Universul, octombrie 1892 (Anul 10, nr. 230-256)

1892-10-14 / nr. 241

Universul No. 2­111 Un ministru contrabandist mânia­bilă. Citim în „Românul“ : Ni se atrage atențiunea asupra unnui fapt, care azi merită a fi înregistrat spre a se vedea ce fel de om era faimosul a­­gent al Greciei, care vorbește cu un ton impertinent către guvernul nostru. De mai mult timp se observase la vamă că numeroase obiecte vin la adresa lega­­ți­un­ei elene, scutite fiind ast­fel de drep­turi vamale. Zgomotul circula că era o simplă con­­denscendență a d­-lui Papparigopulo, pen­tru unii din supușii săi și se începuse chiar oare­care cercetări. Nervosul agent, prevăzând că va fi o­­prit în contrabanda sa, deveni furios și găsi că guvernul român lipsește de con­descendență. Prin plecarea sa, contrabandistul a scă­pat de scandalul ce s-ar fi produs prin purtarea sa. Iată acum detaliate asupra contraban­dei făcută de ministrul grec Papparigo­­pulo. In timp de șase luni și mai bine, toate mărfurile ce erau comandate de antrepre­norul unui hotel din capitală, veneau pe adresa d-lui Papparigopulo, ministru ple­nipotențiar al regatului elen din Bucu­rești. O cantitate enormă de șampanie, Bordeaux, cognacurî și alte multe diverse coloniale l’a adus în București pentru nu­mitul Hotel pe numele d-lui Papparigo­­pulo, fără ca să plătească măcar o cen­tinuă vamă, căci, după cum se știe, e un uz internațional ca miniștrii plenipoten­țiari să fie scutiți de vamă. Pe contul a­­cestui privilegiu statul român a fost frus­trat de mai multe mii de lei. Mai mult încă un plano comandat de unul din frații Isaitas a sosit pe adresa ministrului grec și deci s’a eliberat fără vamă. Acum vr’o doue săptămâni s’a adus o cantitate enormă de șampanie pentru un hotel ținut de un grec. Cei de la vamă fiind foarte surprinși au raportat cazul d-lui ministru Gheniani, care a oprit a se elibera marfa, până ce nu se va plăti vama, deși șampania a fost adresată d-lui Papparigopulo. Un s&uiat­­ pe ssi La începutul ori­cărui guturală, aplicați pe piept și pe spate tinctură de iod, energic, dar hotăritor. Medicamentul e­ xarhei caleíoare la Roma. Citim în „Gazeta Transilvaniei .“ Afacerea cu cheile bisericilor din paro­hia Șișești, a luat "­dimensiuni mult mai mari și mai îngrijitoare, de cum s’a cre­zut mai înteiii. In privința aceasta ni se comunică următoarele: zilele acestea sa lă­țise faima, că cheile bisericei din Șisești și ale bisericilor din filialele acelei paro­­h­ii au fost retrimise de Papa la episco­pia din Gherla, și că în urma aceasta ca­nonicul Papiu de acolo și spiritualul Giur­giu au­ fost trimiși la Șisești, ca să redes­chidă bisericile. Ceea ce se știe sigur, e că numiții tri­­m­eși episcopești au­ fost la Șișești și au dobândit, nu fără mare greutate, învoirea poporului, ca să se deschidă bisericele, dar numai condiționat, ca în timpul cel mai scurt să li se redea preotului lor. După reîntoarcerea trimeșilor episcopești, s’a produs însă o none mișcare între pa­­rohhii ani și s’a hotarît a merge în depu­tăție la episcopul din Gherla. Au plecat la vr’o 200 de persoane și numărul lor a crescut pe drum aproape îndoit. Acesta mare deputăție a sosit în Gherla, a mers la episcopie,’dar i s’a spus, că­­ episcopul nu este acasă. Foile