Universul, octombrie 1893 (Anul 11, nr. 232-258)
1893-10-27 / nr. 254
ANUL XI. —No. Miercuri, 27 Octomb. (8 Noem.) 1893 S’a deschis, pe lângă administrația ziarului ,UNIVERSUL*, Str. Brezoianu No. 11, București (casa proprie) O Agenție GENERALĂ Sub direcțiunea unei persoana speciale adusă într'adins din străinătate SIS Pentru cumpărare, vânzări și arendări de moșii, păduri, case, locuri virane și orice fel de proprietăți. fifil Pentru închirieri de case, de camere mobilate, prăvălii, biutouri, magazii de mărfuri, locuri virane, etc. Ü. Pentru împrumuturi de bani cu ipotecă. IBS Pentru a procura profesori și profesoare, institutori și institutoare, guvernante, bone de copii, etc. US Pentru a da ori-ce informațiuni asupra industriei și comerțului din țară și străinătate, precum asupra lucrărilor publice și a ori-ce licitații pentru construcții și aprovizionări din România. HI Pentru facerea de planuri și a redacta acte publice de către un personal competent într’adins angajat și traduceri din ori ce limbă. IU Pentru publicitatea în toate ziarele din țară și străinătate. —HS Orice persoană din provincie care va cere vr’o informație, va trimite și o marcă de 15 bani pentru răspunsul. Cadou 20.000 Lei — IN ZIUA DE SFĂNTU DUMITRU — IbrEaru 2S Ocstora-Tore a. c„ pri-cipe poate obține cumpărându’și un bilet al loteriei Spitalului din Galați, care tragere va avea loc negreșit (cu garanție) în această zi, în localul Primăriei Issorele £ 3 p. m. Un singur bilet costă £ 2 lei, 3 bilete S lei și 5 bilete SLSI între care se poate foarte lesne întâmpla un câștig deoarece suma câștigurilor sunt foarte avantagios împărțite. Bilete se găsesc la d. R. MARCU, Casa de schimb HOTEL CONTINENTAL vis-a-vis de Teatrul Național spre strada Regală, Bucuresci. IdOUL TORlI si Licitațiunilor Publice și Particulare Direcția și Administrația Bulevardul’Carol Nr. 14 București. 909 (10) Lei 5.60 un ceasornic de hotarea adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se află spre vânzare ceasornice de buzunar numai cu lei 5.0 bucata. — Un frumos lanț de ceasornic numai bani 70. ______ 33 oalele secrete Reptisația Mărbătească Se vindecă după cele mai nouă metode radical fără durere și împedicare, după experiența de 23 ani de specialitate în boli lumești: n*’. THOR __No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1.Intrarea numai prin Strada Sfinții Voevozi. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara. Loc separat de așteptare pentru fiecare. f ________O d ASUmnă profesoară de UUallll la limba franceză dispunând de câteva ceasuri pe zi dorește a da secțiuni particulare. A se adresa M. T. Strada Polonă No. 58. 1033 ___________________(8) Dr. OCTAV BOBULESCU MEDIC DE COPII Consultațiuni gratuite de la 1—3 ore, Calea Victoriei No. 73, și Modei No. 1. 1038 _______________________(10) 1 n nnit nr i ti n wű no duh shaiujIU Bucuresci, Str. Lipscani 24 Pentru sesonul de toamnă și iarnă Lenaginzi uni și fantaisie Flanele, Boneterie, Stofe, Pălării HAUTE-NOUVE AUTES pentru Danie și Domnișoare. Confecțiuni și încălțăminte PONTRI CU T»ai Comandele sunt executate cu multă îngrijire Au Bon Marehé vinde cu asia Basic Iseaae Sici». 1080 (12) Ori ce tuse vindecata Ori-ce tuse se vindecă repede și sigur cu renumitele lisags sari «le Claise»inină ale d-rului Bertelli, aprobate de consiliile sanitare din Italia și România și premiate la 6 congrese medicale. Adevaratele capuri de catramină vor avea în interiorul cutiei o instrucție în limba română cu pecetia administrației ziarului «Universul» . Depozit general la Drogheria centrală Mihail Stoenescu, strada Academiei No. g. București. Lei 3,75 cutia. 