Universul, iunie 1896 (Anul 14, nr. 128-153)

1896-06-11 / nr. 136

Universul No. 136 D-sa arată cum guvernul a îmbunătățit legea instrucției și a reorganizat armata. D. Sturdza vorbind de manifestația pe­trecută dumineca trecută, dă citire unei a­­drese a d-lui ministru de justiție, prin care spune că parchetul să nu dea nici o urmă­rire în această afacere, căci cea mai mare lovitură pentru cei ce fac agitații este re­probarea. D. prim-ministru sfârșește spunând tutu­­ror să stea uniți și să nu creadă la minciu­nile pe cari zilnic le spun ziarele adversa­rilor și să pășească înainte cu inteligență spre stabilirea regimului libertățea. D. D. Giani spune că chestia Mitropoli­tului exista de mult în stare latentă, dar gu­vernul trecut a lăsat ca mușamauii să se întindă asupra ei. D-sa spune că acuzarea ce adversarii a­­duc guvernului, că a îndeplinit hotărârea Sinodului, e ridicolă, căci toate hotărîrile fie militare, fie eclesiastice, trebaie să fie executate de puterea civilă. Oratorul termină spunând că prin execu­tarea hotărîrei Sinodului, guvernul a dat do­vadă că respectă legile țezei. D. G. Nacu luând cuvântul spune că e o privire din cele mai mărețe ca primul-mi­­nistru al unei țeri să vie în întrunire pu­blică și să se sfătuiască cu cetățenii. Oratorul arată apoi că deosebirea între conservatori și liberali este că pe când cei d’intâin nu vin în mijlocul poporului de­cât când sunt în opoziție, aceștia din urmă vin și când sunt în opoziție și când sunt la guvern. D. Nacu spune că guvernul n’a desființat legea maximului, fiind-că trebue să o studieze cu de amenunțul. Oratorul se miră că conservatorii se de­clară acum ca apărători ai Mitropolitului, ei cari și-au­ bătut în­tot­deauna joc de re­ligie. D-sa spune că nu poate sfârși mai bine de­cât exprimând mulțumirile cetățenilor către d. D. Sturdza, pentru modul onest cum guvernează țara. D. C. C. Dumitrescu, luând cuvântul, spune că trebue cei ce sunt la cârmă sa lupte sincer pentru patrie și libertate, fiind­că numai ast­fel se poate infiltra în popor iubirea de patrie și libertate. Oratorul zice ca să se strângă rândurile cu conștiință luminată, căci numai ast­fel se pot rezolva diferitele reforme necesare țezei. D. Dumitrescu spune că în toate chestiile guvernele au căutat să adauge ceva mai mult pe calea progresului. D. Forfidde dă citire unei rezoluții prin care cetățenii capitalei, voind să manifesteze adeveratele sentimente ale partidului liberal, care nu pot fi schimbate de agitațiile unora exprimă sentimentele călduroase pentru actele guvernului și-l vor susține în­tot­dea­una. întrunirea se ridică la ora 4. 0 adresă către fostul Mitropolit Iată adresa de omagiu, semnată de un mare număr de doamne, din aristocrația bu­­cureșteană, către fostul Mitropolit, ce’î va fi înmânată la Căldărușani, de o delegațiune. înalt Prea Sfințite Părinte! «Sufletele credincioșilor, de veacuri slă­vi­tei și Sfintei noastre Biserici naționale, sunt cuprinse de jale adâncă față cu jude­cata nelegiuită și fără pildă în istoria Bise­­ricei și Neamului Românesc, a cărei jertfă ați căzut. «In neputință de a aduce altă mângâere sfințitului Cap al Bisericei noastre, adăpat cu amărăciunea nemiloasă a patimilor