ungurești scriu că conductorii de­putăției ar fi silit pe consistorii să țină ședință în afacerea de la Șișesci dar a­­ceasta nu este exact. Deputațiunea n’a a­­f­at nicăeri ascultare. Deputațiunea a lă­sat o adresă către episcop la reședință, în care -l conjură să restitue în post pe preotul Vasile Lucaciu adăugând, că a­­ceasta este cea din urmă a lor rugare. Tot­odată au trimis o telegramă către vi­cariul Mitropoliei din Blașiu, în care cei 230 de poporeni din Șișesci și filiale cer rehabilitarea paroh­­ului lor, amenințând, că în caz contrar vor trece la altă con­fesiune. TIKI ® Marți. Sâmbătă, dimineața, 17 curent va apare VESELIA, ziar umoristic, care va conține o mare ilustrație de actualitate adică: Plecarea mi­ns­trului grec din București, în acel număr lo, va începe un frumos roman umo­ristic sub titlul CARNAVALUL EPIȚERULUI. VESELIA se va vinde de acum înainte 5 bani exemplarul în capi­tală și 10 bani în județ­. O Societatea de dare la semn „București“ va da, duminecă 18 Octombre, o dare generală la semn. In această zi se închid exercițiile. „ Am dat după „Adevărul“ știrea că d. controlor Bunescu ar fi descoperit la d-un perceptor al colorei de Albastru niște de­lapidări. însuși confratele care a dat­­ știrea o des­­minte ca „cu desăvârșire eronată.“ Victimă ca și „Universul“ din partea u­­nor re­n­-voitori, „Adevĕrul“ regretă gre­­șala sa involuntară. Când si va stârpi oare rasa calomnia­torilor ? ” D. inginer și deputat G. S. Belloianu din Bacău a bine-voit a face o donațiune ligei culturale de o mie de lei. Comitetul ligei mulțumește pentru a­­ceastă ofrandă generoasă.­­ D-niî membrii ai societătei corpului di­dactic se vor întruni în adunarea generală la Universitate astă seară Marți 15 Oc­tombre, ora 8. La ordinea zilei este mo­dificarea propusă a câtor­va articole din statute. O D. dr. Felix s’a întors ieri din inspecția făcută la Focșani. D-sa a rămas foarte nemulțumit de starea hygienică a acestui oraș.­­ Ziariștii întruniți in redacția „Adeve­rul­­ui“, după ce au ascultat acele rezu­mate de d. Beldiman, au hotărît să facă ei o nouă anchetă la Dorohoiu. Nu s'a fixat încă ziua. © Membrii Societătei Presei sunt convo­cați în adunare generală extraordinară pe ziua de 19 corent ora 8 seara, în localul societății str. Academiei 2, casa Steiner. Ordinea zilei: Comunicări, socotelile ser­bărilor de la Rașca, admitere de noi membrii.­­ Trupele de infanterie au primit un mo­del nou de cent­roane destinate să poarte baionetele puștilor Manlicher.­­ Conferința liberalilor s’a deschis Dumi­necă pe la orele 3 și D. Petre Grădiș­­teanu, raportorul comisiunei, a dat citire proiectului de program. Apoi programul tipărit într’un număr restrâns de exemplare, s’a distribuit mem­brilor comitetului, impunându-li-se cel mai absolut secret asupra cuprinsului său. D. M. Tzoni a cerut ca discuț­inea a­­supra programului să fie amânată, pentru ca membrii comitetului să aibă vreme de a studia proiectul și de a hotărî eventu­alele propuneri și modificări ce urmează să se facă la acest proiect de program. D. G. Pallade a susținut propunerea d­ in Tront și ast­fel s’a­­ decis ca confe­rința să fie din nou­ convocată­ în Bucu­rești pentru zilele de 25, 26­­ și 2 / Oc­tombre. Congresul