Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)

1892-11-26 / nr. 278

ANUL X No. 27a. La editura tipografiei „Universul“, au­ apărut deja următoarele calendare: Calendarul ziarului „Universul“ un frumos volum de 112 pagine cu 17 ilustrații și cu materie literară cea mai variată și originală. Acest calendar conține, afară de materie calendaristică, legea complectă a servitori­lor, noua lege telegrafo-postalä, precum și noul tarif de călători pe drum de fier. In­tre ilustrații cuprinde portretele urmat­ore: Ducesa Maria de Edimburg, A. S. E. Prin­cipele Ferdinand al României, Marea du­cesă Maria Alexandrina de Edimburg, Prințul Alfred duce de Edimburg, Familia Hohenzollern și Edimburg, Gheorgh­e Ba­­rițiu­, Doctorul Baliu­, Dumitru Brătianu, Episcopul Melchisedec, Mitropolitul Vancea, Gr. Manolescu, Ștefan Iulian, Gr.­ Cobâl­­cescu, Petre Cernătescu, General Carp, General Zefcar și Gheorgh­e Sion. IBPressil f leáu cxeiepim’asi Calendarul american cu foi zilnice cu carton frumos ilustrat și colorat. Co bani exemplarul. Calendarul portativ.—Un mic vo­lum de 96 de pagine cu coperta colorată, conținând, afară de materia calendaristică, noua lege complectă telegrafo-poștală, pre­cum și noul tarif de căîători pe căile fe­rate. Fie­care lună are o pagină albă pen­tru notițe, ia bani exemplarul. In curând va apare Calendarul de perete al ziarului „Universul“, frumos ilustrat și colorat. Va fi ilustrat cu prin­cipalele vederi din Sinaia, precum și cu portretele Ducesei Maria de Edimburg și A. S. R. principele Ferdinand al României. Prețul la bani. Aceste calendare se trimite franco în toată țara cu augmentul de 25 bani. M.B­.—La librari și vânzătorii de cărți și ziare se acordă un rabat de ®0 la sută asupra prețurilor de mai sus. CALENDAR PE 1892 ORTODOX Miercuri 25 Noembre. — Ecaterina și Marcurie. CATOLIC Miercuri, 7 Decembre. — Ambrosia. Soarele resare la 7.25 ; Apune la 4.19. București, 25 Noem­bre. O întreprindere nepotrivită Industria tipografică, negreșit, e una­­ din acelea care aduce servicii mari popo­rului. Tipografia e cel mai bun m­ijloc de răspândi­e a cunoștințelor; ea a fost acela care a dat lovitura de grație privilegiilor și privilegiaților, în toate țările. O asemenea industrie, de sigur, că ar fi de datoria statului să fie protejată mai ales la noi, în România, unde s’a și făcut o anume legiuire pentru protejarea indus­triilor naționale. Din catastih, însă, tipografia a fost ui­tată. Pentru alte industrii mai puțin folo­sitoare, avant­agii felurite : Concesii de teren, scutire de taxe vamale și de dări către stat, etc., — pentru tipografi idiü, din contra, apăsare și îngreuiare a situa­ției lor, sporindu-se excesiv vama asupra materiilor prime, adică a hârtiei și a cer­­nelei. Nu numai atât, în loc de a încuraja a­­ceastă industrie, statul pare că el însuși vrea să facă concurență tipografilor,, să se facă tipograf. Avem Imprimeria Statului, care cumu­­lează cele mai multe tipărituri ala admi­nistrațiilor publice, acum, după cum spune un confrate, și direcția Căilor ferate ro­mâne vrea să mai dea o lovitură acestei Industrii. 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe JouT, 26 Noembre (8 Decemb­rer 1892, căci lumea moare de frig din pricină că' nu sunt vagoane pentru adus lemne“. v Nici o preocupație personală nu ne face să susținem cauza tipografilor noștri, căci imprimeria Universului n'a concurat, nici o dată, ia 1 icl­­ații de furnituri în adminis­trațiile publice, dir­e chestie de dreptate și de interes național să nu se lovească din tote părțile și fără milă o industrie atât de importantă ca cea tipografică, care a contribuit atât de mult la redeș­teptarea poporului român. Iată, mai pe scurt, o seri­oare pa care o primește Adevărul : „Mi se spune că Direcția Generală a C. F. R. ar fi în tratative spre a înființa un ate­lier tipografic pentru imprimarea modelelor de care ar avea nevoe serviciile sale. Acest lucru mi se pare atât de irațional în­cât aproape numi vine a!î d’a cre­­zământ. Cum? crede onorata Direcție a C. F. R. că înființând un atelier propriu ,și-ar pu­tea procura imprimatele mai­eftin­ de cum le are azî ? Noi am ruga pe Onor. Direc­ție ca înainte de a se hotărî la vre-o mă­sură hotărîtoare, să consulte Direcț­a Im­primeriei Statului și să vază cât ar trebui să coste mia de im­agiu­ precum și com­­posițiunea unei anumite serii de modele ca să iasă numai chelt­uelile personalului ce le-ar efectua și să compare cu cea­ ce plătesce azi prin licitație publică. Prețul cu care se efectuiază azi lucră­rile C. F. R. este afară din cale redus ; mi­ s’a întâmplat să aud tipografi spunând că au mai pus ceva din pungă spre a e­­fectua lucrările C. F. E., și aceasta nu­mai ca să mai ocupe personalul pe care nu l pot concedia așa ori­când, în pers­pectiva altor