Universul, aprilie 1893 (Anul 11, nr. 75-100)

1893-04-01 / nr. 75

Universul No. 75. MIRE depozit de PĂLĂRII­­ pentru Bărbat­ și Copil­­a de Es». Lei 1.90 la Iei 0.50 ImcRta La administrația ziarului «Universul», strada Brezoianu No. 11, a sosit un mare transport de pălării Iason ultima modă, cari se vând cu următoarele prețuri: JP&Isib­ Îs moi pentru vară Lei 1.90 PftttuHU mai ultima modă « 3.00 Pfd­ârfii moi ultima modă « 4.50 JPäiärlü tari (uit. modă) « 5.50 l®í8láfi*£Í tari (uit. modă) « 6.50 IP"Iiiî"!! roșii, verzi și al­bastre pentru copii « 2.50 Pălării marinar pentru copii « 3.00 Pălăriile sunt de culoare neagră, maron, gri, beige și tabac. Nici cu 60 la sută mai scump, nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem eftin, ca să aducem serviciu pu­blicului nostru cititor, de la 21 Aprilie 1894, pe period de 5 ani, moșia Matr^risaia­l^Icassril« din județul Dâmbovița, depărtare 10 mi­nute de orașul Târgoviște. Doritorii se vor adresa cu scrisori la proprietarul X­iocoteiT­erxt UD. Portunescu. SLOBOZIA. 389 (2) ·SE CAUTĂ 3 vÎnzătoare care să știe franțuzește și românește, la fabrica de corsete din ca­lea Victoriei No. 45. 384 1 firădina Hi­ttle s’a deschis publicului. Aci se găsesc tot felul de mâncări și băuturi cu prețuri moderate și lăutari buni. 405­3 A­NU­N C­IU 11 © ^© Miare în apropiere de Bucu­rești, 14 pogoane zavoiü, 30 care fon și 3000 vedre de vin nou și vechiü. De arendat­ amândouă părțile mele de mo­șie, Glumești, plasa Rîurile, lângă Pi­tești. Informațiuni în str. Fântânei: 90. 282 2 Br. I­ Dimitrescu Ignatiu Consult de maladii interne și chirur­gicale de la 1—3 p. m. și de la 4—6 p. m. Calea Moșilor Noi 97 alături cu farmacia Sfinți. 319 6 Deposits­ de cherestea Strada Corbului 8 (Calea Văcărești) Este asortat cu tot felul de material de construcție și tâmplărie ca bi­ftol, tiafași, stejar, n­agg, etc.— Prețu­rile convenabile. (6) 370 De închinat sau de vinzare Prăvăliile din strada Buzești No. 82 de la Sf. Gheorghe. Adresați-vă strada Ve­­nerii 10 din Verde. 4X0­7 Pentru d-nii Tipografi 700 kilo de litere corp 10 (garmond), puțin uzate, complecte și bine împache­tate, se află de vînzare la Tipografia «Universul» cu un preț foarte redus. Se vinde și pe jumătate din cantita­tea aceasta. WWW.C» ST­AFI­­A STEFAN­CERE Str. Schitu-Magurö nu 23, în gura Cișmigiului anunță onor­ public că a redus prețul fotografiilor la­­ fier 12 bucăți și S ies 6 bucăți pe carton lisa. 407 3 Un g­ară­st hoț­ii plătești gardistului ca să te pă­zească, și el e acela care te jefuește. Și e lezne omului de încredere, să te fure. Un gardist din Giurgiu, temându-se ca nu cum­va hoții să atace pe negus­tori, s’a gândit la formarea unui «mu­­zău­» de rezervă acasă la dânsul. Intr’o lună numai, gardistul a spart mai multe prăvălii, știind bine că ni­meni nu’l va prinde. S’a dus mai întâii­ la prăvălia d-lui Tălpeanu ; •- a furat și și-a luat tăl­pășița. Apoi, mereu, recolta, obiecte, de la d-nii Hadivoianu, Ion Nicolae Ca­­vafu, Dumitrache Popescu Franco, Ni­cola Vasile și alții. Cu toată autoritatea lui «sergen­­țească», vorba latinului : «Asinus asinum fricat» , adică, dacă ar fi traducător Păcală, «Măgarul pe măgar se dă de gol». Alt sergent îl prinse și, după cum zice un confrate, în casa sergentului s’a găsit o adevărată prăvălie, «bine asor­tată» . Tom­a Ion a fost arestat. Vă