liberalilor, care va notifica lucrările comitetului, se va ține în Iași în cursul lunei Noem­brie. " Citim în „Ecoul“ din Galați: De câte­va zile, la gura tunelului liniei ferate din marginea satului Vadul-Ungu­­rului, cu e­șirea spre Brateș, s’a crăpat bolta de sus până jos și se află într’o stare foarte periculoasă. Ar trebui ca di­recția C. F.R. să ia cât mai curând mă­surile sau de desființare sau­ de îndrepta­rea lui, de­și s-a pus pază pentru a nu mai circula lumea pe sub tunel.­­ După o învoire urmată între Eforia spi­talelor civile și Banca Națională, servi­ciul casieriei Eforiei se va face de către această din urmă bancă, contra unei plăți de 50 bani la 1300, ceea ce aduce Eforiei un beneficii­ de 15.000 lei pe an. Consiliul de miniștrii a aprobat această transacțiune. O M. S. Regele, la întoarcerea sa în țară, va lua reședința în București fără a se opri la Sinaia. O I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și toți episcopii au­ sosit in capitală ca să ia parte ia lucrările sf. Sinod.­­ D. Stroici, prefect al județului Dorohoiu a sosit în București pentru a expune d-lul ministru de interne situația din acest ju­deț și a-î arăta netemeinicia acuzațiunilor ce se aduc de d. A. V. Beldiman în con­tra administrațiunei d-sale.­­ Furtuna care a isbucnit alaltă­ieri la Sulina a causat oare­care stricăciuni u­­nui vapor austriac care făcea carantină în mare. In urma stricăciunelor vaporul a fost autorizat a face carantină la gura Dunărei.­­ Direcția serviciului sanitar a intervenit pe lângă medicul șef al comunei București, pentru a înștiința pe toți doctorii din Ca­pitală că sunt obligați a raporta imediat celor în drept toate cazurile de maladii infecțioase.­­ Ministerul de externe va publica în cu­rând așa zisul „Livre Vert“ care va trata exclusiv chestia Zappa, din punct de ve­dere juridic. Această carte va conține răspunsurile la chestiile juridice adresate de România diferitelor State din Europa. Până acum s’ai­ primit deja răspunsu­rile de la Berlin și Bruxelles, ambele sunt favorabile României. Se așteaptă răspun­sul din Paris. O Mâine Miercuri 14 Octombre la orele 2, un profesor Vitzu va inaugura cursul șefi de „Fisiologie generală și comparată“ în noul local al Institutului de Fisiologie din strada Eni, casa Efrem Ghermani.­­ Curtea cu jurați din Ilfov, a terminat al’astă-seri a 2-a sesiune, prin amânarea procesului, de­oare­ce mai mulți jurați lipsiați.­­ D. general Budișteanu, comandantul corpului al patrulea de armată, a cerut decorarea sergentului din regimentul de Dorohoiu, anume Pleșoianu. El i s’a deschis sesiunea de toamnă a Sfîntului Sinod. D. Tache Ionescu, ministrul cultelor, a dat citire decretului regal, după care Sfintul Sinod a început lucrările sale. O M. S. Regina este foarte suferindă de câte­va zile. M. S. Regele pe ziua de 3 Noembre va fi la Neuwied, unde auguștii noștri­ su­verani vor serba aniversarea căsătoriei. Apoi la 6 Noembre M. S. Regele va sosi în capitală.