Universul, aprilie 1893 (Anul 11, nr. 75-100)
1893-04-01 / nr. 75
Universul No. 75. MIRE depozit de PĂLĂRII pentru Bărbat și Copila de Es». Lei 1.90 la Iei 0.50 ImcRta La administrația ziarului «Universul», strada Brezoianu No. 11, a sosit un mare transport de pălării Iason ultima modă, cari se vând cu următoarele prețuri: JP&Isib Îs moi pentru vară Lei 1.90 PftttuHU mai ultima modă « 3.00 Pfdârfii moi ultima modă « 4.50 JPäiärlü tari (uit. modă) « 5.50 l®í8láfi*£Í tari (uit. modă) « 6.50 IP"Iiiî"!! roșii, verzi și albastre pentru copii « 2.50 Pălării marinar pentru copii « 3.00 Pălăriile sunt de culoare neagră, maron, gri, beige și tabac. Nici cu 60 la sută mai scump, nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem eftin, ca să aducem serviciu publicului nostru cititor, de la 21 Aprilie 1894, pe period de 5 ani, moșia Matr^risaial^Icassril« din județul Dâmbovița, depărtare 10 minute de orașul Târgoviște. Doritorii se vor adresa cu scrisori la proprietarul XiocoteiTerxt UD. Portunescu. SLOBOZIA. 389 (2) ·SE CAUTĂ 3 vÎnzătoare care să știe franțuzește și românește, la fabrica de corsete din calea Victoriei No. 45. 384 1 firădina Hittle s’a deschis publicului. Aci se găsesc tot felul de mâncări și băuturi cu prețuri moderate și lăutari buni. 4053 ANUN CIU 11 © ^© Miare în apropiere de București, 14 pogoane zavoiü, 30 care fon și 3000 vedre de vin nou și vechiü. De arendat amândouă părțile mele de moșie, Glumești, plasa Rîurile, lângă Pitești. Informațiuni în str. Fântânei: 90. 282 2 Br. I Dimitrescu Ignatiu Consult de maladii interne și chirurgicale de la 1—3 p. m. și de la 4—6 p. m. Calea Moșilor Noi 97 alături cu farmacia Sfinți. 319 6 Deposits de cherestea Strada Corbului 8 (Calea Văcărești) Este asortat cu tot felul de material de construcție și tâmplărie ca biftol, tiafași, stejar, nagg, etc.— Prețurile convenabile. (6) 370 De închinat sau de vinzare Prăvăliile din strada Buzești No. 82 de la Sf. Gheorghe. Adresați-vă strada Venerii 10 din Verde. 4X07 Pentru d-nii Tipografi 700 kilo de litere corp 10 (garmond), puțin uzate, complecte și bine împachetate, se află de vînzare la Tipografia «Universul» cu un preț foarte redus. Se vinde și pe jumătate din cantitatea aceasta. WWW.C» STAFIA STEFANCERE Str. Schitu-Magurö nu 23, în gura Cișmigiului anunță onor public că a redus prețul fotografiilor la fier 12 bucăți și S ies 6 bucăți pe carton lisa. 407 3 Un garăst hoții plătești gardistului ca să te păzească, și el e acela care te jefuește. Și e lezne omului de încredere, să te fure. Un gardist din Giurgiu, temându-se ca nu cumva hoții să atace pe negustori, s’a gândit la formarea unui «muzău» de rezervă acasă la dânsul. Intr’o lună numai, gardistul a spart mai multe prăvălii, știind bine că nimeni nu’l va prinde. S’a dus mai întâii la prăvălia d-lui Tălpeanu ; •- a furat și și-a luat tălpășița. Apoi, mereu, recolta, obiecte, de la d-nii Hadivoianu, Ion Nicolae Cavafu, Dumitrache Popescu Franco, Nicola Vasile și alții. Cu toată autoritatea lui «sergențească», vorba latinului : «Asinus asinum fricat» , adică, dacă ar fi traducător Păcală, «Măgarul pe măgar se dă de gol». Alt sergent îl prinse și, după cum zice un confrate, în casa sergentului s’a găsit o adevărată prăvălie, «bine asortată» . Toma Ion a fost arestat. Vă întrebăm, însă, în