ome­nești. Ve rugăm înalt Prea Sfinte Părinte, a primi ca prinos al mâhnirei ce îndurați mărturisirea adâncului nostru respect și a dragostei noastre sufletești. «Suntem, înalt Prea Sfințite, cu cel mai profund respect, ale Eminenței voastre prea supuse fiice sufletești». întrunirea de la Iași a libera­­lilor disidenți Sâmbătă seara, la orele 7 și jum., a a­­vut loc în sala Pastia din Iași, întrunirea convocată de d. N. Fleva și amicii săi po­litici. A asistat lume multă. A prezidat d. maior Manolescu. I­. G. A. Scorțescu a luat cel d­ântâiu­ cuvântul. D-sa a criticat actele guvernului, învinovățindu-l că nu s’a ținut de făgădu­­elile, date în opoziție. Oratorul a zis că, ac­tualii guvernanți au combătut împrumuturile făcute de conservatori și totuși de când sunt la cârmă au făcut, în timp de 7 luni un îm­prumut de 140 de milioane. D-na Fleva e primit la tribună cu aplauze. D-sa explică ieșenilor purtarea pe care a avut-o in primul guvern liberal, din care a făcut parte, ca ministru de interne. Atacă vii­ pe d-na Pom în chestia Mitropolitului. Indice îndemnând la luptă. D-na Vasile Kogălniceanu vorbește ca fiu al marelui Mihail Kogălniceanu și ca ieșan,­­declarând că este și rămâne adevărat li­beral. Adunarea votează o moțiune prin care aprobă hotărîrile luate în întrunirile de la Ploești și București, precum și purtarea re­prezentanților ieșeni în Cameră; desaprobă caterisirea Mitropolitului, întrunirea s’a terminat la orele 11, după care a urmat un banchet intim la berăria Zimbru». “starîi ♦ D. căpitan Cristescu, fost șef al navi­­­ațiunei române a regiei monopolurilor tu­­rnurilor, a fost numit, pe ziua de 15 iunie, aginer tehnic al atelierelor de construcție a navigați­unei române maritime. ♦ In urma examenelor depuse, d. I. D. Vardala și Eduard Duperrex au­ fost înscriși ca ingineri hotărnici de către trib. Ilfov, iar d. Cornel Isopescu de cel de Prahova. ♦ De când cu înființarea biuroului de seri­cicultură de la ministerul de domenii, in­dustria mătasei pare a lua noul avân­turi. LUNI Ast­fel, anul acesta s’a împărțit sâmânță la 4500 de persoane, cari au făcut cerere, iar la altele cu cereri tardive nu li s’au pu­tut da. In total s’au distribuit numai anul acesta 13 kgf, în vreme ce în întreaga pe­rioadă a anilor 1885—1895 nu s’au distri­buit 13 kgr. Valoarea unui kgr. de sămân­ță este 500 lei. Examenele microscopice ale sămânței de gândaci au fost făcute la mânăstirea Văra­­tecu de către maici, iar solicitatorilor de sămânță li s’au distribuit, odată cu sămânța și instrucțiuni asupra modului de cultivare și reproducere. ♦ La ministerul domeniilor s’au primit desideratele exprimate de congresul mora­rilor din țară, care a avut loc la Focșani. D. ministru studiază deja această cestiune de o mare importanță pentru industria mo­­răritului din țară. ♦ Pe șoseaua Calafat-Comoșteni-Bechet, la punctul Comoșteni, se va construi, peste rîul Jiu, un pod de 212 metri lungime, în valoare de 147.000 lei, după devis. Lucră­rile vor începe în toamna anului curent. ♦ Mai multe doamne române (3 în socie­tatea bucureșteană au iscălit o adresă de omagiu, respect și dragoste sufletească că­tre fostul mitropolit, Genadie. Adresa va fi reprodusă cu iscăliturile pe