Universul, iulie 1892 (Anul 10, nr. 152-178)
1892-07-22 / nr. 170
Universul No. 170. întâmplări din țara Dramă de mizerie În noaptea de 16 spre 17 Iulie s’a găsit ucis un tîner în gara Bărboși. Ucisul avea tâmpla perforată de un glonț. Lângă dânsul s’a găsit un revolver iar în buzunar o cutie de chibrituri și 25 de bani. De almintrelea era bine îmbrăcat și se crede că s-a sinucis. Procurorul și doctorul au fost înșciințați telegrafic. Sinuciderea se atribue mizeriei. Copilă arsă o copilă numită Marioara, în etatea de 4 luni, a locuitorului Mihalache Maxim, din cătunul Curtești, comuna Curtești, jud. Botoșani, ce se afla dormind lângă mama sa, care era bolnavă într-o colibă și unde era foc în mijloc, copila, tîrîndu-se lângă foc, a fost friptă foarte grav la piciorul și mâna dreaptă, din care cauză a încetat din viață. Om neînțelept Marca Spoială, din Oțetești, jud. Bacău, se duse ca de obicei fl, să adune uscături pentru foc din pădurea d-nei Hanul. Suindu se într’un pom ca să ia crâmpei uscate pentru foc, de o dată se rupse o cracă. Nenorocitul căzu jos și, stâlcindu-se rea mult peste o oră de suferință, înecați Tânărul Dumitrache ’Mocanu, din Comănești județul Bacăi, ducând pe apa pîrîului Asen niște butuci de brad spre fabrica de la Păltiniș s’a înecat. De către locuitorul Neculai Țară Lungă, s’a găsit în apa rîului Bistrița,teritoriul comunei Letea, din județul Bacău , cadavrul unui individ necunoscut înecat. Accident Locuitorul Filip Zăbaria, din comuna Dăița județul Vlașca, înapoindu se cu calul său de la fântână având cu sine o bâtă cu apă, s’a întâlnit cu locuitorul Gheorghe Androne, care era însoțit de soția sa și de un copil anume Marin, în etate ca de 4 ani și jum., care copil apropiindu-se prea mult de cal, a fost lovit cu piciorul în piept, așa că, după o jumătate oră de suferință a încetat din viață. Cazul s’a comunicat d-luî procuror local. ¥>9 ale armatei S’a înaintat la gradul de sub-locotenent în rezervă în arma artileriei sergentul bacalaureat Ivanovici Stelian din regimentul 2 artilerie. ■ — Demisiunea registratorului-arhivar Ion Gheorghiu, de la pulberăria armatei este primită și toto de odată se numește în locul său fostul elev guard de artilerie clasa I Ionescu Theodor. — Căpitanul de port clasa II Constantin Pascal, din serviciul inspectoratului porturilor, se trece în poziție de retragere din oficiu, deoarece a trecut limita de vârstă prevăzută. Ploi torențiale cu trăsnete Marî stricăciuni Ploile continuă a face mari daune și a produce nenorociri în toată țara. Iată cronica zilei: Teatovul. — Căzând ploaie pe teritoriul comunei Ibănesci, a rupt un pod cu desăvîrșire, a distrus pe alte trei, a rupt ogoarele cu popușoiu ale sătenilor și arendașilor, a mărit parte din șesuri dufeneață, a luat snopi și poloage de pâne, înecând în același timp și un mânz al locuitorului Dascălu Dumitru. Paguba este, aproximativ, de 2.000 lei. Asemenea a căzut pe teritoriul comunei Bălăbănesci, o ploaie torențială însoțită de tunete, încât apele au rupt drumurile și podețele din interiorul comunei, inundând cu 3 fălci fâneață. In aceași timp a fost trăsnit un bou al locuitorului Vasile M. Codreanu. Pe teritoriul comunei Cărăpcești, a căzut ploaie torențială însoțită de grindină în mărimea oului de porumb, iar alta și mai mare cauzând stricăciuni considerabile lanurilor, pânei albe, porumbului din țarina