Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)

1893-10-27 / nr. 254

ANUL XI. —­­No. Miercuri, 27 Octomb. (8 Noem.) 1893 S’a deschis, pe lângă administrația ziarului ,UNIVERSUL*, Str. Brezoianu No. 11, Bucu­rești (casa proprie) O Agenție GENERALĂ Sub direcțiunea unei persoana speciale adusă într'adins din străinătate SIS Pentru cumpărare, vânzări și arendări de moșii, păduri, case, locuri virane și ori­ce fel de proprietăți. fifil Pentru închirieri de case, de camere mo­bilate, prăvălii, biutouri, magazii de mărfuri, locuri virane, etc. Ü. Pentru împrumuturi de bani cu ipotecă. IBS Pentru a procura profesori și profesoare, institutori și institutoare, guvernante, bone de copii, etc. US Pentru a da ori-ce informațiuni asupra industriei și comerțului din țară și străinătate, precum asupra lucrărilor publice și a ori-ce licitații pentru construcții și aprovizionări din România. HI Pentru facerea de planuri și a redacta acte publice de către un personal competent într’adins angajat și traduceri din ori­ ce limbă. IU Pentru­ publicitatea în toate ziarele din țară și străinătate. —HS Ori­ce persoană din provincie care va cere vr’o informație, va trimite și o marcă de 15 bani pentru­ răspunsul. Cadou 20.000 Lei — IN ZIUA DE SFĂNTU DUMITRU — IbrEaru­ 2S Ocstora-Tore­ a. c„ pri-cipe poate obține cumpărându’și un bilet al loteriei Spitalului din Galați, care tragere va avea loc negreșit (cu garanție) în această zi, în localul Primăriei Iss­­orele £ 3 p. m. Un singur bilet costă £ 2 lei, 3 bilete S lei și 5 bilete S­LSI între care se poate foarte lesne întâmpla un câștig de­oare­ce suma câștigurilor sunt foarte avan­­tagios împărțite. Bilete se găsesc la d. R. MARCU, Casa de schimb HOTEL CONTINENTAL vis-a-vis de Teatrul Național spre strada Regală, Bucuresci. Id­OUL TORlI si Licitațiunilor Publice și Particulare Direcția și Administrația Bulevardul’Carol Nr. 14 București. 909 (10) Lei 5.60 un ceasornic de hotar­ea adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasor­nice de buzunar numai cu lei 5.­0 bucata. — Un frumos lanț de ceasornic numai bani 70. ______ 33 oalele secrete Rep­tisația M­ărb­ătea­scă Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după experiența de 23 ani de specialitate în boli lumești: n­*’. THOR __No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1.­­Intrarea numai prin Strada Sfinții Voevozi. Consultații de la 10—1 dimineața și­­ de la 5—8 seara. Loc separat de așteptare pentru fie­care. f ________­­O d ASUmnă profesoară de UUallll la limba franceză dispunând de câte­va ceasuri pe zi do­rește a da secțiuni particulare. A se adresa M. T. Strada Polonă No. 58. 1033 ___________________(8) Dr. OCTAV BOBULESCU MEDIC DE COPII Consultațiuni gratuite de la 1—3 ore, Calea Victoriei No. 73, și Modei No. 1. 1038 _______________________(10) 1 n n­n­it nr i ti n wű no duh shaiujIU Bucuresci, Str. Lipscani 24 Pentru sesonul de toamnă și iarnă Lenaginzi uni și fantaisie Flanele, Boneterie, Stofe, Pălării HAUTE-NOUVE AUTES pentru Danie și Domnișoare. Confecțiuni și încălțăminte PONTRI­ CU T»ai Comandele sunt executate cu multă îngrijire Au Bon Marehé vi­nde cu asia Basic Iseaae Sici». 1080 (12) Ori­ ce tuse vindecata Ori-ce tuse se vindecă repede și sigur cu renumitele li­sags sari «le Claise»­inină ale d-rului Bertelli, aprobate de consiliile sanitare din Italia și România și premiate la 6 congrese medicale. A­devaratele capuri de catramină vor avea în interiorul cutiei o instrucție în limba română cu pecetia administrației­­ ziarului «Universul­» . Depozit general la Drogheria centrală Mihail Stoenescu, strada Academiei No. g. București. Lei 3,75 cutia. 