Universul, decembrie 1892 (Anul 10, nr. 282-306)

1892-12-08 / nr. 288

1­* m­ai X. No. 288. La editura tipografiei „Universul“, au apărut deja următoarele calendare : Calendarul ziarului „Universul“ un frumos volum de 112 pagine cu 17 ilustrații și cu materia literară cea mai variată și originală. Acest calendar conține, afară de materie calendaristică, legea complectă a servitori­lor, noua lege telegrafo-postală, precum și noul tarif de călători pe drum de fier. In­tre ilustrații cuprinde portretele urmatore: Ducesa Maria de Edimburg, A. S. R. Prin­cipele Ferdinand al României, Marea du­cesă Maria Alexandro­vna de Edimburg, Prințul Alfred duce de Edimburg, Familia Hohenzollern și Edimburg, Gh­eorghe Ba­­rițiu, Doctorul Raită, Dumitru Brătianu, Episcopul Melchisedec, Mitropolitul Vancea, Gr. Manolescu, Ștefan Iulian, Gr. Cobâl­­cescu, Petre Cernătescu, General Carp, General Zefcar și Gheorghe Sion. Prețul 1 leii exemplarul Calendarul american cu foi zilnice .u carton frumos ilustrat și colorat. 90 bani exemplarul. Calendarul portativ.­Un mic vo­lum de 96 de pagine cu coperta colorată, conținând, afară de materia calendaristică, noua lege complectă telegrafo-poștală, pre­cum și noul tarif de călători pe căile fe­rate. Fie­care lună are o pagină albă pen­tru notițe. 10 bani exemplarul. Calendarul de perete al ziarului „U­­niversul“, frumos ilustrat și colorat. Este ilustrat cu principalele vederi din Sinaia, precum și cu portretele Ducesei Maria de Edimburg și A. S. R. principele Ferdinand al României. Prețul 10 bani. Aceste calendare se trimit franco în­oată țara cu augmentul de 25 bani. N.B.—La librari și vânzătorii de cărți și ziare sa acordă un rabat de ®0 la sută asupra prețurilor de mai sus. CALENDAR PE 1892 ORTODOX uni, 7 Decembre. —Părintele Ambrosie. CATOLIC Luni 19 Decembre. — Nemesid. Seréie răsare la 7.31. Apune la 4.21. 5 S Bani în Capitala—10 Bani în Județe stradele orașului. Poliția arestase pe vre-o 7 inși, ca foarte primejdioși. La el s-au­ găsit revolvere și peste 150 de patroane. Ei se plimb­ai pe străzi având în frunte un mare stindard negru, o orchestră cari’i acompania și intona marșuri revoluționare. Polițiștii n’au­ putut cu nici un chip să’i împrăștie. Arestările arătate mai sus s’au­ făcut numai din cauză, că unii voiau să asalteze câte­va cârciumi, iu­cari au și spart câte­va butoaie cu vin și cu bere, aprins câte­va facle și o lampă uriașă pa care se vedea de departe următoarele cu­vinte : „Cer fără ocupație cer de lucru și­ sufragiul universal!". Patru urr­eri robuști purtau, faclele iar­­altul purta stindardul negru pe care era scris cu litere mari și albe: „Brood of Dood“ (engl.) , „Pâine sau moarte !". Poliția s-a retras dinaintea lucrătorilor până in piața Marais, unde a luat o po­ziție puternică. Ea era compusă din 40 de soldați, comandați de d. Duquenne comisar, asistat de ajutorul său Coppine. Manifestanții mergeau­ foarte încet pe străzi. Ajungând aproape de piața Marais,unde era postată poliția, ei au voit să apuce pe strada Saint-Michel. Poliția și sodații au primit imediat ordinul să ocupe strada aceia. Incăerare.