Universul, ianuarie 1892 (Anul 10, nr. 1-24)

1892-01-15 / nr. 10

Universul No. 10 Căpitanul corăbiei „Helena“ e om su­perstițios cum sunt toți marinarii și toc­mai această împrejurare a fost spre noro­cii naufragiaților. Iată în ce mod povesti mai târziu că­pitanul, motivele cari l’au adus pe locul dezastrului: „Mă aflam pe drum spre Noua­ Zelanda și vântul -mi era favorabil. De­odată , se ridică o furtună și me vezuia silit să sch­imb cursul corăbiei. Steteara lângă cârmă când fără de veste o rândunică trecu atât de aproape de mine, încât me atinse cu ari­pile pe obraz. Nu dădui acestui fapt nici o atenție. Rândunica înconjură corabia de câte­va ori și iar­me atinse cu aripile. Pe când mă gândeam dacă pasărea îmi prevestește vre-o nenorocire ea îmi atinse obrazul pentru a treia oară. Nu mai stătuiu atunci la îndoială și schimbamu cursul corăbiei. In curând auziți strigătele­ de ajutor ale naufragiaților și aviau fericirea de a-i scăpa pe toți. © Pe sloiul de ghiață.— O plimbare foarte periculoasă și neplăcută fură nevo­iți să facă trei pescari din Sarkof, un port rusesc la marea Baltică. Vrând să depărteze ghiața din jurul câtor­va bărci, luntrea in care se aflau, lovită de un sloiu de ghiață se resturnă și câteva trei căzură pe un sloiu. Ei fură purtați de curent departe de uscat, i La fie­care ciocnire cu alte mase­ de ghiață, se frângea o bucată din sloiu, care­ deveni ast­fel din ce în ce mai mic și deci mai incomod și nesigur pentru a­­semenea sport. In sfârșit rezultatul fatal sosi, sloiul se fărâmă în bucăți la o nouă ciocnire și pescarii căzură la apă. înzestrați însă cu o energie de fier, ei reușiră după o luptă desperată cu sloiurile ce­­­ loveau din toate părțile, răniți și pe jumătate înghețați, să ajungă la țărm. O cugetare pe wâ­ ­n amor, virtoasa zice nu, pasionata da, capricioasa da și nu, șireata nici da, nici nu. Sosirea M. S. Regelui M. S. Regele, împreună cu A. S. R. prin­cipele Ferdinand, au sosit ieri în capitală. La ora 10 și 5 minute trenul regal, tras de locomotiva „Scînteia“, intrând în gară. Muzica în zonă imnul național. M. S. Regele apare la portiera vagonu­lui și d. președinte al consiliului L. Catar­­egiu, îi urează în numele colegilor săi, bu­nă sosire în țară. M. S. Regele purta un costum negru cu pălărie de pâslă neagră, iar A. S. R. Prin­cipele Ferdinand purta o manta maron și o pălăria maron. M­S. Regele intră în sala de așteptare și se întreținu cu toate persoanele. In tren’ cu M. S. era d. general dr. Theodory și d. colonel Perticari, care se întorceau din Pallanza, d. N. Mânu pre­fectul de Argeș. La orele 10 și 30 minute, M. S. îm­preună cu A. S. R. Principele Ferdinand se sue în trăsură, și precedați de un es­­cadron de geandarmi și urmați de un al­tul, pleacă spre palat. Pe tot drumul de la gară la Palat, u­­lițele erau împodobite cu steaguri. M. S. Regele și A. S. R. Principele moștenitor ajunseră la palat pe la orele 11, unde o companie din regimentul 21 de infanterie cu muzică și drapel au­ dat onorurile militare. Ilustrația noastră Măcelării în China De cât­va timp, tulburările se țin lanț, în China. In ultimele momente insurgenții veniți din Mangalia s’au dedat la escese groaznice. Dânșii au început răscoala în strigătele de: — Moarte streinilor! Moarte crești­nilor !­ Centrul revoltei este districtul Tchao- Yang-Tsien-Tchang, în provincia Ge-Hol. Numărul persoanelor ucise de fanatici e de 800. Măcelăriile au întrecut în cruzime tot ce s’a petrecut până azi în lume, de așa sora. Copiii fură preumblați in vîrful săgeți­lor, fură tăiați în bucăți, fură fripți pe foc. Preoții chinezi ai misiunei belgiane fură puși cu gâtul pe tăetor, li se tăiară ca­petele și li se scoaseră inimele.