Universul, octombrie 1896 (Anul 14, nr. 232-258)

1896-10-26 / nr. 254

Anul XIV.—No. 254 maav.­. .simnmmr.mmi.nm «w»»—­5 Bani in Capitala. 10 Bani in județe POLICLINICA de COPII CASA SE SĂNĂTATE 5 /, Str. Teilor, 5 / Dorrmu doctor l­a raport special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Se altoesce­­ vaccinează și se vaccinează cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea pentru săraci 1 sefi CASA DE SANaTATE 51, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYFHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se altoesce (vaccinează și revaccinează) cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea numai 1 l­u Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor syphilitice. Cu­ftmetate preț și garantat se efectuează și se repară dinți artificiali în aur și cauciuc. Asemenea curățitul, plumbatul și sco­sul. Dr. Th. F. Marovici, dentist, str. Știr­­beî-Vodă No. 30. 832 Doctor Teleseu DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA No. 10 (etagiul I-in) 583­33 Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultatiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi de pe­­­etodele cele mai noi.­­ _______ Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­lilis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la DOCTOR PETELENI Specialist în boale de femei, copil și ochi — CALEA R­AHO­VEI No. 80 — Consultațiuni. de la 8—10 a. m. și de la A—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 566­­­12 Doctorași ¥ lneș In urma unei practici îndelungate în spitalele din Paris dă Consultațiuni de maladii de Copii și Interne — Calea Moșilor No. 53 — Orele de consultatiuni de la 1—2 și 6-7 p. m. Pentru săraci gratis 624 30 Doctoral DRAGESCO s’a mutat strada Brezoianu No. 11 bis Consultațiuni de la 5—7 p. m. pentru maladiile chirurgicale si genito-urinare 729 (10) Dr.SFOENASu­ Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANĂ­ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1, 50b. visita în domiciliul bolnavilor și 1­1, 50­b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 219 Dr. Sterie N. Cercu IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiune cu celebritățile medicale și cu spe­cialiștii de la facultatea de medicină din Viena. 381 ______0 13oalele @© c5s*ete Neputința Bârbuleascâ Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­al și fără durere și împedicare, după experiență la 24 ani de specialitate in boli lumești Dr. TDO _ No. 1, STRADA EMIGRATUI, No. 1.­­ Intrarea numai prin strada sfinții Voavea Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Sâmbată, 26 Octombrie (7 Noembrie) 1896. CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Vineri, 25 Octombrie.—Marcial și Mar­tine. Catolic Vineri, 5 Noembrie.—Leonhard. Res. soarelui 6.46 Ap. soarelui 4.41 Inginerul Resaseo. — (Vezi explicația). București, 25 Octombrie Cursuri practice Un lucru curios, pe care de­sigur i-au observat toți acei cari își trudesc mintea cu interesul public în țara noastră, e ca multă vreme trebuește până să se­­ îndrepteze la noi un zeu. In alte­­ori, greu se ajunge la recunoașterea unei stări de lucruri nemul­­țumitoare, lumea se ceartă timp îndelungat până a admite că e­rau ceea ce e; clar odată răul recunoscut, toți se pun pe muncă, găsesc leacul și îl aplică. La noi, aproape pe dos se petrec lucru­rile. Se recunoaște zeul numai de­cât... dar nu se îndreptează. Trec ani d­upă ani și lu­crurile se păstrează în aceeași stare, deși lumea se plânge mereu. O ilustrație la acest defect național, ne dă starea agriculturei noastre. Nu veți găsi om — chiar din acei cari habar n’au­ de cum stau lucrurile afară din barierele orașului—care să nu se plângă de starea agriculturei. Și cu adevărat, e nemul­­țumitoare starea acesteia; afară de câți­va proprietari mari, cari fac cultură sistema­tică și întrebuințează metode moderne, în colo se lucrează în chipul cel mai primitiv. Dar, deși răul se recunoaște de toată lu­mea, deși se vorbește de el prin discursu­ri în Parlament și întruniri, ori prin ziare, nimeni nu face nimic pentru îndreptarea lui. Vremea trece, și prin necontenitele progrese ce se săvârșesc în alte părți, prin efienirea