Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)
1892-11-26 / nr. 278
ANUL X No. 27a. La editura tipografiei „Universul“, au apărut deja următoarele calendare: Calendarul ziarului „Universul“ un frumos volum de 112 pagine cu 17 ilustrații și cu materie literară cea mai variată și originală. Acest calendar conține, afară de materie calendaristică, legea complectă a servitorilor, noua lege telegrafo-postalä, precum și noul tarif de călători pe drum de fier. Intre ilustrații cuprinde portretele urmatore: Ducesa Maria de Edimburg, A. S. E. Principele Ferdinand al României, Marea ducesă Maria Alexandrina de Edimburg, Prințul Alfred duce de Edimburg, Familia Hohenzollern și Edimburg, Gheorghe Barițiu, Doctorul Baliu, Dumitru Brătianu, Episcopul Melchisedec, Mitropolitul Vancea, Gr. Manolescu, Ștefan Iulian, Gr. Cobâlcescu, Petre Cernătescu, General Carp, General Zefcar și Gheorghe Sion. IBPressil f leáu cxeiepim’asi Calendarul american cu foi zilnice cu carton frumos ilustrat și colorat. Co bani exemplarul. Calendarul portativ.—Un mic volum de 96 de pagine cu coperta colorată, conținând, afară de materia calendaristică, noua lege complectă telegrafo-poștală, precum și noul tarif de căîători pe căile ferate. Fiecare lună are o pagină albă pentru notițe, ia bani exemplarul. In curând va apare Calendarul de perete al ziarului „Universul“, frumos ilustrat și colorat. Va fi ilustrat cu principalele vederi din Sinaia, precum și cu portretele Ducesei Maria de Edimburg și A. S. R. principele Ferdinand al României. Prețul la bani. Aceste calendare se trimite franco în toată țara cu augmentul de 25 bani. M.B.—La librari și vânzătorii de cărți și ziare se acordă un rabat de ®0 la sută asupra prețurilor de mai sus. CALENDAR PE 1892 ORTODOX Miercuri 25 Noembre. — Ecaterina și Marcurie. CATOLIC Miercuri, 7 Decembre. — Ambrosia. Soarele resare la 7.25 ; Apune la 4.19. București, 25 Noembre. O întreprindere nepotrivită Industria tipografică, negreșit, e una din acelea care aduce servicii mari poporului. Tipografia e cel mai bun mijloc de răspândie a cunoștințelor; ea a fost acela care a dat lovitura de grație privilegiilor și privilegiaților, în toate țările. O asemenea industrie, de sigur, că ar fi de datoria statului să fie protejată mai ales la noi, în România, unde s’a și făcut o anume legiuire pentru protejarea industriilor naționale. Din catastih, însă, tipografia a fost uitată. Pentru alte industrii mai puțin folositoare, avantagii felurite : Concesii de teren, scutire de taxe vamale și de dări către stat, etc., — pentru tipografi idiü, din contra, apăsare și îngreuiare a situației lor, sporindu-se excesiv vama asupra materiilor prime, adică a hârtiei și a cernelei. Nu numai atât, în loc de a încuraja această industrie, statul pare că el însuși vrea să facă concurență tipografilor,, să se facă tipograf. Avem Imprimeria Statului, care cumulează cele mai multe tipărituri ala administrațiilor publice, acum, după cum spune un confrate, și direcția Căilor ferate române vrea să mai dea o lovitură acestei Industrii. 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe JouT, 26 Noembre (8 Decembrer 1892, căci lumea moare de frig din pricină că' nu sunt vagoane pentru adus lemne“. v Nici o preocupație personală nu ne face să susținem cauza tipografilor noștri, căci imprimeria Universului n'a concurat, nici o dată, ia 1 iclații de furnituri în administrațiile publice, dire chestie de dreptate și de interes național să nu se lovească din tote părțile și fără milă o industrie atât de importantă ca cea tipografică, care a contribuit atât de mult la redeșteptarea poporului român. Iată, mai pe scurt, o serioare pa care o primește Adevărul : „Mi se spune că Direcția Generală a C. F. R. ar fi în tratative spre a înființa un atelier tipografic pentru imprimarea modelelor de care ar avea nevoe serviciile sale. Acest lucru mi se pare atât de irațional încât aproape numi vine a!î d’a crezământ. Cum? crede onorata Direcție a C. F. R. că înființând un atelier propriu ,și-ar putea procura imprimatele maieftin de cum le are azî ? Noi am ruga pe Onor. Direcție ca înainte de a se hotărî la vre-o măsură hotărîtoare, să consulte Direcța Imprimeriei Statului și să vază cât ar trebui să coste mia de imagiu precum și composițiunea unei anumite serii de modele ca să iasă numai cheltuelile personalului ce le-ar efectua și să compare cu cea ce plătesce azi prin licitație publică. Prețul cu care se efectuiază azi lucrările C. F. R. este afară din cale redus ; mi s’a întâmplat să aud tipografi spunând că au mai pus ceva din pungă spre a efectua lucrările C. F. E., și aceasta numai ca să mai ocupe personalul pe care nu l pot concedia așa oricând, în perspectiva