Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)

1894-10-27 / nr. 253

Universul No. 253. — 0 alt îi nenorocire de felul acesta s’a întâmplat de unu­­ zi lângă comuna Gorgota. Locuitorul Niculae Jan­dor, din comu­na Crajna de­ jos, plecase cu carul cu niște vase pline cu rachiu spre București. Pe când trecea pe lângă comuna Gor­gota a căzut jos din codiila carului de dinainte. Roatele au treci­t peste dîn­­sul. Nenorocitul om a murit peste o ju­mătate de ceas. Cafea, Ceain și Zacor Cafea Martinic», călit. I, lei 3.80 chil­e.—S. Salva­dor, le! 3.60 chile. — Rio, călit. I, le! 3.30 chile. —Cafea Regală (Ch­oria) pachetul «le 200 grame ban! 35. — CEAID, călit, superioară, cutia mare le! 2 și cutia mică le! 1.10.—Za CHAR cubic, ca­litatea I, le! 1.10 chile.—­De vânzare la adm. zi­arului „Universul“, Str. Brezoianu 11, Bucuresc! DESCOPERIREA ZILEI Obiecte din epoca de peatră.— O impor­tan­ți descoperire a fost făcută de lucră­tori­ întrebuințați la lucrările căilor fe­rate, în dreptul unde se va ridica gara Estagel (Pirineii orientali). Acești lucrători au­ descoperit o grotă preistorică. D. dr. Albert Demeezan, paleontolo­gist din Perpignan, după ce a vizitat grota în toate colțurile ei și după ce a recunoscut importanța descoperirei fă­cute, a trimes la Estagel pe d. Maurette. Acesta din urmă a descoperit mai multe cranii interesante și cuțite de si­lex (cremene). După toate probabilitățile această grotă se urcă până la epoca de peatră. Săpăturile continuă cu activitate. ȘTIRI PRIN POSTA I­n Fr­anța. — Ministerul de interne a depus un proect de lege prin care se deschide un credit de două milioane pentru inundații din Pas de­ Calais. Sunt mai multe victime. * Consiliul orașului Pithiviers (Loi­­ret) a decis să deschidă, la primă­vară, un mare concurs de «flașnete». Vor fi premiați proprietarii de menajere mai bune și executanții mai dibaci. In Italia.—Locuitorii orașului Arvino (vechiul Arpinium) au adunat o sumă pentru ridicarea unei statui compatrio­tului lor Cicerone. Ilustrul roman va fi reprezintă­ cu o carte în mână. * Mai zilele trecute în localul ziaru­lui «Provincia» din Mantua s’a consti­tuit comitetul promotor al Ligei națio­nale pentru apărarea libertăței. L3 Germ­a­ni ia.­La Gersdorff în Bava­ria, primarul Birkmann a chemat de trei ori la ordine pe consilierul Adler. Aces­ta, opunându se, a fost îmbrâncit pe ușă afară de către primar iar el și-a răzbunat impend cu dinți un deget al șefului muni­cipalității. * Proiectul de lege in contra parti­delor subversive a fost aprobat de con­su­liul i «v»v»/vwîol ÍT Oin­lU UUJJUAHU. JU ac» îrH­ c»_ meieze cenzura.­­ Austro-Ungaria.­ Din Budapesta se scrie că în cazarma din Eger s’a întâmplat duminecă o mare nenorocire. Un soldat băgase în pușcă pe sub as­cuns, cartușe încărcate. Când un ofițer a făcut revizia puștei două cartușe s’au descărcat unul după altul lovind pe 2 soldați de rând și pe un caporal. Toți 3 au fost omorîți pe foc. * Ziarul vienez «Neue Freie Presse» primește următoarea știre din Genua, că pe scările care duc în redacția zia­rului Secolo XIX s’a găsit o bombă cu dinamită. Fitilul era aprins, dar a fost stins îndată. Redacția acelui ziar pre­cum și a ziarului «Caffaro» primesc zilnic scrisori amenințătoare anarh­ista. «Caffaro» a primit deună­zi și o cutie umplută cu dinamită. ln Anglia.­­ Un atelier din Liver­pool a instalat în toate camerele din otelul său­ sobe cu gaz, cu distribuitor automatic. Când un călător vrea să aibă foc în odaie, n’are de­cât să puie a­­tâția gologani într’un aparat mecanic, pentru câtă vreme vrea să aibă căldură. * O mare emoțiune domnește în in­sulele Britanice fiind-că circulă svonul cum­ că Gladstone ar fi grav bolnav. ” Rusia.