— 6 morți. — 30 răniți Manifes­tan­ții vezând pe soldați, s’au o­­prit imediat în loc, împreună cu drapelul. Comisarul Duquenne, înaintând, rugă pe manifestanți să-i remită faclele, lampa și drapelul și să se împrăștie acasă. Aceștia ii răspunseră cu împușcături de revolver. Ajutorul de comisar, Coppine, a fost ime­diat rănit ușor în obraz. El a dat îndată ordinul de asalt. Socialiștii au răspuns prin nouă împușcături. Poliția și soldații le-au răspuns la rîndul lor, tot prin împușcături. Atunci s-a început o îneăerare sângeroasă. Gloanțele șucrau din toate părțile rănind caii și pe oameni. O mulțime de manifestanți au fost ră­niți la primele descărcaturi, dar ei erau ridicați de tovarășii lor și puși de o parte Numărul răniților a fost de 30, iar al mor­ților de 6. S-au­ schimbat 100 de împuș­cături. Incăerarea a fost cât se poate de grozavă. Strigătele și vociferările răsunau peste întreg orașul; cei răniți cădeau­ la pământ, înjurând teribil; agenții de poli­­ție erau foarte furioși, văzând pe cama­razii lor răniți. Coppine, într-un moment zise celor cari îl înconjurau: „am primit un glonț în pi­cior simt cum îmi curge sângele“. Ei însă își conservase un sânge rece admirabil. Rana lui era gravă. El a fost dus la cer­cul catolic, unde doctorul Van Waesber­­ghe ia dat primele îngrijiri. Un agent de poliție a fost de asemenea transportat a­­colo într-o stare foarte gravă. El se ch­iamă Bovyn și primise o graz­­nică lovitură de topor în spate. Un­ alt agent cu numele Noens a fost înjunghiat cu un pumnal. Figura lui era plină de sânge. Al treilea a primit o lovitură de ciocan în cap. Casca îi era spartă. Aceș­tia trei încă sunt pe moarte. Prin urmare numărul morților se ridică la 9, dintre care 4 polițiști și 5 manifestanți. Cei d’in­­tăți­ ai­ avut 20 de răniți iar acești din urmă 10. Primarul orașului, prefectul poliției, 2 comisari și procurorul regal au­ venit ime­diat la fața locului. O parte din răniți au fost pansați de doctorul Baez, iar alți au fost transportați în case particulare. Pe locul de luptă au rămas steagurile revo­luționare, facle, cuțite, revolvere și securi. Emoțiunea în întreg orașul a fost colo­­sal de mare. Șm’Mjml do forța* — (Yezi pag. 8-a) București, 7 Decembre. imipgiM Primim o importantă lucrare, datorită d-lui dr. A. Fotino, membru în consiliul sanitar superior, asupra stării igienice a județelor Brăila, Tulcea, Constanța și a orașului București. Dr. Fotino, inspectând aceste localități, a tras o sumă de observații care vor fi de folos pentru îndreptarea­­ multelor rele care ating sănătatea publică la noi. D-sa le-a așternut într-un amănunțit raport către ministrul de interne. Lăsând, de­o­cam­dată, partea din ra­port privitoare la orașul București, asupra căreia vom vorbi în mod mai amănunțit, facem un rezumat din concluziile d-lui dr. Fotino, cu privire la îmbunătățirile ce se cade să se facă în portul Brăila, la Tul­cea și la Constanța. Pentru Brăila, unde o mișcare mare de­­ populație, doctorul Fotino recomandă scoa­terea din centrul orașului a depozitelor de pește sărat;—în adevăr, la „pescăriile“ din Brăila, chiar iarna se exadează un miros pestilențial. Apoi, d-sa mai cere să se creeze un serviciu medical special al porturilor și dolurilor, să se înmulțească latrinele pu­blice , să se facă îmbunătățiri la spital și mai ales să se aibă grijă de starea igie­nică a școalelor, care după d. Fotino, lasă mult de dorit. Sătenii nu știu cum să îngrijească de copiii mici. D. Fotino propune ca perso­nalul medical al județului să se silească din toate puterile, prin conferințe ținute față cu sătenii, primarul, învățătorul și preotul satului, să învețe pe săteni cum să-­și îngrijească copiii. La Tulcea, după raportul de care vor­bim, localurile de școală, mai ales, sunt infecte ; trebuie negreșit să se construiască case proprii pentru această menire. Oborul