întrebăm, însă, în a căruia pro­prietate va rămâne... băcănia. Z D’ale S’a înaintat la gradul de farmacist de batalion, corpul ofițerilor sanitari de reservă, licențiatul în farmacie Dim­inariu­ George, chrămându-se tot de odată a’și face stagiul de un an­corat de lege la regimentul 2 de roșiori. ■— Se primește în armată, cu gradul ce posedă, veterinarul de escadron stagiar Protopopescu Di­­mitrie, de la regimentul 2 de roșiori, în acelaș corp. — Colonelul Christodorescu Scarlet, din arma artileriei, aflat în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale, s-a rechemat în activitate de serviciu, la vacanța ce este de comandant al arti­leriei corpului III de armată. — Căpitanul Dimitriu N. Dimitrie, din regimen­tul Siret No. 11, s’a trecut in posiție de retragere din oficiu, cu drepturile ce’i acordă legea pensiu­nilor militare pentru anii de serviciu ce are. — Administratorul clasa I, Botez Constantin, regimentul Bacău No. 27, s’a trecut, în posiție de retragere, cu drepturile ce’î acordă legile în vi­­goare pentru anu­l^de^sen^rj^dț^jUre^ PUNGAȘI COMPLEZANȚI Intr’una din zilele trecute, un pro­prietar văduv din Berlin, cu numele Carol Weining se duce în piață, ca să târguiască niște lucruri. Proprietarul trăia singur și Îi plăcea să-și cumpere mezeluri și diferite lucruri pentru casă. Cum era gras, Îi vine de­odată rea în piață și se roagă de vre­o câți­va oa­meni, cari se aflau împrejurul lui să’l ajute să se ducă acasă. Oamenii—erau trei inși, bine îmbrăcați—se puseră re­pede în serviciul lui, îl suilă Într’o birjă, s’au dus apoi împreună cu el, ți­­nându- de o parte și de alta. Aj­ungând acasă l’au suit în odaia lui, l’au pus în pat, l’au desbrăcat frumu­șel și l’au învelit cu plapuma. Proprie­tarul a adormit îndată, căci se simția foarte obosit. In ziua următoare Carol Weining se scoală sănătos, își aduce aminte de cele petrecute și își zice în gândul lui : — «Ce oameni buni erau­ cei trei inși. De n’ar fi fost el, poate, că muriam. Asta vezi e o adevărată complezență....» Dar căutându-se prin buzunare, ce să vază ? Portofelul cu 1000 de fr. dispăruse, ceasornicul de aur cu lanț cu tot prin­sese picioare, câte­va argintării de prin casă, sburaseră. — «Apoi asta numai complezență nu e»—își zise iar proprietarul încrețindu-și fruntea. El s’a îmbrăcat repede și s’a dus la poliție, unde a denunțat cele petrecute. Poliția după multe cercetări a pus mâna pe cei trei indivizi, cunoscuți ca pungași de meserie. La el s’a aflat nu­mai o parte din bani. Argintăriile se vânduseră. La unul s’a găsit un pardisiu nou al proprietarului. Pungașul îl șterpelise, fiind­că văzuse, că o să vie căldurile și îi trebuia așa pe mână un pardesiu, trei la răcoare. 2 . Poliția la rândul ei, având în vedere, că o să vie căldurile i-au­ băgat pe tus­ AcTE OFICIALE D. Ion Brittișian, este numit controlor fiscal clasa 111 . D. Ioan Vineș, actual inginer clasa 11 la serviciul salinelor di­n administrația regiei mo­nopolurilor Sla­nlui, se înaintează inginer clasa I; D. Ioan Cealik, actual revisor du județ clasa I in serviciul regi»­ monopolurilor Sfatului, se numește comptabil clasa I ln manufectura de tutun de la Belvedere. * Sunt jntaiîți și înaintați, în serviciul regiei monopoluri­lor Statului . D Petre Niculescu, ac­tual imphisirt clasa I în administrația centrală, re­visor de ju­deț clasa