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI anarhist «Carmagnole». După fiecare cuplet anarhiștii strigau: — Jos guvernul! Poliția a trebuit să intervină, ca să facă ordine și liniște. Anarhiștii n’au voit să asculte de somațiile polițiștilor. S’a întâmplat o bătae zdravănă între aceștia și manifestanți. Mai mulți inși au fost răniți. Poliția a arestat 7 anarhiști. înmormântarea unei societăți In Rothwell, un orășel mic în comitatul Northampton, locuitorii s’au pus în grevă în contra unei societăți, care nu voia să le veadă cărbuni. Gazometrele au fost rupte și aruncate pe străzi. In toate casele și prăvăliile s-au aprins luminări de stearină. Manifestația, hazlie la început, a devenit eam tragică, căci orășenii au organizat un fel de înmormântare a societății. Vreo câteva mii de cetățeni cu facle în mâini s’au adunat în piață și de colo au pornit spre străzile ostașului. Era seara. Făcliile răspândeau cu mult mai mare lumină decât felinarele cu gaz. Cari erau învălite cu crep negru. Anunțurile de moarte aveau următorul cuprins’: — Vă anunțăm cu bucurie, că societatea noastră de cărbuni și de petrol, a cărei viață a fost egoistă și tirană—■ a murit. Cetățenii din Rothwell nu vor uita-o niciodată. «Fie-i țărâna ușoară ! Un turn Eiffel la Londra S’a vorbit mult prin ziare, că se vor ridica atâtea și atâtea turnuri Eiffel, dar până acum numai unul singur va fi construit. Noul, adică al doilea, turn Eiffel sa va ridica în parcul Wembley, aproape de Londra. Construirea lui a și început, E de fer și e cu 40 de metri mai înalt decât turnul Eiffel, care e de 300 de metri. Forma turnului e același ca și a celui din Paris. N’are însă eleganța acestuia. Are o bază lungă de 132 de metri și 4 stâlpi uriași. Greutatea e de 7000 de tone. Turnul va fi gata în anul viitor. Un furt misterios Poliția din Londra se ocupă acum cu un furt întâmplat în niște împrejurări, foarte misterioase. Sub casierul unei bănci din Havre, cu numele Parbery, luase de la banca Londrei suma de 750.000 de franci, Eșind pe stradă deodată, cade jos leșinat. Când își veni iarăși în fire observă, că portofoliul în care ținea banii a dispărut. Poliția crede, că tâlharul a amețit pe Parbery cu o doctorie anume combinată și violentă. Alții sunt de părere că e la mijloc o escrocherie și o pungășie îndrăsneață. Sub-casierul e liber. De altmintrelea cazuri de acestea s’au mai întâmplat pe la băncile engleze. WEST O REZION ARS — (Vezi explicația). ggygsgfigsBBB CALENDAR PE 1893 Ortodox Marți, 26 Octombre. — Marții Dimitrie. Cat toți 3 Marți, 7 Noembre. — Cat. Engelbert. Ros. soarelui 6.47; Ap. soarelui 4.40 București 26 Octombre. Presa dascălii Mai toate ziarele s’au ocupat de protestarea pe care dascălii din țară o fac contra celor zise în raportul său către ministrul instrucției, de d. S. Gr. Vârgolici, inspector general școlar. Nu ne am ocupa de această chestie, deși e importantă ziarul acesta cade și în mânile copiilor și câteva adevăruri,—cam exagerate ce e drept—spuse de profesorul Vârgolici despre mare parte dintre colegii săi, ar face să scadă respectul ce trebuie să-l aibă elevii către dascăli. Dar, d. Vârgolici amestecă în chestie și presa, neținând seamă că există între gazete o deosebire; sunt unele pasionate și altele cari se silesc, pe cât omenește este posibil, să fie cât mai imparțiale, cât mai obiective. Are dreptate d. Vârgolici, când zice că, «de mici, copiii sunt deprinși de părinți ca să disprețuiască pe profesori, deprinși cu hotârul, favoarea, stăruința, amăgirea