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI anarhist «Carmagnole». După fie­care cuplet anarh­iștii strigau: — Jos guvernul! Poliția a trebuit să intervină, ca să facă ordine și liniște. Anarh­iștii n’au voit să asculte de somațiile polițiștilor. S’a întâmplat o bătae zdravănă între aceștia și manifestanți. Mai mulți inși au fost răniți. Poliția a arestat 7 anarh­iști. înmormântarea unei societăți In Rothwell, un orășel mic în comi­tatul Northampton, locuitorii s’au pus în grevă în contra unei societăți, care nu voia să le veadă cărbuni. Gazometrele au fost rupte și aruncate pe străzi. In toate casele și prăvăliile s-au aprins luminări de stearină. Mani­festația, hazlie la început, a devenit eam­ tragică, căci orășenii au organizat un fel de înmormântare a societății. Vre­o câte­va mii de cetățeni cu facle în mâini s’au adunat în piață și de colo au pornit spre străzile ostașului. Era seara. Făcliile răspândeau­ cu mult mai mare lumină de­cât felinarele cu gaz. Cari erau­ învălite cu crep negru. Anunțurile de moarte aveau următorul cuprins’: — Vă anunțăm cu bucurie, că socie­tatea noastră de cărbuni și de petrol, a cărei viață a fost egoistă și tirană—■ a murit. Cetățenii din Rothwell nu vor uita-o nici­odată. «Fie-i țărâna ușoară ! Un turn Eiffel la Londra S’a vorbit mult prin ziare, că se vor ridica atâtea și atâtea turnuri Eiffel, dar până acum numai unul singur va fi construit. Noul, adică al doilea, turn Eiffel sa va ridica în parcul Wembley, aproape de Londra. Construirea lui a și început, E de fer și e cu 40 de metri mai înalt de­cât turnul Eiffel, care e de 300 de metri. Forma t­urnului e același ca și a celui din Paris. N’are însă eleganța acestuia. Are o bază lungă de 132 de metri și 4 stâlpi uriași. Greutatea e de 7000 de tone. Turnul va fi gata în anul viitor. Un furt misterios Poliția din Londra se ocupă acum cu un furt întâmplat în niște împrejurări, foarte misterioase. Sub­ casierul unei bănci din Havre, cu numele Parbery, luase de la banca Londrei suma de 750.000 de franci, Eșind pe stradă de­odată, cade jos le­șinat. Când își veni iarăși în fire observă, că portofoliul în care ținea banii a dis­părut. Poliția crede, că tâlharul a ame­țit pe Parbery cu o doctorie anume combinată și violentă. Alții sunt de părere că e la mijloc o escrocherie și o pungășie îndrăsneață. Sub-casierul e liber. De altmintrelea cazuri de acestea s’au mai întâmplat pe la băncile en­gleze. WEST­­ O REZION ARS — (Vezi explicația). ggygsgfigsBBB CALENDAR PE 1893 Ortodox Marți, 26 Octombre. — Marții­ Dimitrie. C­at toți 3 Marți, 7 Noembre. — Cat. Engelbert. Ros. soarelui 6.47; Ap. soarelui 4.40 București 26 Octombre. P­resa dascălii Mai toate ziarele s’au­ ocupat de pro­testarea pe care dascălii din țară o fac contra celor zise în raportul său către ministrul instrucției, de d. S. Gr. Vâr­­golici, inspector general școlar. Nu ne am ocupa de această chestie, de­și e importantă ziarul acesta cade și în m­ânile copiilor și câte­va adevă­ruri,—cam exagerate ce e drept—spuse de profesorul Vârgolici despre mare parte dintre colegii săi, ar face să scadă respectul ce trebuie să-l aibă elevii că­tre dascăli. Dar, d. Vârgolici amestecă în chestie și presa, neținând seamă că există între gazete o deosebire; sunt unele pasionate și altele cari se silesc, pe cât omenește este posibil, să fie cât mai imparțiale, cât mai obiective. Are dreptate d. Vârgolici, când zice că, «de mici, copiii sunt deprinși de pă­rinți ca să disprețuiască pe profesori, deprinși cu hotârul, favoarea, stăruința, amăgirea și protecția; când