Universul, ianuarie 1893 (Anul 11, nr. 1-25)
1893-01-28 / nr. 22
Anul XI No. 22. CALENDAR PE 1893 Oxt ® âoc Miercuri 27 Ianuarie. — Aducerea relicvelor lui Sf. Ion gură de aur. Catolic Miercuri 8 Februare. •— Ion Mil. Ref. soarelui la 7.12. Apusul la 5.18. B 5 Bani in Capitală—10 Bani în Județe ucurești, 27 Ianuarie. O lege folositare . O adeverată boală, 1 pentru țara noastră, e ușurința cu care se trece granița de dincolo la noi și de la noi dincolo. Lipsei unui control serios se datorește invadarea în țară a străinilor față de căpătâi, cari mai ales in părțile Moldovei mișună. Țara e ospitalieră; primește, desigur, cu intră voie pe străinii onești, cari nu pot să pricinuiască zizanie în țțară, să facă delicte și chiar crime. Nicăieri ca la noi, 2 poate, nu e vorba aceasta în popor. — Lasă-1, că bun român e și neamțul acesta , și< Românul e tolerant din fire, — de aceea a fost atât de amarnic cotropit. ' Casa lui e deschisă ; mămăliga și ceapa de pe masă o împarte cu cel d’intern venit, fără să-l întrebe de unde e și cine î. 1 Caracterul acesta românesc face cinste neamului, însă îi e dăunător. Când e chestie de siguranța publică, când e vorba de păstrarea naționalității, trebuie să fim mai băgători de seamă. Să căutăm a face din străini români, — dar să împiedecăm ca ce e mai real în țările străine să ne vie în țară, dușmani. Cu servitorii unguri, în, adevăr, s’a făcut o tristă esperiență.— Trecând granița fără de regulă, ei sunt autorii celor mai multe și mai crude crime. Se pare bine că guvernul s’a gândit să puie frâu acestei emigrații. In adevăr, d. A. Marghiloman, ministrul justiției, a supus aprobărea consiliului de Maiștri un proiect de lege pentru modicarea articolelor 3, 4 și 5 din codul penal. Modificările sunt menite a pune capăt scandalului care se repetă foarte des și anume: locuitorii mărginași ai țerei puteau trece în statele vecine, unde comiteau delicte și apoi întorcându-se în țară erau siguri de impunitate. , După noul proiect, românul sau străinul domiciliat în România și fără naționalitate va putea fi judecat în România nu numai pentru crimele comise în străinătate, dar chiar pentru unele delicte. Dacă deliqventul a fost judecat în Străinătate, el nu mai este judecat în Româania. In orice caz el nu va putea fi pedepsit în România cu o pedeapsă mai mare decât aceia prevăzută de legea țerei în care a comis delictul. Cu măsuri de aceste, se vor scădea mult numărul criminalilor în țară și streinii cari locuesc între români, oameni onești, nu vor mai putea fi tratați de orî și cine ca vagabonzi. Căci, să nu se uite că în orice țară sunt străini folositori, cari aduc bine patriei lor adoptive și alții cari trec cu pașapoarte false și sunt o primejdie permanentă. 1 I pe 5 mateloți. Eî au] prînebunit într’o diminuică pe când furtuna se cam liniștea. Ceîl’alțî tovarăși ai lor n’au simțit nimic;i de o dată cei 5 nebuni iau cuțitele și se re-sped unul înpotriva ce I luî-l’aht. Doi dintre ei au fost răniți. In momentul când era să înceapă o încăerare și mai sângeroasă, nenorociții tineri, apucați de cine știe ce furie ] oarbă sau aruncat cu ] toții în ocean, unde și au și aflat moartea. 