Universul, septembrie 1895 (Anul 13, nr. 206-231)

1895-09-26 / nr. 227

Anul XIII No. 227 Premii Excepționale La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Cu începere de la 1 octombre 1895 Pentru 3 luni *181 &1 Capitală, lei 8.— In județe, lei 0.80 Premii.—12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lin­gurițe de metal alb cu mânerul gravat, pentru cafea.—1 evantaliu chinezesc și un roman de 2 volume.—NB. In loc de 12 lingurițe, putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. HSK­ Pentru 6 luni 1.S§ In Capitală, lei 13.20.—In județe, lei 19.70 Premii.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingu­rițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.— 1 roman de 5 volume ilustrat.—1 evantaliu chi­nezesc și un mic pieptene de buzunar. NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noas­tre ilustrate. Pentru 1 an Capitală, lei 29.70.—In județe, Joi 38.20 Premii.—Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cutia cu reliefuri nichelate și aurite, construit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu oglindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerina par­fumată.—1 baston cu ornamente nichelate con­ținând 1 călimară, 1 condeiti și 1 creion.—1 ele­gant notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de buzunar, precum și 7 vo­lume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslu­șit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor trimite un leu­ mai mult pentru portul premiilor.­Ne­primind un leu se vor trimite premiile nefran­cate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI FĂRĂ PREMII In capitală Pentru 1 an.. ....... Lei 20.13 « 0 luni..................................« 10.00 s­ 3 »..................................a 6. 60 In judele Pentru 1 an............................. Lei 28.10 . 0 luni.................................. « 14.00 « 3 n­ ....... . « 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», pri­mesc­ gratis «Universul literar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. Soarele secrete 74 epidlaiia I­ărbăteasca Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radi­cal ,și fără durere și împedicare, dupe experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești­­ No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voeror Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc. separat de așteptare pentru fie­care. Doctor OCHSENDEM - VEDIC CHIRURG-DENTIST —­­ Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei No. 1. — Moșia Spurcați, jud. Romanați — A se adresa la d-na Elena Fundățeanu, strada Modei No. 7. 1122 (25) Liceul clasic și real re­late sub direcțiunea d-nei Filionescu, autorizat cu No. 54 din Sept. 1893, de a libera certificate va­labile pentru bacalauriat. Liceu complect, externat, prept de școala nor­mală, școală primară, curs liber , școală de pic­tură, de croitorie, pregătiri de conservator. Acest institut se compune din 2 clădiri mari, grădină, curte spațioasă, instalație de băi, apă, lumină incandescentă. (1185) Str. Fântânei Ho. 8 D-ral Alex. Athanasia Beale de eoM și boale imoase Cen­s‘a.stați­u.M.1­03.e­la 2 — 5 p. ana — Calea Văcărești No. 102 — Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strada Teilor 2STo. S3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copil unde doctorul RAPAPORT spe­cial în bonbele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 lei­. (980) chiar de acuma Moșia Ber­ceni și Corlatești, lângă Ploești. Doritorii se vor adresa strada Știrbei- Vodă No. 39 la proprietar. 1277.­­ K­. T­a ©­ii le arendat 5 Dani în Capitală.—10 Bani în județe Șoseaua Kiseleff.—(Vezi explicația­ CALENDAR PE ANUL 1885 Ortodox Luni 25 Septembrie. — Cuv. Maica Eu­­frosina. Catolic Luni 7 Octombrie.