Universul, iulie 1896 (Anul 14, nr. 154-179)
1896-07-31 / nr. 179
xiftiversm . p. 179. tinge acești două microbi. Faptul este foarte important, căci știind că avem a face cu o gastro-enterită, putem îndată întrebuința mijloace mai energice de vindecare. Se înțelege că cu tifosul este mai greu: încă o cauză de ivire a diareei este obiceiul de a înțărca copii în timpul căldurilor ca cele prin care trecem acuma. Stomacul copilului, neputându-se obișnui cu alimentațiunea cea nouă, ușor se vor ivi fenomenele de gastro-enterită. Hrana este elementul cel mai principal de care trebue să ținem seama vara. Nu vom mânca decât lucruri ușoare: nu pește, nu cârnați, nu salamuri sau substanțe care se descompun repede sub influența căldurilor, căci nu numiîrmiferobiî produc de cele mai multe ori diareea"*ii și toxinele adică otrăvuriife.; caiiî -rezultă din descompunerea substanțelor alimentare. Alia de asemenea este elementul cel mai def seamă de care trebue să, ținemeamă.- "7 Apa trebue ceartă ,și apoi lăsată să se ventileze safir-o Ahft’e'hr Cu piatră acră. Ar fi de dorit, se înțelege, să avem în capitală apă mai multă și mai higienică. Pe copii trebue să -i păzim mai ales, căci omul mare poate mai ușor rezista. Să nu-î lăsăm să mănânce toată ziua la fructe. Cei mici de tot să nu fie înțărcați în timpul căldurilor și biberonul ar trebui suprimat, căci de multe ori nu produce decât nenorociri, mai ales vara. Dr. Miron. Gr. C. Caracal, faceți băi reci și luați vin de chină. Șt. I. Fin Loco, consultați un specialist. L. A. T. calea Griviței 80, sarea se lasă să se topească de cu seară până a doua zi. De H. Loco, va puteți vindeca. D-ra L. I. Loco, dați adresa d-voastră pentru a ve comunica ce aveți de făcut. C. P. T. Bul. Carol 138 Brăila, pentru boala d-voastră, nu se pot da consultațiuni la distanță. V. I. M. Bul. Elsabia 4, locuesc Bulevardul Carol și primesc zilnic între 2—5 p. m. I. G. L. Loco, luați bromură de sodiu 2 grame în 2 capsule înainte de culcare. H. I. Popa-Tatu, puteți să-i dați vinul copiilor. C. L. Loco, urmați tratamentul indicat de medicul d-voastră. 7. Ion Severin, duceți o viață regulată și imediat veți vedea efectul. Dr. Miron. Vindecarea tusei Daca sunteți bolnavi de influență, întrebuințați renumitele capuri de catramină ale dr. Bertelli din Milan și ve veți vindica sigur și repede. Cei mai mari doctori din Italia întrebuințează aceste hapuri în contra influenței. Cum se știe aceste hapuri sunt premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul superior sanitar din România și Italia, vindecă si pur și repede orice fel de tuse. O cutie cotă numai 2.95, iar patru cutii, cari sunt destule pentru o cură complectă, lei 10.95. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No.2, la drogheria Ilie Zamfirescu, Str. Academiei 4, la farmacia« Ochiul lui Dumnezeu», Victor Türinger, Calea Victoriei No. 154 și la Drogheria Fabini, calea Văcărești. Din Turcia (Coresp. particulară a ziarului a Universul») Constantinopol, 25 iulie. Bandele revoluționare din Macedonia După știrile sosite din Salonic, în ultimele zile au avut loc în diferite puncte ale Macedoniei de sud, încăerări sângeroase între bandele revoluționare grecești și trupele turcești. La o depărtare cam de vre-o 80 de kilometri de Seres a apărut o bandă compusă cam din 100 de revoluționari, cari au jefuit averile mai multor turci. Mahomedanii din împrejurimile Seresului s’au refugiat în oraș sau în alte localități. Trei bande compuse din câte 130 — 150 de oameni au luat pozițiuni în ținuturile muntoase de la Karadzova. Din