un pergament, care se va înmâna fostului mitropolit. ♦«Monitorul Oficial» de alaltă­ erî promulgă modificarea unor dispozițiuni din regula­mentele, de la 18 — 30 Iulie 1887 și de la 22—24 Decembrie 1895, pentru aplicarea legei impozitului asupra băuturilor spir­­tuoase. ♦ S’au înscris între pensionarii civili ai Statului d-niî Simon Populeanu, fost consi­lier la Curtea de Casație, cu 750 lei lunar, și Ion Pruncu, fost președinte de tribunal, cu 400 lei lunar, precum și d-na Zulnia Măl­­dărescu, văduva defunctului inspector de circumpserie G. Măldărescu, cu 262 lei lu­nar, în total 16.944 lei anual. ♦ D. procuror general Sărățeanu a în­sărcinat pe d. judecător de instrucție Alexandrescu, ca să plece la Căldărușani pentru a continua instrucția în afacerea fos­tului Mitropolit Ghenadie. Ziarele engleze publică următoarea sta­tistică a pagubelor făcute de la izbucnirea revoluțiunei și până astă­zi, în Creta . Trei­zeci și cinci de orășele au fost cu totul distruse de incendiul pus de către sol­dații turci. Două­zeci de mii de creștini se găsesc pe drumuri, murind de foame. Pa­gubele se urcă la două­zeci și trei de mi­lioane de franci. ♦ D. căpitan Tiberiu Cocăneanu, din re­gimentul 2 cetate, a propus ministerului de resbel următoarele trei invențiuni ale sale : Un revolver cu 8 focuri și cu încărcător mobil, care se încarcă și se descarcă deo­­dată printr’un extractor central. Acest re­volver e de o simplicitate și o soliditate, pe care nu o posedă până acum nici un alt re­volver. 2) O mașină pentru făcut capse, pentru cartușele armei Mannlicher, foarte simplă și cu un debit de 40-50 mii de capse pe zi, pe când mașinele întrebuințate până acum nu produce de­cât 15—18 mii capse pe zi. Această mașina costă puțin și lucrea­ză cu repeziciune, producând capse mai bune ca cele streine și de 10 ori mai­eftin. 3) O mașină pentru fabricarea agrafelor necesare cutiilor cu cartușe Manlicher, cari agrafe se aduceau până acum di­n străină­tate. Această mașină realisează mari eco­nomii. D-nii generali Arion și Pastia și d. co­lonel Grămăticescu au admis, se zice, în principiu aceste invențiuni. ♦ O trăsură de stradă cu un cal, trecând în fuga mare prin strada Sf. Lazăr din Iași, a călcat 2 copii, ambii ca de 3—4 aur, fă­­cându-le leziuni grave la cap. Copiii au fost duși la spital, iar birjarul a dispărut în oraș. ♦ Prădăciunile la drumul mare nu mai iau sfirșit. Jouî, ziua ’n ameaza mare, 3 hoți înarmați cu ciomege au eșit înaintea unei trăsuri în care se aflau d-nii Vasile Ianculescu și David Pot­­covariu din comuna Albești jud. Vaslui, pe drumul dintre Bordea și Scheia, luînd­u-le marfă și bani în valoare de peste 200 lei. Hoții au dispărut în codru. ♦ In pădurea numită Calu, din comuna Mesteacănu, jud. Neamț, s’a găsit cadavrul în putreficațiune­a locuitorului Ioan Frunză. Găsindu-se pe corp o mulțime de lesiuni și bănuindu-se a fi la mijloc o crimă, d. procuror al tribunalului Neamț, s’a transpor­tat la fața locului, spre a face o anchetă.