și protecția; când profesorii, și cei actuali și cei în perspectivă, contribuie ei singuri la menținerea lucrurilor în această stare , când părinții nu dau școalei nici un concurs, baocărăsc pe profesori și caută să’i discrediteze în ochii copiilor, cu sau fără drept, și adeseori numai pentru că sunt de altă culoare politică». Bun, prost, în adevăr profesorul trebuie neapărat să fie ascultat de școlar și părinții trebuie să inspire respect, iar uu dispreț copiilor către dascăli. Dar d. Vârgolici adaugă că înșiși profesorii «se batjocorește prin localuri publice sau prin gazete, își perd timpul cu jocul de cărți— o îngrozitoare calamitate pentru instrucțiunea noastră fără deosebire de sex și de vârstă—își ruinează sănătatea prin nopți agitate și fără somn și o viață neregulată, își istovesc puterile și își sleesc mijloacele de trai, scontând salariul cu luni înainte și plătind dobânzi exorbitante pe la cămătari , când nici chiar în vacanții, adică în timpul de odihnă și de redobândirea puterilor consumate prin munca din cursul anului, ei nu se pot stăpâni de înjositoarea lor patimă scandalizând lumea prin localitățile în care se duc când toate acestea, zice, au devenit aproape o stare epidemică în corpul întreg nu ne mai putem mira că nivelul studiilor a căzut atât de jos la 1101, că disciplina este atât de slabă sau nu există mai deloc și că elevii insultă pe profesori și autoritățile școlare fără cea mai mică sfială». t*. î«î Că vor fi fiind și profesorii de vină, e drept. Până acum câțiva ani devenea profesor oricine avea protecție, fără de nici un control. De când se cer însă titluri și concurs, elemente de aceste sunt întrucâtva înlăturate. Că profesorii ar fi jucând cărți, aceasta, o spunem drept, nu privește decât punga d-lor, că or fi fiind bețivi, așișderea. Numai să nu se ducă nereferî la cursuri și să-și facă în conștiință datoria. Cu toate că e contestabilă foarte, afirmația că toți profesorii sunt bețivi și cartofori. Vorbind, în această chestie, despre presă, d. Vârgolici zice: «Presa, dacă și-ar înțelege adevărata ei menire în societatea noastră încă tînăru, ar avea aici un frumos rol de împlinit, o nobilă faptă de întreprins și de dus la bun sfârșit. Insă pentru aceasta ea ar trebui să se desbrace de orice preocupare îngustă și meschină, să îmbrățișeze și să apere numai interesul și binele obștesc, sa facă totală abstracție de persoane și de clase, de partide și de coreligionari sau adversari politici. Dar, o recunosc, în starea actuală, lucrul este greu, și ea nu-și va putea schimba linia de purtare, cât timp jurnalistica nu va deveni la noi o carieră, pentru care să se ceară altceva decât darul de a mânui condeiul cu mai puțină sau mai multă îndemânare și talentul de a zice, cu aparență de dreptate, azi alb și mâne negru, după cum aduc împrejurările și după cum bate vântul. «De la presă, dar, nu se poate aștepta pentru timpul de față, și poate pentru mult timp încă, nici un concurs efectiv și bine-făcător, spre îndreptarea relelor de care sufere instrucțiunea noastră. Ea va fi mai degrabă o piedecă, gata a paraliza ori-ce activitate, ori-ce energie, ori-ce bună-voință, ori-ce încercare de reformă și de îmbunătățire. Pentru dânsa, orbită de pasiunea momentului și dominată numai de spiritul mărginit al folosului individual—fie acest individ , o persoană izolată, fie o clasă, sau o partidă—nu poate exista, în afară de idolii pe cari ea îi tämäează, nici lealitate, nici dragoste de țară, nici dorință sinceră de progres și de prosperare.» n. Și aci, sunt adevăruri, cum și