locuitorilor, cum și recoltelor de pe moșia arendașului F. Aninos din acea comună. Paguba cauzată se urcă la vre-o 5.000 lei pe partea locuitorilor și 5.000 lei pe a arendașului Aninos. Trăsnetul a căzut pe casa d-lui Mihail Deciu, din urbea Bârlad, despărțirea I, strada Aurită; scânteia electrică a sfărîmat jumătate din coșul sobei, iar casele fiind închise, căci d. Deci ieșise afară din oraș, nu se știe dacă li se vor fi cauzat și alte stricăciuni în interior. Bacăra. Pe teritoriul comunelor Pâncesci, Monastirea-Cașinu și Jevreni, a căzut ploaie torențială cu furtună și grindină până la mărimea nucilor, cauzând stricăciuni la 128 hectare, 50 arii vie; a distrus 20 hectare, 50 arii vie, și 35 hectare porumb; și a inundat 100 hectare fânețe și 2 hectare vie. Pe teritoriul comunei Jevreni, au căzut ploi torențiale inundând cu 8 fălci fâneață. Ploile au stricat mai multe drumuri. Hiproara.Ploaia torențială căzută pe teritoriul județului Roman, a făcut următoarele stricăciuni și pagube la comunele adnotate și anume: La comuna Miclăușeni a inundat cu 6 hectare păpușoii și grădini cu zarzavaturi ale locuitorilor din satul Miclăușeni, toată grădina d-lui proprietar și ca 10 hectare curechiște a locuitorilor din cătunul Butea. A inundat cu desăvârșire ca 73 hectare fenețe ale locuitorilor, căpițele și brazdele ce erau cosite și neridicate au fost luate și duse de curentul apei, deși parte au fost aruncate la maluri, dar nu mai sunt de nici un folos proprietarului lor, fiind amestecate cu mălitură. A rupt podețele de pe șoseaua comunală Miclăușeni-Butea-Luțca Doljesei, întrerupând comunicația . A luat și dus tot lemnul ce era adunat de comună la locul numit „Săraturi“ pentru construirea unui podeț. A inundat casele locuitorilor loan Murariț, loan Bahnariu, Vasile Bahnariu, Sava Gârbei și bordeele desrobiților Lupu Gâlcă, Iordache Gâlcă și loan Nona, proprietarii caselor și bordeelor au scăpat ca parte din lucruri, iar parte din acestea au fost luate și duse de apă. Cu această ocasiune s’a înecat locuitorul Mandi Alexa, din comuna Miclăușeni. Din cercetările făcute de d. sub-prefect, rezultă că acest locuitor ia unire cu mai mulți alții, adunându-se la podul de piatră din Miclăușeni pentru a abate la mal toată lemnăria și căpițele de fân ce aducea curentul apei, numitul s’a suit pe parapetul de piatră al podului și, voind cu un par a abate la mal o căpiță de fân ce trecea pe sub pod și-a pierdut echilibrul și a căzut în apă, de al cărui curent a fost luat și dus , cu tot ajutorul ce s’a căutat a i se da, a fost cu neputință de a’l putea scăpa. Cadavrul s’a găsit a doua zi, la orele 5 dimineața, în niște crăngi ale unei richite nu departe de locul unde căzuse, de unde a fost scos și dus la locuința sa. Pe urma numitului a rămas soția și o copilă de 14 ani. La comuna Boghiceanu s’a cauzat alte stricăciuni de cât s’a inundat ca 8 hectare iarbă a proprietăței și ca un hectar a locuitorilor. La comuna Heleștieni s’a deteriorat în mai multe părți șoselele județene și comunale de pe teritoriul acelei comune, ruinându-se și mărindu-se mai multe podețe de pe acele șosele. La comuna Strunga nu s’a cauzat alte stricăciuni recoltelor decât aproximativ ca la 6—7 hectare porumb și parte din iarba ce s’a marit din causa apei; asemenea s’a rupt un podeț și deteriorat șoseaua comunală Brătulești. Acte officiale S’a înaintat în postul de șef de