­i. Soarta călugăriților care făceau parte din misiune a fost încă mai spăimântă­­toare : insurgenții le-au sdrobit capetele cu măciuci de fer. Trupele regulate au fost trimise în con­­­tra insurgenților. H A. Z La veterinar­­i — Doctore, câinele acesta a mușcat pe soacră­ mea...­­— De­sigur că era turbat. — Nu... poate câinele, să fi turbat în urmă. IP* D< j Stambulus împușcat (Prin fir telegrafic) Sofia.*­12 Ianuarie. In timpul escursiunea la țară, făcută azi după amiazi de d-na Stambuloff cu mai mulți alțî­ invitați, un revolver pe care ’l avea primul ministru în buzunar, s’a descărcat și a rănit pe d-nu Stambuloff la șoldul drept. Rana e ușoară și nu cau­­sează nici o neliniște ; starea ministrului este satisfăcătoare. Moartea Marelui Duce Constantin o depeșă sosită aseară din Petersburg ne anunță că marele duce Constantin Ni­­colaevici a murit. Constantin Nicolaevici era al doilea fiu al împăratului Nicolae. El a fost născut la 21 Septembre 1827. In războiul Cri­­meei (1854) era mare amiral. A avut co­manda flotei ruse în Marea Baltică în același războia. La 1862 a fost guverna­tor în Polonia de unde s-a retras la is­­bucnirea revoluției în 1863. La 1864 a primit comanda supremă a marinei, apo a fost președinte al consiliului de stat. Din cauza păsuire! conrupțiunei și­­, nihi­lismului în marină a fost destituit de A­­lexandru al III în anul 1882. Fica sa cea mai mare, Olga, este re­gina Greciei. S­TIRI A apărut partea II-a a Buletinului so­­cietăței geografice române pe trimestrele 3 și 4 ale anului XII 1891, partea II Ora­șul Galați de Moise N. Pacu, profesor în Galați. O Regia monopolurilor statului va lua în posesie, la April, imobilul cumpărat anul trecut în calea Griviței, ocupat actual­­minte de legațiunea Angliei. O Duminică pe la orele 11 dimineața la intrarea restaurantului Colaro, D. Th. Ru­bini directorul jurnalului „Siloghi“, a fost atacat de d. Panait Hristodulo de la tipografia jurnalulului grec „Patris“ sub pretext că ar fi fost ofensat prin un articol apărut în „Siloghi.“ D. Rubini a reclamat primului procuror care a deschis o anchetă. © Candidature! d-lui N. Filipescu la co­legiul al 3 din Brăila, liberalii locali opun pe dl. G. O. Basarabeanu­. O Să crede că d. Laurian va fi candidatul guvernului la colegiul I de deputați din Ialomița. © In comuna Mihaiu Bravu, plasa Balta, județul Brăila, s’a ivit o boală foarte molipsitore, urmată de mortualitate, care­ a cules deja mai multe victime. Această boală se arăta prin niște băși­­cuțe apărute pe corpul omului, și cărora apoi le urmează moartea, care nu întârzie mai mult de 24—48 ore de la apariția nea lor.­­ S’a deschis și la Botoșani un club al muncitorilor. „ Am dat, după „Timpul“, știrea cum­ că s’ar fi instituit o comisie de ministrul de războii­, pentru a examina bumbacul fur­nizat de casa Economii, din București, comisie care ar fi respins furnitura ca fi­ind de calitate inferioară. In același ziar, cu mare plăcere citim că știrea a fost dată din greșală. Domnul Economu, din strada Șelari, n’a făcut, zice confratele, nici o furnitură de bumbac ministerului de războiu. D D. Take Ionescu a studiat proiectul d-lui Poni pentru reforma învățământului primar. D-sa și’l însușește în total, cu foarte mici modificări. Obligativitatea prevăzută la art 1 se generalizează, iar inamovibilitatea învăță­torilor se menține. O E vorba ca d. O’Connor, agent diplo­matic al Angliei La Sofia, se fie înaintat la postul de ministru plenipotențiar în București.