—Toate ziarele din imperiu sunt unanime în a anunța că în curînd noul țar Nicolae va da țarei constitu­ție. * Corpul defunctului Țar va fi expus vederii poporului în Odesa, Kiev și Moscova. In fie­care oraș corpul va fi ținut în fie­care biserică principală 3 zile. Peste 14 zile convoiul funebru va ajunge la Petresburg, unde va avea loc înmormîntarea.­­ Turcia.—Din Salonic se anunță că de vre-o câte­va zile ard păduri întinse în munții Olimpului. Focul s’a întins pe o suprafață de 10 k­ilometri patrați. Au mai ars afară de aceea și vre-o 50 de case de ale locuitorilor de pe lângă poalele munților. _______________ D’ALE ARMATEI — S’a înaintat la gradul de sub­locotenent în rezervă, în arma infanteriei, soldații baca­laureați Dumitru D. Constantin din regimen­tul Radu­ Negru No. 28, Tiroi­­ George, Con­­țescu Constantin, Nicoleanu Petre, Dimitrescu Constantin și Neg­rescu Traian din al 4-lea re­giment Ilfov No. 21, la corpul II de armată. — S’a acordat pensiune persoanelor urmă­toare : Colonelul Botez Panait, lei 69, lei 67; căpitanul în demisie Obedeanu I. Gheorghiade, lei 229, bani 33; căpitanul în demisie Marinescu Nestor, lei 280. — S’a primit demisiunea din armată a in­tendentului Dona Spiridon, aflat în poziție de disponibilitate ca măsură de disciplină. — Administratorul clasa I Rosin Scarlat, din regimentul Teleorman No. 20, s’a trecut în corpul intendenței, cu gradul de adjunct clasa II, la divizia IV infanterie. — S’a aprobat un concediu de 7 luni în țară administratorului clasa I Poliacof Nicolae, din regimentul Constanța No. 34. — Căpitanul Stănescu Constantin, din regi­mentul Siret No. 11, s’a trecut în posiție de retragere din oficiu­, bucurându-se de dreptu­rile ce’i acordă legea pensiunilor militare după anii de serviciu­ ce are. — Administratorul clasa II Rovitaru Ștefan, aflat în poziție de disponibilitate pentru conce­diu mai mare de 6 luni, s-a rechemat în acti­vitate de serviciu, la regimentul Tulcea No. 83. — Administratorul clasa II Carp Michail, a­­flat în disponibilitate pentru concediu mai mare de 6 luni, s’a rechemat în activitate de ser­viciu la regimentul Cantemir No. 12. X Dra­ rn­ele mării 135 de înecați Vaporul «Woirarapa», aparținând so­­cietăței de nagivațiune din Zeelanda­ Nouă și care face serviciul între Sydney și Auklands’a cufundat duminecă noap­tea spre luni, lângă stâncile insulei «Grande-Barriere» aproape de țărmuri­ nordici al Zeelandei noul. 111 pasageri, 23 de marinari și că­pitanul vaporului s'au­ înecat. Noaptea era foarte întunecoasă. Nici pasagerii nu observaseră că vaporul se apropie de ferm, de­cât numai în mo­mentul când vaporul s’a izbit de stânci. Căpitanul Intosh, comandantul «Wolta­­rapel» era pe punte în momentul ca­tastrofei. El a murit împreună cu ma­rinarii săi. Numai câte­va persoane au putut scăpa din acest dezastru. Ele spun că matrozii au arătat un curagiu și un de­votament nespus de mare. Toate băr­cile de scăpare au fost lăsate în ordinea cea mai mare pe valuri dar furtuna era așa de violentă în­cât mai toate bărcile s’au răsturnat cu oamenii cari săriseră în ele. E imposibil de descris scenele sfâ­șietoare întâmplate cu ocazia acestei nenorocirii. Bieții oameni se agățau­ cu mâinele de bărci, dar valurile puter­nice treceau peste el și trânteau băr­cile una de alta, făcându -le țăndări. Doi mateloți au reușit să scape cu înotul pe o stâncă. De acolo au arun­cat o frânghie lungă și au stabilit ast­fel o linie de comunicație între vapor și insulă, căci în întunerecul orb cei mai buni înotători s’au înecat din cau­ză că nu știau­ încotro să apuce. Nu­mai mulțumită acelor 2 mateloți au scă­pat cu viață câți­va marinari și