostit un discurs important, terminându-l cu aceste cuvinte: „Anul acesta, pacea e asigurată!.. In vremea asta Rusia își va complecta armamentul.“ •— Ziarul oficios din Petersburg „Novoie Vremea“ publică un articol foarte important în contra Bulgariei. El îndeamnă pe scupeina sârbă să facă mai mari cheltueli pentru înarmare, căci Bulgaria se pregătește de un nou războiri. Representantul lui Hirsch, Lauter călătorește prin Polonia rusească căutând, printre evrei, coloniști pentru Argentina. Deja două mii de familii evreești s-au anunțat pentru emigrare. Mizeria evreilor, în unele gubernii este sfâșietoare. Pentru primăvară se pregătesc emigrări în mase colosale.* n * * Anglia.— Se asigură în cercurile politice că Anglia va interveni în cearta dintre Chile și Statele Unite. O escadră compusă din șapte dintre cele mai bune vase ale flotei uniune va fi trimisă în oceanul . Pacific. — Guvernul englez a hotărît că în vederea tinereței lui Abbas pașa, noul Kedivi al Egiptului, să dea acestuia un sfătuitor englez. — Se scrie din Londra că, la grădina Zoologică de la Phoenix Park, în Dublin, au scăpat din cușci doi lei din cei mai periculoși. S’au închis imediat porțile, leii rătăcesc liberi prin grădină. * * * Bulgaria. —Pentru ca conflictul francobulgar să se termine cu bine, ministrul Stoilow se va duce la Paris să înmâneze președintelui republicei, Carnot, o scrisora a prințului Ferdinand. * * * Spania. — E temere de tulburări anarhiste la San-Fernando în provincia Cadix. S’au întărit forțele militare în acea parte; soldații stau prin cazărmi gata de luptă. Lucruri din tot lumea. O vindecare miraculoasă.—Din Viena, ni se scrie : Un incident care amintește cazul croitorului Franz Melder, care, precum v’an anunțat, își bătuse cinci piroane în cap,i s’a petrecut deună zi într’o fabrică din Indlesee. Mecanicul Iohan Schindler, într’un acces de nebunie își bătu cu ciocanul un creion, . în tâmpla dreaptă. Vârful creionului fa întră de doi centimetri în creeri. Nebunul căzu la pământ ca trăznit și tovarășii săi îl crezură mort; dar după câteva secunde el își veni în fire și după ce i se scoase creionul declară că nu simtenici o durere. După ce i se aplică un bandagiu pacientul se duse singur la spital unde doctorii nu jură în stare să-și explice acest fenomen patologic atât de ciudat. Ceea ce îi înmărmuri însă și mai mult e că Schindler în urma operațiunei ce’șî făcuse singur își recăpătase rațiunea și e azi teafăr și sănătos. — O mâncare ciudată.— Dacă cineva comandă într’un restaurant din Paris, o mâncare ce nu e însemnată în lista de bucate chelnerul îi dă întotdeauna respunsul steriotip: — Regret, domnule, dacă veneai cu două minute mai înainte ai fi putut avea ultima porție, dar acum felul ăsta de mâncare s’a isprăvit. Cunoscutul scriitor Mery care știa acest obiciu al chelnerului făcu următoarea glumă : El intră într’un restaurant și comandă un „vârcolac â la Marengo“. Chelnerul strigă : „îndată !“ și alergă în bucătărie. După un moment însă se întoarse și zise: — îmi pare rea, nu ’ți mai pot servi vârcolac, odinioara s’a isprăvit. In zid era un cârlig care d’abia se ținea. C’o zguduitură zdravănă îl scoase. Apoi îl introduse sub fereastră și apăsă în jos. Fereastra troznește. Se oprește și ascultă. Nu aude nici un zgomot. Introduce brațul pe deschizătura făcută și fereastra se deschide. Intră și sunt într’un cabinet de lucru. Aprinde o lumânare și se uită împrejur. Criquet l’a urmat, dar nu prea e sigur. Tremură din tot corpul ; dinții îi clătițănă. Barouille, cu toate că ie foarte galben, ie liniștit și zîmbitor. E în toată firea. Bagă de seamă la tot, căci, cu cât caută prin cabinet, nu uită că vre-o primejdie poate să vie de afară și el se indreptează din când în când spre fereastră se pleacă și se uită în toate părțile. Liniștea domnește pretutindeni. Chariot ie la locul său, ascuns în arbori. Intorcându-se, se apropia de Criquet. Dinții infirmului clănțănesc cu zgomot. — Ți-e frică, îi zise .Barouin** cu dispreț.— Da, nu m’ascunz. ■— Lașule! -- Se prea poate. Uite Barouille, ar fi mai bine să plecăm. Ceea ce facem se prea urîte... — Să plecăm cu buzunarele goale ? — Da. — Aida de !... — Rămâi tu... eu, plec acum... Barouille înăbuși un țipăt de mânie. Luă pe Criquet de gît, îl vîrî sub geiunchi și apropiindu’î cuțitul de piept, zise: 1 — Poți să’ți alegi. Sau remân, sau tei trimet pe lumea ceal’altă... Cuțitul pâtrunse ’n haine și Criquet iți simți că’i intră în carne. Barouille adaogă: — Și dacă țipi, dacă te încerci să faci, vre o mișcare ca să vestești pe cineva te] taia ca pe un berbec. Și buzele î și fața-i vânătă îi da o înfățișare sălbatică. Criquet, speriat, murmură. — N’o să fac și n’o să zic nimic, nu me omorî. — Bine ! Dar bagă de seamă, sunt acid. Criquet se ridică, pe jumătate mort deja spaimăt !Va urna), '