Universul, iulie 1896 (Anul 14, nr. 154-179)

1896-07-31 / nr. 179

xiftiversm . p. 179.­ tinge acești două microbi. Faptul este foarte important, căci știind că avem a face cu o gastro-enterită, putem îndată întrebuința mij­loace mai energice de vindecare. Se înțe­lege că cu tifosul este mai greu: încă o cauză de ivire a diareei este obi­ceiul de a înțărca copii în timpul căldurilor ca cele prin care trecem acuma. Stomacul copilului, neputându-se obișnui cu alimen­­tațiunea cea nouă, ușor se vor ivi fenome­nele de gastro-enterită. Hrana este elementul cel mai principal de care trebue să ținem seama vara. Nu vom mânca de­cât lucruri ușoare: nu pește, nu cârnați, nu salamuri sau substanțe care se descompun repede sub influența căldu­rilor, căci nu­ numiîrm­iferobiî produc de cele mai multe ori diareea"*i­i și toxinele adică otrăvuriife.; caiiî -rezultă din descompunerea substanțelor alim­entare. Alia de asemenea este elementul cel m­ai def seamă de care trebue să, ținem­­eamă­.- "7 Apa trebue ceartă ,și apoi lăsată să se ventileze safir-o Ahft’e'hr Cu piatră acră. Ar fi de dorit, se înțelege, să avem în capitală apă mai multă și mai higienică. Pe copii trebue să -i păzim mai ales, căci omul mare poate mai ușor rezista. Să nu-î lăsăm să mănânce toată ziua la fructe. Cei mici de tot să nu fie înțărcați în timpul căl­durilor și biberonul ar trebui suprimat, căci de multe ori nu produce de­cât nenorociri, mai ales vara. Dr. Miron. Gr. C. Caracal, faceți băi reci și luați vin de chină. Șt. I. Fin Loco, consultați un specialist. L. A. T. calea Griviței 80, sarea se lasă să se topească de cu seară până a doua zi. De H. Loco, va puteți vindeca. D-ra L. I. Loco, dați adresa d-voastră pentru a ve comunica ce aveți de făcut. C. P. T. Bul. Carol 138 Brăila, pentru boala d-voastră, nu se pot da consultațiuni la distanță. V. I. M. Bul. Elsabia 4, locuesc Bulevardul Carol și primesc zilnic între 2—5 p. m. I. G. L. Loco, luați bromură de sodiu 2 gra­me în 2 capsule înainte de culcare. H. I. Popa-Tatu, puteți să-i dați vinul copiilor. C. L. Loco, urmați tratamentul indicat de me­dicul d-voastră. 7. Ion Severin, duceți o viață regulată și ime­diat veți vedea efectul. Dr. Miron. Vindecarea tusei Daca sunteți bolnavi de influență, între­buințați renumitele capuri de catramină ale dr. Bertelli din Milan și ve veți vindica sigur și repede. Cei mai mari doctori din Italia întrebuințează aceste hapuri în contra influenței. Cum se știe aceste hapuri sunt premiate la 6 congrese medicale și apro­bate de Consiliul superior sanitar din Ro­mânia și Italia, vindecă si p­ur și repede ori­ce fel de tuse. O cutie co­tă numai 2.95, iar patru cutii, cari sunt destule pentru o cură complectă, lei 10.95. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Ad­ministrației ziarului «Universul», se vor re­fuza ca falsificate. De vînzare în provincie la toate farma­ciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No.­2, la drogheria Ilie Zamfirescu, Str. Academiei 4, la farmacia« Ochiul lui Dumnezeu­­», Victor Türinger, Calea Victoriei No. 154 și la Drogheria Fabini, calea Văcărești. Din Turcia (Coresp. particulară a ziarului a Universul») Constanti­nopol, 25 iulie. Bandele revoluționare din Macedonia După­­ știrile sosite din Salonic, în ulti­mele zile au­ avut loc în diferite puncte ale Macedoniei de sud, încăerări sângeroase în­tre bandele revoluționare grecești și trupele turcești. La o depărtare cam de vre-o 80 de k­ilometri de Seres a apărut o bandă compusă cam din 100 de revoluționari, cari a­u jefuit averile mai multor turci. Maho­medanii din împrejurimile Seresului s’au refugiat în oraș