­­p D. ministru de interne a rugat pe d. primar de Iași să convoace consiliul de hi­giena, în ședință exstra­ordinară, pentru a lua măsuri mai energice în contra an­­ghinei difterice. ♦ Consiliul comunal din Iași a înaintat ministrului de interne, spre aprobare, con­venția ce primăria Iași a încheiat cu d. inginer Paiano, pentru ridicarea planurilor și predarea complectă a studiilor necesare pentru alimentarea cu apă a orașului Iași. Ministerul de interne a recomandat-o consiliului tehnic spre a studia. ♦ In Iași s’a făcut d-lui N. Fleva, Ko­­gălniceanu, etc. o primire strălucită de că­tre amicii lor politici. Li s’a oferit un dejun, la care s’au ridicat mai multe toasturi. ♦ Covrigarul Tanase Gina, de fel din Grecia. Sâmbătă a murit instantaneu în Focșani. Se bănuește că alt grec, Manole An­dreni, î-ar fi dat niște medicament­e pen­tru o boală de care suferia Gina. Justiția cercetează faptul. ♦ Locuitorul Alexandru Oprea din Foc­șani, a fost găsit mort într-o băltacă for­mată din ploi, în apropiere de comuna Jo­­răști. El plecase de acasă la prășit în ziua de 30 Mai­, și suferea de amețeală. Se crede că boala a fost cauza morței. ♦ Se scrie din Iași, Joițî, pe la ora 3 p. m., copila Ana în etate de 15 ani, fiica d-lui Iancu Lăcătușu 3 — din comuna Miroslava, pe când se întorcea din oraș cu o altă fată, pe drumul dintre bariera Ipsilante și rampa căei ferate, fu lovită de un atac de epilepsie, căzând jos După 25 minute venindu-și în fire în ur­ma ajutoarelor date de tovarășa sa, vru să se scoale, dar nu mai putu­ i s-a paralizat mâna și piciorul drept. Ea a fost transportată la spital. XDIEîIFIEi Sfl — 8 iunie 1896 — Colonia.— Grevele din Rusia Ziarului «Kölnische Zeitung» i­ se rapor­tează din Petersburg, că scenele agitate i­­vite în cercurile lucrătorilor cu ocasiunea serbărilor de încoronare, au fos numai pre­vestitorii unei mari acțiuni a lucrătorilor. In septemâna trecută în fabrica de țesut a lui König lucrătorii au­ încetat cu lucrul. Eri lucrătorii tuturor fabricelor din dis­trictele învecinate au făcut același lucru. Autoritățile au luat toate măsurile de pre­­cauțiune pentru împedecarea eventualelor tulburări. Roma.— Criză ministerială In cercurile parlamentare de aici se crede ca sigur, că proiectul de lege despre reforma armatei va fi respins din partea camerei, ceea­ ce va avea de urmare crisă de cabi­net, eventual disolvarea camerei. Petersburg. — Numeroase arestări de nihiliști Din scrisorile cifrate, găsite la rîsliftiștii din Varșovia și Moscova s’a dovedit că ei stăteau în legătură cu nihiliștii din Peter­sburg. Poliția de aici a arestat pe 15 inși, între cari 2 profesori, un pictor, un nuvelist iar restul studenți. In casele lor s’au făcut perchiziții și s’au confiscat numeroase broșuri și manifeste re­voluționare. Guvernul italian a hotărît să lucreze de acord cu cel englez, în chestia cretană. Atât Italia cât și Anglia vor observa de­­o­cam­­dată o atitudine rezervată. Lângă țărmuri­ Cretei, se află 3 vapoare italiene, pentru protejarea supușilor italieni din acea insulă. Londra.­ Sporirea armatei din Egipt Trei batalioane de soldați au fost pornite spre Egipt. Dervișii sunt hotărîțî să atace din nou trupele engleze. Viena.­Cutremur de pământ Un cutremur undulatoriu de pământ, în­soțit de bubuituri luzerane, a sguduit Lai­­bach-ul și împrejurimile. Mai multe case din Laibach au suferit stricăciuni,­­ N’a fost nici un accident de persoane. Breslau. — Ciocnire de trenuri Un tren de marfă s’a ciocnit cu unul de persoane nu departe de gara de sud a o­­rașului. Locomotivele și câte­va vagoane s’au sfărîmat 2 pasageri și 1 frânar au fost omorîțî. Sunt 7 răniți. Belgrad.