—Rosariu. Ref. soarelui 6.6 Ap. soarelui 5.29 București 23 Septembre. PREGĂTIRI DE RISBOIC Iarăși răsună trîmbița de alarmă ; în zi­lele din urmă, din nou ne-au venit știri în­grijitoare și am putut observa fel de fel de mișcări cari dau naștere la grave bănuieli. Am avut mai întâiu vizitele ministrului de externe rusesc, prințul Lobanoff, și ale marelui duce Constantin în Franța. Aceste personagii au venit în contact cu miniștrii francezi și cu președintele Republicei, d. Faure. E peste putință să’șî închipuiască cine­va cu toate aceste întrevederi n’au un scop politic. Am mai avut apoi o serie de știri mili­tare din Rusia: crearea unor brigăzi inde­pendente de cavalerie, sporirea artileriei, întărirea pozițiunilor orientale, etc. Toate aceste semne dau de gândit, și dacă mai punem la socoteală graba cu care toate Statele—chiar și al nostru—caută să’și complecteze armamentul, dacă ne mai gân­dim și la enormele cheltuieli militare cari apasă asupra tuturor terilor, dacă ne amin­tim tulburările izbucnite în Balcani vara a­­ceasta și cari, potolite acum, vor izbucni din nou la primă­vară—nu putem să nu împăr­tășim părerea multora că la anul viitor Eu­ropa va fi zguduită de un groaznic resbel. " * In așa împrejurări, e fără îndoială inte­resant să ne dăm seamă despre chipul gru­pării diferitelor State, întru­cât aceasta ne e cu putință astă­zi. Europa e împărțită în două mari tabere: de o parte tripla­ alianță a Germaniei,Austro- Ungariei și Italiei ; de altă parte dubla-a­­lianță a Franței și Rusiei. In starea de astă­zi a lucrurilor, cele­­l’alte state europene nu pot de­cât să se grupeze in jurul uneia sau celei­l’alte din aceste tabere. Așa sunt interesele împărțite. Greutatea e de a ghici de care parte se vor da aceste State. In primul loc, ar fi interesant de știut ce va face Anglia în cazul unui mare conflict european; nimic nu e însă mai­ greu de­cât a da un răspuns la această întrebare. După toate aparențele, Anglia are toate simpatiile pentru Tripla alianță ; deosebit de aceasta, Marea­ Britanie trebue să se teamă de Ru­sia în Asia, unde rușii îi fac o concu­rență de moarte. Cu toate astea, o hotărîre definitivă n’a luat Anglia și nu va lua până în ultimul moment. Ceva mai mult, se poate spune despre toate cele­l’alte State cari pot juca un rol oare­care în conflictul dintre dubla și tripla alianță. La nord, Suedo-Norvegia nu poate de­cât să meargă cu Tripla alianță, cu care are totul de câștigat. Cum am amintit odată în acest loc, Scandinavia are să’șî ia revanșa asupra Rusiei și să’și recâștige teritorii în­semnate, pe cari colosul nordic i le-a răpit în veacul trecut. La Sud, România și Turcia au UA inte­resul să meargă tot cu Tripla alianță în­po­triva Rusiei. Grecia și Muntenegru, din potrivă, sunt împinse de interesele lor să ia partea dublei alianțe în contra Turciei. Român în Balcani, cu pozițiune nehotă­­rîtă, Bulgaria și Serbia. Asupra atitudinii ce vor lua aceste două State e greu de spus ceva. Până acum, ele păreau că se mișcă în sfera de influență a Triplei alianțe; evenimentele din urmă însă lasă loc la bănu­­elei că s’a schimbat ceva în linia lor de purtare. In tot cazul, dacă va fi să izbuc­nească războiul la primă­vară, vom ști încă din cursul iernei la ce trebuie să ne aștep­tăm din partea Serbiei și Bulgariei. Am avea deci, în ce privește linia orien­tală care ne interesează mai de aproape pe noi, următoarea grupare a statelor: De o parte Rusia, Grecia, Muntenegru și poate Bulgaria. De altă parte Suedo-Norvegia, Germania, Austro-Ungaria, România, Turcia și poate Serbia. Focul războiului se va întinde ast­fel, de la nord la sud, pe toată lărgimea Europei. Pe linia occidentală am avea : De o parte Franța și poate Spania. De altă parte Germania și Italia. Rolul de arbitru, după această împărțire a puterilor, îl are fără îndoială Anglia. A­­ceasta, cu puternicele sale flote, poate in­fluența foarte mult asupra rezultatului aces­tui întins războiu.