sau în alte localități. Trei bande compuse din câte 130 — 150 de oa­meni au luat pozițiuni în ținuturile mun­toase de la Karadzova. Din Atena se anunță că alte două bande de insurgenți au trecut în Macedonia. Una dintre acestea, compusă din 80 de inși, a venit cu bărcile până în golful Orfani, unde a debarcat. A doua bandă a avut lângă Melene o încăierare cu trupele turcești și a fost bătută. Numărul total al oamenilor care compun cetele revoluționare se ridică la 800. Comandantul trupelor din Macedonia Generalul de brigadă Ismail a fost numit comandant al trupelor turcești din Mace­donia și însărcinat cu stîrpirea bandelor re­voluționare. Ministrul de răsboiu a hotărît formarea de batalioane de geandarmi compuse din câte 1000 de oameni. Aceste batalioane vor fi formate din trupele de la Monastir, Sa­lonic și Cossovo. Trupele mobilizate în ținuturile cele mai primejduite (Argyrovastr’o, Monastir, Salo­nic) până la granița grecească vor fi sporite cu 20 de batalioane de recife, 27 de baterii și 9 escadroane. Armata aceasta e de ajuns spre a nimici cetele insurgenților. 2 lupte Lângă pasul Santaporos s-a întâmplat o nouă luptă între turci și greci. Aceștia au fost bătuți. 20 dintre ei au căzut morți în luptă. Lângă Silos, în partea de sus a Crassovei, a avut loc o altă încăierare între trupele turcești și insurgenți. Aceștia au fost înprăștiați. Ei au avut 8 morți și mulți răniți. Tulburările In Creta în unele mahalale din Caneea turcii au co­mis măceluri. Printre creștini domnește o panică nespus de mare. Musulmanii au a­­lungat pe creștini de prin case cu forța. Ei sunt stăpâni în oraș. E temere să nu se în­tâmple groaznice omoruri. Musulmanii sunt foarte furioși. Blocarea Cretei In cercurile politice de aici se asigură că Poarta e hotărîtă ca să blocheze singură Creta, dacă nu se învoiesc la aceasta cele­­l­alte puteri. La Caneea se așteaptă sosirea a trei va­poare italiene de résboiü. Toate prăvăliile din oraș sunt închise. Ați primit știrea telegrafică cum că gu­vernatorul general a fost prins de turci a­­fară din oraș și maltratat. Vice-consulul ru­sesc a fost insultat, iar vice-consulul Ser­­ros, de origină grec, a fost bătut cumplit de musulmani. Levant. UN PROVERB PE ZI Ochii sunt oglinda inimei. —­n prăvăliile d-lui Nae Săndulescu, cauzând și acestuia o pagubă de peste 20.000 lei. Târziu noaptea, focul a putut fi localizat și aceasta grație pompierilor care șî-a fi des­­voltat toată activitatea și toată priceperea ca el să nu se întindă și mai departe. Pagubele se urcă la cifra de un milion și cea mai mare pagubă nu o sufere de­cât casa Petcu care avea marfă în sumă de peste 250 mii lei.—Atât prăvălia d-lui Pet­cu cât și localul primăriei cum și casa d-lui Raducan Stănescu și magazinul d-lui Bratu sunt asigurate parte la societatea Unirea parte la Naționala. O CUGETARE PE ZI Unul din privilegiile proștilor e că ei nu înțeleg că plictisesc pe alții. CrlstiR elin Crainva Locuitorul Dumitru Bratu, di­n Craiova, trăia foarte rău cu ginerele său, din cauză că acesta mereu îi căuta pricină și câte o dată îl și bătea. Intr’una din zilele trecute, Drăguț, acesta e numele ginerelui, s’a luat din nou la ceartă cu socrul său. Bratu, înfuriându-se, a pus mâna pe un cuțit și, repezindu-se asupra lui Drăguț, i s’a împlântat în pântece. Drăguț a căzut la pământ. După câte­va ceasuri de suferință a în­cetat din viață. Omonitorul a fost arestat. rumb, s’a aprins miriștea și focul s’a în­tins până la o căpiță de pae de la care au mai luat foc și altele în număr de opt. Pompierii, ajungând la fața focului, au u­­dat cele­l’alte căpițe dinprejur și prin mij­locul acesta s’a localizat focul. IsceMM din Drăgășani lată câte­va­ amănunte în privința acestui mare incendiu, despre care am vorbit în numerele noastre de Vineri și Sâmbătă. .Touă, pe la orele 10 și jum. a luat foc o magazie a d-lor Petcu loan , frate, și focul s’a întins cu iuțeala fulgerului în toate cele­­l­ alte direcțiuni, așa că în scurt timp o fla­cără mare și un fum gros s’a întins peste tot locul, în­cât era temere a nu arde întreg orașul. D. Niță Mihăescu, ajutorul de primar, i­­mediat a făcut cunoscut la R.