Universul, noiembrie 1893 (Anul 11, nr. 259-283)

1893-11-26 / nr. 280

ANUL XI — No. 280 Vineri, 20 Noéra. (8 Decern.) 1893 <* IMPORTANT «•A­m s Orî­ce persoană care are case sau lo­curi virane de vânzare sau­ de închiriat, sau­ dorește a cumpăra sau a închiria o casă sau­ un loc viran , orî­ce persoană care are o moșie sau o pădure de vânzare sau de arendat, sau dorește să cumpere, sau să ia în arendă vre-o moșie, sau pădure ; orî-ce persoană care are trebuință de bani cu împrumut pe ipotecă sau are bani de dat cu împrumut pe ipotecă; orî-ce persoană care are trebuință de un profesor, sau de o bonă, sau voiescc a se oferi ca pro­fesor, sau ca bonă, să se adreseze la Agenția Generală a «UNIVERSULUI», strada Brezo­­ianu­ No. 11, București, și va obține imediat ceea­ ce dorește. Cine dorește a avea vre-o informație se a­­dauge o marcă de 15 bani pentru răspuns. Agenția este deschisă de la 9 ore dimineața până la 12 a. m., și de la 2 după prânz până la 6 seara. ’ #“­­A se citi pe pag. IV urmarea Publicitățeî Ț­o­ontîeî Generalei. JŐoatele secrete 3S­eputința 3 £&r­intească Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după experiența de 23 ani de specialitate în boli lumești: IF. T­If­ON­ — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinții Voevozi. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara. Loc separat de așteptare pentru fie­care. Dr. OCTAV BOBULESCU j­IMTed­ic­ele copil Consultațiuni gratuite de la 1—8 ore,­­ Calea Victoriei No. 78, și Modei No. 1. I­NVICTOR VELESCU­ ÍI XIEJSTTIST A Fost șef asistent de Clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America) Stwdia A CAVE WIKI Mr. S»* Intrarea și prin Calea Victoriei, 74 Consultațiuni dimineața de la 9—12 și după amează de la 2—5. 1049 Vinuri vecin! Drăgășani, alb, recolta 1889—90—91 și 1892. Dealu-Mare recolta 1879. Orevița, recolta 1889. Golu Drâncea, recolta 1887 calitățile cele mai bune. Se vinde cu­­ prețuri moderate, numai în Engro. Calea Grivitei 43, in fața gărei de Nord, 1044 ..­6) Alexandru I. Șonțu Advocat, licențiat în drept Consultațiune de la 6—7 seara Strada MÂNTULE­AS­A No. 6. 1135 ______­­PĂDUREA BâNEASA (IERNAM) î­n oră departe de Bucuresci, la k­ilo­­­­metrul 10 al șoselei Kiseleff. De vân­zare stânjeni leesnie .Se cer curat, t­erea anului curent, 50 lei stânjenul de pădure, 10 lei chiria, revine cu bariera și jugaritul 63 lei stânjenul adus în Bucuresci. Araci și crăci cu prețuri convenabile. Chirigii se procur prin Administratorul Pădurei. 1168 (41 ) Arsenalul armatei București vinde pasei Krence cu baionete cu 3 lei 60 bani una. Cererile vor fi adresate cu timbru, însoțite de cost­ Pentru pro­vincie transportul privesce pe cumpă­rător. 1166 _______________ (18) UF. CAMPIONIT (artist coafor pentru dame) Oh­irvmAA insi- american pentru a’șî cu­bitam poping r#ți capul și a face 8« dispară mătreața", costă 5 LEI KILD. — Nouă FRISETE cari nu se mai desfac, Calea Vic­­i­toriei No. 232. 1183 ! Consultațiuni speciale ! Bele nervose și Boale de ochi" Examen amentif și îngijire c nș­tinclu­să I Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU " de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102.­­ ____ 1190___________________________________I ■ nägr- CUES ■‘fagi ›FONDAT IN ANUL 1892 De limba Franceză, Germană, Piano, Desemn și Pictură Pentru Doamne și Domnișoare S'a mai adăogat și lucru de mână cu croitorie după metodul școalei profesionale. 1 , 135 ILa. ID-na Jeanne jDe33.l­.oxf fO Str. Luterană, No. 8, (Biserica Calvină). 