altor lucrări ce le-ar avea în vedere. Dacă direcția C. F. E., se simte până întratât că are vocațiune de a întreprinde ceva, apoi n’are decât să întreprindă fabricarea vagoanelor de care are atâta nevoie și a locomotivelor din a căror lipsă stau mărfurile încărcate în gară săptămâni întregi, dar nu să deschidă tipografii de care avem cu prisosință în țară și care au ajuns la așa grad de desvoltare încât s’ar putea lipsi, fără nici un inconvenient, de concursul Onor. Direcții C. F. E. Onorata Direcție a făcut însă și experiență anii trecuți cât costă la Stat o lucrare oarecare și cât sa-ira particular, și ne mirăm cum i-a mai putut veni această fantastică idee de a as varii și alte sume însemnate pe lângă celocari s’au cheltuit deja cu Imprimeria Statului. Ministerul ar putea cu multă judiciositate să obiecteze direcției C. F. E., că decât a face tipografie, în ale cărei secrete nu se pricepe nimeni din cei de la direcție ar fi mai bine să îngrijească de instrucția personalului de mișcare spre a se evita numeroase« accidente de pe liniile noastre ferate, cruțând pe Stat de pagube care trec peste milioane cum a fost bunăoară cașul de la Comarnic, precum și viețele călătorilor, care au ajuns să nu mai fie siguri dacă ajung la destinație și din care mulți lasă în urmă văduve și orfani în cea mai neagră miserie. In loc să se ocupe de tipografii Direcția ar face mai bine să se îngrijească mai de aproape de ale ingineriei în care este competentă și să lase tipografia în mâinele tipografilor. Mai buna vagoane, ele cât tipografiei Din Turcia (Cores, particulară a ziarului „Universul“) Constantinopol, 20 Noembre. Contrabandiștii în marea Neagră. — Corăbiile, organizarea și forța lor Atenția guvernului otoman e foarte serios atrasă acum asupra contrabandiștilor, cari posed azi o flotă întreagă în Marea Neagră. Se asigură că sunt 150-200 de corăbii cu pânze, condusa de acești marinari îndrăzneți. Socotind numai 8 sau 100 oameni la fiecare corabie, numerul total al durabandiștilor s-ar ridica la 2000. inii spun, că numerul lor e și mai mare. Ei sunt contrabandiști și pirați de prima forță și constitue o adeverată primejdia pentru comerciul otoman. Ei cunosc toate punctele de retragere, toate golfulețele de pe țermuri marii, sunt înarmați cu puști, sistemul cel mai nou și trag asupra oricărei corăbii suspecte, care se apropie de ei in timpul expedițiunilor. Se asigură chiar, că posed mai multe tunuri. Cursele lor sunt de-a lungul țernulidiric al Rusiei, pe litoralul Turciei asiatice și adeseori vin până la îmbucătura Bosforului Ei încarcă în porturile rusești o mulțime de mărfuri, pe cari apoi le descarcă pe terimirii Turciei ca contraaudă — cauzând prin aceasta pagube filări fiscului turesc. Turcia perde astfel mai multe milioane fr. pe fiecare an. Principalele articole rusești importate de ei sunt: petrol, raâtăsărit și piei din Caucaz și Asia, frânghii, gudron, lemne de construcție, etc. Raporturile publicate de regia tutunurilor și raporturile datoriei publice, arată cât de mari sunt pagubele Turciei din pricina contrabandiștilor. Luptele cu contrabandiștii Pentru urmărirea contrabandiștilor, si sut în Marea Neagră un vaporaș al Regiei, unul al Datoriei publice și un mic aviso. Dar aceste trei corăbii nu pot face nimic față de o armată întreagă de contrabandiști, cari în cazuri de primejdii se ajută unii pe alții și își au spionii lor în toate părțile. Ei sunt, afară de aceia, marinari foarte dibaci. Cea mai mare parte din el își au locuințele în districtul Rice. Guvernul a voit odată să aresteze pe toate, femeile și pe toți băieții contrabandiștilor, crezând, că aceștia sau se vor preda sa’4, vor înceta cu hoțiile. Dar mijlocul n’a reușit. Contrabandiștii au preferat să-și lase nevestele și copiii și să-și continua meseria lor, fără de care nici nu pot trăi. Atunci guvernul a pornit o luptă teribilă în contra lor. Până acuma au avut loc peste 12 ciocniri între vaporașele statului, și contrabandiști; vreo 7 din aceștia au fost omoriți și 4 marinari de ai Turcii I împușcați și foarte mulți răniți. Contrabanda nu a putut fi de loc stârpită, ba ea se întinde din ce în ce mai mult și constitue o adeverată primejdie pentru stat. Opiul turcesc O mare emoțiune domnește în întreaga Turcie și în special în Constantinopol, din cauză, că marele bancher I. Cherbergian , împreună cu alți capitaliști au cerut să se pue monopol pe opiu. Cultivatorii și negustorii mici de opiu au început să facâ o gălăgie colosală, de frică că se va întioiduce monopolul acesta. Ei sunt amenințați astfel în cele mai mari interese ale lor, căci foarte mulți se susțin pe ei și familia lor numai din cultivarea și vânzarea opiului. De altă parie capitaliști^