-Velcea d-lui prefect Crăsnaru care, după o oră, a și sosit la Drăgășani cu pompele din R.-Velcea,­­ când deja focul luase proporțiuni mari. Domnul prefect sosind la fața locului, a făcut cunoscut telegrafic d-lui ministru de interne cerând și ajutoare ca focul să poată fi localizat. După telegrama dată de d. ministru de interne au și pornit cu un tren special o parte di­n pompele din Craiova cari au a­­juns la Drăgășani pe la orele 3 și jum. p. m., iar după o oră au sosit și pompele din Slatina cari au venit in goana cailor pe șo­seaua județiană. Focul a nimicit în foarte scurt timp pră­vălia d-lor comercianți Petcu loan­e fe frate, o mare magazie de blane încărcată cu di­ferite mărfuri ; focul de aci s’a transmis o parte spre șoprurile și grajdurile primăriei iar cea­l’altă parte s’a întins spre partea dreaptă și stângă a orașului, prefăcând în cenușe localul primăriei cu toate gheretele ce se aflau în jurul lui, casa de locuit a d-lui Răducan Stănescu consilier comunal cum și alte mici dependințe. După ce focul a nimicit toată prăvălia cum și localul primăriei, s’a întins spre ca­sele cele mari ale d-lui Răducan Stănescu, unde în stagiul de sus locuia d. Iancu Stă­nescu, proprietar și fost deputat de Vâlcea, iar jos era un magazinul d-lui Ioan Bratu; atât marfa cât și cea mai mare parte din bagajele d-lui Iancu Stănescu au fost în scurt, timp pradă flăcărilor. Fiind temeri ca focul să nu se întindă și mai departe, toate pompele își concentraseră forțele apărând casele din partea stângă a orașului de unde începeau un lung șir de prăvălii, cu toate astea focul s’a întins și la lucru­ri Dm­ ToSI TLUîSI Cel mai mare turn din lume.—De când francezii au construit turnul Eifel, ceea ce a fost acum vre-o șapte ani, americanii nu s-au mai liniștit. Ei au căutat însă să se liniștească, cons­truind case cu cinci­spre­zece, două­zeci și chiar două­zeci și patru de caturi dar a­­ceasta nu însemna 300 de metri, înălțimea turnului Eiffel, și ei erau destul de supă­rați. In anul trecut, englezii au început de a­­semenea construcția unui turn de o mie de piciore (330 metri) la Wembley park. Aceasta nu a făcut puțin rău­ americanilor și eî s-au hotărît să ridice în marginea la­cului Michigam, nu departe de Chicago, un turn care să întreacă și pe cel al fran­cezilor și pe cel nou pe care -l construesc englezii. Acest turn va avea trei sute patru­zeci și ș­ase de metri și va costa 800.000 de dolari (4.000.000 lei). Planurile acestei lucrări, făcute de un ne­obosit inginer d. Proctor, au fost primite și adoptate în întregime de municipalitatea din Chicago, și lucrările de construire se vor începe fără întârziere. Ast­fel nu a dăinuit mult inferioritatea a­­mericanilor în această privință. După descripțiunea turnului care ne-a fost trimeasă și pe care o avem înaintea ochi­lor, turnul va fi format din patru caturi. Dintre aceste caturi numai în cel d’ințel pot încăpea 22.000 de curioși. O dată turnutriurminat,­ cele patru caturi și cele 10 ascensoare pline, «patru-zeci de mii» de persoane vor putea fi ținute în aer. Ast­fel onoarea yankee va fi scăpată. De alt­fel era­ sigur că americanii, ne­­plăcându-le să fie în nimic inferiori Euro­penilor, nu vor lăsa ca cel mai mare turn să fie pe pământul «lumei vechi», și ast­fel și-afi ajuns scopul și tot «lumea nouă» se va bucura și de posedarea acestei curiosi­­tăți. Populațiunea Regatelor­ Unite.