Universul, ianuarie 1895 (Anul 13, nr. 1-25)

1895-01-28 / nr. 23

ANUL XIII.—N ° 23 Sâmbătr. 28 Ianuarie (9 Febr.) 1895 PREMII EXCEPȚIONALE la abonații ziarului „UNIVERSUL“ — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 1 Februarie 1895 1W Pentru 3 luni In Capitală, h. 8. — In județe, lei 9.50 Premii­ — 12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. —• 1 fru­mos calendar colorat american cu foi silnice pe anul 1895.— 1 calendar de perete, In 6 colori, pe anul 1895 și un roman de 1 volum.— NB. In loc de 12 lingurițe putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 Inul In Capitală, lei 15.20—la județe lei 19.70 Premii.— Cele 2 calendare de mai bus.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 3 volume ilustrat și un mic pieptine de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. IIP* Pentru 1 An­i PO In Capitală lei 29.70.—in județe lei 38.20 Premii.—Cele 2 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia cu reliefuri nichelate și aurite, cons­truit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîșniță de piper. — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 condeiü și un creion. — 1 elegant Notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de bu­zunar, precum și 5 volume din ro­manele noastre ilustrate.— NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un tes­t mai mult pentru portul premiilor. — Neprimind un leu se vor trimite premiile n­efrancare și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI In capitală In județe Pentru 1 an. .... » Lei 28.10 « 6 luni . • 1 « • * 14.60 « 3 « ..... « 7.60 Toți abonații la ziarul «Univesul» politic», primesc gratis «Universul li­terar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide, ilustrații colorate. . . Pentru 1 an. . . ► . . Lei 20.10 « 6 luni ..... « 10-60 . « 3 ...... * 5.60 Bouieie secrete Hyminil­ Bărbăteasca Se vindecă dupăi cele mai nouă metode ra­dical f dră durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de specialitate în bou­ lum­est. IF. THOR — No. 1. STRADA EMIG­It­ATU, No. 1. — Intrarea sumat prin strada saurix Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care Doctor MAIJIUCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boale interne femei și faceri Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8. Pentru săraci gratis Luni și Joul de la 12—2 138 str. Carol 138 De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 1859 (15) Doctor TELESCU Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Den­tist­ică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de la 8 la 9 dimineața. 294 (36) THEODOR­E MACOVICI Primul doctor­ dentist român în România Cu diploma de la Facultatea din Philadelphia (America) practicat și în Viena No. 30, Strada ȘTIR­B­EI -VODĂ, No. 30 Dinți artificial în Aur și Cauteliuc, plombarul, scosul, curățitul, ast­fel se efectuiasă cu JUMET­ATE PN­ET ȘI GARANTAT - DENTIST — CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 27 Ianuare. —­­ Aducerea relicvelor lui Sf. Ion g. de aur. Catolic Vineri, 8 Febru­are.— Ion Mil și So­lomon. Res. soarelui 7.12, ap. soarelui 5.18. București, 26 ianuarie. EPIDEMIA S’a recunoscut în mod oficios că s’au­ produs câteva cazuri de holeră ln țară, la Constanța și Mangalia. Suntem în mijlocul iernei — care e mai grea de­cât în alți ani în țâri ne­­deprinse cu zăpada și viscolul, în Ita­lia, în Franța de sud, în Turcia, etc.