Universul, iulie 1893 (Anul 11, nr. 153-179)

1893-07-31 / nr. 179

ANUL XI. — No. 479 Sâm­ă­tă, B1 Iulie (12 August) 1893 ORI­CE TUSE VINDECATĂ « APUSELE­ de CATLAMINĂ ale docto­rului A. Bertelli, se întrebuințează cu mare succes în contra a ori­ce fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronc­ită, catar, inflamații intestinale. Aceste capuri sunt bre­vetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul Sanitar Superior din România și din Italia. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în Româ­nia sunt la dispoziția publicului. 8^^“ O­c­a­zie costă lei 3.75. Depozitul principal pentru toată România al ade­văratelor hapuri de catramină este la Drogheria Centrală MIHAIL STOENESCU, farmacist No. 2, — Strada Academiei. — No. 2 (Casa Stainer) București. Se trimet în ori­ce parte a țerei după primirea costului lor. A SE PĂZI DE CONTRA­ FACERI înștiințez publicul din România că adevăratele mele capuri de Catramină trebue să poartă în interiorul ambalagiului o instrucție în limba română cu pecetea administrațiunei ziarului „Uni­versul“; aceeași ștampilă o va purta fie­care cutie asupra ei pe din afară.—Toate acele cutii cari nu vor conține această instrucție, precum și ștampila administrației ziarului „Universul“ pe din afară se vor considera ca falsificate. Un bolnav mi s'a plâns că, întrebuințând 4 cu­tii de capuri de catramină cumpărate deja o far­macie din București (și cari nu conțineau această instrucție) nu i-au făcut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii și am constatat că nu erau fabricate de mine. Cum se vede, se vând în România Hapuri de Catramină falsificate; prin urmare, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpăra adevăratele mele hapuri, să se adreseze la depozitul general pen­tru toată România, înrogrisina ES. Stoeneava, Farmacist, Strada Academiei No. 2, București. Rog publicul de a me înștiința când va găsi că Vre-un farmacist vinde aceste hapuri fără instruc­ția de mai sus, pentru a putea da în judecată pe acel farmacist care vinde hapuri falsificate sub numele med. X5i‘­ SEISTSTILDLZ. CALENDAR PE 4893 Doxtodocs: Vineri 30 Iulie.—Ap. Sila și Silvan. Catolic Vineri 11 August.—Tiburțiu. Res. soarelui 4­59 . Ap. soarelui 7.10 GĂRILE din BUCUREȘTI S’a discutat foarte mult și de dese ori asupra locului în care să se constru­iască noua gară zisă «centrală» din Bu­curești și o soluție nu s’a găsit încă. A fost vorba ca ea să se facă pe bu­levard aproape de Cotroceni, apoi, la bariera Herăstrăului, fusese chestia și de instalarea unei asemenea gări, la Moși. D' R. G. Assan, inginer, ne trimite în această chestie niște observații care, credem că se cade să fie luate în sumă înainte de a se decide în acestă chestie. D-sa susține ca să se părăsească ide­­ia de a se construi o gară mare de că­lători în București construindu-se, în schimb mai multe gări mai mici mixte (de călători și de mărfuri) situate, cât mai departe de actualele gări. Dacă, în adevăr călătorii suferă de depărtarea gărilor actuale, zice d-sa, transportul mărfurilor suferă mai mult. E drept că la gara de Nord e o așa de mare aglomerație în­cât mulțime de mărfuri nu pot fi expediate și pe vreme rea «chiar se strică.» O știm aceasta de la o sumă de ne­gustori păgubiți, cărora nu li se face apoi dreptate restituindu-li-se daunele. Iată leacul propus de d. Assan: * * * «Spre a se remedia aceasta ar trebui mărite instalațiunile de linii de ma­gazii, personal, etc. Alt inconvenient ce se prezintă la transportul mărfurilor este rampa de la gara de Nord pentru trecerea căruțelor peste linia drumului de fer. Cine nu cunoaște această rampă peste care toată marfa ce intră în Bu­curești trebuie să se suie și să se co­boare. Este ceva întristător să vezi cum căruțașii lovesc în animalele lor