III; D. C. G. Papadopol, ac­tual revisor de județ clasa II, se înaintează la gra­dul de revisor clasa I; D. N. Miclescu, actual re­visor de județ clasa III, se înaintează revisor clasa II. Atestat in contra a­ cMt șiscopu­lui primat din Budapp (PRIN FIR TELEGRAFIC) Bud­apes­ta, 28 Martie. Un oare­care Csok­cs, econom dat a­­fară din archiepiscopat, s’a presintat la d. Kohl, secretarul archiepiscopului pri­mat și a cerut să remită personal car­dinalului Vaszary o suplică pentru a fi reintegrat în funcțiune. Cardinalul a luat suplica și a răspuns că va lua in­formațiuni în privința acestui caz. In a­­cest moment Csek­cs a scos un cuțit și a voit să se arunce asupra primarului. El a fost împedicat de d. Kohl, care s-a luptat cu agresorul și a primit cinci răni, dintre cari două grave. Monsenio­rul Vaszary n’a fost atins. Csok­cs ares­tat și-a exprimat părerea de reü că n’a omorît pe primatul. împăratul a luat informațiuni despre monseniorul Vaszary și despre d. Kohl. Miniștrii și arhhiducii au felicitat pe ■cardinalul. DESCOPERIREA ZILEI Un nou dans.—Miss Dorothy Denning este o tânăra și frumoasă fată, care în acest moment se află la New­ York și are un succes coreografic fără seamăn în­­tr-un joc inventat de ea. Acest dans se numește dansul electric și în care dansatoarea este în fie­care seară în pericol de moarte. Dansul electric constă în a îmbrăca un vestmânt de mătase de care este a­­gățat o sută de lămpi electrice multi­colore acționate prin tot atâtea fire, ceia ce face ca dansul pe lângă efectul macabru ce-l are să fie și de o frumu­sețe rară. Dar... cea mai mică perturbație în curent, care e de o putere foarte mare, ar produce o teribilă catastrofă pe lângă că dansatoarea ar fi trăsnită la moment. Eacă un pasagiu melancolic al unui interview care a fost între un redactor și inventatoarea dansului electric. «Am, zice miss Dorothy Denning, cea mai mare încredere în electricianul meu, dar, cu toate acestea, am în­tot­deauna presimțirea unui accident probabil. «Această frică continuă exasperează teribil sistemul meu nervos. «Ceva mai mult, căldura degagiată de aceste o sută de lămpi de cari car­nea mea nu e despărțită de­cât prin mătasea unsă cu huilă este de nesufe­rit. Momentul când se dă drumul cu­rentului, spre a se aprinde lămpile, ’mi zmulge strigăte de durere. O femee de constituție delicată n’ar putea nici o dată să execute dansul meu. Impresariul care are de gând să cu­­treere toate orașele din lume cu miss Dorothy, a făcut deja numai în New­ York o mulțime de bani căci, în toate părțile din lume oamenii sunt curioși să vază ast­fel de dansuri periculoase. LUCRURI DIN TOATE LUMEA Setea englezilor.. — Dawson Burns, reprezentantul la Londra al societăței de moderațiune «The United Kingdom Al­liance» , și-a făcut specialitatea de a face o statistică periodică pentru ceea ce cheltuește poporul englez pentru bău­turile alcoolice. ■ i mi i ni» >yii ■irw^wiMjyjpy Anul 1892 de sigur că va face pe a­­postolul moderațiunei să scoată un stri­găt de durere. In cursul anului trecut consumarea băuturilor alcoolice, după calculele lui Burns ar fi de 1. 203. 436. 237 de ga­­loni, adică—fiind­că un galon valorează 4 litri—5 miliarde și jumătate de litri. Acest enorm volum de lichid se îm­parte ast­fel: Bere: 1. 134. 311. 436 galoni; b­eo­­ruri engleze : 31. 355.297 ; vinuri străine 14.628. 