profesorii, și cei actuali și cei în perspectivă, con­tribuie ei singuri la menținerea lucru­rilor în această stare , când părinții nu dau școalei nici un concurs, ba­ocărăsc pe profesori și caută să’i discrediteze în ochii copiilor, cu sau fără drept, și a­­dese­ori numai pentru că sunt de altă culoare politică». Bun, prost, în adevăr profesorul tre­buie neapărat să fie ascultat de școlar și părinții trebuie să inspire respect, iar uu dispreț copiilor către dascăli. Dar d. Vârgolici adaugă că înșiși pro­fesorii «se batjocorește prin localuri pu­blice sau prin gazete, își perd timpul cu jocul de cărți— o îngrozitoare calamitate pentru instrucțiunea noastră fără deose­bire de sex și de vârstă—își ruinează să­nătatea prin nopți agitate și fără somn și o viață neregulată, își istovesc pute­rile și își sleesc mijloacele de trai, scon­tând salariul cu luni înainte și plătind dobânzi exorbitante pe la cămătari , când nici chiar în vacanții, adică în timpul de odihnă și de redobândirea pu­terilor consumate prin munca din cur­sul anului, ei nu se pot stăpâni de în­­jositoarea lor patimă scandalizând lu­mea prin localitățile în care se duc când toate acestea, zice, au devenit a­­proape o stare epidemică în corpul în­treg nu ne mai putem mira că nivelul studiilor a căzut atât de jos la 1101, că disciplina este atât de slabă sau nu e­­xistă mai de­loc și că elevii insultă pe profesori și autoritățile școlare fără cea mai mică sfială». t*. î«î Că vor fi fiind și profesorii de vină, e drept. Până acum câți­va ani devenea profesor ori­cine avea protecție, fără de nici un control. De când se cer însă ti­tluri și concurs, elemente de aceste sunt întru­cât­va înlăturate. Că profesorii ar fi jucând cărți, a­­ceasta, o spunem drept, nu privește de­cât punga d-lor, că or fi fiind be­țivi, așișderea. Numai să nu se ducă ne­­referî la cursuri și să-și facă în conști­ință datoria. Cu toate că e contestabilă foarte, afirmația că toți profesorii­­ sunt bețivi și cartofori. Vorbind, în­­ această chestie, despre presă, d. Vârgolici zice: «Presa, dacă și-ar înțelege­ adevărata ei menire în societatea noastră încă tî­­năru, ar avea aici un frumos rol de îm­plinit, o nobilă faptă de întreprins și de dus la bun sfârșit. Insă pentru a­­ceasta ea ar trebui să se desbrace de ori­ce preocupare îngustă și meschină, să îmbrățișeze și să apere numai inte­resul și binele­ obștesc, sa facă totală abstracție de persoane și de clase, de partide și de coreligionari sau adversari politici. Dar, o recunosc, în starea ac­tuală, lucrul este greu­, și ea nu-și va putea schimba linia de purtare, cât timp jurnalistica nu va deveni la noi o ca­rieră, pentru care să se ceară alt­ceva de­cât darul de a mânui condeiul cu mai puțină sau mai multă îndemânare și talentul de a zice, cu aparență de dreptate, azi alb și mâne negru, după cum aduc împrejurările și după cum bate vântul. «De la presă, dar, nu se poate aștepta pentru timpul de față, și poate pentru mult timp încă, nici un concurs efectiv și bine-făcător, spre îndreptarea relelor de care sufere instrucțiunea noastră. Ea va fi mai de­grabă o piedecă, gata a paraliza ori-ce activitate, ori-ce energie, ori-ce bună-voință, ori-ce încercare de reformă și de îmbunătățire. Pentru dânsa, orbită de pasiunea momentului și dominată numai de spiritul mărginit al folosului individual—fie acest individ , o persoană izolată, fie­­ o clasă, sau o­­ partidă—nu poate exista, în afară de i­­­­dolii pe cari ea îi tämäează, nici leali­­­­tate, nici dragoste de țară, nici dorință sinceră de progres și de prosperare.» n­. Și aci, sunt adevăruri, cum și exa­gerări. Presa