—Un oraș distrus și înalt, parte a Ol­lȘUIUL uȘilzG., a fost­ distrus în urma ploilor torențiale din ulti­mele zile. Sofia.— Meetingul macedonenilor Comitetul central macedonean convoacă pentru mîine după amiaza toate partidele să asiste la un meeting public, pentru a se pronunța asupra cestiunei reformelor în Ma­cedonia. Colonia.­O caravană prădată Se anunță «Gazetei de Colonia» că o ca­ravană pacînică de negustori arabi, sub pro­tectoratul german, din Bagomoyo, a fost a­­tacată și prădată pe țărmul sud-vestic al lacului Tanga-Nica de niște trupe de ale Statului Congo. Generalul german a reclamat la Bruxelles și a cerut ca statul Congo să promită o anchetă și pedepsirea culpabililor. Roma.— Italia și Anglia PRESĂ ROMÂN­Ă Adevărul spune că dacă d. D. Sturdza ar fi un bărbat de Stat, ar înțelege atunci că politica pe care o face și mijloacele conrupătoare pe cari se bizue, contribuesc nu numai ca partidul liberal să cadă, dar să și decadă. Constituționalul spune că liberalii își sapă adânc groapa în care vor cădea în curând sub blestemele celor înșelați în aspirațiile lor gene­roase, celor amăgiți în așteptările lor credule, celor loviți, celor prigoniți și sângerați de fu­ria lor sălbatecă. Dreptatea spune că din comitetul central­­ al partidului național liberal, nu fac parte numai afiliați ai Ocultei. Directorul «Dreptățea» protes­tează împotriva chipului de a pune subt afișele de convocare la întrunirile liberărilor iscălitura generică «comitetul central». Epoca zice că guvernul poate să dea pe fos­tul mitropolit în judecata curței de casație, căci nu va găsi nici un judecător,­ care să acopere nedreptățile guvernului în această privință. Gazeta zice că dacă cine­va comprimite buna reputație a țării, sunt apărătorii fostului Mitro­polit, Ghenadie. L’Indépen­dance Roumaine publică în loc de revistă, adresa­ de omagiu­ și iubire sufle­tească a doamnelor române, către fostul mitro­­polit-primat. Lumea Nouă spune că d. Fleva neprimind votul universal, a înșelat speranțele tuturor. Confratele adaugă că totuși socialiștii nu trebue să fie cu d. D. Sturdza, dar arată că singuri trebue să-și deschidă calea. Naționalul zice că în afacerea fostului Mitro­polit conservatorii să ia lecție de la junimiști, cari au păstrat o rezervă demnă. Românul dorește că în adunarea secției Bu­curești, care se va face la 16 iunie, să se înțe­leagă comitetul cel vechi, cu cel nou al Ligei. Timpul spune că e o mare obrăsnicie din partea «Voinței» de a susține că campania o­­poziției în chestia Mitropolitului n’a avut ră­sunet în țară și că din contră ea a mărit popu­laritatea guvernului. Voința Națională zice că ridicolul a acope­rit toate agitațiile și năzuințele d-lui Fleva și s’a văzut ast­fel de ce credit și de ce populari­tate, se bucură d-sa. Ziua zice că ori­ce ar face liberalii, ei rămân tot demagogi, incapabili a da țerei un gu­vern serios.