­­ D. general Arion, comandantul corpului II de armată, va inspecta azi compania de geandarmi din capitală. O Consiliul de războiu al corpului II de de armată, a achitat Sâmbătă pe sub-lo­­cotenentul Mitescu, acuzat de lovitura in­teriorului. £ 3 Ilustrația noastră Un ch­inez cu numele King-Fou, din o­­rășelul Tiebum dintr’un golf al Chinei, a săvîrșit o crimă teribilă: el a omorît pe tatăl și pe sora sa. Legile chineze sunt foarte aspre față de ast­fel de cri­minali. In timp de două zile King-Fou a fost judecat și condamnat la moarte. Chipul însă cum se execută condamnații în China e cu totul original. Criminalul e suit pe o masă de lemn, lângă care trebue să se apropie rudele lui. Ilustrația noastră reprezintă momentul când călăul trage cu spada peste gâtul lui King-Fou, și când mama acestuia se uita la el. Bătrânel însă nu-i pare de loc rău de moartea băiatului. Ea se uită cu curiosit­ate și cu o deosebită plăcere, cum cade capul acestuia. Presa română Rezumatul revistelor ziarelor din ca­pitală, Luni 12 Octombre Adevărul, publică în capul foii o scrisoare a­­dresată de d. A. V. Beldiman către d. L. Catarg­iu, prim ministru, în privința omorurilor din Doro­hoiu. Acuză pe șeful guvernului personal că vrea să acopere cu autoritatea d-sale trei asasinate. fl. fl« . București laudă regulamentul elaborat de mi­­nistrul de rezbel relativ la căsătoriile ofițerilor și zice că cu modul acesta ofițerii sunt împedi­­­cați de a face pași greșiți cari le-ar putea com­promite demnitatea și aduce o existență nenorocită. * fl< fl< Constituționalul revenind asupra afacerii Zappa zice că Grecia cu grei* va­­ putea găsi vre-o pu­tere europeană ca să îmbrățișeze cauza ei ne­dreaptă în chipul atât de patent. In ce privește tonul necăjit al notei grecești, confratele spune că representantul Greciei n’a dovedit absolut nici un curaj cu energia sa, de­oare­ce a știut că micul stat grecesc e peste none țeri și mări; mai multă energie a dovedit ministrul nostru al afacerilor străine păstrându-și calmul, tocmai fiiind­ că re­­presentantul necăjit a fost cel al unei țeri depăr­tate, despărțită de noi prin țeri și mări. fl« fl« fl« . L’indépesulance rois mâine vorbind despre Grecia zice că virtuțile modeste, munca obstinată și tăcută, economia, spiritul de disciplină și de abnegație fac națiunile tari , iar nu patriotismul cu multă gălăgie și mândru, agitația sterilă, pro­vocările de la distanță, cari nu contribuesc de loc la bunul renume al unui popor. La Patrie se ridica în­­ contra celor zise <te ziarele conservatoare cum că ar fi anti-patriotic de a critica atitudinea guvernului în afaceri di­plomatice. Organul adaugă că aceasta este absurd și numai niște „ciocoi“’­ pot spune. Ilî flit Lupta zice că în afacerea Bedmar. d. Carp, înainte de a cerceta care « interesul și „dreptul“ României,­­și-a zis, oare intervenind în revendi­carea moștenireî Bedmar nu lovesc în interesele unor streini ? Vezând că da, a ordonat imediat a­­vocatului statului să se desziște renunțând la ori­ce revendicare, lăsând pe streini să intre în po­sesiunea unor imobile rurale. In afacerea Zippa, guvernul voește să procedeze acum în mod identic și capitulează în mod ruși­nos și cu desăvârșire păgubitor și desonorant pen­tru statul Român. El zice: din moment ce moș­tenitorii lui Zappa—niște Greci— se înțeleg între denșiî, eu me deszist, me retrag­ din instanță și las ca tribunalul să pună pe acei Greci în pose­siunea moșiilor lui Zappa. Confratele acuză pe guvern în această chestie de călcarea art. 7 din