­ Mai zilele trecute a apărut statistica oficială a populațiunei Angliei. Cifra totală a locuitorilor e de 41 milioane 500.000. Ea e ast­fel împărțită: 31 milioane în Anglia ; 4 milioane în țara Galilor și în Scoția; 6 milioane 500.000 în Irlanda. Ascendentul nașterilor asupra deceselor e de 131.320. Nu se constată nici o diminuare în emi­grări. Ținutul în care populațiunea e mai pro­ducătoare de copii e acela numit Montmet­­holier, din Irlanda. Orașul în care nașterile sunt mai nume­roase, e Gateshead. Din toate punctele de vedere, populațiu­nea e în creștere în Anglia și statisticianii englezi sunt foarte mulțu­mi­ți de aceasta. UN SFAT PE ZI _ Faina falsificată.—Pentru a cunoaște dacă făina e falsificată sau ba și de ce calitate e. «Revista internațională a falsificațiunilor și Analele farmaciei», publică un mod de ana­­liză foarte practic. Ne procurăm mai întâiu 3 feluri de făină măcinată cu piatră. Cele 3 feluri de făină se însemnează cu 00,0 și 1­in sau alte semne convenționale. Pentru a face încercarea, luăm o scândură de lemn neagră și ne dată la rindea, pe care punem o linguriță de cafea din una din cele 3 feluri de făină, apoi iarăși deo­sebit câte o linguriță de făină din cele­l­alte 2 tipuri, însemnăm cu creionul pe scân­dură locul fie­cărui fel de faină, precum și tipul ei. Dăm eșantilioanelor de făină forma de dreptunghiu lung în sensul transversal al scândurei. Luăm apoi o placă de sticlă uscată și o punem­ peste făină, o apăsam bine ca făina să formeze un fel de placă, dar având grije ca să nu se unească între ele probele. După aceasta ridicând sticla, aranjăm pro­bele cu un cuțit, așa ca să aibă forma unui paralelogram dreptunghic. Luăm atunci scândura cu probele de făină și o băgăm în sens oblic într-un vas cu apă, pentru ca ast­fel făina să nu se desli­­pească de scândură. Atunci se observă că fie­care fel de făină se colorează cu apa în mod deosebit. Proba 00, adică cea mai bună, este de o culoare galbenă—creme foarte deschis, proba 0 este mai galbenă și No. 1 mai galbenă de­cât cele 2. Prin comparațiune putem ști cărei calități aparține proba ce încercăm. O făină albastră este de obicei­ de o proastă cali­tate, dă o pâine închisă la culoare și nu crește la dospit. (AMENUNTE) Focul de la Ploești Sâmbătă, pe la orele 1 și jum. p. m., un incendiu s’a ivit în marginea Ploeștilor, a­­proape de cimitirul Rudul , un copil care păzea oile, făcând foc ca să’șî coacă pe­ Sinuciderea din str. Coțofeni Alaltă­ eri pe la orele 5 și jum., băiatul Vasile Ion, în etate de 21 auni, din str. Co­­țofeni No. 18, în capitală, și-a tras un glonț de revolver în piept. Trimis la spitalul Co­­lentina și întrebat de motivul sinucidere!, el a mărturisit cum că cauza este că a fost înrolat in armată. Cașul e foarte grav: încercarea de sinucidere din Cișmegiu ori de dimineață, pe la orele 4, sergen­tul No. 125, din grădina Cișmigiu, în ca­pitală, a fost atras de o detunătură de armă. Mergând în partea din­spre care venea zgo­­motul, a găsit, în apropierea movilei, întins pe bancă, pe fostul comisar de poliție și ofițer în rezervă, Max Alexandru. El își trăsese un glonț de revolver în țața stângă. Condus la spitalul Colțea, a fost pansat imediat. Rana nu prezintă nici un pericol. Se crede că mizeria ar fi cauza acestui act trist. 