a căruia proprietate va rămâne... băcănia. Z D’ale S’a înaintat la gradul de farmacist de batalion, corpul ofițerilor sanitari de reservă, licențiatul în farmacie Diminariu George, chrămându-se tot de odată a’și face stagiul de un ancorat de lege la regimentul 2 de roșiori. ■— Se primește în armată, cu gradul ce posedă, veterinarul de escadron stagiar Protopopescu Dimitrie, de la regimentul 2 de roșiori, în acelaș corp. — Colonelul Christodorescu Scarlet, din arma artileriei, aflat în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale, s-a rechemat în activitate de serviciu, la vacanța ce este de comandant al artileriei corpului III de armată. — Căpitanul Dimitriu N. Dimitrie, din regimentul Siret No. 11, s’a trecut in posiție de retragere din oficiu, cu drepturile ce’i acordă legea pensiunilor militare pentru anii de serviciu ce are. — Administratorul clasa I, Botez Constantin, regimentul Bacău No. 27, s’a trecut, în posiție de retragere, cu drepturile ce’î acordă legile în vigoare pentru anul^de^sen^rj^dț^jUre^ PUNGAȘI COMPLEZANȚI Intr’una din zilele trecute, un proprietar văduv din Berlin, cu numele Carol Weining se duce în piață, ca să târguiască niște lucruri. Proprietarul trăia singur și Îi plăcea să-și cumpere mezeluri și diferite lucruri pentru casă. Cum era gras, Îi vine deodată rea în piață și se roagă de vreo câțiva oameni, cari se aflau împrejurul lui să’l ajute să se ducă acasă. Oamenii—erau trei inși, bine îmbrăcați—se puseră repede în serviciul lui, îl suilă Într’o birjă, s’au dus apoi împreună cu el, ținându- de o parte și de alta. Ajungând acasă l’au suit în odaia lui, l’au pus în pat, l’au desbrăcat frumușel și l’au învelit cu plapuma. Proprietarul a adormit îndată, căci se simția foarte obosit. In ziua următoare Carol Weining se scoală sănătos, își aduce aminte de cele petrecute și își zice în gândul lui : — «Ce oameni buni erau cei trei inși. De n’ar fi fost el, poate, că muriam. Asta vezi e o adevărată complezență....» Dar căutându-se prin buzunare, ce să vază ? Portofelul cu 1000 de fr. dispăruse, ceasornicul de aur cu lanț cu tot prinsese picioare, câteva argintării de prin casă, sburaseră. — «Apoi asta numai complezență nu e»—își zise iar proprietarul încrețindu-și fruntea. El s’a îmbrăcat repede și s’a dus la poliție, unde a denunțat cele petrecute. Poliția după multe cercetări a pus mâna pe cei trei indivizi, cunoscuți ca pungași de meserie. La el s’a aflat numai o parte din bani. Argintăriile se vânduseră. La unul s’a găsit un pardisiu nou al proprietarului. Pungașul îl șterpelise, fiindcă văzuse, că o să vie căldurile și îi trebuia așa pe mână un pardesiu, trei la răcoare. 2 . Poliția la rândul ei, având în vedere, că o să vie căldurile i-au băgat pe tus AcTE OFICIALE D. Ion Brittișian, este numit controlor fiscal clasa 111 . D. Ioan Vineș, actual inginer clasa 11 la serviciul salinelor din administrația regiei monopolurilor Slanlui, se înaintează inginer clasa I; D. Ioan Cealik, actual revisor du județ clasa I in serviciul regi» monopolurilor Sfatului, se numește comptabil clasa I ln manufectura de tutun de la Belvedere. * Sunt jntaiîți și înaintați, în serviciul regiei monopolurilor Statului . D Petre Niculescu, actual imphisirt clasa I în administrația centrală, revisor de județ clasa