* * * Dacă războiul va izbucni în adevăr la primă­vară și dacă, cum e de așteptat, el va cuprinde pe toate statele europene afară de cele neutrale, neapărat că el va produce o schimbare adîncă în Europa, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic: învingătorul într-un război atât de costi­sitor va impune învinsului condițiuni așa de grele, în­cât să nu se mai poată scula în câte­va zecimi de ani. După greaua încercare care ne așteaptă, va veni car o perioadă lungă de pace. Știa Turcia (Corespondența particulară a ziarului «Universul» Constantinopol, 20 Septembrie. Tulburările sângeroase din Constantinopol. Amănunte­le trimit câte­va amănunte asupra tulbură­rilor sângeroase petrecute între turci și armeni, cari voiau­ să ducă sultanului un memoriu. Când au plecat manifestanții din catedrală, geandarmeria și poliția au format un cordon mare, închizând 2 străzi. Conducătorul arme­nilor, Karegi­ Betros, a declarat comandantului de geandarmi că procesiunea va fi cât se poate de liniștită și că el vrea­ să dea marelui vizir o petiție—lucru care e permis ori­cărui supus otoman. Șeful­ poliției i-a răspuns că are ordin să oprească cu ori­ce preț manifestația. Prin ur­mare cu toții trebue să se retragă. S’a început o discuție violentă. Betros și însoțitorii lui au voit să spargă cu forța cordonul militar. Poliția s’a opus. Betros a fost împușcat imediat. In acel moment arme­nii au început să facă și ei uz de arme. Ei au omorît întâiu pe comandantul geandarmilor și au rănit grav pe mai mulți geandarmi și po­lițiști. Atunci a început o încăerare sângeroasă. Armenii vezendu-se biruiți au luat-o la fugă. Populația turcească a ajutat pe polițiști să-i a­­resteze. Mulți arestați au fost înjunghiați de soldați. Ceî­ l’aidl au fost bătuți teribil și duși la pușcăria de lângă gară. Unii cari fugeau au fost întâmpinați pe străzi de turci cari i-au omorât cu iataganele. Marți, 26 Septembre (8 Octom)1895. ---------------------------------•— ------ssmssnemaat In timpul nopții Peste noapte masacrul a continuat și s’au fă­cut numeroase arestări. In câte-va străzi din mahalaua Kumkapu nu vedeai de­cât cadavre, șironc de sânge, oameni răniți, bătăi. Era o pri­veliște grozavă. O mulțime de armeni, de femei și de copil s’au refugiat în catedrala armenească. Panica era de nedescris. Pe la miezul nopții, marele vizir a chemat pe patriarhul armean și l-a somat să evacueze bi­serica. Patriarhul n’a voit, zicând că oamenii scoși odată afară vor fi măcelăriți. După miezul nopții o liniște adâncă a domnit în c­artierul Kumkapu, din când în când numai se ve­deau cete de polițiști intrând prin casele arme­nilor și eșind cu câte 2—3 arestați, legați cu lanțuri. înaintea ministerului de interne s’au tras mai multe focuri de revolver. Câte­va geamuri au fost sparte. S’au făcut și aci o mulțime de arestări. Agitația e la culme. Populația armenească e foarte disperată. Tulburările din Creta Tulburările din Creta continuă. E temere că va isbucni și acolo, în scurtă vreme, o revoltă mare. In urma cererii guvernului, patriarhul ecume­nic a trimis arhiepiscopului din Creta o procla­mație, în care locuitorii creștini din acea insulă sunt îndemnați să fie liniștiți și să asculte de ordinele autorităților turcești. Arhiepiscopul a tipărit manifestul în mai multe exemplare și l-a trimis în toate parohiile din cele 7 diocese ale sale : Canea, Kissamo, Rethymo, Sitia, Lampes, Arcadia