67 Martirii Căsătoriei Roman de Emile Richi abcurg PARTEA 1-a XVII Resemnare Cum a luat naștere în inima mea această dr­agoste și a prins rădăcini așa de adânci în­cât n’am putut-o smulge? Nu pot spune exact. Insă în curs d’un an am suferit în­grozitor, că eî trebue să afli, Angelo, că mé hotăr­îsem s’o ascund, mai cu seamă de d-la, s’o țin închisă în inima m­ea, templul eî, și s’o duc cu mine în mormânt fără ca nimeni s’o fi bănuit. Insă toată silința mi-a fost în zadar ; dra­gostea mea, pe care o credeam foarte tai­nică, a fost ghicită de mătușa d-tale. Dînsa mi-a făcut întrebări și n’am putut să mint; i-am mărturisit-o așa precum ți-o mărturi­sesc d-tale acum. Angelo, ceea ce vrea d-șoara de Broni­ere e fer­icirea mea și a d-tale. Ei bine, îți spun cu siguranță că fericirea asta o vom avea. Iți dau promisiune, jurământ solemn, că vei avea toate bucuriile acestei lumi. Lacrimi fericințî, pe cari Angela nu le mai putu opri, îî țîșniră din ochi. D. de Bloville nu văzu în aceste lacrimi de­cât o înduioșare cauzată de vorbele sale. De alt­fel, temendu-se ca d. de Bloville să nu’i facă întrebări, Angela zîmbi îndată și ’și luă batista pentru ca să ’și șteargă ochii. — Nu, nu le șterge, zise repede banche­­t­ul, lasă-se să curgă, ele sunt frumoase ; sunt prețioase pentru mine, scumpă Ange­lo, și pentru ca să le pot păstra aș vrea să le strâng într’o urnă de aur. In momentul acesta, d-șoara de Braniere, care nu se depărtase prea mult, se întoar­se în salon. — Eî bine? zise dânsa către d. de Blo­ville căruia ’i făcea întrebare din ochi. Suntem pe deplin înțeleși, eu și d-ra de Lessange, răspunse bancherul. Eu sunt mereu bunul séu amic ca odinioară, îmi încredințează viitorul său și e convinsă că voiü face tot ce voiu putea ca s’o fac fe­ricită. — O I­o­­ exclamă bătrâna d-șoară, în privința viitorului nepoatei mele nu voia fi nici o dată îngrijată. Schimbară încă câte­va cuvinte, apoi d. de Bloville se sculă ca să plece. Angela se ridicase asemenea. Logodnicul seu o sărută pe frunte ; apoi d-șoara de Braniere îl reconduse până la ușa apartamentului? — Pe când căsător­ ia ? îl întrebă dânsa. — O să iau acum toate dispozițiile pen­­tru ca nunta să se facă cât mai curând, r­ăspunse d. de Bloville. — Sunt nerăbdătoare să mă bucur de fericirea d-voastră a amândurora. Se despărțiră. D-șoara de Braniere se întoar’se în salon unde găsi pe Angela în picioar­e și căzută pe gânduri. — Ei bine, drăguța mea, zise dînsa, a­­cum ai vorbit cu el și ești sigură că el te iubește până la adorațiune. Ce,inimă An­gelo, ce inimă ! — Da, răspunse fata, d. de Bloville e foarte bun. D-șoara de Braniere luă pe nepoată­ sa în brațe și o sărută cu un fel de frenezie. Seara, Angela, retrăgându-se în camer­a sa­, se puse în genuchî și se rugă lui D-zeu ațintindu’șî privirea pe rînd asupra por­tretului mamei sale și al tatălui seu. După ce’șî termină rugăciunea, se ridică. Deschise dulapul și cutia cea mare în care își ținea bijuteriile. Luă d’acolo cutioara, în care ținea trandafirul de iarnă. Deschise cutioara și vreme îndelungată, cu ochii plinî de lacrămî, stătu în contem­plația acelei flori uscate. — Acum, murmură dînsa oftând, s’a sfârșit ; sacrificiul s’a săvârșit. Și floarea asta pe care mi-a dat’o dînsul nu mai poate fi pentru mine nici o amintire. Aic­i presimțirile lui nu l-au înșelat; și când mă gândesc că eu îi făceam imputări că e tr­ist și că are idei ciudate !... Nu credeam atunci, nu puteam să pricep că putea să se întâmple ceva care să ne sdro­­bească d­’agostea ! Sărmanul Peti’e, ce-o să zică dînsul, ce-o să gândească despre mine ? Stătu câte­va momente pe gânduri, apoi dând cap, urmă: — O să mă ’nvinovățească de nestator­nicie, de lăcomie poate