pentru a putea sui această rampă, care ar trebui suprimată numai din punctul de vedere umanitar. «Gara de mărfuri trebuie să fie așe­zată în partea orașului pe care o de­servește ast­fel ca ea să se afle situată între oraș și linie. Aceasta pentru a se evita căruțelor încărcate să treacă peste șinele drumului de fer și a se evita ac­cidentele precum și crearea unui pod de trecere.» ♦ * Gara actuală de mărfuri nu îndepli­nește asemenea condițiuni. Mai departe, d-sa arată că, din cauza depărtării gării camionagiul mărfurilor a ajuns așa de scump în București, în­cât plătești până la gara de Nord mai­­ mult de­cât până la Ploești. Ideia d-lui Assan e să se facă o gară­­ centrală de mărfuri la Obor, și iată ‘■neutru­ ce: — #­­if * «Oborul este partea Bucureștilor în care se transportă mai mult ca 1/2 din mărfurile totale. Acolo vine tot ce se consumă în capitală ca furagiu, mate­riale de construcție, grâu, vite, etc. La foviTlii JJvI-An­ vial X­n­i I­AO AO LCLL IU JI.JL/17H.IV_JA 13C I­IA­UCUU IIACU tom­ovu circulațiunea pe șosea care duce de la gară la Obor este întreruptă din cauza aglomerațiunei căruțelor.­­Studii făcute de inginerii ministerului de lucrări publice au constatat că a­­ceasta este șoseaua cea mai frecventată din toată țara. Petrișul necesar pentru întreținerea ei se urcă la cantități colo­sale. Ușura anuală a șoselei este de o grosime de 110 milimetri. «Toate acestea contribue a arăta că la Obor ar fi locul indispensabil pentru o gară de mărfuri și călători. «O linie ferată înconjurând capitala până la Obor și mai înainte ar fi res­­tabilă în câtț­i­va ani căci traficul pe ea ar fi cel mai mare posibil». ❖­î­ Ast­fel s’ar ușura primirea mărfurilor (50%) care merge spre Obor. Gările Nord și Filaret ar putea func­ționa mai regulat, iar, după d-sa, cu cheltuiala ce s’ar face pentru o gară monumentală de pasageri, s’ar putea face, pe lângă cea de la Obor, una la bariera Ferăstrău­, alta dincolo de bu­levardul Orientului. In sfârșit, s’ar putea transforma gă­rile dealu Spirii și Cotroceni ast­fel că să facă serviciul complect. Ideia aceasta, repetăm, merită să fie luată în seamă. (Corenspondența particulară a ziarului „Universul“) Roma 24 Iulie. O xxoxxoxocxxe xxxg-xozătoax® Un papagal a cauzat deună zi o mare nenorocire la vila baronesei Henrietta Lodigiani de Lupis-Rainer, la Florența. Se dăduse o soarea și pe când baro­neasa se întreținea în salon cu câți­va invitați, un papagal, care se afla în anti­cameră a răsturnat o lampă cu pe­trol. Lichidul aprinzându-se si a vărsat pe unul dintre cei 4 câini culcați sub masă. Animalul nebun de spaimă a luat-o la fugă, cuprins peste tot corpul de flă­cări. El a trecut prin grădină urlând și fugind spre grajd. Servitorii alergau după el. Bucătarul Morganti a aruncat peste câine șorțul său­ ca să stingă flăcările, dar câinele s’a aruncat asupra lui și l’a trântit la pământ. O luptă sălbatica s’a încins între bu­cătar și animal, care ardea ca o lu­minare. Morganti a fost scăpat de ceilalți servitori. El a căpătat pe trup răni foarte grave. Peste câte­va minute a murit și câinele, prezentând simptome de tur­bare, care s’a declarat într’un mod spontaneu. N’au trecut 10 ceasuri și a murit și bucătarul, care de asemenea murise subit. Baroneasa Lupis-Ramer văzând scena aceasta teribilă a leșinat și s’a îmbol­năvit. Viața ei e în primejdie. O scenxă, trag­ică în. .aTriaa.st­u.X ■V.XX­II.X avocat O dramă teribilă s’a întâmplat în­­tr’una din zilele trecute în cabinetul a­­vocatului Pampaloni din Bologna. Un doctor de spital cu numele Mucci și profesorul de liceu, Caravelli s’au dus la avocat, ca să discute cu el o a­­facere de divorț, pe care voia să’l dea Caravelli de nevastă-sa, care era sora doctorului Mucci. Din vorbă în vorbă cei doi cumnați se apucară la