1209____________________________________ (1) . "^TrancIu ?s" | Subsemnatul am onoare a aduce la cunoș­­tința onor. mei clienți, cât și la onor. public­ j că m’am mutat cu magazinul și atelierul meu '■ din Calea Griviței No. 63, în Calea Victoriei,­­­­ No. 160, peste drum de Ministerul de Finanțe. 1 Tot de­ odată rog pe onor, mei clienți cât și­­ pe onor. Public a mă onora cu încrederea d-lor ,și în noul local.­­ Cu distinsă st­mă 1 :e­ crițiile Tsi Bisr , Ceasornicari > A1226 (5) : 1190 CALENDAR PE 1893 Ortodox Jouî, 25 Noembre. — Ecaterina și Mercur­ie. Catolic Jouî, 7 Decembre. — Ambrosia. Res. soarelui 7.25; Ap. soarelui 4.19. București, 25 Noembre. Justiția civilo-militara După cum am pomenit în numărul nostru de ieri, guvernul, prin mesagiul tronului, promite o reformare a codului de justiție militară. Această reformare a fost de mult cerută și mered­e reclamată de opinia publică. In adevăr, codul de justiție militară cuprinde nu numai nedreptăți și ano­malii simple, ci chiar imposibilități, din punctul de vedere social. Codul militar e nedrept și pentru militari, între ei, și pentru oșteni față cu cei­l­alți cetățeni. Modificările ce se propun, e ade-se să se facă așa, ca să se înlăture aceste neajunsuri. Justiția militară e imperfectă, mai inteia, din cauză că, făcându­se de su­periori, nu poate ține dreaptă balanța între aceștia și inferiori. Căpitanul X. a bătut de a stâlcit pe soldatul Deșcă. Deșcă n’are dreptul să se plângă la justiția militară ci, «iu contra căpita­nului», să se plângă mai ántâia tot a­­celuia care l’a bătut, care să bine­­voiască să înainteze mai departe plân­gerea în contra «sa», însuși. De aci se vede cât de defectuoasă e procedura Î11 justiția militară, în ce pri­vești­ preliminariile ajungerii înaintea unui tribunal de războiu. Și aci, gradul inferior, având să fie judecat de superiori, de­sigur că nu va avea mijloacele de apărare ale celui pe care i reclamă și nici simpatiile tribuna­lului.❖ î­­ tf. Din cauza acestei întregi încurcături /Ia­rvrAAArl nrV UU­­­ J UUUUUII, __.i­» ifűV mai folosit să tacă din gură și să nu reclame vre­o satisfacție. Ba,—își caută chiar satisfacția pe spi­narea celui inferior sie­șî. Sergentul Chipin, fiind bătut de ofi­țerul X... bate pe Deșcă, care, dacă zice: .—Dar ce am făcut domnule Sergent ? — Dar pe mine nu m’a bătut de­gea­ba domnule sublocotenent? * * # In această privință, e o mare reformă de făcut,—folositoare și ușoară. Despre aceasta, vom vorbi altă­dată. Reforma principală. Insă, e aceea a ra­porturilor judiciare dintre militari și civili. Pentru ca să fie rațională legea, trebue să prevadă următoarele două puncte : 1) In toate afacerile militare, de disci­plină și altele, militarul să fie judecat de tribunalul de războiu. 2) In afacerile și conflictele sociale,­ în afară de instrucția și disciplina mi­litară— să se bucure de dreptul comun, de judecata, mult mai dreaptă, a magis­traților civili. Subiectul merită o mai îndelungă dez­voltare: 5 bani in capitală—10 bani în juchețe . Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI ~DIN BULGARIA (Goresp, pârtie, a ziarului UNIVERSUL) Sofia, 19 Noembrie. Un tânăr, funcționar la ministerul de finanțe din Sofia și care a petrecut mai multă vreme în România, ne trimete o descriere amănunțită asupra înmormân­tării decedatului prinț Alexandru de Battemberg. Corespondența aceasta deși sosită cam târziu­, o publicăm, fiind foarte interesantă. Sosirea trupului prințului Alexandru de Battemberg la Sofia. — I. La Țaribrod Nobilul popor român, vecinul nostru, de­sigur, ia parte la nenorocirea care ne lovește, prin moartea neuitatului nostru erou, Prințul Alexandru de Bat­temberg. Siguranța aceasta îmi dă ouragiul de a vă descri trista ceremonie a transpor­tării