Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)
1894-10-26 / nr. 252
ANUL XII.—N ° 252 Jouî, 26 Octombre (7 Noemb.) 1894 Comandele de la 15 Lei în sus, se trimit franco în ori-ce parte a feței. Fomada Italiana » un produs serios studiat, un regenerator foarte puternic al părului, ale căreia proprietăți balsamice întroducându-se prin porii pie el, întăresc rădăcina părului, împiedică atrofiarea bulbilor și o face să crească în câteva săptămâni părul și barba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiană“, afară de aceea că oprește căderea părului și 1 curăță de toate murdăriile la mătreața și altele, ținăndu-l totdeauna sănătos, moale și lucios, mai are și incontestabila proprietate de a preveni albirea părului. Lei 4.50 Hașonul mare.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila._______________________ Renumita apă de Felsina Premiată cu 44 de medalii și cu brevete de la averanii din Europa. Această apă este rară seamăn. Șterge orice pată de pe obraz și de pe corp; retezește zbârciturile și face pielea moale și străueitoare cum e catifeaua; împiedică urîtul miros ii sudoarei, înlătură culoarea galbenă a pielei și ace obrazul strălucitor cu cele mai vii și natuale culori, dacă culoarea galbenă nu provine din joală, împiedică usturimile ce le face briciul și jisucă erupțiile succesive. Ferește pe doamne de f lorele albe, boala atât de comună care alterează în mod simțitor frăgezimea și frumusețea, atât de scumpe la sexul cel frumos. Clătind gura, face să neeteze fluxiunile gingiilor și le întărește ;golește mirosul displăcut al gurei prin suavitatearomei sale și este neprețuită pentru a curăță dinții Și a le păstra albeața. Această apă întrebunțată curată, neamestecată cu apă, face să dispută durerea de dinți puind pe eî puțin bumbac muiat n ea. Prețul unei sticle Lei 1.90.— De Vânzarea adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 1 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. I Gold-Cream Crermandree ! Dacă doamnele vreau ca pielea să le devie fragedă și frumoasă, să întrebuințeze acest gold-cream. ! Gold-Cream Germandree mai previne și distruge încrețiturile pielei și are un miros din cele mai plăcute. Un borcan mare lei 2.50. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. Ana flomii fripi» Elixir ientru dinti s» A|M ItwUlIAIiwC pentru boalele gurei. — Această apă e cel mai puternic preservativ pentru igiena gurei și pentru a face plăcut mirosul resuflărea. E cel mai bun leac pentru a preveni durerea dinților și stricarea lor. E foarte potrivit pentru ca să curețe și să întărească dinții și pentru ca să păstreze cnrat smalțul lor ; întărește gingiile și e chiar un puternic leac contra inflamațiunilor. Flaconul lei 1.90.—De vânzare la administrația ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. Specialități diverse Padra Germandrée, cutia mare . . . Lei 4.50 „ „ „ mică ... „ 2.50 Crema Germandiée.................................„ 2.50 Pudra Glicsizia, preparată cu glicerină „ 4.— Pudra Margherita . . . .........................„ 4.— Extract Margherita pentru batiste ” . „ 3.50 Apa de toaletă Margherita........................ 5.— „ „ Lubin................................. 3.20 Essbuchet Lubin..................................... 3.20 Apa Dentifrice frații Benedictini... „ 2.90 Praf „ „ „ ^ ... „ 2. Anaterina, elixir pentru dinți.................... 1.20 Tinctura vegetală perfecționată progresivă „ 4.— De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. Hînîonîo Admirabil produs balsamic, ViginUi, spirtos și tonic, cu parfum foarte plăcut (micșunele), consacrat grijelor de toaletă , menține corpul într’o stare înfloritoare de sănătate. Previne și risipește bubele, roșeața, petele, încrețiturile și orice alterație a pielei pe care o întinerește, dându-i o aparență albă și catifelată. Flaconul 2 lei.