­­ Curier financiar săptămânal Evenimentul săptămânei este subscripția la noul împrumut român 4 la sută, amortisabil, de 90.000.000 lei. Subscripția a fost deschisă Mer­­curi și închisă touî înainte de amiază. Știrile primite din străinătate, constată că împrumutul s’a acoperit cu succesul, la care ne așteptam. Nici nu putea fi alt­fel. Situațiunea noastră bu­getară, e strălucită. Incasările din cele d’antéia două luni ale exercițiului curent, sunt cu 2 mi­lioane franci, superioare celor din anul trecut și întrec cu un milion de franci prevederile bu­getare ; exportațiunile noastre, sunt mult mai active de­cât anul trecut; prețurile cerealelor mai bune, recoltele în sine sunt excepțional de frumoase și în asemenea condițiuni, fie­care în­țelege pentru ce­rențele noastre sunt căutate cu o preferință legitimă de capitalurile care caută plasamente sigure și roditoare. Activitatea ce s’a desfășurat deci la Berlin, la Paris, în Belgia și în Olanda cu ocazia subscrierei noului îm­prumut român, este mai mult de­cât bine jus­tificată și ceea­ ce e mai important, este că îm­prumutul de 90 milioane, a fost peste tot locul absorbit numai de capitaluri de plasament iar nu și de speculațiune, de unde resultă că ren­ta română ast­fel clasată, e în afară de toate fluctuațiunile speculațiunilor de Bursă. Rentele și-au menținut cursul lor anterior atât în bursa oficială cât și în târgul liber. După cota de Sâmbătă 5 ° 10 român perpetu a cotat 100 V* ; 5 ° 10 amortizabil, 99 Va 5­5% din 1892, 101 —100 l­ s ; 4 °|o împrumutul de 32 milioane 87­|4 6 ° 10 convertit rural 101 %; 4% împrumutul de 274 milioane 88 și juni. La 1 (13) și la 3 (15) iunie s-a efectuat la ministerul de finanțe tragerea la sorț a titluri­lor­ de rentă 4% intern, împrumutul de­­ 23.500.000 franci din 1889 și 4 °­ C extern, împru­mutul de 50 milioane din același an. Plata acestor titluri se va face cu începere de la 1 iulie 1896. Municipalele din Bucuresci staționare: cele din 1883, 97; cele din 1890, 95 °/* ca și cum opt zile. Pensiunile în urcare, 288 contra 287 în săptă­mâna trecută. Tîrgul acțiunilor a fost mai animat. Băncile Naționale au încheiat cu 1605 termen. Băncile Agricole 204—202. Bilanțul acestei Bănci pe cele d’intuiü 5 luni ale anului curent constată un beneficiu net de 107.000 fr. Dacia-Rom­ânia 408—407 în urcare; Naționala 425—423 în urca­re; Bazaltul artificiale 310—300 ; Construcția ar­­­e 183—181 în urcare; Patria de asigurare 105-100. In devize, cotăm ultimul curs de Sâmbătă: Ceh : Londra­ 25.27%; Paris 140; Viena 2.103/4; Berlin 124.90; Belgia 100.25.—Trei luni: Londra 27.17­/s'­ Paris 99.80; Viena 2.08l/1; Ber­lin 123.90; Belgia 99.55. SPECTACOLE CIRCUL DE VARA (Parcul Oppler) —In fie­care seară cântă orchestra sub con­ducerea d-lui Peters. GRADINA STERESCU & GEORGESCU (fosta Marinescu).—In toate serile reprezen­tații variate jucate de cunoscuții artiști ro­mâni Gherman Popescu și Maria Popescu și de neîntrecuții duetiști francezi, d-na și d­. d’Argent. GRADINA JIGNITA. — Astă­ seară se va juca opereta «Prințul Bostenoi». îN CHIOȘCUL LUKIANOFF (grădina Ciș­­migiu).