Universul, noiembrie 1894 (Anul 12, nr. 256-281)

1894-11-26 / nr. 278

ANUL XM. -N0. 278 -Sâmbătă, 26 Noem. (8 Decem­.) 1894 PREMII EXCEPȚIONALE La abonații ziarului „UNIVERSUL“ Cu începere de la 1 Decembre 1894 BW“ Pentru 3 luni “"și In Capitală, lei 8. — In județe, lei 9.50 Premii. — O cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. — 1 frumos calendar colorat a­­merican cu foi zilnice pe anul 1895. — 1 calendar de citit al ziarului Universul de 110 pagine cu 18 ilustrații. — 1 ca­lendar de buzunar și 1 calendar de pe­rete, în 6 culori, pe anul 1895.—NB. In loc­.de 12 lingurițe putem da un roman ilustr­at de 4 volume, după alegere. USÜT Pentru 6 luni In Capitală, lei 15.20—Injudețe lei 19.70 Press»!*.— Cele 4 calendare de mai sus.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 2 volume ilustrat și un mic pieptine de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. WQF Pentru t fen In Capitală lei 29.70.—In județe lei 38.20 Premii.—Cele 4 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia cu reliefuri nichelate și aurite, cons­truit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîșniță de piper­ — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 condeiu 1 elegant Notes legat și un creion, în piele și flori argintate, un mic pieptene de bu­zunar, precum și 4 volume din ro­manele noastre ilustrate.— NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un leu mai mult pentru portul premiilor.­­ Neprimind un leu se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul li­terar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. In capitală Mare loterie de bine-facere Pentru clădirea școalei și bisericii latine din Orașul SFI­T'IEISI’X Autorizată de înaltul guvern Român 85 ineminií Sr^* în valoare de lei 20,000 1 » Lei 10,000 1 » » 5,000 1 . » 1,000 ] » » 500 10 » » 100 20 » » 50 50 » » 20 Câștigul principal Lei 10,000 $$$$ Costul unui bilet un lei Tragerea se va face la 1 Martie 1895 Biletele se găsesc în București, la adminis­trația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No.­ 11, și în orașele din țară la toți vânzătorii ziarului UNIVERSUL. Ori­ce persoană care va cumpăra 10 bilete direct de la administrația ziarului «Universul», București, va primi un bilet gratis. Cine dorește a vinde aceste bilete, se va a­­dresa la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, București, care a luat asupra sa vânzarea tuturor biletelor, și care le vinde la vânzători cu un mare rahat. Manșoane pentru dame Frumoase manșoane de blană neagră și de imi­tație de astrahan cu căptușeală de mătase. Lei 4.90 bucăta. Nici cu un preț îndoit nu se gă­­sește asemenea manșoane în țară. De vânzare :a. administrația ziarului «Universul», strada Ji­­ganu No. 11. CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Vineri, 25 Noembre. — Ecaterina și March­de. Catolic Vineri, 7 Decembre. — Ambrosia. Res. soarelui 7.25. ap. soarelui 4.19. 6 bani în capitală­—10 bani In județ. Redacția ți Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESC! București, 25 Noembre. Plângerile arendașilor In doua articole precedente, am făcut o dare de seamă fidelă a cuprinsului Memoriului pe care l’au adresat rege­lui o sumă de arendași ai statului, pen­tru ca să intervie pe lângă guvern în favoarea lor. Necontestabil că e mare criza și că arendașii au fost și ei greu izbiți. Plân­gerea lor trebue prin urmare să fie cercetată, ca să se facă așa cum e mai bine. După cum am zis, iată ce cec aren­dașii : 1) Scăderea arenzilor anuale cu cel puțin 50% până la expirarea contrac­telor existente ; 2) Reziliarea contractelor pentru acel arendași cărora scăderea nu le-ar­­ con­veni ; 3) Reducerea plății transportului, pe căile ferate române, al cerealelor și al ce­lor­lalte producte agricole accesorii; 4) Avizarea la mijloace nimerite pen­tru ca produsele țârii să meargă pe piețile Europei, cu cea