— De vânzare la administrația ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Brăila și Galați. pe nf Finlan Pentru a distruge gândacii,sig iTlC&I IBGMla til atât de nesuferite și cari se află mai în toate casele. Efect prompt și garantat. Lei 1.10. ________ înCif 1*11 pentru A PUNE IN SCROBIALĂ. AlUúul II Această specialitate pusă în scrobială, dă albiturilor când vor fi călcate un lustru strălucitor. Cutia 80 bani, pentru a se înCerneală neștearsă fără nici o preparație. Nu se descolorează prin spălare și nu piere prin nici o procedare chimică. Sticluța conține aproape 20 grame de cerneală, destul spre a însemna 1000 de bucăți ruse. Lei 1.10. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. SjiCblKs U11X UKtWTOXU.?*, str. JJIdlia, Cleli de amică de minte Face să crească perul și vindecă orice rană. Lei 1.40. Am fia Halmifa ^oaree de la ifia A îd Ub wUIUAIita până la 2 franci flaconul. Lefimie de China și rom pentru cap. Flaconul mare Lei 2.50. PENTRU FUMĂTORI.—Aceste pas 1 Cíe îale zile se recomandă d-lor fumători și celor cari din vr’o mică indigestie sari boale speciale au miros urît în gură, incomodare foarte grea când se află cineva într’o societate. Cutia elegantă Iei 1.10. de ori-ce mărime, foarte elegante, serviciuri de mâncare, de voiagiul coșulețe pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine la masă și altele. — De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucuresci, cu prețurile cele mai moderate. Se caută difine feie care se știe a lucra și cu mașina la atelierul de lingerie al magazinului Eugenie Sobre & comp. A se Adresa în strada Țăranilor No. 79. 4.— 1 4 CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox ^Miercuri, 26 Octombre.—Ț Martir Dimitrie. Catolic Miercuri, 7 Noembre. — Engelbert. Res. soarelui 6.47 . Ap. soarelui 4.40 plânggie Bțfigaracfer : 1 -ț-u^ăruțana-Daglpar! Ce o sa se facă ea V . " ■ InVsferșit Țarc Vna, numită și prințesa Dagmăi^ la fixation ■ Daneză ei foarte jelită. Un Stsns van Copenhaga spune că Țarevna Maria Feodorovna, se va stabili în capitala Danemarcei, la părinți, căci dânsa nu trăește bine cu actualul țar Nicolae II. Anarhiștii . Anarhiștii alungați din toate țările s’au refugiat câțiva în Danemarca. La Copenhaga au fost arestați 3 anarhiști fugiți din Berlin și Altona. Asupra lor s’au găsit scrisori cifrate și 6 cartușe cu dinamită. Poliția urmăria pe unul dintre ei cu numele Haller. Acesta era cunoscut ca un om foarte primejdios. Dânsul a fost condamnat deja de trei ori până acum pentru diferite atentate și pentru furturi de dinamită. Hal. București, 26 Octombrie. O reformă, de făcut Trebue sa constatăm cu mare părere de rea ca e foarte puțin dezvoltat, în publicul românesc, gustul artistic. La aceasta, desigur, nu a contribuit atâta lipsa de sentiment a românilor cât lipsa de ocazii potrivite ca sa se îmbie să frecventeze diferite spectacole, expoziții, etc. Sunt 40 de ani de atunci. La Iași, ca și la București, se improvizaseră niște așa zise teatre. Alexandri, Caragiani și alții au localizat mai multe piese și au făcut altele originale. Societatea românească, atunci, era în perioda «Franțuzitelor». Le era rușine oamenilor din protipendadă să vorbească românește. Totuși sălile teatrelor din București și din Iași erau pline și unii membri din aristocrație nu se simțiau înjosiți ca să se arate, câte o dată, chiar pe scenă.