Atena se anunță că alte două bande de insurgenți au trecut în Macedonia. Una dintre acestea, compusă din 80 de inși, a venit cu bărcile până în golful Orfani, unde a debarcat. A doua bandă a avut lângă Melene o încăierare cu trupele turcești și a fost bătută. Numărul total al oamenilor care compun cetele revoluționare se ridică la 800. Comandantul trupelor din Macedonia Generalul de brigadă Ismail a fost numit comandant al trupelor turcești din Macedonia și însărcinat cu stîrpirea bandelor revoluționare. Ministrul de răsboiu a hotărît formarea de batalioane de geandarmi compuse din câte 1000 de oameni. Aceste batalioane vor fi formate din trupele de la Monastir, Salonic și Cossovo. Trupele mobilizate în ținuturile cele mai primejduite (Argyrovastr’o, Monastir, Salonic) până la granița grecească vor fi sporite cu 20 de batalioane de recife, 27 de baterii și 9 escadroane. Armata aceasta e de ajuns spre a nimici cetele insurgenților. 2 lupte Lângă pasul Santaporos s-a întâmplat o nouă luptă între turci și greci. Aceștia au fost bătuți. 20 dintre ei au căzut morți în luptă. Lângă Silos, în partea de sus a Crassovei, a avut loc o altă încăierare între trupele turcești și insurgenți. Aceștia au fost înprăștiați. Ei au avut 8 morți și mulți răniți. Tulburările In Creta în unele mahalale din Caneea turcii au comis măceluri. Printre creștini domnește o panică nespus de mare. Musulmanii au alungat pe creștini de prin case cu forța. Ei sunt stăpâni în oraș. E temere să nu se întâmple groaznice omoruri. Musulmanii sunt foarte furioși. Blocarea Cretei In cercurile politice de aici se asigură că Poarta e hotărîtă ca să blocheze singură Creta, dacă nu se învoiesc la aceasta celelalte puteri. La Caneea se așteaptă sosirea a trei vapoare italiene de résboiü. Toate prăvăliile din oraș sunt închise. Ați primit știrea telegrafică cum că guvernatorul general a fost prins de turci afară din oraș și maltratat. Vice-consulul rusesc a fost insultat, iar vice-consulul Serros, de origină grec, a fost bătut cumplit de musulmani. Levant. UN PROVERB PE ZI Ochii sunt oglinda inimei. —n prăvăliile d-lui Nae Săndulescu, cauzând și acestuia o pagubă de peste 20.000 lei. Târziu noaptea, focul a putut fi localizat și aceasta grație pompierilor care șî-a fi desvoltat toată activitatea și toată priceperea ca el să nu se întindă și mai departe. Pagubele se urcă la cifra de un milion și cea mai mare pagubă nu o sufere decât casa Petcu care avea marfă în sumă de peste 250 mii lei.—Atât prăvălia d-lui Petcu cât și localul primăriei cum și casa d-lui Raducan Stănescu și magazinul d-lui Bratu sunt asigurate parte la societatea Unirea parte la Naționala. O CUGETARE PE ZI Unul din privilegiile proștilor e că ei nu înțeleg că plictisesc pe alții. CrlstiR elin Crainva Locuitorul Dumitru Bratu, din Craiova, trăia foarte rău cu ginerele său, din cauză că acesta mereu îi căuta pricină și câte o dată îl și bătea. Intr’una din zilele trecute, Drăguț, acesta e numele ginerelui, s’a luat din nou la ceartă cu socrul său. Bratu, înfuriându-se, a pus mâna pe un cuțit și, repezindu-se asupra lui Drăguț, i s’a împlântat în pântece. Drăguț a căzut la pământ. După câteva ceasuri de suferință a încetat din viață. Omonitorul a fost arestat. rumb, s’a aprins miriștea și focul s’a întins până la o căpiță de pae de la care au mai luat foc și altele în număr de opt. Pompierii, ajungând la fața focului, au udat celel’alte căpițe dinprejur și prin mijlocul acesta s’a localizat focul. IsceMM din Drăgășani lată câteva amănunte în privința acestui mare incendiu, despre care am vorbit în numerele noastre de Vineri și Sâmbătă. .Touă, pe la orele 10 și jum. a luat foc o magazie a d-lor Petcu loan , frate, și focul s’a întins cu iuțeala fulgerului în toate celel alte direcțiuni, așa că în scurt timp o flacără mare și un fum gros s’a întins peste tot locul, încât era temere a nu arde întreg orașul. D. Niță Mihăescu, ajutorul de primar, imediat a făcut cunoscut la R.