pasa­gerii. Nenorociții au stat 30 de ceasuri azi până la piele pe stâncile insulei fatale. Ei au fost găsiți acolo aproape morți de foame de o corabie engleză care i-a dus la Port­ Fitzroy. După cum am spus mai sus, numă­­rul morților se ridică la 135. Vaporul «Wok­arapa» avea o capaci­tate de 2000 de tone și a fost construit în anul 1882. Căpitanul Intosh se afla de multă vreme în serviciul companiei de navi­­gațiune din Zeelanda­ Nouă. U­N SFAT PE ZI Pasări ucise se pot păstra mai mult timp dacă, înainte de ucidere, nu li se dă mâncare 15 ore. După ucidere le umplem cu cărbuni de lemn și le pu­tem exporta cât de departe în stare proaspătă , la loc răcoros le putem păs­tra chiar săptămâni întregi. — 3 — de seamă că el aștepta în fie­r’are seară pe d­șoara Honoré, când aceasta pleca din magazin. Atunci ea s’a hotărît să și răsbune și aștepta numai ocazia pentru aceasta. Acum 4 zile a intrat la mă­sa în casă și a observat sub masă un pachet cu dantele. — Uite un pachet, curios! De unde-i pachetul ăsta ? — Oh ! răspunse bătrâna—e un cadou al d-șoarei Honoré. Ea e drăguță fată și mereu îmi face cadouri. Uite o ba­tistă cu monogramul m­eu. Tot ea mi-a dat și catifeaua de la mantila aceasta..... D na Keller nu zise nimic. In ziua următoare s’a dus la maga­zinul unde servia Honoré și a întrebat pe patron dacă n’a observat cum­va că cine­va îl fură. — Da, d-nă — și sunt desperat. Cu toată pânda pe care o fac nu pot des­coperi hoțul, Mi s’a furat un pachet de dantele în valoare de 200 de franci. — Nu-i ăsta ? zise atunci d-na Keller scoțând de sub manta cadoul mamei sale. — Cum nu ! Asta­ Î ! Frumoasa d-șoară a fost arestată ime­diat. In chipuit acesta și-a răsbunat nevasta asupra bărbatului to. Răzbunarea unei femei Douî rentieri bogați d. și d na Keller locuiau cu soacra lor și cu mama lor, d-na Delors, într’un apartament splen­did din strada Daunon, la Paris. Poziția socială și averea lor e su­perbă; ei au numeroși servitori și mai mulți cai de rasă în grajduri. Existența lor părea vrednică de in­vidiat din toate punctele de vedere, când nenorocirea a venit să arunce vrajba în căsnicia aceasta așa de fericită până acum. D. Keller, în vîrstă de 41 de ani, fă­cuse cunoștința unei frumoase ieri din­­tr’un mare magazin de lingerie, din strada Saint-Honoré. Ei se iubiau unul pe altul și întreți­neau relaț­i amoroase. Rentierul a prezintat pe d-șoara Ho­noré femeii sale și soacrei sale, zicând că e fiica unui prieten al lui, mort de mai multe luni. Fata a fost primită bine mai cu seamă de soacră, care era foarte entu­­siasmată de dânsa. Amanta lui Keller se purta bine cu bătrâna și seara vor­bia cu ea și glumia cu ea până târziu­ și-i povestia multe și mărunte. Acum câte­va zile d-na Keller obser­vă că bărbatul ei o cam neglijează , într'o seară a văzut pe bărbat strîngând cu dragoste mâna d-șoarei Honoré. Soția ultragiată n’a zis nici o vorbă măcar. Ea a început să supravegheze le aproape pe bărbat și în urmă a băgat STIRI JOUI. sau Se scrie din Bârlad că, într’una din zilele trecute niște necunoscuți făcă­tori de rele au intrat prin efracțiu­­ne în casele d-lul Chiriac Mihăileanu, proprietarul moșiei Popeni, plasa Târg, furând mai multe lucruri din casă, și s’au făcut nevăzuți. Autoritățile admi­nistrative s’au pus îndată în urmărirea lor și se speră că vor fi pr­inși. Se crede că făptașii nu pot fi de­cât țigani no­mazi. H9 Ceunăzi s’au găsit în cerdacul caselor evreului Zanvel Covaliu, din orașul Botoșani, o femee moartă, având etatea ca de 70 ani, cu următoarele semnalmente: statura înaltă, fața bă­­nie, părul mărunt, nasul, gura potrivite, fără alte semne. După investigațiunea făcută nu s’a putut afla identitatea ei; părerea medicală este că dânsa a râurit de arterisclerosă. a Adunarea generală a secției Bu­curești, a Ligei culturala, se va ține la 13 Noembrie în sala Ateneului. OB D. Samsonovici a fost numit sub­prefect al plășei Berhomete, din jud. Dorohoi.