III; D. C. G. Papadopol, actual revisor de județ clasa II, se înaintează la gradul de revisor clasa I; D. N. Miclescu, actual revisor de județ clasa III, se înaintează revisor clasa II. Atestat in contra a cMt șiscopului primat din Budapp (PRIN FIR TELEGRAFIC) Budapesta, 28 Martie. Un oarecare Csokcs, econom dat afară din archiepiscopat, s’a presintat la d. Kohl, secretarul archiepiscopului primat și a cerut să remită personal cardinalului Vaszary o suplică pentru a fi reintegrat în funcțiune. Cardinalul a luat suplica și a răspuns că va lua informațiuni în privința acestui caz. In acest moment Csekcs a scos un cuțit și a voit să se arunce asupra primarului. El a fost împedicat de d. Kohl, care s-a luptat cu agresorul și a primit cinci răni, dintre cari două grave. Monseniorul Vaszary n’a fost atins. Csokcs arestat și-a exprimat părerea de reü că n’a omorît pe primatul. împăratul a luat informațiuni despre monseniorul Vaszary și despre d. Kohl. Miniștrii și arhhiducii au felicitat pe ■cardinalul. DESCOPERIREA ZILEI Un nou dans.—Miss Dorothy Denning este o tânăra și frumoasă fată, care în acest moment se află la New York și are un succes coreografic fără seamăn într-un joc inventat de ea. Acest dans se numește dansul electric și în care dansatoarea este în fiecare seară în pericol de moarte. Dansul electric constă în a îmbrăca un vestmânt de mătase de care este agățat o sută de lămpi electrice multicolore acționate prin tot atâtea fire, ceia ce face ca dansul pe lângă efectul macabru ce-l are să fie și de o frumusețe rară. Dar... cea mai mică perturbație în curent, care e de o putere foarte mare, ar produce o teribilă catastrofă pe lângă că dansatoarea ar fi trăsnită la moment. Eacă un pasagiu melancolic al unui interview care a fost între un redactor și inventatoarea dansului electric. «Am, zice miss Dorothy Denning, cea mai mare încredere în electricianul meu, dar, cu toate acestea, am întotdeauna presimțirea unui accident probabil. «Această frică continuă exasperează teribil sistemul meu nervos. «Ceva mai mult, căldura degagiată de aceste o sută de lămpi de cari carnea mea nu e despărțită decât prin mătasea unsă cu huilă este de nesuferit. Momentul când se dă drumul curentului, spre a se aprinde lămpile, ’mi zmulge strigăte de durere. O femee de constituție delicată n’ar putea nici o dată să execute dansul meu. Impresariul care are de gând să cutreere toate orașele din lume cu miss Dorothy, a făcut deja numai în New York o mulțime de bani căci, în toate părțile din lume oamenii sunt curioși să vază astfel de dansuri periculoase. LUCRURI DIN TOATE LUMEA Setea englezilor.. — Dawson Burns, reprezentantul la Londra al societăței de moderațiune «The United Kingdom Alliance» , și-a făcut specialitatea de a face o statistică periodică pentru ceea ce cheltuește poporul englez pentru băuturile alcoolice. ■ i mi i ni» >yii ■irw^wiMjyjpy Anul 1892 de sigur că va face pe apostolul moderațiunei să scoată un strigăt de durere. In cursul anului trecut consumarea băuturilor alcoolice, după calculele lui Burns ar fi de 1. 203. 436. 237 de galoni, adică—fiindcă un galon valorează 4 litri—5 miliarde și jumătate de litri. Acest enorm volum de lichid se împarte astfel: Bere: 1. 134. 311. 436 galoni; beoruri engleze : 31. 355.297 ; vinuri străine 14.628. 