­­ Se crede că liberalii din Craiova vor susține la col. I următoarea listă : A. D. Nicolaide, N. T. Popp, N. Crătunescu și I. G. Pleșia.­­ Ia Romanați Opoziția a fixat următoa­rele candidaturi: La Cameră colegiul 1. S. Poroineanu și M. Demetrian; Colegiul 2, I. N. Guran; Colegiul 3, I. Marinescu. La Senat colegiul I. N. B. Locusteanuu și G. Protopopescu , Colegiul 2, Elliodor Ver­­gatti și I. Atanasiu. Nici opoziția, nici guvernamentalii nu s au înțeles încă asupra candidaturelor al Galați. Intre candidaturile personale la unul din scaunele de deputați ale colegiului al Il-lea din Galați, se anunță și aceea a d-lui locot.-colonel C. Merișescu, fost pre­fect de Covurlui. O Marți. Trupa Judie a plecat la Szegedin. De aci trupa se va duce la Belgrad și apoi la Constantinopol.­­ Direcția căilor ferate va ridica în Fe­bruarie o nouă parte din suma de 8 mi­lioane votată pentru cumpărarea materia­lului rulant al direcției.­­ La Vâlcea vor fi 3 liste, liberalii-națio­­nalî ne­făcând alianță cu liberalii-conser­­vatori.­­ Din raportul de mișcare a bolnavilor de ochi în armată, pe timpul de la 16 până la 30 Noembre expirat, rezultă că în a­­cest interval au fost 136 vindecați, iar 685 au­ rămas în căutare.­­ Din situațiunea casei de economie, re­­zultă că la 30 Noembre 1891, se află 71,565 librete liberate, iar sumele depuse sunt de lei 16,603,231.­­ Școala profesională de fete este rău bântuită de influenza. Cauza ar consta în faptul că sobele în acea școală sunt dă­­rîmate, că a face foc e aproape imposibil.­­ D. general Fălcoianu, șeful marelui stat major al armatei, a trecut ieri în inspec­ție corpul marelui stat­ major. O Vineri 14 Februarie viitor personalul ate­lierului de mode al d-nei Eugenie Sobre va da în sala Băilor Eforiei al patrulea bal, în scop filantropic. " Ieri la 3 ore după amiază un număr de vr’o 30 de delegați de mahalale, în cap cu primarul Orbescu, s’au dus la palat unde au cerut să fie primiți de rege căruia ’i-au urat bună sosire. © Ieri, la școala primară No. 3 de la Cui­bul cu Barză au lipsit de la clasă 45 de elevi, probabil din causa influenței; doc­tor nu s’a văzut încă pe acolo. Atragem atenția d-lui ministru respectiv: „ Duminecă seara un foc a isbucnit la niște case din șoseaua Basarabilor No 82. Focul a consumat toată clădirea care era­ în paiantă. © Astă­ seară, Marți, va avea loc negreșit balul de la Palat, cu toate că Regele s’a întors cam indispus. © Cursurile școalei militare de artilerie și cavalerie s’au suspendat pentru 21 de zile, din cauză că mai mulți elevi au fost atinși de Influenză.­­ Profitând de dezghețul Dunărei care a fost mai zilele trecute, regia tutunurilor a expediat un mare transport de sare, în Serbia. £ 1 D. I. Kalin­deru, administratorul D­ome­niilor Coroanei, s’a întors cu trenul fulger de Sâmbătă seara din străinătate. © D. colonel Tell, ajutorul inspectorului de artilerie, a plecat la Nizza, unde va pe­trece restul iernei. O D. Hooriks, ministru Belgiei in capita­lă, va prezenta azi M. S Regelui scriso­rile sale de rechemare. Se știe că d. Hooricks a fost numit în aceeași calitate la Constantinopol. © D. Boscovici, ministrul Serbiei în capi­tală, sosește azi la postul săf. D. Boscovici va prezintă, peste 2—3 zi­le, M. S. Regelui, scrisorile sale de acre­ditare.