­­ Se crede că inaugurarea fondați­­unei universitare Carol I va putea fi făcută către sfârșitul lunei Noembre. Era întrunirea proectată de comitetul național-studențesc pentru ieri s’a a­­mânat pentru ziua de 8 Noembrie, când este a 294 aniversare a zilei lui Mihai Viteazul. Cu această ocaziune — așa este pro­gramul comitetului­­— se va servi în toată țara uzi Te­deum, iar la ora 2 p. m. se va ține în capitală o mare întrunire. In acest scop o delegațiune a fost trimisă la I. P. S. S. Mitropolitul pri­mat, iar alta la d. Lascar Catargiu, cerând autoritarea de a putea sărbători aniversarea lui Mihai Viteazul. SE3 Iarmarocul de la Frumoasa e des­tul de animat E foarte mare și afacerile merg binișor. Vite sunt multe și fru­moase, afară de cal. Timpul fiind favo­rabil, el va ține până la fine, ca­re scrie din Brăila că Marți pe la orele 12 jum. birja cu no. 52 care venea cu o iuțeală foarte mare de pe strada Polonă, ajungând în dreptul fostei confiserii «Foenix» de pe strada Galați, voi lovi cu atâta putere la cap pe un hamal trecător, în­cât ’1 lăsă mort pe loc. Birjarul a fost arestat. CH Citim în «Tribuna». Mitropolit al Blajului, după cum aflăm, în scurtă vreme va fi întărit P. S. e­­piscopul dr. Victor Mihali de la Lugoj. KB Mâine vineri se va ține la minis­terul domeniilor a doua oară licitațiune pentru darea în într­eprindere a con­­strucțiunei fermelor model de la Lazu (Romanați) și Studina Vasluiü. ra Cine dorește a cumpăra case sau­ locuri virane de mare și mică valoare situate în ori­ce posițiune a capitalei, precum moșii și păduri situate în ori­ce județ al țarei, să se adreseze la A­­genția generală a Universului, strada Brezoianu No. 11 București, unde sunt spre vânzare asemenea imobile în con­­dițiuni avantagioase și cu mare înlesnire la plată. La Azi se ține licitațiune la direcția generală a căilor ferate române pentru executarea lucrărilor la clădirea nece­sară pentru­­ linia ferată Dorohoi Iași. Devizul lucrărilor i se ridică la 3,130,000­­E. La institutul bacteriologic s-au a­­dus deja doi cai, cărora a­ început a li se face injecții de microbi difterici, în scop de a se obține prin luare de sânge, serum anti-difteric. Injecțiile acestea mai trebuie să se repete de o mulțime de ori. Abia după două luni prețiosul se­rum va putea fi obținut. In curând se vor mai aduce la institut doi sau trei cai. ES Consiliul de miniștri este convo­cat pentru ozi după amiază, la minis­terul de interne, asa D. C. Esarcu, președintele socie­­tăței Ateneiștilor, a hotărît ca anul a­­cesta să se ție la Ateneu o serie de con­ferințe asupra istoriei românilor. In acest scop, d-sa s’a adresat la mai mulți din bărbații cunoscători ai istoriei românilor. usa «Monitorul» de ieri publică de­cretul prin care locotenentul Filastrat Ion, din regimentul 10 artilerie, s’a șters din controalele armatei, ca unul ce a fost condamnat la 10 ani reclu­­siune și degradațiune militară în con­tumacie, pentru faptul de fals în acte private, furt de bani al militarilor, în calitate de casier al cercului militar din București și dezertare în străinătate.