*1 * Faptul acesta e o dovadă că poporului românesc îi place spectacolul. Că-i place muzica, nici îndoială ; de multe ori, la durere, în loc să plângă, românul zice un cântec de jale. De ce, acum, atâta indiferență față cu puținele producții artistice pe care avem ocazia să le vedem ? După a noastră părere, nu e vina publicului, ci întreagă e vina a organizatorilor spectacolelor. Cea d’intuita vină e a teatrului național din București, care nu caută îndestul să atragă publicul prin reprezintarea unor piese serioase și în același timp interesante. Vina teatrului subvenționat de stat e că nu vine publicul la reprezintații, din cauză că pune prețuri de intrare prea mari. Și, pentru aceasta, nu are vină numai administrația teatrului, ci și ministerul de instrucție, care ar trebui să-i 5 bani în capitală—10 bani în județ ® in_ Redacția ți Administrația: "STRADA BREZOIANII 11 BUCURESC! impue acesteia un tarif mai potrivit cu putința de a plăti a oamenilor. * * * Printr’o scădere de prețuri, teatrele ar câștiga. E drept, câștigul pe seară ar fi mai mic, dar ar fi câștig în toate serile. Se zice : — La primele reprezintații, avem public destul ca să plătească ori-și-cât, numai ca să se arate. Bine. Pentru primele reprezintații să se puie prețuri mai mari, deoarece membrii elitei nu vor veni a doua oară la reprezintarea aceleiași piese. Iar, la celel’alte reprezintații a aceleiași piese, să se scadă prețurile. Nu numai că, prin aceasta, teatrul național din București și celelalte teatre din țară ar câștiga bănește, dar moralul actorilor ar fi mult ridicat prin faptul că n’ar juca, ca acum adeseori, înaintea unor bănci goale. Anul acesta, noua trupă de operă și operetă de la Teatrul național a avut succese bine-meritate. Elemente bune sunt între artiști și începutul este excelent. Deoarece e o rușine ca să nu avem încă o operă națională, credem că guvernul—recunoscând acest succes relativ— va veni în sprijinul acestei întreprinderi, acordându-i o subvenție. Pe de altă parte, pentru a se avea câștig bun, să se organizeze reprezintații extraordinare, cu prețuri mari, și altele populare, cu prețul cât se poate de redus. In felul acesta, vom putea organiza, în câțiva ani, o operă românească, având și mijloacele de a plăti pe cântăreții cei buni, dacă nu tocmai cum sunt plătiți în străinătate, cel puțin așa ca să le convie—din dragoste de patrie — să nu se înstrăineze. * * * ---------------------| DIN DANEMARCA (Corespondență particulară a «Universului'). Copenhaga, 21 Octombre. moartea Țarului.—Impresia la curte.Doliul Știrea despre moartea Țarului Alexandru III a produs o adâncă impresie la curtea regală. Regele, regina, prințul moștenitor și familia lui au mers imediat la biserica mare din oraș unde s-a oficiat un «Te-deum laudamus» pentru odihna răposatului Țar. La acest «Te-deum» au asistat toți reprezentanții puterilor străine. Regina Danemarcei a plâns foarte mult când a auzit că Țarul a murit. Regele a ordonat un doliu de curte de 30 de zile. Chestii politice.— O remaniere ministerială In Danemarca, oamenii cari se ocupă cu politica sunt foarte practici. De exemplu, primul ministru și-a dat demisia, sub motivul că el nu poate să împace capra cu varza, adică nu poate fi prim-ministru nici nu poate fi părtaș la agitațiile socialiste și anarhiste cari se fac în Danemarca. Trebue să se știe că în marile agitații sociale din Danemarca, primul-ministru joacă un rol foarte important. El e bogat și dă bani agitatorilor, cari îi propagă ideile. Cufundarea unui vapor — 16 înecați In urma exploziei cazanului vaporului «Haleight», acest vapor s’a înecat în canalul Sundul mic. 16 marinari s’au înecat. Explozia s’a întâmplat joi dimineața, pe la orele 9, și a fost puternică. Vaporașul venia dinspre Rusia (Kronstadt) și era încărcat cu pești și cu diferite mărfuri rusești. Mecanicul nu băgase de seamă la apa pusă în cazanul mașinei. Vaporul s’a cufundat și întreagă marfa aflată în el s’a perdut. Dintre cei 16 înecați, 6 inși sunt părinți de familie și cu câte 4 — 6 băeți. Compania, a cărei proprietate era vaporul, a dat familiilor celor înecați câte 100 fr. pe lună ca pensie. Prințesa Dagmar Regina Danemarcei dormea în pat, când o damă de onoare a sculat-o și i-a zis: — Țarul a murit ! Regina sare din pat și strigă puternic : — Dar împărăteasa Dagmar ? — Ea a încărunțit într’o noapte! Așa spun ultimele depeși. Regina și-a ascuns fața în perină și a început să plângă jalnic zicând din când în când .