lucrări ce le-ar avea în vedere. Dacă direcția C. F. E., se simte până întratât că are vocațiune de a întreprinde ceva, apoi n’are decât să întreprindă fa­bricarea vagoanelor de care are atâta ne­voie și a locomotivelor din a căror lipsă stau mărfurile încărcate în gară săptămâni întregi, dar nu să deschidă tipografii de care avem cu prisosință în țară și care au­ ajuns la așa grad de desvoltare în­cât s’ar putea lipsi, fără nici un inconvenient, de concursul Onor. Direcții C. F. E. Onorata Direcție a făcut însă și expe­riență anii trecuți cât costă la Stat o lu­crare oare­care și cât sa-ira particular, și ne mirăm cum i-a mai putut veni a­­ceastă fantastică idee de a as varii și alte sume însemnate pe lângă celo­cari s’au cheltuit deja cu Imprimeria Statului. Ministerul ar putea cu multă judiciosi­­tate să obiecteze direcției C. F. E., că de­cât a face tipografie, în ale cărei secrete nu se pricepe nimeni din cei de la direc­ție ar fi mai bine să îngrijească de in­strucția personalului de mișcare spre a se evita numeroase­«­ accidente de pe liniile noastre ferate, cruțând pe Stat de pagube care trec peste milioane cum a fost bună­oară cașul de la Comar­nic, precum și vie­­țele călătorilor, care au ajuns să nu mai fie siguri dacă ajung la destinație și din care mulți lasă în urmă văduve și orfani în cea mai neagră miserie. In loc să se ocupe de tipografii Direcția ar face mai bine să se îngrijească mai de aproape de ale ingineriei în care este com­petentă și să lase tipografia în mâinele tipografilor. Mai buna vagoane, ele cât tipografiei Din Turcia (Cores, particulară a ziarului „Universul“) Constantinopol, 20 Noembre. Contrabandiștii în marea Neagră. — Corăbiile, organizarea și forța lor Atenția guvernului otoman e foarte se­rios atrasă acum asupra contrabandiștilor, cari posed azi o flotă întreagă în Marea Neagră. Se asigură că sunt 150-200 de corăbii cu pânze, condusa de acești mari­nari îndrăzneți. Socotind numai 8 sau 10­0 oameni la fie­care corabie, numerul total­­ al­­ d­urabandiștilor s-ar ridica la 2000. i­­­nii spun, că numerul lor e și mai mare.­­ Ei sunt contrabandiști și pirați de prima­­ forță și constitue o adeverată primejdia pentru comerciul otoman. Ei cunosc toate punctele de retragere, toate golfulețele de pe țermu­ri marii, sunt înarmați cu puști, sistemul cel mai nou­ și trag asupra ori­cărei corăbii suspecte, care se apropie de ei in timpul expedițiunilor. Se asigură chiar, că posed mai multe tunuri. Cursele lor sunt de-a lungul țernu­­l­i­dir­ic al Rusiei, pe litoralul Turciei a­­siatice și adese­ori vin până la îmbucă­tura Bosforului Ei încarcă în porturile rusești o mulțime de mărfuri, pe cari a­­poi le descarcă pe terimirii Turciei ca con­tra­­audă — cauzând prin aceasta pagube filări fiscului tur­esc. Turcia perde ast­fel mai multe milioane fr. pe fie­care an. Principalele articole rusești importate de ei sunt: petrol, raâtăsărit și piei din Cau­­caz și Asia, frânghii, gudron, lemne de construcție, etc. Raporturile publicate de regia tutunu­­rilor și raporturile datoriei publice, arată cât de mari sunt pagubele Turciei din pri­cina contrabandiștilor. Luptele cu contrabandiștii Pentru urmărirea contrabandiștilor, si sut în Marea­ Neagră un vaporaș al Regiei, u­­nul al Datoriei publice și un mic aviso. Dar aceste trei corăbii nu pot face nimic față de o armată întreagă de contraban­diști, cari în cazuri de primejdii se ajută unii pe alții și își au spionii lor în toate părțile. Ei sunt, afară de aceia, marinari foarte dibaci. Cea mai mare parte din el își au locuințele în districtul Rice. Gu­vernul a voit odată să aresteze pe toate, femeile și pe toți băieții contrabandiștilor, crezând, că aceștia sau se vor preda sa’4, vor înceta cu hoțiile. Dar mijlocul n’a re­ușit. Contrabandiștii au preferat să-și lase nevestele și copiii și să-și continua meseria lor, fără de care nici nu pot trăi. Atunci guvernul a pornit o luptă teribilă în contra lor. Până acuma au­ avut loc peste 12 ciocniri între vaporașele statului, și contrabandiști; vre­o 7 din aceștia au­ fost omoriți și 4 marinari de ai Turci­i I împușcați și foarte mulți răniți. Contra­banda nu a putut fi de loc stârpită, ba ea se întinde din ce în ce mai mult și con­­stitue o adeverată primejdie pentru stat. Opiul turcesc O mare emoțiune domnește în întreaga Turcie și în special în Constantinopol, din cauză, că marele bancher I. Cherbergian , împreună cu alți capitaliști au cerut să se pue monopol pe opiu. Cultivatorii și negustorii mici de opiu au început să facâ o gălăgie colosală, de frică că se va întioi­duce monopolul acesta. Ei sunt amenin­țați astfel în cele mai mari interese ale­­­ lor, căci foarte mulți se susțin pe ei și­­ familia lor numai din cultivarea și vân­zarea opiului. De altă parie capitaliști^

Next