constituție. fi« fl. Românul urmând istoricul liberalilor zice că în mai multe rânduri chiar sub Cuza-Vodă eî se slăbiseră prin mai multe disidențe, dar unirea lor cu conservatorii le-a făcut mult zea, care reu nu se poate îndrepta de­cât facându-se să dispară cauzele cari i-afi dat naștere, adică li­beralii să se înconjoare de elementul tiner. Timpul zice că adevărata cauză care a împins Gloria să rupă relațiunile diplomatice cu noi este că guvernul elin a căutat să facă o diversie, pen­tru a împiedica izbucnirea în năuntru a nemulțu­mirei publice, căci a cunoscut că Grecia se află de câtă­va vreme într’o criză din cele mai grave și politică și financiară.* % * Voința Națională zice că în afacerile Zappa și Bedmar statul, se găsește în aceiași pozițiune­­ la drept și de fapt și că deosebiri de problemă, de proces,­ de relațiuni juridice nu există. Organul adaogă că atât primul-ministru cât și ministrul de externe s’a­i purtat prost în afa­cerea Zappa, lăsând ca Statul să fie insultat de notele ministrului grec. Resumatul revistelor ziarelor de peste munți Gazeta Transilvaniei (Brașov) arată cum și românii de confesiune gr. Catolică și de cea gr. orientală sunt persecutați de unguri și de cei de confesiunea calvină și reformată. Confratele spune Ardelenilor să uite deosibirea lor de religie și să aibă în vedere vorbele primatului Ungariei, care a zis că iubirea de națiune trebue să fie mai pe sus de­cât cea de confesiune. fl« fl« fl« v Gazeta Bucovinei (Cernăuți) zice ca Rutenii băștinași ai Bucovinei nu sunt de loc vinovați de emigrările spre Rusia - - cum pretinde guvernul. Nici eî nici românii nu sunt muscalo­fiți. Cauza emigrare”, e mizeria materială. Tribuna (Sibiu) vorbind despre afacerea mo­numentului Hentzi, zica că e timpul suprem ca popoarele vechiului imperiu habsburgic să -și strîngă rîndurile și să ia măsuri corespunzătoare pentru a pune în locul lor pe șoviniștii maghiari. Influența lor asurpra destinelor patriei comune, trebue negreșit redusă. !K!!!SSSSSRi SSSSSS­S!SSS3Ki împușcați de santinele Doi arestanțî, anume: Nae Costache Șchiopu, zis Preda Vasile și Barbu Vasile ambii țigani, ai­ scăpat Sâmbătă la 5 ore seara din Penitenciarul Câmpu­ Lung, și somați de santinelele care se luase după ei, i a­sta, și ne­vrând a se supune au fost­­ împușcați, primul rămase mort pe loc, al ‘ 2-lea a murit al’altă­ierî la spital. Acești indivizi fuseseră condamnați de curtea­ cu jurați în actuala sesiune la munca silnică. Ei mai fugiseră încă de vre­o câte­va ori din diferite penitenciare. DEPEȘ1 Trenuri oprite Petersburg, 10 Octombre. Mai multe trenuri da pe linia Wyiasma sunt oprite de zăpezile mari ce au­ căzut azi ; întrunul din aceste trenuri se află marele duce Nicolae Niculaievici. Trenuri de ajutori și lucrători trimiși la fața lo­cului nu au reușit până astă-seară a le degaja. Botezul im­per­ial Potsdam, 10 Octombre. Azi la 5 ore seara a avut loc la noul palat botezul principesei care a primit numele de Victoria Luisa.—Împăratul, îm­părăteasa, prinții, nașele și reprezentanții nașelor absente asistau ; ceremonia s-a ce­lebrat de supra-intendentul general Org­­ander. După botez a fost cerc, apoi prânz de gală. Usine arse. — 1 milion de mărci pagube l| Hamburg, 10 Octombre. Intrepozitul societăței pacheboturilor, în care se află și diferite uzine de repa­­rațiune, a ars cu desăvârșire.