345; vinuri engleze : 3.000.000 ; lb­oruri străine și diferite coloniale 8.147.189 de galone. Valoarea acestei mase de băuturi, va­lorează 140.886.263 de lire sterline adică 3.521.656.550 de franci. Din cele trei principale diviziuni ale Regatului Britanic—Anglia, Scoția și Ir­landa—Anglia este cea de intuitt în con­sumarea alcoolurilor, cheltuindu-se în termen de mijloc de fie­care cap câte 3 lire sterline, 19 shelingi și 10 denari; a doua vine Scoția cu 3 lire sterline 3 shelingi și 7 denari și în fine Irlanda cu o cheltuială de 2 lire sterline 5 she­ringi și 1 denar de fie­care cap de om. Particularitatea lunei Aprilie.—A patra lună a anului, dulcele Aprilie, în care vom intra mâinea—în urma unui studiu publicat de un învățat american —este periodul cel mai favorabil pen­tru sinucideri. După acest învățat femeile se sinu­cid mai curând aruncându-se de la înăl­țimi sau­ în apă, pe când oamenii pre­fer moartea cu ajutorul briciului, cuți­tului de bucătărie și cărbunelui. O altă constatare. Bărbații se sinucid în general în etate destul de înaintată pe când femeile își caută moartea la toate vîrstele. învățatul Yanken adaugă că cel mai­­ mic număr al sinuciderilor se vede în­­ luna lui Februarie. Poate că asta se întâmplă pentru că Februarie are numai 28 de zile. UN SFAT PE ZI Jouî,J (1.3) Aprile 1893 Erez scoase un cuțit și-și ucise credita­­rea. Apoi, se duse să stea fără chiria la pușcărie. * Ziarele din Berlin asigură că în cu­rând va avea loc pe frontiera dintre Aus­tria și Germania o mare întrunire a ca­pilor nihiliștilor din toată lumea.­­ Austro-Ungaria.­­ Gazetele vie­­neze vorbesc despre un complot în contra tânărului rege al Serbiei că a fost descoperit. Șeful conspirației, deputatul radical Bracdi, implicat în afacere, a fugit în Austria, peste graniță. Guvernul din Belgrad a făcut o ce­rere d­­estrădare celui din Viena. ■­­ împărăteasa Elisabeta a Austriei a plecat pe yachtul Miram­are din insula Capri (Italia), după o zi de ședere. Suverana s’a dus la Corfu.­­ Anglia.— Se zice că d. Gladstone, primul ministru al Angliei, primește de câte­va zile scrisori prin care e a­­menințat cu moartea find­că s’a făcut campionul liberării Irlandei. * Intr’o întrunire pe care parneliștii au ținut-o marți la Dublin, s’a votat o hotărâre cerându-se iertarea tuturor con­damnaților politici. S Rusia.­In cercurile guvernamen­tale din Petersburg, se asigură că Janfi a însărcinat pe contele Șuvalov ca să trateze verbal cu d. de Caprivi, cance­larul Germaniei, pentru încheiarea unui tratat de comerț.­­ Se zice că țarul vrea să urmeze e­­xemplul bunicului său. El a decis ca să se facă o nouă împroprietărire a țăra­nilor, însă proporțional cu numărul membrilor familiilor. ü Turcia.—Guvernul otoman e din ce în ce mai mult supărat din cauză că Rusia vrea să se întindă prea repe­de în Orient. S-a trimis o nouă misiune rusească în Abisinia.­Regele african a declarat că preferă un protectorat ru­sesc unuia italian. Crezina este crezolul dizolvat în cre­­soxul acetat de sodiu­, și se prezintă sub o formă lichidă, de culoare brună lim­pede, miscibilă cu apa. Are o acțiune antiseptică de patru ori mai energică ca acidul fenic. In soluțiune de 1% e­ bună pentru tratamentul plăgilor. Pate fi pusă alături cu solutol și solveol re­comandate de Hueppe. O CUGETARE PE ZI Cel mai bun dintre oameni e acela care face bine­ semenilor săi. ȘTIRI PRIN POSTA SS Franța.