-Velcea d-lui prefect Crăsnaru care, după o oră, a și sosit la Drăgășani cu pompele din R.-Velcea, când deja focul luase proporțiuni mari. Domnul prefect sosind la fața locului, a făcut cunoscut telegrafic d-lui ministru de interne cerând și ajutoare ca focul să poată fi localizat. După telegrama dată de d. ministru de interne au și pornit cu un tren special o parte din pompele din Craiova cari au ajuns la Drăgășani pe la orele 3 și jum. p. m., iar după o oră au sosit și pompele din Slatina cari au venit in goana cailor pe șoseaua județiană. Focul a nimicit în foarte scurt timp prăvălia d-lor comercianți Petcu loane fe frate, o mare magazie de blane încărcată cu diferite mărfuri ; focul de aci s’a transmis o parte spre șoprurile și grajdurile primăriei iar ceal’altă parte s’a întins spre partea dreaptă și stângă a orașului, prefăcând în cenușe localul primăriei cu toate gheretele ce se aflau în jurul lui, casa de locuit a d-lui Răducan Stănescu consilier comunal cum și alte mici dependințe. După ce focul a nimicit toată prăvălia cum și localul primăriei, s’a întins spre casele cele mari ale d-lui Răducan Stănescu, unde în stagiul de sus locuia d. Iancu Stănescu, proprietar și fost deputat de Vâlcea, iar jos era un magazinul d-lui Ioan Bratu; atât marfa cât și cea mai mare parte din bagajele d-lui Iancu Stănescu au fost în scurt, timp pradă flăcărilor. Fiind temeri ca focul să nu se întindă și mai departe, toate pompele își concentraseră forțele apărând casele din partea stângă a orașului de unde începeau un lung șir de prăvălii, cu toate astea focul s’a întins și la lucruri Dm ToSI TLUîSI Cel mai mare turn din lume.—De când francezii au construit turnul Eifel, ceea ce a fost acum vre-o șapte ani, americanii nu s-au mai liniștit. Ei au căutat însă să se liniștească, construind case cu cincisprezece, douăzeci și chiar douăzeci și patru de caturi dar aceasta nu însemna 300 de metri, înălțimea turnului Eiffel, și ei erau destul de supărați. In anul trecut, englezii au început de asemenea construcția unui turn de o mie de piciore (330 metri) la Wembley park. Aceasta nu a făcut puțin rău americanilor și eî s-au hotărît să ridice în marginea lacului Michigam, nu departe de Chicago, un turn care să întreacă și pe cel al francezilor și pe cel nou pe care -l construesc englezii. Acest turn va avea trei sute patruzeci și șase de metri și va costa 800.000 de dolari (4.000.000 lei). Planurile acestei lucrări, făcute de un neobosit inginer d. Proctor, au fost primite și adoptate în întregime de municipalitatea din Chicago, și lucrările de construire se vor începe fără întârziere. Astfel nu a dăinuit mult inferioritatea americanilor în această privință. După descripțiunea turnului care ne-a fost trimeasă și pe care o avem înaintea ochilor, turnul va fi format din patru caturi. Dintre aceste caturi numai în cel d’ințel pot încăpea 22.000 de curioși. O dată turnutriurminat, cele patru caturi și cele 10 ascensoare pline, «patru-zeci de mii» de persoane vor putea fi ținute în aer. Astfel onoarea yankee va fi scăpată. De altfel era sigur că americanii, neplăcându-le să fie în nimic inferiori