­­ Dărâ­­mându-se un zid pe acoperișul șantierului a stricat cazanul cel mare. Fabrica de produse chimice Su­mmer Noack & C­ie a fost de asemenea foarte mult atinsă ; directorii­ și 3 pompieri au­ fost grav răniți.—Pagubele trec peste un milion de mărci. Dezastre. — 03 morți. BOO case distruse Cagliari, 11 Octombre. Până acuma s’a constatat în mod oficial 63 victime ale desastrului din San-Spe­­răte; se socotește că trebue să fie iur’o sută de morți. — 300 case au fost dis­truse, dintre care municipalitatea. Tumult. — Mai mulți răniți St. Denis, 11 Octombre. Un tumult s’a produs in timpul întru­nirea anarh­ista ; mai multe persoane au fost rănite cu focuri de revolver, 4 anar­­h­iști, dintre cari un german, au fost a­­restațî. Congresul catolic Sevilla, 11 Octombre. Congresul catolic a fixat Valența pentru viitoarea sa întrunire. A decis un peleri­­nagiu la Roma în 1893 cu ocazia jubi­leului Papei. Șeful pompierilor mort Hamburg, 11 Octombre. D. Hipping, șeful pompierilor, a murit în urma rănilor ce a primit la incendiul de ieri. Hârtia-monedă retrasă din circulație Rio-de-Janeiro 11 Octombre. Situațiunea politică întărește înțele­gerea între guvern și parlament pen­tru a resolva situațiunea financiară retră­gând o parte a hârtiei-monedă din circu­­­lațiu­ne. Meetingul uniunei flamande Bruxelles. II Octombre. Meetingul uaiiunei flamande a fost foarte numeros, a votat o moțiune care invită Miercuri, 14 (26) Octombre 1892« din­ Francia­ și de a opri pe cetățenii fran­cezi cari l­cisesc in­­ Belgia de a se ama­­steca în luptele interioare ale acestei țări, întrunirea a fost liniștită afară de stri­gătele de­ Jos burghezii! Trăiască Belgia! Jos Francia! care s’au auzit de multe ori. Sosirea Țareviciului Atena, 11 Octombre. Țareviciul a sosit după ce a făcut ca­­rantină și după ce a suferit o întârziere de două zile din causa timpului urît cel mare; —■ îi s’a făcut o primire oficială. Atac dublu Paris, 11 Octombre. După „Petit Journal“ un atac dublu sa va îndrepta în contra centrului de apro­­visionare a dabomenilor de către coloana colonelului Dodds pe de o parte și de către trupele care înaintează din Senegal pe un drum nou, pe de altă parte. Alergările de Duminecă Duminecă, a avut loc ultima alergare de toamnă. Lume im tocmai multă. La ora 20.1 a început alergarea premiului „He­­restran“. Distanța 2000 m. Premiul I. 2000 lei. Din 7 cai înscriși au­ alergat 4, premiul I l’a luat „Chatterton“ al d-lui Al. Marghiloman. La pariuri s’au­ plătit 7 tei pentru 5. „Premiul Minist. Domen. și Agricult.“ Distanța 22­10 m. Premiul I 2500, II 300, III 200 dați da Minist. Domenielor. Din 3 cai înscriși au­ alergat 2, premiul I l’a luat „Gizela“ a d-lui Major Poi­enaru, al II-lea „Saint-Cyrien“ al d-lui Alexe. Marghiloman. La pariuri s’a plătit 10 pentru 5. „Premiul de toamnă“. Distanța 1600 m. Premiul I 3000, II 400, dați de Minist. Domen. Toți cei 3 cai înscriși au alergat. Premiul I l'a luat „Soltwing­,“ al d-lui Al. Marghiloman, II „Gallia“ a d-lui M. Marescu. La pariuri s'a plătit 9 lei pentru 5. „Handicap“. Distanța 1600 m. Premiul I 1500 lei și jumătate din intrări, II jumătate din intrări. Din 9 cai înscriși au­ alergat 4. Premiul I P a luat „Estelle“ a d-lui Lt. D. Păianu al II-lea „Mateletti II“ a d-lui Maior Poenaru. La pariuri s’a plătit 35 lei pentru 5. „Premiul Mogoșoaia“ „(Steeple-Chase)“.