—In toate serile cântă șansonete ro­mânești iubitul comic I. D. Ionescu. ILICITUL­ Ț­IUI­TI Vezi și „Universul“ de erî — La 18 Iunie ora 3 p. m. la Ministerul de Resbel (direcțiunea genului) pentru darea în an­trepriză a construcțiunei clădirilor necesare insti­tutului medico-militar, compuse din un pavilion central pentru administrațiune, școala și sălile de dormit și o bucătărie cu sala de mâncare în garnizoana București. Valoarea lucrărilor după devis dei 230.000. — La 20 Iunie ora 10 dim. la Ministerul de Finance și la biroul vamei Calafat pentru darea în antrepriză a construirea unui local de vamă, unui magazin pentru mărfuri și alte dependen­țe în portul Cetatea jud. Dolj. Valoarea lucră­rilor Lei 19.325 bani 56. — La 20 Iunie ora 4 p. m. la Ministerul Lu­crărilor Publice pentru darea în antrepriză a a­­provizionărei pietrișului la întreținerea șoselei naționale București—Șanțuri. Valoarea după revis­teî 42895 b. 50. Urmare In «Universul» de mâine GHETE cu prețul fa­t>i*icei. ■—pentru dame, bărbați, fete și copii. GHETE pentru dame, cu lei 8.90, leî 9.50 lei 10.50, lei 11.80, leî 18.50 și leî 19 perechea. GHETE pentru bărbați, cu leî 12.50, lei­ 13.50, leî 14.50 și leî 15.50 perechea. GHETE pentru fete, cu leî 5, leî 6, leî 6.50 și lei 7 perechea. GHETE pentru copii mici, cu lei 2.50 și leî 2.80 perechea. PANTOFI pentru dame cu lei 5.50 și leî 6.80 perechea. «SP“ Ghete galbene de vara pentru bărbați cu leî 13.50 perechea « dame « « 10.50 « « fete și copii « « 6.50 și 8.50 per. Ü80* Pantofi galbeni de vara pentru bărbați cu leî 12 perechea « dame « « 7.50 și 9 perechea « fete și copii » « 3.75 și 5 « De vânzare la administrația ziarului «UNI­VERSUL», strada Brezoianu No. 11 și la Su­cursala ei, Calea Victoriei No. 102, în fața pa­latului regal. BURSA CEREALELOR Viena, 6 iunie. Grâu de toamnă 6 fl. 85 cr. Secară de toa­mnă 5 fl. 97 b. Secară (Maiu-Iunie) 6 fl. 51 cr. Ores de toamnă 6 fl. 83 cr. Oves (Maiu-Iunie) 6 fl. 35 cr. Porumb (Maiu­-Iunie) 4 fl. 32 cr. Porumb (Iulie-Aug) 4 fl. 34 cr. Rapiță­­ Aug-Sept. 11 fl. 5 cr. 100 kgr. Marsilia 6 Iunie Grâu (luna curentă) 20 fl. 65 cr.­­Iulie Aug-19 fl. 70 b. 4 luni de la Noembrie 18 fl 90 b. Săcară (luna curentă) 11 fr. 25 b. (Iulie- Aug) 11 fr. 15 b. 4 luni de la Noembrie 11 fr 20 b. Oves 15 fr. 35 — 15 fr. 50 b. -100 d­gr Brăila, 7 Iunie. Grâu 14,500 hect ; 60 ljt fibre ;9 fr. 12—11 fr. Marțî II (23­ Iunie 1896. 1OHBftiiBiMgtwwwMWi nur mn mm imiumtuți ■—i wi» wgggfw 20 *|, b. hect. Porumb 13,160 hect ; 59 'J, — 60 i/4 libre ; 4 fr. 65—5 fr. 25 b. hect. CEREALE SOSITE Pe apă : Porumb 17800. Pe uscat: Grin 550, porumb 3300. POLICLINICA de COPII CASA DE SANATATE 51, Str. Teilor, 51 Policlinica de Copil s’a redeschis de la 1 Mar­tire a. c. D. doctor Rapaport special In boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci­i leu. ACADEMIA­­ ROMÂNĂ J Pal­iscar Euixe In ziua de 14 Iunie 1896, la orele 2 p. m., se va ține licitație orală în pretoriul Academiei Ro­mâne, calea Victoriei No. 135, pentru arendarea moșiei Ottetelișu, cu trupurile Bălcești și Bă­nești, moara și o via aflată pe moșia Ottetelișu, afară de Bătășani, pe un period de 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1897. Concurenții, pentru a fi admiși la licitațiune, sunt obligați a depune garanție provizorie lei 2000 în numerar sau efecte. Condițiunile de arendare se pot vedea la can­celaria Academiei în orî-ce zi de lucru, între o­­rele 2—6 p. m. (20).