Europenilor, nu vor lăsa ca cel mai mare turn să fie pe pământul «lumei vechi», și astfel și-afi ajuns scopul și tot «lumea nouă» se va bucura și de posedarea acestei curiosități. Populațiunea Regatelor Unite. Mai zilele trecute a apărut statistica oficială a populațiunei Angliei. Cifra totală a locuitorilor e de 41 milioane 500.000. Ea e astfel împărțită: 31 milioane în Anglia ; 4 milioane în țara Galilor și în Scoția; 6 milioane 500.000 în Irlanda. Ascendentul nașterilor asupra deceselor e de 131.320. Nu se constată nici o diminuare în emigrări. Ținutul în care populațiunea e mai producătoare de copii e acela numit Montmetholier, din Irlanda. Orașul în care nașterile sunt mai numeroase, e Gateshead. Din toate punctele de vedere, populațiunea e în creștere în Anglia și statisticianii englezi sunt foarte mulțumiți de aceasta. UN SFAT PE ZI _ Faina falsificată.—Pentru a cunoaște dacă făina e falsificată sau ba și de ce calitate e. «Revista internațională a falsificațiunilor și Analele farmaciei», publică un mod de analiză foarte practic. Ne procurăm mai întâiu 3 feluri de făină măcinată cu piatră. Cele 3 feluri de făină se însemnează cu 00,0 și 1in sau alte semne convenționale. Pentru a face încercarea, luăm o scândură de lemn neagră și ne dată la rindea, pe care punem o linguriță de cafea din una din cele 3 feluri de făină, apoi iarăși deosebit câte o linguriță de făină din celelalte 2 tipuri, însemnăm cu creionul pe scândură locul fiecărui fel de faină, precum și tipul ei. Dăm eșantilioanelor de făină forma de dreptunghiu lung în sensul transversal al scândurei. Luăm apoi o placă de sticlă uscată și o punem peste făină, o apăsam bine ca făina să formeze un fel de placă, dar având grije ca să nu se unească între ele probele. După aceasta ridicând sticla, aranjăm probele cu un cuțit, așa ca să aibă forma unui paralelogram dreptunghic. Luăm atunci scândura cu probele de făină și o băgăm în sens oblic într-un vas cu apă, pentru ca astfel făina să nu se deslipească de scândură. Atunci se observă că fiecare fel de făină se colorează cu apa în mod deosebit. Proba 00, adică cea mai bună, este de o culoare galbenă—creme foarte deschis, proba 0 este mai galbenă și No. 1 mai galbenă decât cele 2. Prin comparațiune putem ști cărei calități aparține proba ce încercăm. O făină albastră este de obicei de o proastă calitate, dă o pâine închisă la culoare și nu crește la dospit. (AMENUNTE) Focul de la Ploești Sâmbătă, pe la orele 1 și jum. p. m., un incendiu s’a ivit în marginea Ploeștilor, aproape de cimitirul Rudul , un copil care păzea oile, făcând foc ca să’șî coacă pe Sinuciderea din str. Coțofeni Alaltă eri pe la orele 5 și jum., băiatul Vasile Ion, în etate de 21 auni, din str. Coțofeni No. 18, în capitală, și-a tras un glonț de revolver în piept. Trimis la spitalul Colentina și întrebat de motivul sinucidere!, el a mărturisit cum că cauza este că a fost înrolat in armată. Cașul e foarte grav: încercarea de sinucidere din Cișmegiu ori de dimineață, pe la orele 4, sergentul No. 125, din grădina Cișmigiu, în capitală, a fost atras de o detunătură de armă. Mergând în partea dinspre care venea zgomotul, a găsit, în apropierea movilei, întins pe bancă, pe fostul comisar de poliție și ofițer în rezervă, Max Alexandru. El își trăsese un glonț de revolver în țața stângă. Condus la spitalul Colțea, a fost pansat imediat. Rana nu prezintă nici un pericol. Se crede că mizeria ar fi cauza acestui act trist. 