345; vinuri engleze : 3.000.000 ; lboruri străine și diferite coloniale 8.147.189 de galone. Valoarea acestei mase de băuturi, valorează 140.886.263 de lire sterline adică 3.521.656.550 de franci. Din cele trei principale diviziuni ale Regatului Britanic—Anglia, Scoția și Irlanda—Anglia este cea de intuitt în consumarea alcoolurilor, cheltuindu-se în termen de mijloc de fiecare cap câte 3 lire sterline, 19 shelingi și 10 denari; a doua vine Scoția cu 3 lire sterline 3 shelingi și 7 denari și în fine Irlanda cu o cheltuială de 2 lire sterline 5 sheringi și 1 denar de fiecare cap de om. Particularitatea lunei Aprilie.—A patra lună a anului, dulcele Aprilie, în care vom intra mâinea—în urma unui studiu publicat de un învățat american —este periodul cel mai favorabil pentru sinucideri. După acest învățat femeile se sinucid mai curând aruncându-se de la înălțimi sau în apă, pe când oamenii prefer moartea cu ajutorul briciului, cuțitului de bucătărie și cărbunelui. O altă constatare. Bărbații se sinucid în general în etate destul de înaintată pe când femeile își caută moartea la toate vîrstele. învățatul Yanken adaugă că cel mai mic număr al sinuciderilor se vede în luna lui Februarie. Poate că asta se întâmplă pentru că Februarie are numai 28 de zile. UN SFAT PE ZI Jouî,J (1.3) Aprile 1893 Erez scoase un cuțit și-și ucise creditarea. Apoi, se duse să stea fără chiria la pușcărie. * Ziarele din Berlin asigură că în curând va avea loc pe frontiera dintre Austria și Germania o mare întrunire a capilor nihiliștilor din toată lumea. Austro-Ungaria. Gazetele vieneze vorbesc despre un complot în contra tânărului rege al Serbiei că a fost descoperit. Șeful conspirației, deputatul radical Bracdi, implicat în afacere, a fugit în Austria, peste graniță. Guvernul din Belgrad a făcut o cerere destrădare celui din Viena. ■ împărăteasa Elisabeta a Austriei a plecat pe yachtul Miramare din insula Capri (Italia), după o zi de ședere. Suverana s’a dus la Corfu. Anglia.— Se zice că d. Gladstone, primul ministru al Angliei, primește de câteva zile scrisori prin care e amenințat cu moartea findcă s’a făcut campionul liberării Irlandei. * Intr’o întrunire pe care parneliștii au ținut-o marți la Dublin, s’a votat o hotărâre cerându-se iertarea tuturor condamnaților politici. S Rusia.In cercurile guvernamentale din Petersburg, se asigură că Janfi a însărcinat pe contele Șuvalov ca să trateze verbal cu d. de Caprivi, cancelarul Germaniei, pentru încheiarea unui tratat de comerț. Se zice că țarul vrea să urmeze exemplul bunicului său. El a decis ca să se facă o nouă împroprietărire a țăranilor, însă proporțional cu numărul membrilor familiilor. ü Turcia.—Guvernul otoman e din ce în ce mai mult supărat din cauză că Rusia vrea să se întindă prea repede în Orient. S-a trimis o nouă misiune rusească în Abisinia.Regele african a declarat că preferă un protectorat rusesc unuia italian. Crezina este crezolul dizolvat în cresoxul acetat de sodiu, și se prezintă sub o formă lichidă, de culoare brună limpede, miscibilă cu apa. Are o acțiune antiseptică de patru ori mai energică ca acidul fenic. In soluțiune de 1% e bună pentru tratamentul plăgilor. Pate fi pusă alături cu solutol și solveol recomandate de Hueppe. O CUGETARE PE ZI Cel mai bun dintre oameni e acela care face bine semenilor săi. ȘTIRI PRIN POSTA SS Franța.Ziarele anunță că fostul prim-ministru Ribot, în urma formării cabinetului Dupuy, va fi numit ambasador al Republicei la Londra. Opinia publică engleză arată mare simpatie pentru această numire probabilă. Poliția franceză pare a fi, în sfîrșit pe urmele lui Arton. Inspectorul de poliție Soudais urmărește pe un așa zis preot catolic care n’ar fi decât celebrul escroc în afacerea Panama. Și Italia.