biurou, în direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, actuali! oficianți inferior! gradul I Vasilescu Constantin și Stoenescu loan II. In clasa de oficianți superiori gradul III actuali! oficianți inferior! gradul I Penescu Mihail, Silivestru Ștefan, Creangă Vasile, Bartolani Hector, Boicescu Uluse, Steliu Petre, Ionescu Mihail I, Sion Ștefan, Mihali Ignat, Botez Ioan II, Manolescu Ștefan, Lascar Constantin, Niculcea Constantin, Lascovici Alexandru și Popovici Mihail. * D. dr. I. Buda-Dăscălescu, este numit medic la plasa Oltu-Topolog din județul Argeș. * D. George Melinescu, șef de depozit clasa II pentru vînzere în serviciul regie monopolurilor Statului, este confirmat cămăraș al salinei Slănic, cu gradul de cămăraș clasa II. Pin R.-Sarat (Corespondența part. a ziarului „ Universul“) R.-Sărat, 15 Iulie. Moarte subită Pe când locuitorul George Ifrim, din comuna Broscani, lucra pe câmp, căzu din picioare și muri subit. Nenorocire Copilul Niculae în etate de 14 ani, fiul lui Vasile Ursu din comuna Dealu-lung, suindu-se într’un stejar după un cuib de paseri, de o dată claca pe care se urcase fiind putredă se rupse, astfel că nenorocitul copil căzu, rupându-șî o mână și ambele picioare. Fecunditate Femeia Marghioala, soția lui Grigore Popescu din comuna Dimitresci, a născut 4 copii deodată dintre cari 3 băeți și o fată. Mama și copiii sunt pe deplin sănătoși. C. 1». Un sfat pe zi In timpul asfixiere, deasă în centrele populate, trebue să se pună asfixiatul într’un loc răcoros, să se desbrace toate hainele care ar putea să -i jeneze respirațiunea. Să se fre e apoi cu apă amestecată cu oțet, și să i se dea lemonadă de zamă de lămâie. Dacă asfixia ar resista la aceste prime încercări, trebue sa se facă us de respirațiunea așa numită gură la gură, care consistă în a aplica gura peste aceea a înecatului strîngendu-I nările cu degetele, spre a împedeca aerul de a eși pe nas. Se suflă cu putere câtva timp. După ce s’a lăsat să iasă aerul umflat, se reîncepe imitând mișcarea regulată a respirațiunii obicinuite. In toate asfixiile este bine de a nu ceda ușor cu încercările de a readuce la viață pe asfixiați: nu sunt rari cozurile în care se văd asfixiați, redeșteptându-se după un timp destul de lung. INTMPLĂRÎ din CAPITALĂ Sustracțiune Vasile Mile, conductor de bagaje la căile ferate, e încredințat că serviciul controlarea mărfurilor și a bagajelor nu e bine organizat. Pentru ca să facă un început bun, el trecu peste toată eratehia și sparse un cufăr dintr’un vagon, ca să vadă ce e intr’énsul. Eu prins asupra faptului. In loc de recompensă, a fost arestat, se vede că din cauză că, de a se aduna e permis la C. F. R., dar a se sustrage, nu. Nenorocire Gheorghe Danțescu, lucrător la d-na Elena Krețulescu, din strada Știrbey-Vodă no. 86, și-a găsit moartea într-un chip neașteptat. EL locuia în mansardă, și voind să se coboare, căzu pe trepte în jos și se lovi atât de grav la cap încât reunise mort. Pernă furată Omul, când doarme, nici nu fără, nici nu minte, nici nu omoară. Alecu Magora era înboldit de Necuratul ca se -și facă zestre și să se însoare. Cu ce să înceapă ? Somnul e fericirea.—O pernă era să fie începutul mobilei viitoare! casnici!. Neavând bani, Magura luă gratis o pernă de la d. Porumbaru din str. sf. Apostol! 