11 * * * Vaporul a fost găsit pe întinsul mării de către un vapor danez, care l-a adus la Cux- Sbaven. Acolo marinarii mai rămași în viață au istorisit case întâmplate. Ei au spus, că căpitanul a perit în valuri și că matrozii pe lângă tovarășul lor din Olanda au mâncat și pe un fochist. Negreșit, că o astfel de întâmplare e cât se poate de tragică și unică în timpul modern. De aceia ea a făcut o mare senzație în Danemarca și Germania de nord. —Igerlil din Tirna. — (Vezi pagina 3-a). I MM DANEMARCA (Corespondență parte a ziarului „ Universul) Danemarca, 22 Ianuarie. O dramă pe mare — Matrozi carl mănâncă pe tovarășii lor—5 matrozi nebun! De astă dată ve trimet știre despre cel mai teribil și mai dureros fapt, ce s’a petrecut vre-o dată pe mare. ] Vaporul „Timida“ venia din spre America. El fusese cuprins de o furtună violentă și toate nădejdele de scăpare au fost zadarnice. Vaporul își perduse drumul în mijlocul valurilor teribilului ocean. Marinarii lucrau din toate puterile, ca să scape de moarte. Frigul însă îi tăia grozav. Ei credeau, că vor întâlni vr’un vapor, dar din cauza furtunilor groaznice, nici un vapor n’a cutezat să circula pe Quflanul Atlantic. Vreme de i zile bieții marinari au fost aruncați incoace și încolo. Ei aveau la început de mâncare, dar pa urmă li s-au isprăvit toate proviziile. Au răbdat încă 3 zile. Pe urmă, rupți de foame au mâncat coardele și funiile vaporului. Hrana aceasta le-a ținut 2 zile. Dar iar i a apucat o foame teribilă. In timpul acesta furtuna era foarte violentă și vaporul se legăna în dreapta și in stânga pe nemărginitul întins al mării. La urma urmei matrozii nemaiavând j ce face au hotărât să mănânce pa unul 1 din el Cum s’a mâncat cadavrul Cei 9 matrozi ai corăbiei s’au adunat cu toții într’o cabină. Acolo s’au sfătuit și vezând că n’au ce să mănânce au hotărît să se jertfească unul din ei. Marinarii au făcut câte un bilet pe numele fiecăruia și le-au băgat apoi într’un chipiu. Unul din oi a fost legat la ochi și a tras un bilet. Soarta a căzut pe un matroz de origină olandeză. îndată după aceasta cei l’alți s’au aruncat asupra lui, l’ast înjunghiat și i-au mâncat carnea crudă și deja sângerândă. In intervalul acesta vaporul era să fie înghițit de valuri. Nu-și poate nimenea închipui ca câtă furie bestială au mâncat matrozii cadavrul tovarășului lor. Ei devenise aproape fiare sălbatice. Așa de grozav îî chinuia foamea. 5 nebuni Spaima de cufundare, dar mai vârtos greața, că au mâncat un om, au înebunit . In parcul vast din Copenhaga s’a făcut deunăzi o cursă foarte interesantă a patinorilor. Erau 60 de concurenți și distanța de parcurs a fost de 22 kilometri. învingătorul a parcurs-o într’o oră și 53 minute. Alergătorii mai aveau și obstacole. Astfel ei trebuiau să sară o balustradă înaltă de 2 metri, coborându-se pa un morman de ghiață înalt de 200 de metri. Negreșit că condiției nea principală era să nu-și piardă de loc echilibrul. învingătorul a fost locotenentul Roll. Cursele, adică mai bine zis alergările, s’au făcut cu niște patine lungi, anume construite și cari vor fi adoptate de armatele Rusiei, Germaniei și Angliei în vreme când se vor ține resboaie de iarnă. Halos. întâmplări din Țară Sinuciderea din Galați Citim în „Covurluiul“ . Una dintre cele mai însemnate familii din județul și orașul nostru, familia d-lui Soare Ioan, mare proprietar, de câtva timp este lovită în modul cel mai dureros) După nenorocirile încă proaspete din trecut, alte nouî se întâmplă. In seara da 21 spre 22 c., tînerul Ghiță, fost sublocotenent în armată, fiul d-lu( Soare loan) s’a sinucis, trăgendu și un glonte de revolver în gură. Cauza sinucidere! se susține a fi o boală incurabilă de care suferea acest țînoir.