* — Sărmana Dagmar ! Sărmana Dagmar ! In urmă regina s’a dus la bărbatul ei. Acesta ședea întins pe un fotoliu și plângea. — Ai auzit ? — îl întrebă regina. — Da.... răspunse regele...., care se puse din nou cu fața în jos și cum Moartea Țarului — Prin fir telegrafic — Viena, 24 Octombre. Camera deputaților.—Președintele zice că împăratul Franț-Iosef și membrii familiei imperiale deplâng moartea Țarului, perderea unui amic sincer. Popoarele Austro-Ungariei care împărtășesc durerea lor, nu vor uita nici o dată că Țarul Alexandru III a fost un sigur protector al păcii lumii. Manifestația de doliu a Camerii va fi înscrisă în procesul verbal (aprobări unanime). Sofia, 24 Octombre, «Agenția Balcanică», află din sorginte bine informată că d. de Giers a răspuns la telegrama de condoleanțe ce d. Stoiloff i-a trimes în numele guvernului și al Sobraniei. Berlin, 24 Octombrie. La serviciul funebru de la ambasada rusească au asistat împăratul, principii, prințul de Hohenlohe, miniștrii, corpul diplomatic, ofițerii regimentului Alexandru, generalii. După ceremonie, împăratul a făcut o vizită de condoleanțe contesei Schmaloff, care a primit apoi vizita prințului de Hohenlohe. Darmstadt, 24 Octombrie. Se telegrafiază din Livadia că Țarul și curtea vor pleca din Crimeea la 8 Noembrie și vor sosi la St.-Petersburg, la 13. Petersburg, 24 Octombre. Oficialul publică răspunsul următor al Țarului către Senat: «Convins de sentimentele de devotament exprimatele «Senat nu me înnoesc că voi avea concursul sau în silințile pentru serviciul scumpei noastre patrii pe calea însemnată «de neuitatul meu părinte». Țarul a răspuns de asemenea la telegrama Sf. Sinod: «Vă mulțumesc pentru sentimentele ce «îmi exprimați în acest moment de adân că durere. Pătruns de o iubire arzătoare pentru răposatul meu părinte, voi «păstra, după exemplul său, toate pute rile mele în serviciul patriei și a bise «ricilor ortodoxe». Prințul și principesa de Wales au sosit la Livadia. O proclamațiune, publicată cu ocaziunea convertirii principesei Alix, zice că această ceremonie a avut loc la 21 Octombre, pentru a liniști pe Țar și Rusia întreagă. Logodnica Țarului a primit la ceremonie numele de Alexandra Feodorovna și titlul de mare ducesă și alteță imperială. Roma, 24 Octombrie. Un parastas s-a oficiat la capela rusească pentru Țarul Alexandru III. D. Crispi reprezintă pe regele. Au asistat de asemenea miniștrii, corpul diplomatic de pe lângă Vatican și Quirinal. Copenhaga, 24 Octombre. Președintele face elogiul Țarului Alexandru III ca păzitor al păcii Europei. Perderea sa constitue o mare nenorocire mai cu seamă pentru familia imperială. Poporul danez va păstra amintirea defunctului, Ia o parte sinceră la doliul văduvei Țarului. Paris, 24 Octombre. Marele duce Alexis a telegrafiat ministrului marinei pentru a mulțumi marinei franceze pentru viua parte ce ia la doliul Rusiei. A. S. adaugă că marina rusească se unește cu el pentru a asigura marinei franceze simpatiile sale. Moscova, 24 Octombrie. Municipalitatea a cerut autorizația de a oficia un serviciu funebru în fața corpului lui Alexandru al III-lea, de a depune o coroană pe coșciug și de a trimite delegați la St. Petersburg la înmormîntare, ca să manifeste astfel sentimentele de nestrămutată fidelitate și supunere a orașului. Cracovia, 24 Octombrie. Ziarul «Czas» află din Varșovia că 30 de reprezintanți ai nobleței și ai burgheziei au rugat pe generalul Gurko să exprime familiei imperiale regretele lor