Universul, septembrie 1895 (Anul 13, nr. 206-231)
1895-09-26 / nr. 227
Anul XIII No. 227 Premii Excepționale La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 1 octombre 1895 Pentru 3 luni *181 &1 Capitală, lei 8.— In județe, lei 0.80 Premii.—12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lingurițe de metal alb cu mânerul gravat, pentru cafea.—1 evantaliu chinezesc și un roman de 2 volume.—NB. In loc de 12 lingurițe, putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. HSK Pentru 6 luni 1.S§ In Capitală, lei 13.20.—In județe, lei 19.70 Premii.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.— 1 roman de 5 volume ilustrat.—1 evantaliu chinezesc și un mic pieptene de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. Pentru 1 an Capitală, lei 29.70.—In județe, Joi 38.20 Premii.—Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cutia cu reliefuri nichelate și aurite, construit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu oglindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerina parfumată.—1 baston cu ornamente nichelate conținând 1 călimară, 1 condeiti și 1 creion.—1 elegant notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de buzunar, precum și 7 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor trimite un leu mai mult pentru portul premiilor.Neprimind un leu se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI FĂRĂ PREMII In capitală Pentru 1 an.. ....... Lei 20.13 « 0 luni..................................« 10.00 s 3 »..................................a 6. 60 In judele Pentru 1 an............................. Lei 28.10 . 0 luni.................................. « 14.00 « 3 n ....... . « 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul literar», care apare în fiecare Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. Soarele secrete 74 epidlaiia Iărbăteasca Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radical ,și fără durere și împedicare, dupe experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voeror Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc. separat de așteptare pentru fiecare. Doctor OCHSENDEM - VEDIC CHIRURG-DENTIST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei No. 1. — Moșia Spurcați, jud. Romanați — A se adresa la d-na Elena Fundățeanu, strada Modei No. 7. 1122 (25) Liceul clasic și real relate sub direcțiunea d-nei Filionescu, autorizat cu No. 54 din Sept. 1893, de a libera certificate valabile pentru bacalauriat. Liceu complect, externat, prept de școala normală, școală primară, curs liber , școală de pictură, de croitorie, pregătiri de conservator. Acest institut se compune din 2 clădiri mari, grădină, curte spațioasă, instalație de băi, apă, lumină incandescentă. (1185) Str. Fântânei Ho. 8 D-ral Alex. Athanasia Beale de eoM și boale imoase Cens‘a.stațiu.M.103.ela 2 — 5 p. ana — Calea Văcărești No. 102 — Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strada Teilor 2STo. S3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Policlinică de copil unde doctorul RAPAPORT special în bonbele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 lei. (980) chiar de acuma Moșia Berceni și Corlatești, lângă Ploești. Doritorii se vor adresa strada Știrbei- Vodă No. 39 la proprietar. 1277. K. Ta ©ii le arendat 5 Dani în Capitală.—10 Bani în județe Șoseaua Kiseleff.—(Vezi explicația CALENDAR PE ANUL 1885 Ortodox Luni 25 Septembrie. — Cuv. Maica Eufrosina. Catolic Luni 7 Octombrie.—Rosariu. Ref. soarelui 6.6 Ap. soarelui 5.29 București 23 Septembre. PREGĂTIRI DE RISBOIC Iarăși răsună trîmbița de alarmă ; în zilele din urmă, din nou ne-au venit știri îngrijitoare și am putut observa fel de fel de mișcări cari dau naștere la grave bănuieli. Am avut mai întâiu vizitele ministrului de externe rusesc, prințul Lobanoff, și ale marelui duce Constantin în Franța. Aceste personagii au venit în contact cu miniștrii francezi și cu președintele Republicei, d. Faure. E peste putință să’șî închipuiască cineva cu toate aceste întrevederi n’au un scop politic. Am mai avut apoi o serie de știri militare din Rusia: crearea unor brigăzi independente de cavalerie, sporirea artileriei, întărirea pozițiunilor orientale, etc. Toate aceste semne dau de gândit, și dacă mai punem la socoteală graba cu care toate Statele—chiar și al nostru—caută să’și complecteze armamentul, dacă ne mai gândim și la enormele cheltuieli militare cari apasă asupra tuturor terilor, dacă ne amintim tulburările izbucnite în Balcani vara aceasta și cari, potolite acum, vor izbucni din nou la primăvară—nu putem să nu împărtășim părerea multora că la anul viitor Europa va fi zguduită de un groaznic resbel. " * In așa împrejurări, e fără îndoială interesant să ne dăm seamă despre chipul grupării diferitelor State, întrucât aceasta ne e cu putință