mai mică taxă posibilă de vamă. * * * Luăm pe rînd în cercetare aceste ce­reri. Cea d’intaid, cu privire la scăderea arenzilor cu 50%, ni se pare cam... ne­logică. . . E drept, după cum zic arendașii, că s’au scăzut arenziie în vremea ciumei și a zaverei, dar ale cui erau r­oșiile ? Ale mănăstirilor, nu ale statului. Cine le exploata? Greci de la muntele A­­thos sau din fanar, favoriți ai egume­nilor. Bine, n’ar fi din partea statului o greșală neiertată ca să deprecieze pe jumătate renta pământului, când se poate ca anul viitor să avem o recoltă bună—căci după anii de criză vin de obiceiu anii de belșug ? Afară de aceasta,—chiar dacă am admite o reducere a arenzii moșiilor statului, 50% nu e prea mult ? Ințelegem ca statul să vie în ajuto­rul arendașilor în următorul chip: Să le îngăduiască un răgaz pene la termina­rea recoltei viitoare, pentru ca să-și plă­tească arenda, dând, dacă pot, ceva a­­vans. Ajutorul ar fi destul de mare după a noastră părere, căci—dacă e vorba de «pomană»—apoi mai degrabă ar merita îngăduieli țăranii, cărora li se vinde și cenușa din vatră ca să li se împli­nească dările.* * * In privința țăranilor, arendașii au, în memoriul lor, un pasagiu «sublim». «..... Pe de alta, să avem posibilita­tea, și la rândul nostru, să fim puși în plăcuta pozițiune de a putea veni și acum, ca în­tot­ d’a­un­a, în ajutorul țăra­nilor plugari, la care mizeria bate la ușă în acest an nenorocit pentru toți, căci el, precum este cunoscut, nu așteaptă de­cât de la noi, cu care suntem zilnic în contact». Despre «ajutorul» pe care l’au avut «în tot­d’a­una* țăranii s’ar putea face o poemă neperitoare. Adresându-se că­tre rege, cum oare iscăli­tori! nu s’au sfiit să scrie asemenea lucruri? In punctul al 2-lea, dăm deplină drep­tate arendașilor. Statul e bine să rezi­lieze contractele cu acei arendași cari sunt în nebua­nta de a mane cu ex­ploatarea mai departe, pentru ca — în urma pagubei din trecut—să nu se ex­­pute la alte pagube și pe viitor. Reducerea prețurilor de transport a produselor pe căile ferate ar fi o mă­sură foarte bună pentru ajutarea agri­cultorilor. Al patrulea și ultimul deziderat, «avi­zarea la mijloacele cele mai nimerite pentru ca produsele noastre să meargă în condiții bune în străinătate» e de datoria oricărui guvern patriotic să-l realizeze.* ;1. ^ Statul are de făcut sacrificii pentru oameni mai nenorociți, anul acesta, de­cât arendașii cari câștigaț­ cu sutele de mii de lei, cărora să le înjumătățească arenziie moșiilor țării. Mai bine să se împartă, în loturi, la țăranii cari n’au pământ, tot cu arendă, moșiile—arendă pe care aceștia s’o plă­tească la toamna viitoare. DIN ANGLIA ("Corespondența particulă a ,,Universului“) Londra, 20 Noembre. O chestiune maritimă In urma numeroaselor ciocniri de va­poare cu rămășițele altor vapoare nau­fragiate în ocean­ul Atlantic, guvernul a numit o comisiune ca să studieze și să afle cel mai bun mijloc pentru dis­trugerea corăbiilor cufundate sau cel puțin a catartelor lor. ■i. Comisiunea aceasta și a terminat ra­portul. Făcând o anchetă minuțioasă, el a constatat că în fie­care an în ocean se cufundă cel puțin 19 corăbii cari sunt purtate de colo până colo de valurile oceanului. Dovedindu­se însă că ciocni­rile cu rămășițele vapoarelor sunt rari și nici­odată grave, comisiunea e de părere că formarea unei mici flotile pentru distrugerea acelor corăbii flo­tante sau a catartelor va costa foarte mult. Guvernul însă, sau mai bine zis de­partamentul marinei nu e de părerea aceasta. Se crede așa­dar că mai multe torpiloare vor fi trimise îa largul ocea­nului pentru a sparge cu dinamită toate corăbiile naufragiate. Arestarea membrilor unui club Iată câte­va amănunte interesante a­­supra arestării membrilor clubului «Al­bert» din Londra. In ziua arestării u­n număr foarte mare de polițiști, de a­­genți secreți și de detectivi au venit în