­Ziarele anunță că fostul prim-ministru Ribot, în urma formării cabinetului Dupuy, va fi numit amba­sador al Republicei la Londra. Opinia publică engleză arată mare simpatie pen­tru această numire probabilă.­­ Poliția franceză pare a fi, în sfîrșit pe urmele lui Arton. Inspectorul de poliție Soudais urmă­rește pe un așa zis preot catolic care n’ar fi de­cât celebrul escroc în afacerea Panama. Și Italia.—Papa a primit o delegație de 50 de dame, care l’au­ felicitat cu o­­cazia apropierii jubileului sau. Doam­nele a­i făcut un frumos cadou lui Leon XIII. * La prima reprezentație a lui «Fal­staff» opera din urmă a lui Verdi, la Genua, s’au făcut marelui artist ovații entusiaste. La sfârșitul actului d’iitâi, toată lu­mea s’a sculat în picioare, aplaudând, și chemând pe marele maestru. Când Verdi a apărut pe scenă, toată lumea a strigat «să trăiască Verdi», iar damele au acoperit cu flori pe celebrul com­positor. B Germania.­Un lucrător din Hetz­­dorf (Bavaria), era amenințat de pro­­prietăreasa sa că va fi dat afară din­­ casă, pentru că nu-și plătise chiria. De­ l­ună-zi, cerându-i din nou datoria Iosef. DIN R.­­SĂRAT (Corespondența particulară a ziarului „Universul“) O crimă oribilă Pădurarul Gheorghe Cioacă zis și Du­rau, din comuna Slobozia, dispăruse de la 27 Februarie. Nimenea nu știa ce s’a făcut omul. Ba s’o fi mâncat lupii—zi­ceau­ unii—ba s’o fi înecat sau poate c’a căzut într’o prăpastie—ziceau alții, dar toate cercetările lor au rămas za­darnice până mai deună­ zi. Gheorghe Cioacă a fost găsit în pă­durea d-lui Suțu, din comuna aceia. El a fost omorît. Oamenii au înștiințat numai de­cât parchetul, care s’a transportat la fața locului. Doctorul Heraru, examinând cada­vrul, a constatat că gâtul nenorocitului pădurar a fost tăiat cu un toporaș. Ce vrăjmași de moarte o fi avut Gheorghe Cioacă nu se știe căci crimi­nalul n’a putut fi descoperit până acum. In esactu­ra In seara zilei de 27 Martie au luat foc șirele de pae ale­­ lui Costache Io­­nescu, puse la Iji­chim, departe de oraș. Mai întâi și s’a aprins niște gunoiu, ce se afla la marginea orașului și de la gunoiu s’a comunicat focul și la pae. Incendiul s’a propagat din pricina un­nui vent puternic, care bătea tocmai atunci. Șirele au ars total. Pagubele se urcă la 2000 de lei. O p&Hloâ în biserică In biserica S-tul Ion din R.­Sărat se afla în seara de 26 Martie o mulțime de oameni, ca la înmormântarea lui Cristos. De­odată soția d-lui Femeiescu, care suferea de epilepsie, cade jos și începe să se sbată puternic. Lumea speriată la vederea acestui lucrru, dă năvală la ușă. Toți cautau să fugă, care încotro. _ In acel moment un ștrengar de băiat iese repede afară și începe să fluere și să strige. CENUȘĂREASA PARTEA A PATRA CUBCTJEEVTL IX Noutăți de casă Mâinile lor se împreunară, și timp de câte­va secunde ei se priviră în tă­cere. — Adio Jean Legrand, zise ea. — Adio, Gabriele, repetă el. El plecă repede spre moară pe când ea apucă spre fermă de-a lungul țăr­mului.