—221 B­oalele secrete d­e j» a a. < Z­ei­ța N­­ă r­tr­â i­e­a­s­că Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești sr. TIS­OR — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoss Consultații «Ie­sii 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICS Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10-12 dimineața Vindecarea asigurată. —­ Tratament special Consultațiunea numai 1 leu S’a redeschis Secțiunea Fumegațiunilor, re­mediu sigur contra boalelor syphilitice. Dr. C. BELCIUGÄTEANU — de la Universitatea din Neapole — No. 205.—STR. MOȘILOR.—No. 205 dă consultațiuni pentru BOALELE INTERNE și SIFILITICE orele de consultației—3 p. m. și 6—7 p. m. filoetor Vetese« DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) ș’a: ixx votat STRADA REGALA No.10 (etagiul I-iu. D-nu Antonio Giuliani PROFESOR DE MUZICA piano, cant și harmonie, compozitor și șef de orchestră, s’a stabilit în București, Intrarea Ro­­seti No. 7, și este la dispoziția onor, public care ar dori să profite de lecțiunile sale. Metod de pian special, prin care se garantează complecta învățătură în timp de un an. Curs de lecțiuni speciale pentru prepararea e­­xamenelor la ori­ce conservator. Pretențiuni mo­deste. 32.—(5) W* IMPORTANT VAR ALB GRAS DE C.­LUNG Fiind-că sub-semnatul am lichidat și m’am retras din societatea formată între sub-semnatul Solomon Haimovici și alții, remâind singur a’mî desface și vinde producțiunea fabricelor mele . Rog pe onora mea clientelă, care de mai bine de 10 ani le este cunoscută calitatea varului excelent ce produc, a mă onora ca și în trecut cu cererile necesare. Adresa în București, calea Griviței No. 134 la depozitul meu­ și la Rucăr prin C.­Lung la adresa sub-sem­natului. 167 Iosef Bunescu. SP Evantaliuri. Evantaliurî chinezești, pentru decoratului, frumos lucrate și picturate, cu preț de la 25­ bani până la lei 5.90 bucata. asi Evantaliurî de paie, din Florența, de o rară, frumusețe, de la 75 băni până la lei 1.80. TM Evantaliurî de hârtie, bani 10 bucata. Su- Frumoase evantaliurî mari de hârtie cu gravuri, bani 60 bucata. su Evantaliurî de pânză, cu picturile cele mai frumoase, cu lei 2.90 și 3.50. TM Evantaliurî de pânză și fir, foarte elegante și frumos picturate, cu lei 1.60. m­ Evantaliurî de pene pentru a­ scaru, de la leî 1.60 până la leî 10.50. m Evantaliurî de pene de struț, foarte ele­gante, de la 14 lei până la 20. == Evantaliurî de mătase și atlas cu picturi artistice și brodate cu mătase, de la leî 7.50 până la 25 lei. Nici cu 30% mai scump nu se găsește în Ro­mânia asemenea evantaiiuri. De vânzare la administrația ziarului «Univer­sul», str. Brezoianu No. 11, și la Sucursala eî, Calea Victoriei No. 102, București. Batista și Cravate BATISTE albe cu lei 2.40 duzina.—Batiste albe sau cu bordul colorat % olandă, cu lei 3.80 du­zina.—Batiste de olandă, garantat, albe sau cu bordul colorat cu leî 4.80 și*7.50 duzina.—Ba­tiste colorate cu lei 5.40, 7.80, 9.50 și 10.80 duzina. CRAVATE foarte frumoase cu 70 bani, leî 1.50, 1.80, 2.25, 2.60 și leî 2.90 bucata. De vânzare la administrația, ziarului «UNI­VERSUL», strada Brezoianu No. 11 sau la «SU­CURSALA», calea Victoriei No. 102, în fața Pa­­atului Regal.

Next