astăzi. Europa e împărțită în două mari tabere: de o parte tripla alianță a Germaniei,Austro- Ungariei și Italiei ; de altă parte dubla-alianță a Franței și Rusiei. In starea de astăzi a lucrurilor, celel’alte state europene nu pot decât să se grupeze in jurul uneia sau celeil’alte din aceste tabere. Așa sunt interesele împărțite. Greutatea e de a ghici de care parte se vor da aceste State. In primul loc, ar fi interesant de știut ce va face Anglia în cazul unui mare conflict european; nimic nu e însă mai greu decât a da un răspuns la această întrebare. După toate aparențele, Anglia are toate simpatiile pentru Tripla alianță ; deosebit de aceasta, Marea Britanie trebue să se teamă de Rusia în Asia, unde rușii îi fac o concurență de moarte. Cu toate astea, o hotărîre definitivă n’a luat Anglia și nu va lua până în ultimul moment. Ceva mai mult, se poate spune despre toate celel’alte State cari pot juca un rol oarecare în conflictul dintre dubla și tripla alianță. La nord, Suedo-Norvegia nu poate decât să meargă cu Tripla alianță, cu care are totul de câștigat. Cum am amintit odată în acest loc, Scandinavia are să’șî ia revanșa asupra Rusiei și să’și recâștige teritorii însemnate, pe cari colosul nordic i le-a răpit în veacul trecut. La Sud, România și Turcia au UA interesul să meargă tot cu Tripla alianță înpotriva Rusiei. Grecia și Muntenegru, din potrivă, sunt împinse de interesele lor să ia partea dublei alianțe în contra Turciei. Român în Balcani, cu pozițiune nehotărîtă, Bulgaria și Serbia. Asupra atitudinii ce vor lua aceste două State e greu de spus ceva. Până acum, ele păreau că se mișcă în sfera de influență a Triplei alianțe; evenimentele din urmă însă lasă loc la bănuelei că s’a schimbat ceva în linia lor de purtare. In tot cazul, dacă va fi să izbucnească războiul la primăvară, vom ști încă din cursul iernei la ce trebuie să ne așteptăm din partea Serbiei și Bulgariei. Am avea deci, în ce privește linia orientală care ne interesează mai de aproape pe noi, următoarea grupare a statelor: De o parte Rusia, Grecia, Muntenegru și poate Bulgaria. De altă parte Suedo-Norvegia, Germania, Austro-Ungaria, România, Turcia și poate Serbia. Focul războiului se va întinde astfel, de la nord la sud, pe toată lărgimea Europei. Pe linia occidentală am avea : De o parte Franța și poate Spania. De altă parte Germania și Italia. Rolul de arbitru, după această împărțire a puterilor, îl are fără îndoială Anglia. Aceasta, cu puternicele sale flote, poate influența foarte mult asupra rezultatului acestui întins războiu.* * * Dacă războiul va izbucni în adevăr la primăvară și dacă, cum e de așteptat, el va cuprinde pe toate statele europene afară de cele neutrale, neapărat că el va produce o schimbare adîncă în Europa, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic: învingătorul într-un război atât de costisitor va impune învinsului condițiuni așa de grele, încât să nu se mai poată scula în câteva zecimi de ani. După greaua încercare care ne așteaptă, va veni car o perioadă lungă de pace. Știa Turcia (Corespondența particulară a ziarului «Universul» Constantinopol, 20 Septembrie. Tulburările sângeroase din Constantinopol. Amănuntele trimit câteva amănunte asupra tulburărilor sângeroase petrecute între turci și armeni, cari voiau să ducă sultanului un memoriu. Când au plecat manifestanții din catedrală, geandarmeria și poliția au format un cordon mare, închizând 2 străzi. Conducătorul armenilor, Karegi Betros, a declarat comandantului de geandarmi că procesiunea va fi cât se poate de liniștită și că el vrea să dea marelui vizir o petiție—lucru care e permis oricărui supus otoman. Șeful poliției i-a răspuns că are ordin să oprească cu orice preț manifestația. Prin urmare cu toții trebue să se retragă. S’a început o discuție violentă. Betros și însoțitorii lui au voit să spargă cu forța cordonul militar. Poliția s’a opus. Betros a fost împușcat imediat. In acel moment armenii au început să facă și ei uz de arme. Ei au omorît întâiu pe comandantul geandarmilor și au rănit grav pe mai mulți geandarmi și polițiști. Atunci a început o încăerare sângeroasă. Armenii vezendu-se biruiți au luat-o la fugă. Populația turcească a ajutat pe polițiști să-i aresteze. Mulți arestați au fost înjunghiați de soldați. Ceî l’aidl au fost bătuți teribil și duși la pușcăria de lângă gară. Unii cari fugeau au fost întâmpinați pe străzi de turci cari i-au omorât cu iataganele. Marți, 26 Septembre (8 Octom)1895. ---------------------------------•— ------ssmssnemaat In timpul nopții Peste noapte masacrul a continuat și s’au făcut numeroase arestări. In câte-va străzi din mahalaua Kumkapu nu vedeai decât cadavre, șironc de sânge, oameni răniți, bătăi. Era o priveliște grozavă. O mulțime de armeni, de femei și de copil s’au refugiat în