ceartă și apoi la bătae. Ei au scos pumnalele și s’au aruncat unul asupra celui­ l’alt. Caravelli primind trei lovituri grave în piept a murit pe când era să fie transportat la spital. Doctorul a primit 5 lovituri. El a fost dus acasă. Peste vre­o 5­—6 ceasuri a murit și el, întâmplarea aceasta tragică a emoți­onat adânc întreg orașul. Crxxrs.xxxalita­tea xxx Sicilia După cum se scrie din Palermo, în acel oraș s’au­ constatat acum de curând, în aceiaș­­i trei asasinate, săvîrșite în interval de câte­va ore. Seara pe la orele 9, un proprietar bogat, cu numele Giacomo Marchese, venind acasă, de­odată cine­ va trage a­­supra lui unul după altul două focuri de pușcă. Transportat, fiind la spital el a mu­rit după un ceas de suferință. Aproape la aceiaș oră, Salvatore Gam­­binio, șeful păzitorilor grădinilor pu­blice, a căzut mort în stradă, cu peptul zdrobit de 4 gloanțe de pușcă. Giusepppe Caccano, pe când mânca liniștit în sufragerie, a fost omorît cu două gloanțe de pușcă. Nu se cunoaște nici cauza, nici autor a acestor atentate misterioase. Locuitorii nu sunt emoționați așa de tare, din cauză, că scene de felul a­­cesta se întâmplă foarte adese­ori. BarxeHtx setoși La Chiaravelle lângă Cantazaro, în fostul regat al Neapolului s’a întîmplat într’una din serile trecute următoarea scenă tragi-comică : — Seara 3 bandiți au pătruns în vila lui Pitaro și au intrat în sufrageria a­­ceastuia unde el mânca singur la masă, servit de bucătar. Femeia lui și cei­lalți servitori ai casei erau duși în oraș și nu erau așteptați de­cât a doua zi. Bandiții sub pedeapsă de moarte au silit pe Pitaro să le dea 4000 de fi. După aceia l-au legat atât pe el cât și pe bucătar de picioare și i-au așezat pe un dulap cam înalt. Pe urmă bandiții s-au pus la masă și au început să mănânce și să bea. Din fericire pentru Pitaro, ei au băut atât de mult în­cât s’au îmbătat tun și au adormit cu capetele pe masă. Pitaro, profitând de somnul lor, a scos briceagul din buzunar și a tăiat legă­turile de la picioarele lui și ale servi­torului. Apoi amândoi s’au furișat ca niște pisici afară și au alergat de au înștiin­țat pe carabinieri. Bandiții însă încă au­ avut noroc. Unul din ei deșteptându-se din întâmplare s’a uitat pe dulap și a văzut că cei doi oa­meni nu sunt acolo. El a priceput îndată ce s’a întâmplat și dând la tovarășii lui pumni după ceafă i-a trezit din somn și cu toții au luat’o la sănătoasa. Când­­ au sosit carabinierii, bandiții sburaseră deja ca vrăbiile.­­A­xxtigion. Comoara din jud. Covurlui Ni se scrie, că niște lucrători, care sapun la fundamentul unor case ce se construiesc de noul propietar pe via din Foitani, fosta propietate a d-lui Mihail S. Strumala, ar fi dat peste o comoară, consistând din mai multe monete antice precum și alte scule de o foarte mare valoare artistică. Se presupune, că acest tesaur trebuie să se fi îngropat din timpurile Zaverei, și prezintă o valoare intrinsecă de peste 20—50.000 lei. Banditismul în Dobrogea Amănunte.—Lupta între tâlhari și poteră— Un accident tragic.—Un țeran împușcat iată după ziarul «Constanța» noul ar­mănunte și versiuni cu privire la bri­ganzii din plasa Silistra Nouă : «Imediat ce s’a primit știrea despre răpirea băiatului din Parachioi, s’au luat cele mai energice măsuri. Bandiții au fost înconjurați de toate părțile, cu soldați din Constanța, Ostrov și Călă­rași. Noi credem că numai în urma e­­nergiei desvoltate, tîlharii au liberat, copilul. (b­ %) Redacția și Administrația: ITfIAȘA BREZOIANU 11, BUCURESCI gni în capitală—10 bani în județe .Se zice că părintele copilului domnu I­etcu Jinduiesc­u­, Covaciu, a numărat briganzilor 2000 de lei după alți 6000 pe care i-a împrumutat de la Ostrov de unde a dat depeșa M. S. Regelui. D. colonel Chirițescu, prefectul jude­țului era acolo în fața locului dirijând­ trupele, când Rădulescu a plecat după copil.