strada Fleet, unde se afla clubul, pentru a zădărnici ori­ce împotrivire a membrilor. Membrii clubului au fost arestați din pricină că nu numai jucau cărți pe sume mari de bani și ruinați pe comercianții naivi și chiaburi, dar luau parte, pe baza capitalului adunat prin cotizațiuni, la alergările de cai șî J faceau diferite ilegalități. In momentul arestării se a­­flau foarte mulți membri la club. Find­­că în Anglia arestantului i se dă voe să meargă cu trăsura până la poliție, toți membrii clubului au luat câte o trăsură și atunci să fi văzut o adevă­rată întrecere de trăsuri. Șeful poliției a liberat pe arestați, dar numai după ce secretarul clubului a dat 500 de fr. cauțiune pentru fie­care. Arestarea acestor club-mens al căror proces se va începe în curînd, a pro­dus o vie senzație în Londra. Jak spintecătorul Vestitul Jak, care a făcut atâtea is­prăvi sângeroase în Londra, a reapărut din nou. Deună­zi a fost găsită în parcul Hol­land o femee tînără al cărei gât era re­tezat cu desăvârșire. Capul era aruncat la o parte. Pântecele femeei era spin­tecat și intestinele scoase afară. Asu­pra victimei s-au găsit numai 20 de bani. Cadavrul a fost dus la morgă, unde a venit o mulțime de sume, căci nu se putea stabili identitatea femeei. Intre cei cari au venit se afla femeea Lilian Creber. Aceasta a declarat că locuia în aceeași casă cu victima, al că­rei nume e Ana Brown. In seara pre­cedentă un domn frumos, înalt, spătos cu pălărie largă în cap, a venit la ele. El a luat cu dînsul la plimbare pe Ana. Amândouă erau femei publice. Lilian zice că domnul acela î-a asa­sinat prietena și că el seamănă perfect cu Jak spintecătorul ale cărui semnal­mente au fost publicate de poliție. Lu­mea de jos din Londra nu crede că Jak a fost condamnat mai de mult la moarte și executat, ci zice că poliția a răspândit svonul acesta numai ca să liniștească populația. Revolta de la Limerick La Limerick (Irlanda) țărănimea din 4 comune mari s-a revoltat împotriva arendașilor. Țăranii au dat foc la 2 fer­me mari, care au fost prefăcute în ce­nușă. Au ars case, grajduri, șure pline cu cereale și un număr mare de vite. Din Dublin s’au trimis acolo trupe de soldați. Țăranii înarmați cu revol­vere și cu puști au atacat pe soldați. Soldații au trebuit să tragă focuri, omorînd pe 6 țărani și rănind vre-o 7. Dintre soldați 2 au fost omorîți. 3 sunt răniți. Revolta a fost potolită de­o­cam­dată. S’au făcut numeroase arestări. Furtuna din Scoția Țărmurii răsăriteni și nordici ai Sco­­ției au fost bântuiți Joi și Vineri noap­­­tea de niște furtuni violente.­­ După știrile sosite aici la Londra, apa­i gubele pricinuite de aceste furtuni gro­­zave sunt următoarele :­­ 16 bărci cu pescari s’au cufundat. 6 pescari s’au înecat. Valurile mării umflându-se și trecând peste țărm au distrus peste 40 de case țărănești. Mai departe pe uscat vijelia a distrus arbo­rii și 14 case. 4­­ locuitori au perit sub dărîmături. ______________________ Vest. «—■­­­­mmmmmmmuBanatmmmmmm­mm ——■ ............ . 3011ST IAȘI Focul din Verșeni.— Jefuirea de la Blaga.— 2 pungași arestați Sâmbătă 19 a. c. pe la ora 3 p. m. au ars casele și 3 stoguri de fân ale locuitorului Ștefan Tudose, din satul Ver­­șenî; focul s’a întins și asupra caselor locuitorului Alexandroneî Ion însă gra­ție intervențrei vecinilor, focul a fost localizat. Pagubele sunt destul de mari. — Crîșmarul Ion Gheorghiu, din satul Blaga, duminică seara a fost jefuit de o bandă de hoți, luându-i un ceas de aur ca inițiala H. T., 12 căpâțâni zahăr, 281 kgr. cafea într un sac, 18 pelcele d și miel brumărit, o blană de ianet a soțieiț și mai multe obiecte de lingerie. Hoții se crede că au luat drumul spre Vaslui.­­ Deună­zi poliția a reușit a pune mâna pe pungașii Lerhovici și Eug. E­­manoil zis și Iosub Schaffer cari în noaptea de 14—15 a. m., făcuse spar­gerile din str. Arcu la atelieru de sta-

Next