și Keronissos. Emigranții din Caucazia Aici, în Constantinopol, a sosit un nou trans­port de emigranți mahomedani din Caucazia. In total sunt 1400 de suflete. Majoritatea emi­granților sunt circazieni. Emigranții se vor stabili ,în vilaetul Angora. Cauza emigrării mahomedanilor e următoarea: Guvernul rusesc vrea să populeze întreagă­ Caucazia numai cu ruși și să introducă acolo pentru toți oamenii serviciul militar obligatori, lucru care nu era până acuma. Locuitorii turci nu voesc să facă serviciul mi­litar în armata rusească și de aceea emigrează. Lupte sângeroase în Antioh­ia Mai mulți funcționari turci din Antiohia au­ excitat populația musulmană, răspândind zgo­­motul că armenii proiectează o revoltă­ generală ca să omoare pe toți mahomedanii.­­ Fanaticii musulmani însoțiți de câți­va poli­țiști, au pătruns prin casele fruntașilor armeni, au scotocit pretutindeni căutând armele despre, cari credeau că sunt ascunse pe la armeni. Ele au pătruns chiar și în biserica armenească, au dărîmat altarul, au căutat pretutindenea dar n’au găsit nici o armă.­­ Armenii s’au înfuriat și au început să se lupte­ cu musulmanii. 10 armeni au fost omorîți. ___ ___ _____ Levant. CURIER JUDICIAR TRIBUNALELE ROMANE Crima din Răzvad. — Jurații din Dâmbovița*— munca silnică pe viață.— Jurații din Ifov, achitarea Alaltă-ierî, Vinerî, s’a înfățișat înaintea curții cu jurați din Ilfov un proces de omor, cum rar se întâmplă în analele curții cu jurați prin ma­rele dublu la care este pusă conștiința ju­ratului. Sala curții cu jurați era înțesată de un public numeros. Mai mulți procurori și judecători de instrucție asistau la ședință. Curtea era presidată de d. consilier al curții de apel din București, Cerchez, asistat de d-nii judecători Obedenaru și Manu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror de curte, Stătescu, asistat de d. pro­­­curor al tribunalului Ilfov, Victor Miclescu. Pe banca apărărea se afla d. avocat George Paladi. Se introduc acuzații în număr de trei: Popa Ion Popescu din Răzvanî, cârciumarul Marin Ga­­nache și tovarăș la cârciumă­ cu cel d’ântei, și Gri­­­gore Stanciu Bălanu, agricultor, vecin cu cei doul d’ântâi. ■ Ei sunt acuzați că au ucis în noaptea de 13—14 August 1894 pe Popa Dragomir, tot din Răzvanî.­ Partea civilă era reprezentată prin cei douî fii al mortului, Niță și Dumitrache Dragomir. Actul de acuzare Din actul de acuzare, iată cum s’ar fi săvârșit această îngrozitoare crimă: Popa Dragomir ținea în beciurile casei unde locuia o mare cantitate de țuică pe care o fa­brica el singur și pe care o vindea la detailiști. Veniau meșterii la densul atât din satul lui cât și din satele vecine. La cel din sat vindea nu­mai noaptea, de­oare­ce se zice că cu modul a­­cesta cârciumarii din sat puteau să se sustragă de la plata aesizului. In dimineața zilei de 14 August 1894 se găsește Popa Dragomir întins mort pe pragul pivniței, unde ținea țuică, a­­vând o coardă de tei strânsă împrejurul gâtului, capul sfărâmat de lovituri de topor și de gloanțe de revolver. In dreptul butoiului cu țuică, lângă cana, se afla un mic hârdău, în care se tur­nase doue vedre de țuică, alături cu acest hârd­­ău se afla un alt hârdău cu toarta ruptă. Căciula preotului se găsia în hârdăul unde se scosese țuica. După posiția locului unde s’a comis crima și a lucrurilor ce s’au găsit alături cu mortul, scena crimei s’a reconstituit în modul următor : Cei cari veniseră la preotul Dragomir cu gând de a-i omorî și a-i fura banii ce-l avea într’o ladă așezată în pod, veniseră supt pretext de a cum­păra țuica. Preotul s’a scoborît din odaia lui în pivniță spre a da țuică celor cari veniseră cu hârdăul (hârdăul gol cu o urechie stricată găsit

Next