­­ A se citi pe pagina 4-a lista tra­­gerea loturilor Canalului Panama. m3 Aseară a avut loc în sala Băilor eforiei banchetul dat de expozanții din Cișmegiu­ în onoarea d-lui Dim. Butcu­­lescu, președintele Societății coopera­torilor români și președintele expoziției. Presa a fost reprezentată la acest banchet. D. Butculescu a ținut un toast mulțumind expozanților pentru banche­tul dat în onoarea lui. Au luat apoi cuvântul mai mulți expozanți și ziariști. In numărul nostru de mâine vom da amănunte complecte asupra decursului acestui frumos banchet. O SINUCIDERE DRAMATICĂ Ziarele din Neapoli povestesc o afa­cere tristă de familie care s’a petrecut Luni, din săptămâna trecută, în casa amiralului Raffaele Settembrini. Ami­ralul trăia despărțit, de mai multă vreme, de femeea sa. Cu dânsa avusese două băețî. Cel mai mare, în vîrstă de 22 de ani, era sub-locotenent în regimentul 48 de infanterie cu reședința la Como. Cel­l’alt, care nu e de­cât de 19 ani trăește cu mama lui, care locuește la Napoli. La 18 curent, sub-locotenentul Set­tembrini, obținând un concediu de șai­zeci de zile, veni la Napoli și se duse la părintele său. Luni, tânărul ofițer, trecând pe stradă, întâlni pe mama sa, însoțită de frate- S.&Ö. Ofițerul se prefăcu că nu-l vede ; atunci, fratele mai mic se apropie și-i dădu o palmă. Ofițerul rămase înmărmurit și, ca să nu se întâmple un scandal și mai mare, cei două frați fură duși la poliție. Aci, comisarul făcu tot posibilul ca să împace lucrurile, invocând ilustrul nume al familiei. Plecară fie­care în altă parte , cel mai mare dintre frați se duse la tatăl său, al douilea se duse la masa sa. Această scenă regretabilă a produs o impresie mare asupra tânărului ofițer, care simți mai mult de­cât ori și când greutatea falsei situații în care se afla față cu părinții săi. Sosind acasă, nu spuse nimic tatălui său; el prânziră și apoi jucară mai multe partide de «dame». Pe la 10 ore, sub­locotenentul, zicând că e obosit, se despărți de tatăl său și se închise în odaia sa. După o jumătate de oră, amiralul, care nu se culcase încă, auzi zgomotul detunăturii unei arme în camera băia­tului. Alergă, și deschizând ușa, găsi pe fiul său zăcând pe pat, pe jumătate dez­brăcat. Sângele îl curgea șirene dintr-o rană din partea stângă a pieptului. Re­volverul era în mâna dreaptă. Nenorocitul tată, nebun de durere, îl chemă pe nume; fiul său era însă mort. Pe o măsuță, sinucisul lăsase o scri­soare cu adresa : «Tatălui meu». In această scrisoare, nenorocitul Set­tembrini cerea iertare tatălui său de durerea pe care i-o cauza, declarând că nu mai are puterea de a trăi într-o fa­milie dezbinată astfel. Binocli penta teatru Binocluri foarte elegante și solide cu prețul de la 10 lei până la 39 lei du­rata, sunt de vânzare la administrația barului «Universul», strada Brezoianu No. 11, București. Nici cu un preț în­doit nu se găsește în alt magazin ase­menea binocli­­ ­r—­­­rá -En­ea­t* 1 J JESK­ «i» mt7ml JL. — 25 Octombre — Londra.— Cererile franceze respinse «Agenția Reuter» află din Port Louis că, după o depeșă din Tamatawa, cu data de 22 Octombre, guvernul Hóva a respins cererile franceze. D-nu le Myre de Vilers a sosit la Ta­­matave la 21 Octombre. Incrucișătorul francez «Hugon» mer­ge de a lungul coastei pentru a îmbar­ca pe fugari. Supușii englezi rămân în insulă, de­oare­ce guvernul le a primit protecția. Vineri, 28 Octombre (9 Noembre) 1894. --------------------------------—mw MS Snu­șmi 8S*gB*3H Belgrad—Știri din Serbia Incidentul cu Italia este aplanat în mod satisfăcător pentru ambele țări Noul ministru italian Avarna va sosi în curând. Țarul Nicolae a notificat el însuși re­gelui moartea lui Alexandru III și sui­rea sa pe tron. Regele a respins ln ter­meni foarte călduroși. Paris— Efectivul armatei franceze pe 1895 D. Lederisse, membru al comisiunii armatei, a interpelat pe ministrul de resbel în privința liberării a 35000 oa­meni din clasele 1891 și 1892 înainte de vreme. Generalul Mercier a respins că are dreptul să libereze după 1 an sau 2 de serviciu a doua categorie eventuală a contingentului, pentru a face ca efec­tivele să aibă o cifră legală. Efectivul budgetar pentru 1895 este de 515000 oameni, cu 15000 mai mare de­cât cel din 1894. «Dacă măsura cri­ticată n’ar fi fost luată, ar fi trebuit să întrețină 598000 oameni, ceea­ ce ar fi fost cu neputință (aplauze). Camera poate cu toată siguranța să facă față tuturor eventualităților». S’au depus diferite ordine de zi. Gu­vernul a primit ordinul de zi pur și simplu, care a fost adoptat. Londra.