74. A fost prins la vreme, ca să nu devie păgân, închinându-se prea cu dinadinsul la Morfeă. Moarte grabnică — Zidarul Costache Gheorghe, din comuna Brezoaia, județul Ilfov, venia cu un copil de vre-o 8 ani pe care-l scosese de la spitalul de copii, căzu deodată mort în dreptul casei cu no. 12 de pe șoseaua Pantelimon. Se înțelege desperarea copilului care a fost adăpostit de vecini. Sinuciderea de la Filaret Pe când venea trenul de la Giurgiu în spre gara Filaret, în dreptul cantonului No. 1, un accident grozav se întâmplă. Un om se aruncase pe șine și avu curajul să aștepte sosirea locomotivei cu trenul. Mașinistul nu avu vreme să oprească locomotiva, așa că trenul trecu asupra nenorocitului. Omul remase cu gâtul tăiat și cu mâna stângă, de la umer. Rămase mort pe loc. Cadavrul sărmanului a fost dus la spitalul Colțea. DIN TOTOVA Bârlad, 19 Iulie. Fripți de gaz Femeia Elena soția locuitorului Ion V. Buiuc din Bârlad, voind a lua lampa aprinsă de pe fereastra casei sale și spărgându-se, a căzut gazul aprins peste un copil al său, aprinzîndu-i imediat hainele ; atunci nenorocita femeie sărind în ajutorul copilului s’a aprins și ea; ei abia au putut fi stinși prin concursul vecinilor cari au auzit țipetele lor și a doua seară a încetat din viață, atât mama cât și copilul său. Strangulați Spiridon Ciobotaru din com. Stănuești, care suferea de teribila boală „Pellagra“. Asemenea și femeia Paraschiva Lucheța din com. Cârja acest județ, s’aiî strangulat. Parchetul a fost sezisat. Frisst «lira feede la noaptea de 12 cuveni, locuitorul Ion Enachi din comuna Buda, întorcându-se de la cârciumă acasă, și fiind amețit de băutură, aprinse o țigară și se culcă. Peste noapte scăpând țigara peste el luă foc hainele și rogojina ce o avea ca așternut frigându-i tot corpul, din care cauză a încetat imediat din viață, iScușii «liran aspune de față. Măcelarul Teodor Neculau, ducându-se cu o vită la abator pentru a o tăia, pe când o jupuia da piele din imprudență a scăpat cuțitul peste piciorul stâng răuinnindu-se grav, astfel că acum se află în cura spitalului Bârlad. O cugetare l>e zi Hoții sunt adesea mult mai cuminte decât medicii, pentru că eu când pleacă de uruleva știu cu siguranță ceia ce lipsește celor vizitați. Un român bătut și ucis de unguri Citim în „Gazeta Buzăului“. Ciobanu d-lui Dimitrache Nicolescu din comuna Zarișteanca, anume Gheorghe, pășuna de mai mult timp oile stăpânului șeii pe muntele de lângă punctul Giurgiu din plaiul Slănic. In ziua de 9 ale curentei, niște ciobani din Austria găsindu-i cu oile pe acolo s’a luat la ceartă cu dînsul pretinzând că acel teritori al Austriei, pe când în realitate după noua delimitare aparține României, și l’au bătut așa de crunt încet a rămas mort. Niște locuitori din comună Vrancea, jud. Putna trecând din întâmplare pe acolo și văzând bătaia aununțat primarului lor care punându-se imediat în urmărirea agresori Miercuri, 22 Iulie (3 August) 1892, lor, a prins pe autorul principal trimes parchetului. Cadavrul ciobanului a fost găsit ieri, intrat deja în putrefacție. Desigur că acei ciobani trebue să fi fost unguri pentru ca să comită o asemenea barbarie, și la abia Un proverb pe zi Omului, când îi dai îi fată iapa; iar când vrei să ’i iei, îi moare mânzul. (Românesc). Lucruri din tota lumea Ce face disciplina.