și o să mă dispre­­țuească. Ei bine, așa și trebue, în chipul a­­cesta mă va blestema și va înceta d’a me iubi. După o nouă tăcere urmă iar’ășî: «— Angelo, mi-a zis dimisul după ce mi-a dat această floare, dacă într’o zi, din vr’o causă oare­car’e, nu vei putea să ’ți ții fă­­gădueala, apoi atunci nu vei avea nevoie să’m­i scrii ceva. Să ’mi trimiți pur și sim­plu această floare pe care ți-o dădui. Și eu când o voiu primi voiu înțelege. Da, urmă dînsa, așa mi-a zis dînsul. Scoase floarea și o sărută. — Sărăcuț trandafir, zise dînsa cu un glas înecat de plânsi sărutarea asta e pen­ Miercuri 31 Iulie ,12 August­ 1896 gară, Vasile Protopopescu, care venea cui trenul, a sărit din tren înainte de a se o­­pri. Nenorocitul, alunecând sub roate, i-au fost tăiate picioarele. A fost dus într’o stare disperată la spital. . ___­ — Oficiantul de la telegraf.— Pentru fie­care cuvânt trebue să plătești 5 parale. Nea Stan.— Pare că eu sunt prost; atunci o să te pui cu mine la palavre un ceas, două, ca să-mî iei toate paralele... 5 ®# Iei premift MT pentru omorîrea a orî­ ce fel de insecte ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Amn publicat știrea telegrafică despre cu­fundarea canonierei germane «Ib­is». Vaporul acesta, construit acum 20 de ani, se afla în extremul Orient. Terminându-și anii de serviciu în partea aceea, se întor­cea spre Germania. Lângă țărmul peninsulei chinezești Sh­an­­tung, vaporul «Ibtis» a fost surprins într’una din zilele trecute de o furtună violentă și trântit de niște stânci. Vaporul s’a cufundat numai de­cât. Din cei 85 de oameni cari co­npuneau e­­chipagiul, numai 13 inși au scăpat cu viață. Cei­l’alțî 72, între cari toți ofițerii, au pe­rit în valuri. Dăm pe pag­­i a numărului nostru de azi portretul comandantului canonierei «Ibtis», Otto Braun, s’a născut la Rheine. La 21 Aprilie 1877 a intrat în marină. In anul 1880 a fost numit sub-locotenent, la 1884 loco­tenent și la 1891 locotenent-căpitan. A ser­vit la început pe bordul vapoarelor «Adal­bert» și «Leipzig», cu Gări a făcut voiajuri în extr­emul orient. Otto Braun se însurase acum 8 ani. El lasă în urma sa o văduvă și un copil. Nenorocirea din Gara de Nord Alaltă-seară, pe când trenul de Călărași intra în ga­xa de Nord, șeful atelier­elor din J Cu acest nou și infailibil praf, ce noi prezen­tăm publicului, toate insectele ca: moliile, pă­duchii de lemn, puricii, muștele și altele, mor la cea d’întâi întrebuințare. Se acordă un premiu­ de 500 lei celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația zia­rului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 și în Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se vinde ziarul «Universul». PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 Fie­care cutie a acestor adevărate prafuri (Pe­tidre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului «Universul». ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.— «Times» se ridică, cu furie în con­tra ministerului de externe al Germaniei, acu­­zându-l că el ar fi inspirând ziarului «Koloische- Zeitung să scrie absurde violențe în contra An­gliei, relativ la tulburările din Creta. Confratele londonez spune că Germania a re­fuzat de­tot­dea­una de a participa la ori­ce mă­sură practică și afirmă că dacă blocarea Cretei ar fi fost decisă, Germania n’ar fi avut năvi disponibile. «Times» nu crede că guvernul german ar voi­ blocarea în mod serios, după cum spun ziarele. Austro-Ungaria.— Se scrie din Viena că­, orașul Brux e amenințat să fie nimicit că eî o­ parte din terenul pe car­e se află, a început să­ se prăbușească. Până acum au suferit stricăciuni, mari , case; ele au fost evacuate. O parte dini locuitori s-au refugiat pe câmp. Belgia.