— și totuși epidemia holerică s’a ivit cu intensitate la Constantinopol și tinde să se lățească și în alte țări. * * * De trei ani de zile, diferite țâri din Europa au fost bântuite de holeră. In unele părți, molima a făcut mul­te victime; altele au­ fost mai fericite , între țările cu noroc, a fost și Ro­mânia. Cazuri holerice au fost și la noi, mai ales în primul an al invaziei epi­demiei asiatice în Europa, dar boala n’a luat o întindere mare. A contribuit la aceasta, trebue să o recunoaștem din nou, și îngrijirea ser­viciului sanitar superior. S’au luat mă­­suri energice și la vreme. Dar, ceea ce era în­deajuns în alți ani pentru a ne feri de holeră, poate să fie insuficient anul acesta. Se știe că epidemiile ca holera, ciuma, vărsatul, își urmează un fel de itine­­rariu în lățirea lor , căci doar, în acești trei ani, nu numai în România g'au găsit genii ca să 3e puie în calea mo­limei... Faptul că în România s’au­ produs deja cazuri suspecte, în luna lui Ianuare, să nu fie vre­un aviz­­ al teribilei va­gabonde că vrea să tragă în gazdă și la noi. De alt­fel, terenul e foarte potrivit în România pentru răspândirea epidemii­lor. Lipsa din anul trecut și din acesta, mizeria la sate, slăbesc organismele și le fac acceptibile de boala. De aceea, credem că ar trebui să se ia măsuri, de cu vreme, mult mai se­rioase de­cât la alți ani. Nu carantinele și cordoanele sanitare te scapă de epidemie atât de mult cât buna stare sanitară a popolației. De aceea, guvernul ar trebui să ia dispoziții mai severe de­cât ori și când pentru sporirea falsificării alimentelor, care se fa­ce pe o scară mai întinsă la noi în țară de­cât ori­unde. Administrațiile sătești și orășenești, pe de altă parte, să îngrijească de buna stare igienică a caselor de locuință, a stradelor. La orașe, și mai ales în București, să nu se cheltuiască toți ba­nii contribuabilor pentru «înfrumuseța­rea» centrului, ci să se întrebuințeze și pentru dezinfectarea mahalalelor, ade­vărate focare de infecții și de epidemii. Primejdia e la ușă , să ne îngrijim. • ■ [UNK] [UNK]>' O ■ * ■' o bani în capitală—10 bani In județe Redacția ți Administrație: STRADA BREZUIANUÜ 11 BUCURESCI să aibă în vedere și asprimea legilor. Vorbele acestea ale țarului au produs o impresie adâncă în tot imperiul și în cercurile politice. Se asigură că domnia absolutistică va fi mai grea sub actu­alul țar de­cât sub Alexandru III. Studenți arestați Intr’o corespondență trecută v’am tri­mes știrea că studențimea din Peters­burg a voit să trimeată țarului o peti­ție în care să’l roage să aprobe trei lu­cruri:­­ 1) Admiterea d-șoarelor studente la toate facultățile universității. 2) Ținerea de cursuri libere. 3) Studenții să aibă dreptul să asiste și la conferințele științifice și la cele cu caracter politic. 4) Admiterea unui juriu studențesc care să fie chemat ca martor atunci când un student sau studentă sunt a­­restați ca nihiliști. Poliția a aflat despre o ast­fel de pe­tiție și pe una a confiscat-o. S-a des­chis apoi o anchetă și acum daravera s'a terminat ast­fel: 20 de studenți bănuiți ca autori al petiției și ale cererilor de mai sus au­ fost arestați. De asemenea au fost bă­gați la dubă 15 studenți din Moscova, 3 din Kiev și 9 din Varșovia. Toți ace­știa aderaseră la petiția confraților lor din Petersburg. O dramă sângeroasă O dramă sângeroasă s’a petrecut la Bataisk, aproape de Rostov. Doi hoți de cal au pătruns în grajdurile boga­tului proprietar Laptew, cu gândul să'i fure caii. Fiind observați ei au luat o la fugă. Ca să sperie pe urmăritori au­ tras focuri de pușcă asupra lor. Băiatul lui Laptew, un tânăr de 18 ani, a fost omorât. Țăranii adunându-se în grabă au­ re­ușit să pue mâna pe un tâlhar, pe care, fără nici o sinchiseală, l’att spânzurat apoi de craca unui copac. După aceea, s’au dus la casa unui alt hoț de cai din sat, l’att scos afară și l'att omorît cu bastoanele, apoi ati dat foc casei. Femeea și doi copii al tâlharului ati perit în flăcări. " Kuminski. 