Universul, octombrie 1892 (Anul 10, nr. 230-256)
1892-10-27 / nr. 252
ANUL X No. 2525 Bani in Capitalst—10 Bani în Județe CALENDAR PE 1892 Luni, 26 Octombre.1 Martir. Dimitrie. Catolic Luni, 7 Noembre.—* Engelbert. ■ Surele răsare la 6,47. apune la 4,40. Orte«a.63S Bucureșt: .26 Octombre. Pentru dați medici Am avut adeseori ocaziune să apreciam valoroasa activitate a d-lui doctor Felix, directorul general al serviciului nostru sanitar. Din momentul chiar al venirii sale în capul importantului serviciu al sănătății publice, a luat măsuri de îndreptare a multor rele și așa merită mai ales recunoștința publică pentru zelul desfășurat în grelele împrejurări prin cari am trecut acum in urmă. • .eribilul flagel al holerei ne amenința din toate părțile și ajunsese chiar la graniță. Doctorul Felix, parcă obținuse darul ubicuității, căci era, când la o estremitate a țării, când la cealaltă, luând pretutindeni măsuri grabnice sanitare, cărora le-am datorat ferirea ferii de holeră. D. dr. Felix, observând un fapt despre care noi am mai vorbit, — de purtarea cam „sumară“ pe care o au de obicei și doctorii la sate,—le adresează următoarea circulară care, ascultată, va produce adevărate roade folositoare. Atragem atenția tuturor cititorilor noștri asupra cuprinsului acestei circulari: „Majoritatea d-lor medici ai spitalelor rurale consideră medicina curativă ca singura lor atribuție, medicina preventivă, povățuirea bolnavilor asupra preintîmpinărei boalelor este cu totul lăsată la o parte și tocmai în această privință dv., medic al țăranului, aveți un rol important de împlinit, asupra cărui vă atrag serioasa băgare de seamă. Nimeni ca dv. n’are o pasiune de a înduri asupra igienei țăranului, a exercita o influență sanitară asupra traiului populațiunei rurale, a ii povețtii despre cauzele unor boale care se pot lesne înlătura, despre preservarea copiilor de moarte prematură. Când țăranca vine la spital cu copilul ei ca bolnav ambulant, la consultații gratuite, când ea așteaptă de la dv. scăparea unei ființe iubite pentru care face voios orice sacrificii, atunci ea este și dispusă a asculta consiliile ce veți da și d-voastră sunteți dator a ve folosi de acea ocasiune pentru ca să exercitați cu succes rolul dv. de apostol al igienei și al civilizațiunei. Vă cer un sacrificiu; ve cer ca în loc de a face, țipâte cu bruschetă, două întrebări banale, de a vă uita la limba copilului și de a ședea jos spre a ’i scrie sau a dicta repede o rețetă, să stați de vorbă cu țăranca, după ce ați examinat bine !copilul ei, să o ascultați cu răbdare, să o povățuiți cu blândețe și cu vorbe dulci, să o tratați astfel încât să poată căpăta încrederea în dv. și să vă scoborîți la modul ei de a cugeta, de a vedea lucrurile, să lăsați la o parte mândria de om de știință și de funcționar public, să nu rîdeți de ignoranța și de superstițiumnile sătenilor, și să fiți medic rural în toată puterea cuvintului, răspândind succesiv prin populațiunea rurală acele noțiuni de igienă populară pentru care ea este primitore. Spitalul rural nu este numai un local pentru căutarea bolnavilor; spitalul rural este chemat a deveni o instituțiune de cultură, o școală unde țăranul va primi o mulțime de poveți folositoare, care cu încetul vor modifica traiul lui, vor preschimba starea lui fizică și morală și acei dintre medicii spitalelor rurale, care vor înțelege și împlini cu devotament misiunea lor civilizătoare, apostolatul lor, vor dobândi drept la ircmotința patriei“. Aceste sfaturi, medicii, fiind ajutați și de administrație în îndeplinirea sarcinei lor, pot face—ascultate fiind—mare bine țării. Marți, 27 Octombre (8 Nop^bre) Alergarea cu lb © aî. — (Vezi pag. Din Austro-Ungaria [Corespondența part. a ziarului „ Universul“] Viena, 22 Octombre. Cholera la Viena Intre subiectele de conversație, cu care de o vreme încoace se ocupă cu deosebire locuitorii Vienni e și chestia nouă, neplăcută