—Dis­­stanța 36­0 m. Premiul I 2­00 lei II, 250. Din 5 cai înscriși au­ alergat 2. Premiul I l’a luat „Villerey“, al II-lea „Elisa“ ambii ai d-lui Alex. Marghiloman. P. M. ai d-lui căpitan Arhip a dis­­­tanțat. La pariuri s’a plătit 9 lei pentru 5. „Premiul Subscriptorilor.— Distanța 2500 m. Premiul I 2.300 lei, II 200. Din 6 cai înscriși au alergat 2 cai, premiul I l’a luat „Electra“ a căpitanului Arhip. „Cocotte“ a d-lui Alex. Mar­ghiloman a fost derobat. „Electra“ pusă la loterie prin sub­scripții a fost­ câștigat de d. Porumbarui cu No. 31. La pariuri s’a plătit 10 pentru 5. „Militari“. Distanța 2500 m. Premiul I 600 Ier și intrările, I l­a 200, ° III un Suvenir, oferite de d. Alex. Marghiloman. Din 5 cai înscriși au­ aler­gat 3. P. M. a căpitanului Arhip călărit de d. Eliad, „Partenaire“ a d-lui locot. D. Păianu, ca*­­lărit de d. Davila, „The First“ a d-lui locot. Mi­*. Ion Costin, călărit de d. Pantelli. Premiul I l’a luat „P. M.“ II „Partenaire“ și al II-lea „The^ First.“ La pariuri s’a plătit 8 pentru 5. ^ STAREA CIVILA Mișcarea populației pe ziua de 10 Octombrei Născuți 16. Morți 20 adică: Anica Petrescu 72 ani, Ion Tanase Rosianu 52 ani, Eteria Ino 6 ani și jum., Dumitru August Mironescu 15 ani, Mih­ai A. Geor­­gescu 2 luni, Ținea Nicolae Ilie 2 ani, Iancu Cu­­toiu 36 ani, Rașela Elias 4 ani, Nestor Marinescu 77 ani, Gabriel Ion Arghirovici născut mort, Mi­­hai Matache Dumitru 8 ani, Dumitru Stoica 58 ani, Teodor Capșa 51 ani, Gheorghe Dumitru Ni­­culau 17 ani, Hainerich Bernard Leivenson născut mort, Constantin Ilie Niță 1 an, Anica Constantin 4 anî, Constantin Ana Ștefănescu 3 luni, Sina­­­randa Zisu Nicolau 80 ani, Niță Niculae 62 ani* Spectacole TEATRUL NAȚIONAL. — Astă-seară, Marți, se va reprezinți, piesele „Deputatul tatei“, come­­die în 3 acte, începutul la orele 8 și jum. precis a fi« TEATRUL BOULEVARD. — Astă-seară, Marți, a doua reprezentație dată de trupa „The Royal English Burlesque Company“. Trupa e compusă din 90 persoane. La casă se află libretele în ro­­mânește, cari sunt neapărat trebuincioase pentru a putea înțelege subiectul piesei, începutul la o­­­­rele 8 precis. COLOSEUL OPPLER. — In toate serile teatru de­­ varietăți. Astă-seară,­ Marți, debutul trupei­ „Carlo Clariska Romeo“, renumiți equilibriști. falnicii: fiică, Alexandrina N. Mar­in­escu: fii, căpitan Gheorghe Marinescu, Nicolae Marinescu; noră, Elena Marinescu (năs­­cută Mavrocordat) , nepot, Ioan Marin­escu și rude, au adânca durere de a se înștiința de cruda perdere a prea iubitului lor tată, socru, bunic și rudă, Colonel NESTOR MARINESCU PENSIONAR a încetat din viață Sâmbătă 10 Octombre a. o. ora 9 p. m., în etate de 77 ani. Ceremonia funebră va avea loc astă­zi. Marți 13 Octombre curent, la ora 1 p. m., la casa decedatului din strada Popa-Tatu- No. 70, de unde cortegiul va porni la ci­mitirul Șerban-Vodă (Belii), unde va fi în­­mormîntat în cavoul familiei. Roagă pe toți prietenii și cunoscuții, cari din eroare n’au­ fost invitați, să con­sidere aceasta drept invitație.

Next