— Regimentul 14 de husari din Nyregyhaza (Ungaria) își deprindea caii la înotat. Intr’una din zilele trecute 40 de cai au fost mânați în fluviul Tisa. Caii vezându-se în apă, încep să mute vertos, și în scurt timp ajung la țărmul cel l’alt. Vezându-se iar pe uscat, începură să se minuneze și ei de atâta curaj. Intr’aceia sboară pe de-asupra lor un cârd de porumbei. Caii se sperie teribil, și apucă cu toții la fugă spre comuna Ciobai. Husarii pe cel l’alt țărm ii chiamă, strigă după el, dar degeaba. Atunci colonelului îi vine o idee. Pune pe cornist să sune cum se sună de obiceiü cailor, când vine timpul să li se dea nutreț. Caii îndată ce auziră sunetul ăsta atât de ,favorit“ se opresc în loc, ciulesc urechile și ascultă nițel. Apoi se întorc repede, iar în Tisa, înotă voinicește spre cel l’alt țărm, și aleargă repede în grajduri. Acolo li s’au dat puțin ovăz pentru că s’au supus la disciplină și au venit când au auzit sunetul trîmbiței, dar li s’a mai împărțit și câte 2 lovituri bune de gârbace, de fiecare, tot pentru disciplina, pe care au călcat-o, că uu s’au întors și fără sunetul trîmbiței. Caii.... n’au protestat de loc ! Ce aveau să zică, dacă era așa ? O Judecata lui Solomon.—In zilele trecute un gardist din Pesta a făcut un fel de judecată de care și împăratul Solomon ar putea fi gelos, dacă ar trăi și acum. Pe o stradă se certau vin bărbat și o femeie pentru un biet canar care cine știe de unde scăpase și sbura încoace și în colo zăpăcit de zgomotul oamenilor și al trăsurilor. Bărbatul prinse pasărea, iar femeia voia să o ia zicând că e al mei. Ba-i al meu canarul, bai al meu . . . . până când era să se ia la păruială. Atunci veni gardistul. Despărți mai întâi și pe combatanți, apucă canarul și luându-șî o poziție serioasă și gravă în dete.....................drumul, zicând că dacă pasărea va fi așa de nebună să se mai întoarcă acasă apoi desigur se va intorce la stăpânul adevărat. Lumea care se adunase acolo, aclamă cu entusiazm pe modernul Solomon care făcuse o judecată atât de „isteață“ și de „dreaptă“. HAZ ’ Un evreu arată fiului său pe bogata moștenitoare pe care i-o destinase de soție La vederea ei se încinse următoarea discuțiune între denși: — Dar are numai un picior! — Aceasta nu strică, deoarece n’ai să o întrebuințezi ca curier ci ca nevastă. — Dar are numai un ochiu! — Cu atât mai bine, va vedea greșelile tale numai pe jumătate. — Dar mai e și cocoșată. — O D-zeule! Voești oare ca să nu aibă nici un defect ? Doară nu e un înger! RAVACHOL DINAMITARZII DIN PARIS ROMÂN DE MARE SENSAȚIE XXIX Patru zile pe mare — „Poliția franceză me caută, cea italiană me cere, cea belgiană ar dori să me aibă în mâinele ei; în Spania și Austria me așteaptă munca silnică, în Germania galera ; cât despre Rusia dacă aș avea forța fizică de a nu sucomba „Knutului... m’ar trimite să fac o plimbare prin Siberia. — „D-ta îți cunoști foarte bine poziția și meritele. — „Cât despre Anglia, ar putea cel mult Să me facă să gust mângâerile pisicei cu șapte coade de piele și ! *— îmi place sinceritatea d-tale. Te voiu ține sub acoperementul acestui bastiment fără să fii recunoscut. Te voiu debarca la Southampton. Căpitanul englez e întotdeauna gata a culege pe naufragiați. Altceva nu mai voesc să mai știu. „Și cu aceste cuvinte ne licenția. „Sir Taylor se ținu de cuvînt. La Southampton furăm liberi și tovarășii ne găsiră mijloacele de a ne trimite la Londra. Aci aflarăm exploziile de la Paris ; am voit să plecăm imediat într’acolo, dar am fost reținuți, fiind-că se aflase că Raval