­­ Ultimatum «Re­uter» află din Tien Tsin ca autorită­țile engleze au adresat un Ultimatum vice­regelui din Petschek­ pentru a cere regularea în șapte zile, a afacere a coră­biei Chunking care deși a arborat pa­vilionul englezesc și avea pe bord ofi­țeri și marinari englezi, a fost abor­dată în iulie trecut de către niște sol­dați chinezi. Aceștia au voit să areste­ze pe consulul japonez care se afla pe bord și s-au purtat în mod necuviincios cu ofițerii echipagiului. Afară de indemnitatea pecuniară re­clamată, ultimatimul cere încă și revo­carea lui Sh­eng, Toatai din Tien Tsin apoi salutarea corăbiei Chunking cu 21 tunuri trase de fortul Taku. Dacă aceste cereri nu sunt acordate, Ultimatumul declară că flota englezească va face represalii. . Londra—împrumutul chinezesc Noul împrumut chinezesc s’a emis cu un agio de 1 și jum. la sută. Afluența publicului nu este considerabilă. Viena.­ Discuția codului penal Camera deputaților a decis cu 170 voturi contra 35 să înceapă discuția pe articole a proiectului de cod penal și de a respinge toate cele­lalte propuneri. Regio-Emilia— Condamnări Toți acuzații ligei socialiste disolvată, afară de unul, au fost condamnați cu pedeapsa relegării, care variază între o lună și trei luni. Deputatul Prampo­­lini a fost condamnat la trei luni. Munich— Decorat Ministrul Japoniei la Berlin a sosit la Munich; el va remite mâine prințu­­lui regent ordinul Casei imperiulu­i.Ja­poniei. Bu­rsa­ ce­realelor Brăila, 25 Octombre. Grâtt 541,000 hectare ; 6 fr. 80— 8 fr. 40. b. hect. Grâtt 33,165 hect.; 56 ‘/# —59s/4 libre; 5 fr. 60—7 fr. 30 b. hect. Secară 1,500 hect; 63 libre; 7 fr. 20 b. hect. Ovăz 5 v. °/o K, 7 fr. 75 b. hect. Porumb 10,080 hect; 563/4—601/* libre; 7 fr. 221/a—l fr. 421/î b. hect. CEREALE SOSITE Pe apă Pe uscat Grâtt i Hect. 28680 I Grâtt Hect. 3000t Porumb ’» 13700 | Porumb » —— Grâtt de primă­vară 6 fr. 88 cr. Ovăz de primă­vară 6 fr. 19 cr. Săcară de primă­vară 6 fi. 4 cr. Porumb (Main- Iunie) 6 fi. 18 cr. Rapiță (Ian.-Febr.) 10 fi. 75 cr. Rapiță (Aug.-Sept.) 11 fi. 65 cr. 100 d­gr. ___________________ Inconsolabili! soție și fii, veri­și vere, ne­poți și nepoate, cumnați, cumnată și socru, au­ adânca durere a vo­ anunța încetarea din viață a scumpulu­i lor soț, tată, văr, unchiu­, cumnat și ginere LAZAR ANGELESCU în etate de 74 de ani decedat după o lungă suferință în noaptea de 25 Octombrie ora 11 Ceremonia funebră se va oficia la Sf. biserică Adormirea, în ziua de 27 corent, ora 2 p. m., de unde rămășițele mortuare se vor transporta la cimitirul «Smârda» spre a se depune în ca­voul familiei spre eternă odihnă. Toți amicii și cunoscuții cari din eroare nu vor fi primit invitație, vor considera aceasta ca atare. Giurgiu­, 26 Octombrie 1894. I­. Alexandru Rânguneanu este rugat a înștiința pe administrația ziarului «UNIVERSUL», strada și nu­mărul unde șade, fiind căutat de un prietin al său. S*2b î MarP pe în orele 5 © 1 Util seara, parcurgând stradele Văcărești, Sf. Vineri, Lipscani, strada Carol până în piața Ghica, un lanț de ani­ de greutate de 70 grame Cine l’a găsit și îl va aduce în strada Olteni No. 1, colț cu strada Udricanî, la fabrica de flanele, va primi o bună recompensă.

Next