—Papa a primit o delegație de 50 de dame, care l’au felicitat cu ocazia apropierii jubileului sau. Doamnele ai făcut un frumos cadou lui Leon XIII. * La prima reprezentație a lui «Falstaff» opera din urmă a lui Verdi, la Genua, s’au făcut marelui artist ovații entusiaste. La sfârșitul actului d’iitâi, toată lumea s’a sculat în picioare, aplaudând, și chemând pe marele maestru. Când Verdi a apărut pe scenă, toată lumea a strigat «să trăiască Verdi», iar damele au acoperit cu flori pe celebrul compositor. B Germania.Un lucrător din Hetzdorf (Bavaria), era amenințat de proprietăreasa sa că va fi dat afară din casă, pentru că nu-și plătise chiria. De lună-zi, cerându-i din nou datoria Iosef. DIN R.SĂRAT (Corespondența particulară a ziarului „Universul“) O crimă oribilă Pădurarul Gheorghe Cioacă zis și Durau, din comuna Slobozia, dispăruse de la 27 Februarie. Nimenea nu știa ce s’a făcut omul. Ba s’o fi mâncat lupii—ziceau unii—ba s’o fi înecat sau poate c’a căzut într’o prăpastie—ziceau alții, dar toate cercetările lor au rămas zadarnice până mai deună zi. Gheorghe Cioacă a fost găsit în pădurea d-lui Suțu, din comuna aceia. El a fost omorît. Oamenii au înștiințat numai decât parchetul, care s’a transportat la fața locului. Doctorul Heraru, examinând cadavrul, a constatat că gâtul nenorocitului pădurar a fost tăiat cu un toporaș. Ce vrăjmași de moarte o fi avut Gheorghe Cioacă nu se știe căci criminalul n’a putut fi descoperit până acum. In esactura In seara zilei de 27 Martie au luat foc șirele de pae ale lui Costache Ionescu, puse la Ijichim, departe de oraș. Mai întâi și s’a aprins niște gunoiu, ce se afla la marginea orașului și de la gunoiu s’a comunicat focul și la pae. Incendiul s’a propagat din pricina unnui vent puternic, care bătea tocmai atunci. Șirele au ars total. Pagubele se urcă la 2000 de lei. O p&Hloâ în biserică In biserica S-tul Ion din R.Sărat se afla în seara de 26 Martie o mulțime de oameni, ca la înmormântarea lui Cristos. Deodată soția d-lui Femeiescu, care suferea de epilepsie, cade jos și începe să se sbată puternic. Lumea speriată la vederea acestui lucrru, dă năvală la ușă. Toți cautau să fugă, care încotro. _ In acel moment un ștrengar de băiat iese repede afară și începe să fluere și să strige. CENUȘĂREASA PARTEA A PATRA CUBCTJEEVTL IX Noutăți de casă Mâinile lor se împreunară, și timp de câteva secunde ei se priviră în tăcere. — Adio Jean Legrand, zise ea. — Adio, Gabriele, repetă el. El plecă repede spre moară pe când ea apucă spre fermă de-a lungul țărmului. Opera începe Gaston Melville și Armanda se instalaseră în «micul castel». Falsul Jonathan Millesen care pentru această împrejurare adoptase numele de Delambre adusese într’o zi pe metresa sa la Joigny, apoi în aceeași seară se întorsese la Paris. El trebuia să se înțeleagă cu complicele sau, unul din acei mizerabili, cari