col fusese arestat, judecat și condamnat. XXX Proecte anarhiste Când Puni sfârșit istorisirea sa, tovarășii din Douvres isbucniră în aplauze. — Acum ce voiți să faceți ? întrebă avocatul — înainte de toate, să scăpăm capul lui Ravachel. Mișeii burghezi din Paris n’au avut îndrăzneala de a’l condamna la moarte. — Da, mișeii esclaviază toate vocile. — Dar au însărcinat cu acest lucru pe jurații din Saint-Étienne, cari trebue să-l judece pentru omorul femeilor Marcon. — Așa de bine condus și așa de infruc- 1110.5, observă avocatul. — Trebue, mai îutâiă de toate, urmărim, să împedicăm pe jurați de a da verdictul afirmativ și eu cred că va fi de ajuns vreun mic exemplu. — Noi suntem gata la tot, zise acela dintre tovarăși, care era șeful moral, fiindcă șef efectiv printre anarhiști nu se admite. — Spre a obține acest rezultat va trebui să facem să sară în aer casa celui mai mare dintre jurați, aceea a procurorului Republicei și aceea a președintelui tribunalului. — Dacă e nevoe de pepturi de bronz și pumni de oțel, iacă, zise unul dintre tovarăși, ridicând niște mâini vînjoase în semn de amenințare. — De acest lucru nu ne plângem , avem în St. Etienne destui tovarăș, încercați. — Dar dacă cu aceste amenințări nu reușim, va fi necesar să luăm cu asalt ghilotina și atunci nu vom fi niciodată prea mulți. — Greu lucru, căci desigur vor trimite să apere multe trupe, astfel că nici un atentat nu va reuși. — Am prevăzut și aceasta, zise Mattia. — Prevăzut V Cum ? întrebară congregații din Douvres. —■ Vom sacrifica, răspinse Pini cu voce sigură, pe unul din cei mai buni dintre ai noștri ; dar pe lacomii burghezi ’î vor costa foarte scump viața lui Ravachel ; vom face să sară în aer toată piața unde ’1 vor ghilotina. „Va peri și prietenul nostru, afară dacă vre-o minune norocoasă nu ’î surîde, dar va avea în ultimul moment al vieții sale plăcerea de a vedea căzând cu el și mizerabilii de burghezi. Această propunere a lui Pini făcuse o impresie profundă în inimile anarhiștilor din Douvres. Ei măsurau toată greutatea faptelor ce se preparau. Teribilul anarhist încercă o vie surpriză. — Nu aprobați ? întrebă el pe tovarăși. — Nu discutăm. — Cine voește sfîrșitul, trebue să voească și mijloacele. — Am jurat pentru viață și pentru morte. — Nu ne vom da îndărăt. Acestea fură răspunsurile tovarășilor la sardonica întrebare a lui Pini. — Dați-mi mâna atunci, zise vesel fugitul din Noua Caledonia, și toate mâinile strînseră pe a sa. — Și burghezii sunt oameni, reluă italianul, și nu poate să ne placă să vărsăm sângele lor. Dar necesitatea o impune — Dar, ezită, a ne versa pe acela al părinților noștri, al fraților noștri, al fiilor noștri, acești frustratori ? întrebă vocea strigătoare a advocatului. — Sute de mii de victime au căzut în resbelele acestui secol, dar acestea sunt nimic pe lângă acelea pe care lăcomia lor le-a făcut. — Morte burghezilor strigară tovarășii. Acest strigăt, care izbucni imediat așa de unanim din popturile anarhiștilor, asigură pe deplin pe Pini și pe Mattia. Restul zilei o petrecură în diferite conversațiuni, al căror fundament aveau întotdeauna de doctrină anarhia și instrucțiunile tehnice erau date de Pini. Era deja noapte, când cei douî anarhiștî eșiră din localul de întrunire și se îndrumară spre gară. (Va urma). SAU 36 1) Un fel de biciu cu care se pedepsesc arestix prin carcere și soldații prin cazărmi.