trupului eroului de la Slivnitza. N’am să vă descriu amănuntele mor­ții acestui ilustru prinț, plecarea depu­­tațiunei bulgare la Graz, etc., pentru că aceste amănunte, vi le-a transmis deja telegraful. Mă voi­ mărgini deci, de a începe corespondența mea de la sosirea trupului la Țaribrod. Duminică la 14 Oct. la 9 ore dimi­neață, deputațiunile din partea A. S. R. prințul Ferdinand al Bulgariei, din par­tea­ parlamentului, orașului Sofia, între­gului consiliu de miniștri, au plecat cu tren special la Țaribrod, ca să primes­­că la frontiera bulgară, trupul întâiului prinț al Bulgariei. Trenul special cu trupul neuitatului nostru erou, trebuia să sosească la Ța­ribrod, la 10 ore dimineața dar, pentru că trebuia să se oprească mai la toate stațiunile din Austria și Ungaria, unde li se depuneau­ coroane din partea au­torităților respective, trenul sosi la Ța­ribrod la 12 ore și lunie, acompaniat de deputațiunile armatei sârbești. La gara de la Țaribrod trupul fu primit de tóte deputațiunile venite expre din Sofia, de toată populațiunea orașului Țaribrod, și de un batalion din regimentul al 14-lea de infanterie, care a dat onorurile cu­venite. Din tren s-au scoborât A. A. S. S. prinții Henrich și Franz Josef de Bat­­temberg (prințul Franz Iosef în unifor­mă de Lt.-colonel din cavaleria Bulgară), E. S. contele de Erbach, din partea fa­miliei, generalul Wernher din partea marelui duce de Hessa, maiorul Bighel­­bem, din partea regimentului în care prințul Alexandru de Battemberg a ser­vit ca ofițer, d. Menghes, secretarul pri­vat al defunctului și deputațiunile bul­gare. Oaspeții au fost primiți de către d. Stambuloff, cei­l­alți miniștri și de către deputațiunile din partea prințului, din partea parlamentului, etc. In urmă d-un Duemedjieff, notabil din Sofia, a ținut un discurs de ocaziune, bine simțit, și care a emoționat pe toți asistenții. După săvârșirea serviciului funebru oficiat de preoți, d. Stambuloff, a in­vitat pe Auguștii oaspeți de a lua parte la dejunul pregătit în salonul gării. La 2 ore trenul plecă spre Sofia. La Sofia ajungând la gara de la Slivnița (unde mai înainte cu tren special sosise o mulțime imensă din Sofia) trenul fu salutat de 21 salve de tunuri, din po­­zițiunea unde cu opt ani mai înainte ilustrul prinț apăra cu atâta vitejie o­­noarea Bulgară. In fine la 3 ore 35 mi­nute, trenul intră în gara Sofia, unde deja sosise A. S. R. prințul Ferdinand al Bulgariei. Din tren s’au coborât iluș­tri oaspeți primiți de A. S. R. încongiu­­rat de casa sa civilă și militară, mi­niștri, ofițerii superiori, etc. A. S. R. a îmbrățișat mai de multe ori pe frații defunctului. AA. L­. prinții Henrich și Franț-Iosef de Battemberg. In momentul acesta prințul Franț-Iosef, observă între asistenți pe fostul ministru și consilie­rul privat al defunctului d. dr. Stoi­­loff, și foarte emoționat se repezi spre el, se îmbrățișară de mai multe ori și în același timp, lacrămile le curgeau cu în­­­f­rP­ințul Franț-Iosef, a servit kirím­ b,uleră P0 ‘impus rezbelului m­inu­l &?.?■ Dl­p a­ceasta A. S. R. p ., udinand, A. A. L.S. prințul de Battemberg și cel­ l’alțî oaspeți, se în­­dreptară in dreptul vagonului de unde tr­ebuia să scoboare trupul eroului bul­­gar, în mijlocul unei mulțimi compacte. Discursul lui Stambuloff Trupul fu scoborât de către ofițerii superiori ai armatei bulgare, ajutați și de A. S. R. prințul Franț-Iosef de­­ Bat­temberg, și fu depus înaintea ușei de eșire, unde d. Stambuloff, a ținut unul din acele discursuri, care nu­ se poate pune pe hârtie și care proba încă odată forța oratorică al primului nostru mi­nistru. Toți asistenții, precum și A. S. R. foarte