­­ D. Lupu C. Costaki, fost secretar ge­neral al ministerului de interne, a fost numit comisar al guvernului pe lângă Banca Națională, în locul d-lui N. Popovici.­­ D-nii Andreiü Ionescu și G. Misail au fost confirmați încă pe un period de trei ani ca membri în consiliul de administrație al regiei monopolurilor, iar d. T. G. Le­­rescu, fost senator, a fost numit membru în locul vacant.­­ D. Al. Sfetcovici, actual jude-instructor al trib. Tutova, a fost permutat în aceeași calitate la Bacǎu, în locul d-lui Th. Rădvan.­­ Licitația pentru construirea Univer­sitate! din Iași s’a adjudecat asupra so­cietate! de Construcțiuni. D­r. colonel Holban Niculae din regi­mentul Mircea No. 32 a fost pus, din o­­ficiu, în pozițiune de retragere.­­ Frigul a ajuns în Dobrogea la maxi­mum.­­ Mai multe cazuri de influenză s-au de­clarat în școalele secundare din București. Dacă flagelul va avea o întindere mai mare, e probabil că cursurile vor fi suspendate.­­ Ministerul de resbel a trimis pe d. lo­­cot. Grigorescu, din reg. 6 de artilerie la fabrica de arme din Steyr (Austria) pen­tru ca împreună cu d. maior Tănăsescu sa compună comisiunea de supraveghere a fabricațiumei și a recepțiunei armelor cu repetiție, comandate.­­ Peste câte­va zile apare manifestul e­­lectoral al partidului conservator.­­ Portul Constanța a înghețat în mod com­plect, așa că nici o mișcare de vase nu se mai poate face. Q Alaltă­ erî, Sâmbătă, s’a constituit noul consiliu comunal din Constanța. D. Belcic a fost recomandat primar și d. Papad­opol ajutor. O D. M. Ghermani ministru de finanțe, a plecat la R.­Sărat.­­ In ultima sa ședință consiliul sanitar superior a făcut mai multe numiri de me­dici de spitale și de plăși, în locurile va­cante. Aceste numiri au fost supuse aprobării d-lui ministru de interne. . . Primăria Capitalei a început a elibera cărțile de alegători.­­ „România“ anunță că un mare foc a distrus fabrica de cherestea a fostei soci­etăți Goetz, de la Galați. Se zice că pa­­gusa este mai mare de un milion. O A se citi­­ pe pagina 4-a anunciul. Influența si Hapurile de Catra- P­resa română Rezumatul revistelor de Luni 13 Ianuarie Adevĕrul zice că, față cu alianța elementelor antidemocratice, adevărata democrație cată numai decât să se unească. Numai ast­fel, zice confra­tele, democrații vor câștiga și merita încrederea poporului, putându-și măsura forțele cu ale parti­delor monarh­ice. Nici o alianță cu partidele ve­chi nu va putea face puterea democrației. * * * Bucarest, vorbind de întrunirea conservatorilor de Duminecă, zice că erau mai bine de patru mii de oameni reuniți în sala băilor Efdriei, ceea ce dovedește că poporul s-a săturat de falșii liberali, că nu vrea să asculta la insinuările lor, că densul vrea idei iar nu frase. Crede că isbânda conser­vatorilor la viitoarele alegeri este pe deplin asi­­gurată.* * * Constituționalii], vorbind de întrunirea conser­­vatorilor de Duminecă de la băile Eforiei, zice că nu s’a văzut, de la 1866 încoace, adunare mai nume­roasă și mai aleasă ca aceasta. Nota caracteristică a fost că cetățenii s’au întors pe la casele lor convinși că partidul de la guvern nu este compus de stri­goi și reacționari, că conservatorii sunt mai res­pectuoși pentru constituție și libertăți de­cât libe­ralii, că ei se îngrijesc mai mult de nevoile popo­rului, că sunt adevărații prieteni ai țăranului și meseriașului etc.