1 "din rusia" Corespondență particulară a­­ Universulu­it­ Petersburg, 21 Ianuarie. Escadrele ruse Escadra rusă din oceanul Pacific va fi pusă de aci înainte sub comanda vice­amiralului Alexieff. Escadra constă din 21 de vapoare și corăbii și are 4033 de matrozi. Escadra din marea Mediterană sub comanda contra­amiralului Makaroff și compusă din o cuirasa­t­ Ț 2 încrușttă­­toare și un vapor Cu tunuri având și 1884 de matrozi, va face împreună cu cea d’Intain o lungă clătorie .Driudu­In capitala Rusiei a venit un rapsod femenin cum s'ar zice, adică o fem­ee, care a produs o vie senzație în cercu­rile artistice și literare. Dânsa e o ță­rancă în etate de 70 de ani, cu numele Irina Andreievna din guvernământul Clonetz și nu știe nici scrie nici citi. Cu toate acestea dânsa cunoaște pe de rost 19.000 de cântece populare și pe unele le recitează, iar pe altele le cântă. Deună­ seara bătrâna a ținut un fel de conferință înaintea unui public imens, înfățișarea ei e foarte curioasă. Cu mâ­­nile încrucișate pe pept, ea a recitat un număr nespus de mare de poezii populare, cari sunt podoaba literaturei ruse, pa altele le-a cântat încet. Publi­cul imens compus din literați, poeți și ziariști, care a asistat la această confe­rință, a făcut bătrânel ovațiuni entu­­siaste. Politica noului țar Cu ocazia primirii deputațiunilor din țară cari i au adus felurile și bogate daruri de nuntă, ténorul țar, și-a ară­tat lămurit linia sa de conduită în po­litica viitoare. Nicolae II a declarat că va urma politica tatălui său­ și într’un moment de sinceritate, fără voia sa, a zis : — Orî­ce manifestare în sensul ideii pentru decretarea unei constituții se va combate cu energie de către func­ționarii superiori ai imperiului. Nevoile țării se cunosc eu și cu miniștrii mei; voi hotărî cele de trebuință pentru a­­meliorarea soartei poporului și pentru reorganizarea administrațiunei. Cine se va împotrivi ordinelor noastre va trebui se Ia toate porturile mari ale statelor maritime din Europa. Se crede că cu aceste două escadre vor mai fi trimise alte 6 corăbii mari rusești. Escadrele se vor opri în portu­rile, din oceanul Pacific, vor veni în firmă în Europa și vor vizita porturile Italiei, Franței, Spaniei, Angliei și Ru­siei. O cântăreață bătrână DIN IAȘI Nenorocirea de la școala tehhnică.— Furtul din Vaslui— Incendiul de la Curagău Marți dimineața la orele 10 s'a în­tâmplat un accident nenorocit la școala tehhnică. Un elev din anul al II-lea, Gheorghe Mihăilescu, ungând roata de la ma­șina de transmisiune, a fost apucat de cureaua enormă și ridicat­­ă o înălțime considerabilă, de unde căzu trântit la pământ într'o stare gravă: maxilarul interior e rupt, mai mulți dinți săriți, iar trupul lezat în mai multe părți. D. doctor Müler i-a dat primele în­grijiri și e speranță că elevul va fi pus în­ afară de ori­ce primejdie, și înainte de a fi depus în peniten­ciarul din Iași Iancu Stratulat, fost sub­prefect, acuzat pentru că și-a otrăvit nevasta, depuse suma de 19.000 lei la d­na Eufrosina Mavrichi, din Vasluiut. S’a descoperit că din acești bani n’au­ mai rămas de­cât 8.000 lei. Autorul furtului este băiatul Ghițescu, fiul vitreg al dnei Mavrichi. Dânsul n’are de­cât vre-o 8 ani. — Gazarul Enachi Știubei, acum că­­te­va zile în urmă pe când vindea niște gaz la mai mulți locuitori în cârșma din satul Guragău, de­odată a luat foc de la luminarea ce o avea în mână tot gazul. Spărgându-se polobocul, a sărit gaz aprins pe Enachi căruia i-a ars fața și mânele. Sărind locuitorii au­ putut a­­păra localul crâșmei cu atenansele ei. Paguba e de 250 lei. Nenorocirea de la Doicești Intr’una din diminețile trecute locui­torul Radu Boarță, din comuna Doicești, jud. Dâmbovița, plecând spre câmp la lucru a apucat-o pe linia ferată. El mergea liniștit și gânditor înainta. Nu trece mult și iată că In urma lui vine cu o iuțeală foarte mare trenul No. 74. Radu n'a avut vreme să sară de o parte. Trenul l'a isbit teribil, sfărîmân­­du-I capul. Bietul om aruncat la o dis­tanță mare peste șine, a murit la scurtă vreme. Radu Boarță era însurat și avea co­pil. Cazul i’a comunicat parchetului, care a autorizat înmormântarea cadavrului. O CUGETARE PE ZI Pe cei pa cari ii iubești nu'I uiți nici­odată ; inima n’are distracții.

Next