emoționați plângeau cu hohot. Ziarele bulgare n’au­ putut descri în­tregul discurs al d lui Stambuloff, și le veți da dreptate, pentru că un așa dis­curs în ast­fel de momente, se simte dar nu se poate descri. Eu­ mă voia în­­­cerca de a traduce o parte din el. D. Stambuloff a început ast­fel: «In religiunea noastră există o cre­dință că sufletul mortului se învârtește pe lângă trup în timp de 40 de zile. Dacă aceasta este adevărat, atunci de­sigur, scumpul tău suflet se găsește aci, și vede durerea în care ne-a aruncat moartea ta timpurie. «Tu, martirul, care am suferit toate pentru patria noastră comună, pe care tu ai iubit­­ atât de mult, ne vezi pe noi, camarazii tot de luptă, în lacrămi și nemângăiați. Insă durerea este și mai mare pentru cel­l­alt martir, succe­sorul teu, acela care este astă­zi în fruntea poporului Bulgar. (In acest mo­ment durerea este nedescriptibilă, A. S. R. și toți asistenții plâng cu bobot). Ridicarea trupului. — Cortegiul Discursul sfîrșește ast­fel: «Scumpul teu suflet s’a ivit deja «înaintea împăratului ceresc.. Roagă! «deci, de a susține pe sărmana noastră «patrie, și de a strivi pe acei împărați «pământești, cari doresc pierderea sa.» In tot timpul cât a ținut acest dis­curs, din care eu am menționat abia a zecea parte, durerea era la culme. De­­ aci corpul a fost ridicat de către ofi­țerii­ superiori și condus la carul fu­nebru, înhămat de 6 cai, condus de oftțe soldați și asistați de 4 ofițeri superiori, foștii aghiotanți ai defunctului. Apoi urma două care pline cu coroanele ofe­rite din partea familiei, din partea­ micilor și adoratorilor defunctului, la Graz. Coroanele oferite din Bulgaria se pur­tau­ de către studenți. Numărul lor în­trecea de 1000. *) Lumea strânsă pe strade întrecea nu­mărul de peste 40.000 persoane. Pe amândouă părțile ale stradelor pe unde era să treacă cortegiul, era înși­rată armata. Cortegiul porni spre biserică în or­dinea următoare : Prefectul poliției călare ; un detașa­­ment cin­cirllirî * un ssc?-d­ron din garda A. S. R. ; comandantul gar­­nisoanei din Sofia, acompaniat de șeful statului-major al divisiunei din Sofia și aghiotantul său ; regimentul I­ itt al A. S. prințului Alexandru ; regimentul 6 al A. S. R. prințul Ferdinand; P. S. Ș. Mitropolitul Sofiei, încongiurat de preoți. Capitalei; servitorii defunctului; ordi­­nile defunctului prinț, purtate de cinci ofițeri inferiori, anume: ordinile străine, ordin­ile și medaliile bulgare, Eșarfa, ordinului princiar «Sf. Alexandru», marea cruce a ordinului militar «Za- Ph­abrostu» (pentru vitejie), două care cu coroane. O companie de onoare din regimen­tul I-II al prințului Alexandru. Aghiotantul numit pe lângă rămăși­țele mortuare. Carul funebru­­ asupra coșciugului e­­rau­ puse sabia și chipiul defunctului). Doi ofițeri numiți de serviciu pe lân­gă corpul defunctului. Calul de rezbel al A. S. defunctului prinț condus de doi picheri princiari, A. S. R. și A. A. S. S. prinții, frații defunctului. Trimeșii extra­ordinari. Președintele consiliului de miniștrii. Președintele Parlamentului. Membrii corpului diplomatic. Consiliul de miniștrii. E. S. mareșalul Curiei, A. S. R. ca­­valerii ordinului «Sf. Alexandru» cl., I. Suita prințului Henrich și Franț-Iosef Battemberg. Suita civilă și militară a A. S. R. Membrii Parlamentului. Președintele înaltei curți de casație, curțel de compturi, curtei de apel, se­cretarii și directorii generali. Șefii diviziilor al armatei Bulgare, Istmul de Corint. —(Vezi explicația) *) Intre aceste se găsea una din partea colo­­niei Poloneze cu inscripțiunea următoare* «încă o jertfă a diplomației rusesci.i)

Next