exagerări. Presa își înțelege, în general, «adevârata misiune», dar nu-i poți pretinde să fie atot-știutoare și atot-văzătoare. In ce privește pe profesori și chipul lor de a se purta, presa serioasă înțelege să se ocupe numai de profesor, iar nu de omul privat. E ignorant un profesor, e bătăuș, nu vine regulat la școală, vine... beat, presa trebue să denunțe asemenea lucruri, dar despre ce face omul acasă la el, nu poate să se ocupe. Cu toate patimele politice, însă, presa nu e și nu poate fi o piedică pentru progres,— deși, în adevăr, ziaristica n’a ajuns încă să fie o carieră. De îndreptat sunt multe și la dascăli, și la presă, și la inspectori. Trebue, însă, pentru aceasta, vreme. XCX2.T .^ISIGKÎL, Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL Londra, 20 Octombre. Chestii politice Parlamentul englez și-a început sesiunea. Deputații se vor ocupa cu studierea și discutarea reformelor importante, propuse de Gladstone și cari interesează de-a dreptul țara. Camera lorzilor se va pronunța a doua oară asupra celebrului proect privitor la autonomia administrativă a Irlandei. Cele mai principale dintre legi sunt acestea : 1) Legea prin care patronii fabricelor și a tuturor stabilimentelor mari industriale precum și proprietarii de mine, sunt direct responsabili de accidentele lucrătorilor lor. 2) Legea parohiilor. Prin aceasta se va acorda parohiilor o autonomie locală ca și comitatelor. Pe lângă aceia camera comunelor se va ocupa cu importantele chestiuni coloniale sau internaționale. Intre ele cea mai principală va fi chestia Marocului și războiul între compania engleză din Africa de sud și Lobenguela, regele Matabelelandei. Anarhist! la Londra După cum ați anunțat Nicoli, vestitul anarhist, a fost liberat din închisoare ; când a ajuns la gara din Liverpool Street, a fost înconjurat de 200 de prieteni ai săi, oar l’au luat pe sus și l’au plimbat în triumf pe străzile orașului. Cortegiul cânta cântecul revoluționar Revolta evreilor la Focșani Citim în «Putna» din Focșani: «De mai mult timp în orașul nostru se petrec scandaluri între israeliți și acestea din cauza unui individ ce’și zice că este rabin venit a fi protegiat de câțiva oameni cari vor a tulbura ordinea între coreligionarii lor. Acest individ se numește Maerzon, și nici mai mult nici mai puțin au găsit cu cale ca Sâmbătă 23 ’ Octombre să meargă în X* J ~ V II«., 4 V <%. «4 AI -11 UlibuCt Ulii 111U1LUX JLixovgyio f^l U.Üd. Adolf Sefer la Sinagoga unde pașnicii credincioși își fäceau rugăciunile, începând a bate pe persoanele mai de considerație în toate societățile. Au fost bătuți d-nni Chol, Moise Stal, Frații Rintzler, Frații Sikter, Landau & Margulies, etc. Unul din bătuți Moise Stal este grav bolnav nu se știe dacă va scăpa cu viață. Din informațiunile luate șeful acestei răscoale este d. Meer Sefer. DIN IAȘI Bătaie la o înmormântare Vineri în 22 a avut loc înmormântarea nenorocitului Leiba Sufrin, care s-a spânzurat—se zice—din cauza persecuțiunilor îndurate de la șeful său, bancherul Ițic Silberman. In momentul de a porni carul funebru, d. Silberman puse mâna pe hățurile cailor și ordonă cortegiului să nu pornească prin strada Mare, ci printr’o altă stradă laterală. Fapta salbatică a acestui bancher se explică prin aceia că, i-a fost frică ca nu cumva evreii de prin strada Mare să manifesteze în contra lui, toți având convingerea că numai purtarea sa a făcut pe Sufrin să se sinucidă. Din vorbă în vorbă, d. Silberman s’a apucat la bătaie cu cumnatul defunctului, și scandalul ar fi luat proporțiuni mari’ dacă mulțimea n’ar fi îndepărtat