67 Martirii Căsătoriei Roman de Emile Richi abcurg PARTEA 1-a XVII Resemnare Cum a luat naștere în inima mea această dragoste și a prins rădăcini așa de adânci încât n’am putut-o smulge? Nu pot spune exact. Insă în curs d’un an am suferit îngrozitor, că eî trebue să afli, Angelo, că mé hotărîsem s’o ascund, mai cu seamă de d-la, s’o țin închisă în inima mea, templul eî, și s’o duc cu mine în mormânt fără ca nimeni s’o fi bănuit. Insă toată silința mi-a fost în zadar ; dragostea mea, pe care o credeam foarte tainică, a fost ghicită de mătușa d-tale. Dînsa mi-a făcut întrebări și n’am putut să mint; i-am mărturisit-o așa precum ți-o mărturisesc d-tale acum. Angelo, ceea ce vrea d-șoara de Broniere e fericirea mea și a d-tale. Ei bine, îți spun cu siguranță că fericirea asta o vom avea. Iți dau promisiune, jurământ solemn, că vei avea toate bucuriile acestei lumi. Lacrimi fericințî, pe cari Angela nu le mai putu opri, îî țîșniră din ochi. D. de Bloville nu văzu în aceste lacrimi decât o înduioșare cauzată de vorbele sale. De altfel, temendu-se ca d. de Bloville să nu’i facă întrebări, Angela zîmbi îndată și ’și luă batista pentru ca să ’și șteargă ochii. — Nu, nu le șterge, zise repede banchetul, lasă-se să curgă, ele sunt frumoase ; sunt prețioase pentru mine, scumpă Angelo, și pentru ca să le pot păstra aș vrea să le strâng într’o urnă de aur. In momentul acesta, d-șoara de Braniere, care nu se depărtase prea mult, se întoarse în salon. — Eî bine? zise dânsa către d. de Bloville căruia ’i făcea întrebare din ochi. Suntem pe deplin înțeleși, eu și d-ra de Lessange, răspunse bancherul. Eu sunt mereu bunul séu amic ca odinioară, îmi încredințează viitorul său și e convinsă că voiü face tot ce voiu putea ca s’o fac fericită. — O Io exclamă bătrâna d-șoară, în privința viitorului nepoatei mele nu voia fi nici o dată îngrijată. Schimbară încă câteva cuvinte, apoi d. de Bloville se sculă ca să plece. Angela se ridicase asemenea. Logodnicul seu o sărută pe frunte ; apoi d-șoara de Braniere îl reconduse până la ușa apartamentului? — Pe când căsător ia ? îl întrebă dânsa. — O să iau acum toate dispozițiile pentru ca nunta să se facă cât mai curând, răspunse d. de Bloville. — Sunt nerăbdătoare să mă bucur de fericirea d-voastră a amândurora. Se despărțiră. D-șoara de Braniere se întoar’se în salon unde găsi pe Angela în picioare și căzută pe gânduri. — Ei bine, drăguța mea, zise dînsa, acum ai vorbit cu el și ești sigură că el te iubește până la adorațiune. Ce,inimă Angelo, ce inimă ! — Da, răspunse fata, d. de Bloville e foarte bun. D-șoara de Braniere luă pe nepoată sa în brațe și o sărută cu un fel de frenezie. Seara, Angela, retrăgându-se în camera sa, se puse în genuchî și se rugă lui D-zeu ațintindu’șî privirea pe rînd asupra portretului mamei sale și al tatălui seu. După ce’șî termină rugăciunea, se ridică. Deschise dulapul și cutia cea mare în care își ținea bijuteriile. Luă d’acolo cutioara, în care ținea trandafirul de iarnă. Deschise cutioara și vreme îndelungată, cu ochii plinî de lacrămî, stătu în contemplația acelei flori uscate. — Acum, murmură dînsa oftând, s’a sfârșit ; sacrificiul s’a săvârșit. Și floarea asta pe care mi-a dat’o dînsul nu mai poate fi pentru mine nici o amintire. Aici presimțirile lui nu l-au înșelat; și când mă gândesc că eu îi făceam imputări că e trist și că are idei ciudate !... Nu credeam atunci, nu puteam să pricep că putea să se întâmple ceva care să ne sdrobească d’agostea ! Sărmanul Peti’e, ce-o să zică dînsul, ce-o să gândească despre mine ? Stătu câteva momente pe gânduri, apoi dând cap, urmă: — O să mă ’nvinovățească de nestatornicie, de lăcomie poate și o să