* * * Lupta, după ce amintește opoziția ce au fa­­cut pe rînd Catargiștii junimiștilor, aceștia d-lui Catargiu și mai târziu d. Catargiu concentraților, punând lupta nu numai pe terenul personal dar și pe­ terenul principiilor, întreabă pe toți conser­vatorii, astă­zi uniți, pentru ce atâta sbuciumara în timp de Trei ani, dacă erau să ajungă la resultatul de astăzi, când junimiștii și conservatorii acoperă cu laude toate faptele cabinetelor Catargiste, iar Catargiștii revindică pentru dânșii tot ce au reali­zat junimiștii și concentrații ?­ * « * Naționalul zice că la alegerile viitoare nu poate fi chestia de deosebiri de idei, de antipatii personale, de mici interese momentane; sunt în joc lucruri mari, anume : vrea țara să aibă sau nu regim parlamentar ? vrea țara sau nu să intre în Zollverein, să’și mineze industria? vrea țara sau nu să intre în tripla alianță, să dea apanaje prin­țului Ferdinand ? Despre astea e vorba. Dacă le vrea atunci să voteze pentru guvernamentali iar dacă nu le vrea să voteze pentru ceî-l’alți. * i­ C Românul se ocupă cu chestia agrară. D. V. Rosetti, desfașurându-șî programa, zice că împro­prietărirea țăranilor nu e un leac definitiv, dar totuși e un bun paliativ pentru înlăturarea răs­coalelor. Nu se va ajunge la o soluție hotărîtoare, zice confratele, de­cât prin trecerea proprietăților statului în stăpânirea comunelor. Stăruind asupra mai multor amănunte privitoare la această chestie, d. Vintilă Rosetti mai cere desființarea tuturor dărilor indirecte și înlocuirea tuturor dărilor prin­­tr’un imposit progresiv; cei cari au un venit cu totul mic să fie scutiți de ori­și-ce dara; moște­nirile să fie impuse, cele directe mai puțin, cele indirecte mai mult.* România ridiculizează alianța făcută de un pretins democrat cu conservatorii, el care a spus odată în cameră că în România nu e aristocrație, ca în Englitera, la care un pretins boem­­ i-a răs­puns următoarele : — Din vârful a trei volume de drept, pe care le-ai învățat la Paris plimbându-te prin Englitera înțeleg să vorbesc­ de falimente comerciale și­­politice, dar nu să uiți că nci nu suntem în En­glitera. Sciu eu cam ce vrei, dumnea­ta, însă, ca mulți din cei ce aleargă după portofoliuri minis­teriale, ai perdut trenul și de astă­ data ! Acum dușmanii de altă dată și-au dat mina. * Timpul vorbește de întrunirea de Duminecă a conservatorilor, la care spune că a luat parte un așa de mare număr de cetățeni, cum nu s’a văzut în capitală de 25 de ani. Oratorii de asemenea au fost la înălțime, și discursurile pronunțate întrec pe ale oratorilor din opoziție, zice numitul organ. Dar confratele e sigur că ziarel­e­ opoziției vor căuta să micșoreze importanța acestei întruniri fără seamăn.* sk * w Voința Națională critică măsurile­­ luate de guvern pentru a se ajuta în alegerile viitoare. In­teresele electorale ale stăpânirei predomină, în momentul de față, ori­ce altă considerațiune. Pen­­tru a se asigura de cinci voturi la Târgoviște, s’au schimbat nu mai puțin de cinci casieri gene­rali de județe! Oamenii destituiți acum câte­va luni, prin raport motivat, au fost acum reintegrați în posturile lor, fiind-că dispun de câte­va voturi. Toate consiliile comunale compuse din liberali Miercuri, 15 (27) tamilie 1892, au fost dizolvate, și aceste su­strări s'au făcut pe motivele cela mai ridicole. Iar ca culme, mi­nistru de interne dă ordin prefecților să fie ur­mați gata, că d-sa a aflat că opoziția se pregă­tește de scandale la alegeri. Iată cum se anunță viitoarele alegeri! ««clamă organul liberal. DEFEȘI Creștinarea Matului Pavel Roma, 12 Ianuarie. Papa a celebrat azi dimineață liturghia în capela sa privată. Mâine aniversarea conversiune! S­tuln! Paul, nu va fi la Vatican