­­ Ascunzătoarea briganzilor, 6 turci la număr, din care numai doi vorbesc ro­­­mânește, era deja descoperită, și pân­dită de un detașament de polițiști, sub co­manda comisarului din Constanța Straf­­topulo, când Rădulescu s'a dus după co­pil. Chiar în momentul scăpărei lui pa la orele 7 și jumătate seara, s’au­ schim­pit mai multe focuri între poterași și tâlhari, cari de­sigur numai din vr'o învălmășală sau precipitare, au putut scăpa în desișul pădurei, unde numai puteau fi urmăriți, fiind noapte. Ast­fel s’a petrecut acest incident. Cu ocazia urmăririlor, un soldat din­­tr un alt detașament, voind să-și curețe arma, a împușcat din imprudență pe un camarad al său. Un locuitor din sat a fost rănit de glonțul unui tâlhar, fiind-că n’a voit să le ducă apă de băut. O CUGETARE PE ZI Cine se amestecă în treburile altuia sau vrea să-l înșele sau să-l ocărească. ~ ii,In nrrmwrrr——I.. . , g. XDXXT IAȘI iTaxxoxocxxe ’ In str. Moara-de-foc, băiatul Nicolae Ancuță, care mergea într’un car încăr­cat cu cărămidă, voind să se dea jos, a căzut sub car și o roată i-a trecut peste șele. Victima acestui accident a fost tran­sportată la spitalul sf. Spiridon. T -victim­. Următoarele persoane au fost aduse în tratamentul institutului anti-rabic din Iași: Ioan Drăguță, din comuna Boghicen­i din jud. Roman, mușcat de lup turbat Iureș Constantin de 9 ani, din comună Băilești, jud. Dolj, mușcat de câine turbat Maria Iliescu, de 7 ani, din comuna Buimăceni, jud. Botoșani, mușcată de­ câine turbat, Măriuca Plugariu, de 12 ani, din co­muna Cucuteni, din jud. Iași, mușcată,­ de un câine turbat. Vasilica Rotariu, de 12 ani, din co­muna Șipotile, din jud. Iași, mușcat?1 de un câine turbat. Leon Străescu, de 5 ani, din comuna Cucuteni, din jud Iași, mușcat de un câine turbat. Petru Calciu, din comuna Huși, din jud. Falciu, mușcat de un câine turbat. ACTE OFICIALE D-nii medici veterinar! Al. I. Locviteanu, meran bun în consiliul sanitar superior, și C. Fometescu, veterinar de corp de armată, sunt numiți în con­siliul superior de epizootie. * D. dr. C. Țăranu­, este numit medic secundar la spitalul din Ploiești. * D. Filip Xenopol este numit, arh­itect-șef al serviciului teh­nic din cancelaria eforiei spitalelor civile din București. O copilă furată de țigani Ni se comunică din comuna Beșdead­ub jud. Dâmbovița, că la o bandă de ți­gani zavragii din părțile Sibiului, ce se opriseră câte­va zile în acea comună s’a văzut de niște copii de la școală o fată de român. Acești copii chiar au vorbit cu ea. Mai multe femei din a­­propiere de locul unde puseră țiganii corturile lor, asemenea au văzut fata și s’au mirat de frumusețea ei. D. pri­mar local G. Popescu și notarul Gavril G. Șerbănescu, luând cunoștință de a­­cest svon, au început cercetările. Din spusele copiilor de mai sus și a mai multor femei, s’a constatat că a fost o fată de român la țigani cari îndată ce ati văzut că au­ vorbit cu ea copii din sat aui și ascuns’o. Niște fete de țigani au­ declarat pri­marului că a fost printre țiganii lor o fată de român, furată de ei de la un cârciumar din Sibiu, dar într’o noapte aui luat’o niște țigani de ai lor din cort și nu știe unde ati dus-o. Fata a fost ca de 9—10 ani. Se bănuește că ți­ganii sau­ au­ omorît fata sau­ au­ dus’o la Ploești. S’au­ dresat actele cuvenite și s’au­ ’înaintat sub-prefecturei plaiului Ialomița. AFACEREA SIAM — Prin fir telegrafic — Bankok, 28 Iulie. D. Paine s’a întors la Bankok la 8 August fără amiralul Humann. Fortu­rile din Bakwan au­ salutat prin o salvă de artilerie avisul «Alouette», care a răspuns la salut; pavilionul francez s’a arborat la legațiune. In timpul serii d. Paine a făcut vi­­­zită ministrului afacerilor străine. ,

Next