mă disprețuească. Ei bine, așa și trebue, în chipul acesta mă va blestema și va înceta d’a me iubi. După o nouă tăcere urmă iar’ășî: «— Angelo, mi-a zis dimisul după ce mi-a dat această floare, dacă într’o zi, din vr’o causă oarecar’e, nu vei putea să ’ți ții făgădueala, apoi atunci nu vei avea nevoie să’mi scrii ceva. Să ’mi trimiți pur și simplu această floare pe care ți-o dădui. Și eu când o voiu primi voiu înțelege. Da, urmă dînsa, așa mi-a zis dînsul. Scoase floarea și o sărută. — Sărăcuț trandafir, zise dînsa cu un glas înecat de plânsi sărutarea asta e pen Miercuri 31 Iulie ,12 August 1896 gară, Vasile Protopopescu, care venea cui trenul, a sărit din tren înainte de a se opri. Nenorocitul, alunecând sub roate, i-au fost tăiate picioarele. A fost dus într’o stare disperată la spital. . ___ — Oficiantul de la telegraf.— Pentru fiecare cuvânt trebue să plătești 5 parale. Nea Stan.— Pare că eu sunt prost; atunci o să te pui cu mine la palavre un ceas, două, ca să-mî iei toate paralele... 5 ®# Iei premift MT pentru omorîrea a orî ce fel de insecte ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Amn publicat știrea telegrafică despre cufundarea canonierei germane «Ibis». Vaporul acesta, construit acum 20 de ani, se afla în extremul Orient. Terminându-și anii de serviciu în partea aceea, se întorcea spre Germania. Lângă țărmul peninsulei chinezești Shantung, vaporul «Ibtis» a fost surprins într’una din zilele trecute de o furtună violentă și trântit de niște stânci. Vaporul s’a cufundat numai decât. Din cei 85 de oameni cari conpuneau echipagiul, numai 13 inși au scăpat cu viață. Ceil’alțî 72, între cari toți ofițerii, au perit în valuri. Dăm pe pagi a numărului nostru de azi portretul comandantului canonierei «Ibtis», Otto Braun, s’a născut la Rheine. La 21 Aprilie 1877 a intrat în marină. In anul 1880 a fost numit sub-locotenent, la 1884 locotenent și la 1891 locotenent-căpitan. A servit la început pe bordul vapoarelor «Adalbert» și «Leipzig», cu Gări a făcut voiajuri în extremul orient. Otto Braun se însurase acum 8 ani. El lasă în urma sa o văduvă și un copil. Nenorocirea din Gara de Nord Alaltă-seară, pe când trenul de Călărași intra în gaxa de Nord, șeful atelierelor din J Cu acest nou și infailibil praf, ce noi prezentăm publicului, toate insectele ca: moliile, păduchii de lemn, puricii, muștele și altele, mor la cea d’întâi întrebuințare. Se acordă un premiu de 500 lei celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. De vânzare în București la administrația ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 și în Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se vinde ziarul «Universul». PREȚUL UNEI CUTII BANI 60 Fiecare cutie a acestor adevărate prafuri (Petidre Universelle) va purta pecetea administrației ziarului «Universul». ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.— «Times» se ridică, cu furie în contra ministerului de externe al Germaniei, acuzându-l că el ar fi inspirând ziarului «Koloische- Zeitung să scrie absurde violențe în contra Angliei, relativ la tulburările din Creta. Confratele londonez spune că Germania a refuzat detotdeauna de a participa la orice măsură practică și afirmă că dacă blocarea Cretei ar fi fost decisă, Germania n’ar fi avut năvi disponibile. «Times» nu crede că guvernul german ar voi blocarea în mod serios, după cum spun ziarele. Austro-Ungaria.