­­ Opera începe Gaston Melville și Armanda se insta­laseră în «micul castel». Falsul Jonathan Millesen care pentru această împrejurare adoptase numele de Delambre adusese într’o zi pe me­tresa sa la Joigny, apoi în aceeași seară se întorsese la Paris. El trebuia să se înțeleagă cu compli­cele sau, unul din acei mizerabili, cari se găsesc cu miile în marele oraș și cari sunt gata tot­deauna la ori­ ce crimă. Jonathan Massen se înțelese lesne cu acest individ care cu câte­va piese de aur ce-î fură date arvună și cu promi­siunea de a căpăta două­zeci și cinci de napoleoni după sevîrșirea răpire! se dăduse cu corpul și cu sufletul nou­lui său stăpân. De la sine se înțelege că Melville fu prudent și nu tratase cu acest pungaș de­cât sub numele de Delombre. Trăsura și caii cari trebuiau să ser­vească la răpirea Mariei Magdalena fu­seseră cumpărați la o licitație în apro­piere de Paris. După cum am zis Melville lăsând pe Armanda instalată în «micul Castel» se întorsese la Paris pentru a se înțelege în mod definitiv cu complicele sM, care se chema Ménès. Acest individ trebuia să servească ca vizitiu și să ducă trăsura la locul ei de destinație. Trăsura apucă pe bulevardurile exte­rioare până la Saint-Mandé unde aș­tepta Melville. Venise noptea, după planul lui Mel­ville voiagiul trebuia să se facă numai noaptea, iar ziua sa fie rezervată pen­tru odihnă. Și Monès pricepu de minune. De trei sau patru ori, ei întâlniră pe drum ge­ndarmî, dar aceștia lăsaseră să treacă trăsură care semăna cu ve­hiculul vre­unui saltimbanc. Ajunseră la micul­ Castel în noaptea a patra. Caii fură duși imediat în grajd, iar trăsura fu pusă într’un șopron. Armanda executase în mod minuțios ordinele ce primise. — Suntem aci în cea mai mare si­guranță, zise ea, am putea rămânea luni întregi fără să fim jigniți de cine­va. — De ce crezi asta? — Acum două­zeci de ani o crimă a fost comisă în casa asta. — Ah ! — Un bătrân și serviturea sa de ase­menea bătrână au fost asasinați. — Cum de știi asta ? — Omul care a adus ovăzul pentru cal ne-a povestit drama asta: bătrânul a primit opt lovituri de cuțit și servi­vitatea a fost găsită în pat, spintecată. — Drace ! zise Melville, bătrânul ăsta nu e de invidiat. O lovitură de cuțit e tot­deauna ceva neplăcut. — Și, continuă Armanda, asasinul n’a putut fi descoperit nici până ’n ziua de azi. — Un băiat prudent, care a știut să ia precauțiunile necesare, zise Melville cu răc­­eală. — De atunci, locuitorii din sat nu se mai apropie de micul castel care e un loc blestemat. — Minunat! — Micul castel a fost închiriat de câte­va ori la niște străini, cari însă au fugit îndată ce au aflat despre îndoitule omor. — Din ce în ce mai bine, dacă vom fugi o să se zică că am făcut și noi ca ceî­l’alțî chiriași. «Dar să vorbim de afacerea noastră, o să te pui pe lucru, mâine trebuie să fii la Mauvert. «Te-am pregătit bine pentru rolul ce­ aî să joci. — Da. — N’am uitat ce a fost convenit în­tre noi ? —­ Mi-am repetat-o destule­ ori. — Vezi că nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării. — Prea plecata ta servitoare, Gaston va face tot ce depinde de dânsa ca să fie vrednică de tine. — Sper și eu. — Dar, la rândul teu, dacă nu te vei ținea de vre­una din promisiunile ce mi-am dat.... — Ei bine? — O să-mi răsbu­n atunci! Melville încruntă sprîncenele și un fulger îi trecu prin ochi. Dar avea trebuință de complicea sa. El își reținu furia și începu să rîză. Apoi ridicând din umeri, el îi zise privind’o fix: —: Știi bine că suntem legați unul de altul. — O infamie mai mult va strânge și mai tare legătura între noi, răspunse ea cu un glas posomorât. După o tăcere ea adăogă: (Va urma). 154

Next