se găsesc cu miile în marele oraș și cari sunt gata totdeauna la ori ce crimă. Jonathan Massen se înțelese lesne cu acest individ care cu câteva piese de aur ce-î fură date arvună și cu promisiunea de a căpăta douăzeci și cinci de napoleoni după sevîrșirea răpire! se dăduse cu corpul și cu sufletul noului său stăpân. De la sine se înțelege că Melville fu prudent și nu tratase cu acest pungaș decât sub numele de Delombre. Trăsura și caii cari trebuiau să servească la răpirea Mariei Magdalena fuseseră cumpărați la o licitație în apropiere de Paris. După cum am zis Melville lăsând pe Armanda instalată în «micul Castel» se întorsese la Paris pentru a se înțelege în mod definitiv cu complicele sM, care se chema Ménès. Acest individ trebuia să servească ca vizitiu și să ducă trăsura la locul ei de destinație. Trăsura apucă pe bulevardurile exterioare până la Saint-Mandé unde aștepta Melville. Venise noptea, după planul lui Melville voiagiul trebuia să se facă numai noaptea, iar ziua sa fie rezervată pentru odihnă. Și Monès pricepu de minune. De trei sau patru ori, ei întâlniră pe drum gendarmî, dar aceștia lăsaseră să treacă trăsură care semăna cu vehiculul vreunui saltimbanc. Ajunseră la micul Castel în noaptea a patra. Caii fură duși imediat în grajd, iar trăsura fu pusă într’un șopron. Armanda executase în mod minuțios ordinele ce primise. — Suntem aci în cea mai mare siguranță, zise ea, am putea rămânea luni întregi fără să fim jigniți de cineva. — De ce crezi asta? — Acum douăzeci de ani o crimă a fost comisă în casa asta. — Ah ! — Un bătrân și serviturea sa de asemenea bătrână au fost asasinați. — Cum de știi asta ? — Omul care a adus ovăzul pentru cal ne-a povestit drama asta: bătrânul a primit opt lovituri de cuțit și servivitatea a fost găsită în pat, spintecată. — Drace ! zise Melville, bătrânul ăsta nu e de invidiat. O lovitură de cuțit e totdeauna ceva neplăcut. — Și, continuă Armanda, asasinul n’a putut fi descoperit nici până ’n ziua de azi. — Un băiat prudent, care a știut să ia precauțiunile necesare, zise Melville cu răceală. — De atunci, locuitorii din sat nu se mai apropie de micul castel care e un loc blestemat. — Minunat! — Micul castel a fost închiriat de câteva ori la niște străini, cari însă au fugit îndată ce au aflat despre îndoitule omor. — Din ce în ce mai bine, dacă vom fugi o să se zică că am făcut și noi ca ceîl’alțî chiriași. «Dar să vorbim de afacerea noastră, o să te pui pe lucru, mâine trebuie să fii la Mauvert. «Te-am pregătit bine pentru rolul ce aî să joci. — Da. — N’am uitat ce a fost convenit între noi ? — Mi-am repetat-o destule ori. — Vezi că nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării. — Prea plecata ta servitoare, Gaston va face tot ce depinde de dânsa ca să fie vrednică de tine. — Sper și eu. — Dar, la rândul teu, dacă nu te vei ținea de vreuna din promisiunile ce mi-am dat.... — Ei bine? — O să-mi răsbun atunci! Melville încruntă sprîncenele și un fulger îi trecu prin ochi. Dar avea trebuință de complicea sa. El își reținu furia și începu să rîză. Apoi ridicând din umeri, el îi zise privind’o fix: —: Știi bine că suntem legați unul de altul. — O infamie mai mult va strânge și mai tare legătura între noi, răspunse ea cu un glas posomorât. După o tăcere ea adăogă: (Va urma). 154