nici audiențe nici serviciu de anticamere pentru că este obiceiu de a se lua vacanțe pentru acesta aniversare. Mari cutremure în Italia Bom­a, 12 ianuare Biuroul meteorologic comunică că cu­tremurul de pământ al colinelor Latium din noaptea de la 22 la 23 c.. s’a simțit și la Poggiomirtele (provincia Perusia) la Citta Ducale și Avezzano (provincia A­­quila) și într’o mare parte a provinciei Caserte. El a fost indicat de aparatele fismografice până la Benevent; s-a resim­țit pe litoralul tyrenian la Tipmicin, la Anzio. Pagubele causate la Cîvîta Lavisia se urcă la 300,000 franci , toată popula­ția este adăpostită sub corturi, astă-nopte a fost încă un cutremur ușor. B’&a înștiințat pa­papa Baris, 12 Ianuarie. „Temps“ află din Roma că Papa nu a știut de­cât din jurnale declarațiunea ce­lor 5 arh­iepiscopi francez!; ei au vorbit în numele Bisericei fără a înștiința pe Papa,. Incident diplomatic Santiago, 12 Ianuarie, Guvernul Statelor­ UJnite a­­­dresat ace­luia din Chili un ultimatum declarând că va rupe toata relațiunile diplomatce dacă Chili nu va retrage a­­presiunile ef însăto­­re conținute în depeșa de la 11 Decembre ale fostului ministru al afacerilor străine d­in Matta Președintelui Monti. Ultimatu­mul cere o satisfacere imediată ne­stdmi­țend nici o întârziere. Ciocnire da vase pa mus Brest, 12 ikUBfcris. Incrucișătorul „Are­huse“ destinat divi­­siei navale a Atlanticului s’a ciocnit pe o stâncă. O mare cantitate de apă a intrat în vas. „Arenhuse“ a fost readus la Brest; un alt încrucisator va pleca în iernii rai. ~ 8TMErwmM:~ Mișcarea populației pe ziua de 13 Ianuarie Născuți 25. Morți 24, adică : Debora Caras Grwțpflid 9 luni, Ioan i Dumitra 6 luni, Ioana Nasy Stes Smolrino 23 ani, Ioana Cherechesiu S­fițtș, £ m Had­a 70 ani, Elena Bosie 22 ani, Iosef P&pjip 64 Opișstikn­­tin Ion Ionescu 4 luni, Colon­d Msgifee Saí­t> 1 Ba­­ranga 72 ani, Elena Scarlat $1 fölö­men Leibu Veciler 9 săptămâni, 1Aibie rșs­ă săptiii., Toma Ene 44 ani, Alexandra­­ Issaj, Ioan Niculae Niculae 4 ani, Alexandru Mssîin Nr­nt­e 9 ore, Lazăr Bunea 36 ani, Leanș Gr*1aske 46 ani, Ion Zaharia 50 ani, Gh­eorghe Pen 97 Costache 60 ani, Constantin Gr. C. Chasiteșscu 2 zile, Maria Baban 22 ani, Maria Rosa hastul­ moartă. Spectacole TEATRU NAȚIONAL.—Astă-fără Marț! la ora 8 și jum., „Fântâna Blambuziei“ de V. Alexandri și „Nebuniile Amoroase,“ comedie de Regnard tradusă Iu versuri de d. Edg. Aslan.* CIRCUL SCANDINAV de sub direcțiu­nea d-lui Albert Suraan, representațiuni variate în fie­care seară. * COLOSEUL OPLER. — In toate serile teatru de varietăți. ÎNCĂLȚĂMINTE De­ FABRICA 33-l­u­i Voiți încălțăminte bună, inimoasă, solida și ieftină ? — Vizitat­ fostul magazin Mandrea, strada Carol No. 23, unde se cumpără bun, ieftin și solid. — Magazinul este mai bine asortat de­cât ori­care altul din țară și are o mare parte din mărfuri aduse din străinătate. S. Bechtman, 41 (1) stăzi a apărut No. din romanul UTATASKIA. Ca premiu la acest roman primește fie­care gratuit ta­bloul : „ Unde e soțul meu, regele ?­“ Romanul se află la editura Ig. Hertz și are coperta roșie. 210 " (18) Pentru ori­ce boală Doctor MIHAIL GEORGESCU — de la Facultatea din Paris — S§5,—Calea filoștila*,—S§5 Consultation­ în toate zilele, pentru ori­ce boală.—Onorar modest. Pentru săraci gratis de la ora 12—2. Doctorul Stefan Olchowski Special pentru bâleli interne (plămâni( inimă, stomac, nervoase) etc.) etc. și si­filitice. — Consultațiiule de la 5—7 p. m. — 83. Calea Moșilor, București, 83 — 101 ’ (14)

Next