orașului, fiind la centru, e un izvor de infecții; de aceea, dacă nu voim să se întâmple epidemii, el trebuie să fie mutat afară, ca și abatoriul, care de ase­menea e în partea populată a orașului. Spitalele din Babadag și din Macin tre­buie să fie reorganizate. In interesul sănătății populației orașului Isaccea și giur, d. Fotino e de părere că trebuie să se strămute imediat reședința medicului de plasă de la Măcin la Isaccea. Sunt comune curat românești, ca Sa­­mova, Văcăreni, Câșla, etc., în care nu e apă bună de băut. Nenorociții locuitori beau apă din băl­țile Dunării,­­ ceea­ ce e o primejdie per­manentă pentru sănătatea publică. Și la Constanța, trebuie apă de băut... Primăria trebuie să întemeieze un stabili­ment ospitalier. Sunt, în Constanța, în oraș chiar, ma­gazine și depozite de produse agricole; în interesul sănătății publice se recomandă ca aceste magazine să fie mutate afară din oraș, încă un mijloc de infecțiun­e trebuia înlăturat aci. Populația tătărască are o­­biceiul de a mânca carne de animale moarte, să se ia măsuri ca să se distrugă, de către autoritatea comunală, hoiturile, prin foc. Se mai recomandă ca la casele turcilor și tătarilor să se deschidă ferestrele și să se mărească ușile. Am dat, pe scurt, concluziile d-lui dr. Fotino în privința localităților pa care le-a vizitat. Ceea­ ce e trist, e că starea aceasta de regligență e „regulă“, iar nu „esc­epție“ în toată țara. Putea-va oare administrația publică să puie, măcar în mică parte, capei réu­ ul ?... Să tragem nădejde. Marți, 8 (20) Decembre 1892. Din Belgia (Corespondența parte a ziarului „ Universul 11 Gând, 4 Decembre. O revoltă teribilă—Luptă sângerosă între lucrători și poliție Luni, toată ziua, vre-o mie de lucrători fără ocupație au făcut manifestații pe Meetingul Seara pe la orele 7 și jun. s’a ținut un mare meeting în sala Mont-Parnas. Au luat parte toți socialiștii. Șefii lor Anseele, Van Beveren și Millie au luat cuvântul, arătând situația mizerabilă a uvrierilor, cărora însă le-au recomandat să fie liniștiți. Pe când vorbeau ei sala se înțesase de uvrieri fără ocupație. A­­ceștia au­ început să facă o gălăgie enor­mă. Unii dintre ei au luat cuvîntul, în­­demnând pe lucrători la revoltă. Mee­tingul a ținut până la orele 9, vorbind foarte mulți oratori pentru și contra re­voltei și a procesiune­ pe stradă. Idea a­­ceasta din urmă a fost însă primită in urma unei cuvântări înflăcărate, ținută de revoluționarul Temmerman. Uvrierii n’au­ mai voit să mai asculte pe nici un ora­tor, ci s’au pregătit imediat pentru pro­cesiune. Procesiunea pe străzi. — Pregătirile poliției Uvrierii, pornind din sala de adunare au Arestările — Interogatorul Imediat după această luptă sângeroasă au fost arestați 10 revoluționari. Cei­l­alți au­ dispărut care încotro. Arestații au fost ținuți până a doua zi și apoi duși la par­chet pentru a fi interogați. Intre dânșii se afla și șeful lor, Anseele. Ei au fost escortați de un escadron de jandarmi cu săbiile scoase din teacă. Anșeele a de­clarat că tulburările vor începe în seara aceia. Tulburătorilor li s’ai­ făcut perchi­­ziție prin case, unde s’au găsit securi as­cuțite, pumnale, revolvere și o cantitate enormă de patroane. Ei au fost trimiși iar la închisoare fie­care în celulă sepa­rată, iar poliția a luat măsurile cele mai energice pentru a evita repetarea unei încăierări așa de sângeroase. O explozie de dinamită—2 morți Un teribil atentat cu dinamită s’a în­tâmplat Luni seara pe la orele 8 în oră­

Next