­ Cunoscutul comandant Lothaire era­ așa de sigur de a îi achitat de consiliul supe­­­rior pentru Congo, în­cât, înainte de a se da sen­­­tința, el înaintase actele necesare la primăria din Ixelles pentru publicarea căsătoriei sale cu d-șoarul Olga Van Hecke. Căsătoria va avea loc pe la sfârșitul lunei. Bulgaria.— I­x cercurile politice din Sofia se­ vorbește că guvernul e hotărît să concentreze­ un mare număr de soldați pe lângă granița ma­­cedoneană. O parte din rezerviști au fost che­­mați sub steag. Danemarca.­Curtea Danemarcei a fost avi­zată că regele Oscar al Suediei va face vizită­ familiei regale daneze, la castelul Fredensburg, pe timpul cât va sta în această reședință și Îm­păratul Rusiei. Se știe că Țarul este așteptat în Danemarca pe la mijlocul lunei lui Septembre. Elveția.­­ Din diferite părți ale Elveției vin știri despre inundații. Rîurile din cantonul Tes­sin s’au revărsat. Mahalalele orașului Lugano au fost inundate. Linia ferată între Chiavenna și Colico a fost distrusă pe o întindere de 4 k­ilometri. Franța.— In portul Havre au sosit doi mari­nari norvegieni, Georgelon și Frank Samuelson, care i au făcut voiajul de la New­ York într’o­ barcă lungă de 6 metri. Ei au străbătut ocea­nul în 62 de zile. Germania.— 700 de lucrători din basinul minier al Dortmundului s’au pus în grevă, din­ cauza concedier­iî unor tovarăși de a-i lor,­cuno­s­­cuț­i ca anarh­iști. Greviștii au făcut demon­­­strația înaintea palatului administrației minelor.. Câte­va­ trupe de soldați mențin ordinea. Grecia.­ Ziarele din Atena primesc știri în­­­grozitoare din Heraclion. Musulmanii au­ măce­lărit o mulțime de locuitori: bătrâni, femei și copii, și au profanat bisericele. Creștinii au op rat cu eroism catedrala. Mai mulți turci cari ai­ pătruns în ea, au fost omoriți. Italia.— A produs o urîtă­ impresie știrea că un anume Lesur, beat de absint, a omorît om lovituri de cuțit lângă gara Saint-Lazare, pe un emigrant italian. Când poliția a vreuit să -l ares­teze, lumea a intervenit căci criminalul spusese că a comis acest omor fiind­că voia să răzbune pe Carnot. Muntenegru.­ Se scrie din Cetinge că un cutremur de pământ a sguduit Viper­ partea ră­săriteană a țării și Albania­­­e sus. Nu s-a în­tâmplat nici un accident grav. Olanda. — Se vorbește în cercurile din Haga despre o apropiată remaniare ministerială. Mi­nistrul de justiție și cel de interne au de gând să se retragă. Portugalia.—Guvernul portughez va face un nou împrumut de 15 milioane de fr. Banii a­­ceștia vor fi destinați pentru complectarea ma­rinei de războiu și pentru armament, împrumu­tul se va face în Anglia. Rusia.—Rusia are absolută nevoe ca Italia să-i fie recunoscătoare făcându-se ca intermediară pe lângă Menelik, și de aceea Rusia pune obstacole tru d însul. Tu o să pleci acum în Algeria și să duci aceluia car’e te-a cules, ultimul meu adio­s parței Ramtui PARTEA II-a Virginia și martiră ! Cupa se revarsă Cristiana, nevasta lui August Mercelier, scr’isese directorului marelui magazin de noutăți care’î da de lucru, să trimită pe cine­va ca să ia confecțiunile pe cari le lu­crase și cari aveau să fie gata a doua­ zi. In același timp se ruga să nu i se trimită de lucru o săptămână căci avea de făcut haine pentru copiii săi și pentru dînsa. In adevăr, a d­oua­ zi lucrul era gata; veni un om de la magazin și ’i luă; curând după asta, tînera femee plecă și dînsa d’a­casă, după ce își sfătuise copiii să nu facă prea mare gălăgie și să fie cuminți în lipsa sa. Le făgădui de alt­fel să se ’ntoarcă cu­rând. (Va urma). ; J

Next