și neașteptată,—adică chestia cholerii. In general se credea, că capitala Austriei va scăpa de acest flagel, cu atât mai serios cu cât timpul este înaintat și vremea a început să se răcorească. La începutul săptămânei aceștia, primul caz de holeră care s'a anunțat oficial, a făcut o impresia adâncă și a produs o spaimă și o panică în adevăr serioasă în sânul populațiunei. De atunci încoace însă lumea s’a mai liniștit. Dacă holera va lua sau nu proporții mari, aceasta negreșit se va datori numai consiliului sanitar, care de almintrelea se îngrijește bine de starea sanitară a orașului. Populația a început să nu mai fie frică de epidemie și’șî continuă ocupațiunile sau petrecerile ei obișnuite. Polița a oprit orice aglomerație mare de persoane, fie pentru întruniri politice, fie pentru întruniri de acelea la cari nu intră decât oameni învățațî speciali. Ordonanța aceasta polițienească au supărat grozav de mult pe anti-liberali, cari proiectaseră o serie de întruniri publice cu ocazia sosirei în Viena a d-lui Stöcker, fost predicator al curiei din Berlin. lul de cununi pe cari voesc să le depună pe mormintele acelora, pa, cari i-au iubit în viață și came gustă acum repausul etern. In ziua morților Ciunurile Ilenei au fost înțesate de sute de mii de oameni. Mormintele morților gemeau sub greutatea cununilor. E de observat, că de o vreme încoace au început să fie la modă un nou fel de cununi, numite „cununi de mărgăritare de sticlari Ele sunt fabricate în Paris și Veneția. Se înțelege că sunt pentru cei bogați. Săracul de a pune pe mormântul părinților, al fraților sau al rudelor simple cununi de flori mirositoare,a căror valoare, e mai mare căci sunt depuse cu inimă sub ceră. In ziua morților au fost în cimitiru la Vieneî și delegațiuni de ale diferitelor ziare, carii au depus cununi de flori pe mormintele foștilor redactori, reporteri critici sau funcționari la acele gazete« Un jubileu Mercurea trecută sa serbat la Viena aniversarea a 200 de ani da la întemeierea academiei de arte plastice.A înștiințat acesta, înființat de împăratul Leiopold I, e situat lângă Dunăre în Viena ve[ ehe și aparține acelor edificii vechi și rare cari o fac admirațiunea tuturor vizitatorilor străini. Se înțelege, că ștlăuntrul institutului a o bogăție imensă de statui, busturi, tablouri și mai vârtos de diferite lucrări în ipsos de o plasticitate admirabilă și de o perfectă execuțiune artistică. ■ Serbarea a fost splendidă și împăratul FranzJosef a onorat-o cu prezența sa, înconjurat de o numeroasă silită* constătătore din prinții principese și arhiduci. La intrarea sa în amfiteatru, împăratul a stat mult înaintea propriului său bust, care a zis, că e perfect rușit. De aici dintrelea suveranul Austriei a dat în diferite rânduri, din caseta sa privată lumile considerabile de bani pentru institutul acesta. Ziua mIorților 1 Ziua aceasta pe care catolicii o serbează în tot anul cu sfințenie mare, în Viena e mai respectată ca omși unda. Și numai acela, care asistă in Viena la procesiunea ce se face la cimitire își pote face o ideie clară: începem cu 2—3 zile înainta, toate piețele, prăvăliile și ferestrele magazinelor mari, sunt pline de cununi de flori de toată nuanța, de toată categoria. Săracii și bogații găsec tot de 6 copii aruncați într’o pădure O patrulă de gendarmî a dat zilele ce stea pe hotarul Neoplatei (Ungaria) peste 5 copii mici, gol pe jumătate și îiveliți numai în niște sdrențe slabe și mai dare. Cel mai mare dintre copii e de 6 ani! Nenorocitele ființe abia mai puteau umbl^ de foame și de frig. Sermanii au povestit plângend, că mama lor lucrează în o orașul Sirmia. Băieții spuneau suspinând că ea i-a expus în pădurea My și i-a lăsat acolo fără nici un ajutor. De atunci n’au mai mâncat nimic. Noaptea au petrecut-o în pădure Sub un copac. Dimineața au pornit spre Sirmid să caute pe tatăl lor. Copii nu $ti nici numele părinților, nici unde iMUegfi ace$