își înțelege, în general, «adevâ­rata misiune», dar nu-i poți pretinde să fie a­tot-știutoare și a­tot-văzătoare. In ce privește pe profesori și chipul lor de a se purta, presa serioasă înțe­lege să se ocupe numai de profesor, iar nu de omul privat. E ignorant un profesor, e bătăuș, nu vine regulat la școală, vine... beat, presa trebue să denunțe asemenea lu­cruri, dar despre ce face omul acasă la el, nu poate să se ocupe. Cu toate patimele politice, însă, presa nu e și nu poate fi o piedică pentru progres,— de­și, în adevăr, ziaristica n’a ajuns încă să fie o carieră. De îndreptat sunt multe și la dascăli, și la presă, și la inspectori. Trebue, însă, pentru aceasta, vreme. XCX2.T .^ISIGKÎL, Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL Londra, 20 Octombre. Chestii politice Parlamentul englez și-a început se­siunea. Deputații se vor ocupa cu stu­dierea și discutarea reformelor impor­tante, propuse de Gladstone și cari in­teresează de-a dreptul țara. Camera lor­zilor se va pronunța a doua oară a­­supra celebrului proect privitor la au­tonomia administrativă a Irlandei. Cele mai principale dintre legi sunt acestea : 1) Legea prin care patronii fabricelor și a tuturor stabilimentelor mari indus­triale precum și proprietarii de mine, sunt direct responsabili de accidentele lucrătorilor lor. 2) Legea paroh­iilor. Prin aceasta se va acorda paroh­iilor o autonomie lo­cală ca și comitatelor. Pe lângă aceia camera comunelor se va ocupa cu importantele chestiuni co­loniale sau internaționale. Intre ele cea mai principală va fi chestia Marocului și războiul între compania engleză din Africa de sud și Lobenguela, regele Ma­­tabelelandei. Anarh­ist!­ la Londra După cum ați anunțat Nicoli, vestitul anarh­ist, a fost liberat din închisoare ; când a ajuns la gara din Liverpool­ Street, a fost înconjurat de 200 de prie­teni ai săi, oar­ l’au luat pe sus și l’au­ plimbat în triumf pe străzile orașului. Cortegiul cânta cântecul revoluționar Revolta evreilor la Focșani Citim în «Putna» din Focșani: «De mai mult timp în orașul nostru se petrec scandaluri între israeliți și a­­cestea din cauza unui individ ce’și zice că este rabin venit a fi protegiat de câți­va oameni cari vor a tulbura ordinea între coreligionarii lor.­ Acest individ se numește Maerzon, și nici mai mult nici mai puțin au găsit cu cale ca Sâmbătă 23 ’ Octombre să meargă în X* J­ ~ V II«., 4 V <%­. «4 AI -11 UlibuCt Ulii­ 111U1LUX JLixovgyio f^l U.Ü­d. Adolf Sefer la Sinagoga unde paș­nicii credincioși își fäceau rugăciunile, începând a bate pe persoanele mai de considerație în toate societățile. Au­ fost bătuți d-nni Chol, Moise Stal, Frații Rintzler,­ Frații Sikter, Landau & Margulies, etc. Unul din bătuți Moise Stal este grav bolnav nu se știe dacă va scăpa cu viață. Din informațiunile luate șeful aces­tei răscoale este d. Meer Sefer. DIN IAȘI Bătaie la o înmormântare Vineri în 22 a avut loc înmormânta­rea nenorocitului Leiba Sufrin, care s-a spânzurat—se zice—din cauza persecu­­țiunilor îndurate de la șeful său, ban­cherul Ițic Silberman. In momentul de a porni carul funebru, d. Silberman puse mâna pe hățurile cailor și ordonă cortegiului să nu pornească prin strada Mare, ci printr’o altă stradă laterală. Fapta salb­atică a acestui bancher se ex­plică prin aceia că, i-a fost frică ca nu cum­va evreii de prin strada Mare să manifesteze în contra lui, toți având con­vingerea că numai purtarea sa a făcut pe Sufrin să se sinucidă. Din vorbă în vorbă, d. Silberman s’a­ apucat la bătaie cu cumnatul defunctu­lui, și scandalul ar fi luat proporțiuni mari’ dacă mulțimea n’ar fi îndepărtat

Next