catedrala armenească. Panica era de nedescris. Pe la miezul nopții, marele vizir a chemat pe patriarhul armean și l-a somat să evacueze biserica. Patriarhul n’a voit, zicând că oamenii scoși odată afară vor fi măcelăriți. După miezul nopții o liniște adâncă a domnit în cartierul Kumkapu, din când în când numai se vedeau cete de polițiști intrând prin casele armenilor și eșind cu câte 2—3 arestați, legați cu lanțuri. înaintea ministerului de interne s’au tras mai multe focuri de revolver. Câteva geamuri au fost sparte. S’au făcut și aci o mulțime de arestări. Agitația e la culme. Populația armenească e foarte disperată. Tulburările din Creta Tulburările din Creta continuă. E temere că va isbucni și acolo, în scurtă vreme, o revoltă mare. In urma cererii guvernului, patriarhul ecumenic a trimis arhiepiscopului din Creta o proclamație, în care locuitorii creștini din acea insulă sunt îndemnați să fie liniștiți și să asculte de ordinele autorităților turcești. Arhiepiscopul a tipărit manifestul în mai multe exemplare și l-a trimis în toate parohiile din cele 7 diocese ale sale : Canea, Kissamo, Rethymo, Sitia, Lampes, Arcadia și Keronissos. Emigranții din Caucazia Aici, în Constantinopol, a sosit un nou transport de emigranți mahomedani din Caucazia. In total sunt 1400 de suflete. Majoritatea emigranților sunt circazieni. Emigranții se vor stabili ,în vilaetul Angora. Cauza emigrării mahomedanilor e următoarea: Guvernul rusesc vrea să populeze întreagă Caucazia numai cu ruși și să introducă acolo pentru toți oamenii serviciul militar obligatori, lucru care nu era până acuma. Locuitorii turci nu voesc să facă serviciul militar în armata rusească și de aceea emigrează. Lupte sângeroase în Antiohia Mai mulți funcționari turci din Antiohia au excitat populația musulmană, răspândind zgomotul că armenii proiectează o revoltă generală ca să omoare pe toți mahomedanii. Fanaticii musulmani însoțiți de câțiva polițiști, au pătruns prin casele fruntașilor armeni, au scotocit pretutindeni căutând armele despre, cari credeau că sunt ascunse pe la armeni. Ele au pătruns chiar și în biserica armenească, au dărîmat altarul, au căutat pretutindenea dar n’au găsit nici o armă. Armenii s’au înfuriat și au început să se lupte cu musulmanii. 10 armeni au fost omorîți. ___ ___ _____ Levant. CURIER JUDICIAR TRIBUNALELE ROMANE Crima din Răzvad. — Jurații din Dâmbovița*— munca silnică pe viață.— Jurații din Ifov, achitarea Alaltă-ierî, Vinerî, s’a înfățișat înaintea curții cu jurați din Ilfov un proces de omor, cum rar se întâmplă în analele curții cu jurați prin marele dublu la care este pusă conștiința juratului. Sala curții cu jurați era înțesată de un public numeros. Mai mulți procurori și judecători de instrucție asistau la ședință. Curtea era presidată de d. consilier al curții de apel din București, Cerchez, asistat de d-nii judecători Obedenaru și Manu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror de curte, Stătescu, asistat de d. procuror al tribunalului Ilfov, Victor Miclescu. Pe banca apărărea se afla d. avocat George Paladi. Se introduc acuzații în număr de trei: Popa Ion Popescu din Răzvanî, cârciumarul Marin Ganache și tovarăș la cârciumă cu cel d’ântei, și Grigore Stanciu Bălanu, agricultor, vecin cu cei doul d’ântâi. ■ Ei sunt acuzați că au ucis în noaptea de 13—14 August 1894 pe Popa Dragomir, tot din Răzvanî. Partea civilă era reprezentată prin cei douî fii al mortului, Niță și Dumitrache Dragomir. Actul de acuzare Din actul de acuzare, iată cum s’ar fi săvârșit această îngrozitoare crimă: Popa Dragomir ținea în beciurile casei unde locuia o mare cantitate de țuică pe care o fabrica el singur și pe care o vindea la detailiști. Veniau meșterii la densul atât din satul lui cât și din satele vecine. La cel din sat vindea numai noaptea, deoarece se zice că cu modul acesta cârciumarii din sat puteau să se sustragă de la plata aesizului. In dimineața zilei de 14 August 1894 se găsește Popa Dragomir întins mort pe pragul pivniței, unde ținea țuică, având o coardă de tei strânsă împrejurul gâtului, capul sfărâmat de lovituri de topor și de gloanțe de revolver. In dreptul butoiului cu țuică, lângă cana, se afla un mic hârdău, în care se turnase doue vedre de țuică, alături cu acest hârdău se afla un alt hârdău cu toarta ruptă. Căciula preotului se găsia în hârdăul unde se scosese țuica. După posiția locului unde s’a comis crima și a lucrurilor ce s’au găsit alături cu mortul, scena crimei s’a reconstituit în modul următor : Cei cari veniseră la preotul Dragomir cu gând de a-i omorî și a-i fura banii ce-l avea într’o ladă așezată în pod, veniseră supt pretext de a cumpăra țuica. Preotul s’a scoborît din odaia lui în pivniță spre a da țuică celor cari veniseră cu hârdăul (hârdăul gol cu o urechie stricată găsit