— Se scrie din Viena că, orașul Brux e amenințat să fie nimicit că eî o parte din terenul pe care se află, a început să se prăbușească. Până acum au suferit stricăciuni, mari , case; ele au fost evacuate. O parte dini locuitori s-au refugiat pe câmp. Belgia. Cunoscutul comandant Lothaire era așa de sigur de a îi achitat de consiliul superior pentru Congo, încât, înainte de a se da sentința, el înaintase actele necesare la primăria din Ixelles pentru publicarea căsătoriei sale cu d-șoarul Olga Van Hecke. Căsătoria va avea loc pe la sfârșitul lunei. Bulgaria.— Ix cercurile politice din Sofia se vorbește că guvernul e hotărît să concentreze un mare număr de soldați pe lângă granița macedoneană. O parte din rezerviști au fost chemați sub steag. Danemarca.Curtea Danemarcei a fost avizată că regele Oscar al Suediei va face vizită familiei regale daneze, la castelul Fredensburg, pe timpul cât va sta în această reședință și Împăratul Rusiei. Se știe că Țarul este așteptat în Danemarca pe la mijlocul lunei lui Septembre. Elveția. Din diferite părți ale Elveției vin știri despre inundații. Rîurile din cantonul Tessin s’au revărsat. Mahalalele orașului Lugano au fost inundate. Linia ferată între Chiavenna și Colico a fost distrusă pe o întindere de 4 kilometri. Franța.— In portul Havre au sosit doi marinari norvegieni, Georgelon și Frank Samuelson, care i au făcut voiajul de la New York într’o barcă lungă de 6 metri. Ei au străbătut oceanul în 62 de zile. Germania.— 700 de lucrători din basinul minier al Dortmundului s’au pus în grevă, din cauza concedieriî unor tovarăși de a-i lor,cunoscuți ca anarhiști. Greviștii au făcut demonstrația înaintea palatului administrației minelor.. Câteva trupe de soldați mențin ordinea. Grecia. Ziarele din Atena primesc știri îngrozitoare din Heraclion. Musulmanii au măcelărit o mulțime de locuitori: bătrâni, femei și copii, și au profanat bisericele. Creștinii au op rat cu eroism catedrala. Mai mulți turci cari ai pătruns în ea, au fost omoriți. Italia.— A produs o urîtă impresie știrea că un anume Lesur, beat de absint, a omorît om lovituri de cuțit lângă gara Saint-Lazare, pe un emigrant italian. Când poliția a vreuit să -l aresteze, lumea a intervenit căci criminalul spusese că a comis acest omor fiindcă voia să răzbune pe Carnot. Muntenegru. Se scrie din Cetinge că un cutremur de pământ a sguduit Viper partea răsăriteană a țării și Albaniae sus. Nu s-a întâmplat nici un accident grav. Olanda. — Se vorbește în cercurile din Haga despre o apropiată remaniare ministerială. Ministrul de justiție și cel de interne au de gând să se retragă. Portugalia.—Guvernul portughez va face un nou împrumut de 15 milioane de fr. Banii aceștia vor fi destinați pentru complectarea marinei de războiu și pentru armament, împrumutul se va face în Anglia. Rusia.—Rusia are absolută nevoe ca Italia să-i fie recunoscătoare făcându-se ca intermediară pe lângă Menelik, și de aceea Rusia pune obstacole tru d însul. Tu o să pleci acum în Algeria și să duci aceluia car’e te-a cules, ultimul meu adios parței Ramtui PARTEA II-a Virginia și martiră ! Cupa se revarsă Cristiana, nevasta lui August Mercelier, scr’isese directorului marelui magazin de noutăți care’î da de lucru, să trimită pe cineva ca să ia confecțiunile pe cari le lucrase și cari aveau să fie gata a doua zi. In același timp se ruga să nu i se trimită de lucru o săptămână căci avea de făcut haine pentru copiii săi și pentru dînsa. In adevăr, a doua zi lucrul era gata; veni un om de la magazin și ’i luă; curând după asta, tînera femee plecă și dînsa d’acasă, după ce își sfătuise copiii să nu facă prea mare gălăgie și să fie cuminți în lipsa sa. Le făgădui de altfel să se ’ntoarcă curând. (Va urma). ; J