productelor agricole, răul devine și mai simțitor, paguba și mai mare. Și doar guvernele care se succedă la noi ar avea cel mai mare interes să facă tot posibilul pentru ridicarea agriculturei. In afară de grija ce trebue s’o poarte guvernele pentru buna­ stare obștească, ir tai­e, în adevăr, o altă grijă mare pentru guverne, anume­ aceea de a spori neconte­nit resursele Statului. Cheltuielile cresc mereu și miniștrii de finanța dau din colț în colț ca să scape de debici­turi și să încaseze atât cât lu trebuie. Cum la noi agricultura e baza avuției na­ționale și budgetul, în definitiv, tot pe agri­cultură se reazimă, guvernele ar trebui deci să se gândească in primul loc la ridicarea acesteia. Dacă, de pildă, agricultorii noștri ar pro­duce numai de două ori mai mult și mai bine decât produc—lucru foarte posibil fiind dată bogăția pământului nostru—e vădit că bugetul ar mai putea crește fără nouă dări și că încasarea veniturilor ar fi mai sigură, adică primejdia deficitului mai mică. * • * Multe mesuri ar fi de luat în vederea a­­cestui scop. Pentru astă­zi ne vom mulțumi să e spunem una, foarte lesne de luat și fără multă cheltuială. Țăranii noștri lucrează foarte rău și nu știu să tragă din pământ tot folosul pe care l’ar trage, dacă ar îngrășa pământul, dacă ar ara cum se cade, dacă ar îngriji sămânța, dacă s’ar asocia pentru a-și procura instru­mente bune și pentru diferite operațiuni agricole, cari reușesc mai bine dacă se fac cu puteri unite. Să așteptăm de la școala noastră de a­­gricultură, de la cele două școli practice și de la ferma-model îndreptarea acestui rău, înseamnă că așteptăm ceva imposibil. Ce pot ajunge aceste puține instituțiuni la o țară ca a noastră ? Cu toate astea, ar fi cu putință să facem ceva pentru a instrui măcar cât de puțin pe țăranii noștri, pentru a-i scoate din păgu­­bitoarea rutină în care stau cufundați și sunt amenințați să mai stea încă multă vreme. Un mijloc pentru ajungerea acestui scop ar fi înființarea de cursuri practice. La anumite epoci ale anului s-ar putea trimite oameni anume pregătiți, cari să a­­rate țăranilor cum trebue să-și hrănească pământul, cum trebue să-și îngrijească să­mânța, cum trebue să are, ele. încetul cu încetul, anul acesta într’o parte a­­ erei, la anul în altă parte, am ajunge la ceva. In același timp, ar trebui să li se explice țăranilor foloasele asociațiunilor agricole. Din Italia Corespionda particulară a ziarului «Universul«­ I­oria, 22 Octombrie. Situația In Africa Da­că­ de dimineață cercurile politice și zia­riștii se pasionează cu privire la situația din Eritrea, care, de câte­va ziare oficioase, e zugră­vită ca neasigurătoare, pe când de alții e consi­derată ua perfect normală. Cu toate acestea ca cronicar sunt dator să vă spun ce se scrie prin ziarele de aci. Din ziarul «Roma» E foarte sigur că granițele coloniei, pentru un moment nu sunt amenințate, dar prevederile pe care guvernul le ia pe fie­care zi, în urma ce­rerea generalului Baldissera, lasă să se prevadă că situația în Africa, dintr’o zi întralta, poate să devie gravă și periculoasă. Ministrul dn rasboin a ordonat comandamen­tului depozitului pentru Africa, la Neapole, de a trimite în Eritrea 60.000 de puști noul, tot atâtea săbii-baionete, o mare cantitate­­ de cartușe și material de răsboiii, de diferite s­teluri. Intre altele a dispus pentru furnitura de­­ scânduri și grinzi, pentru­ construirea de barăci. Materialul va fi expediat puțin câte puțin cu­­ picoscafele care merg la Massanah și va trebui­­ să fie în Africa pe la sfârșitul lunei Noembrie.­­ S’a ordonat ca armele destinate pentru Eritrea j să fie în cel mai scurt timp gata în acel de­pozit. In fine se asigură din favor bine informat, că în curând câte­va batalioane vor pleca la Mas­­sallah, spre a Întări garnizoanele coloniei, mai ales acelea de pe frontiera de la Mareb la Be­­lesa și la Muna. Din ziarul «Italia Militară» Preparativele generalului Baldissera sunt mă­suri de simplă precauțiune, pe care face foarte bine că­ro ia. Ajutoare n’au­ fost cerute și deci n’au fost trimise, dar trupele sunt gata, dacă el le-ar cere, și e sigur că ele vor fi trimise, dacă va fi nevoie. Hașiî de la graniță n’au­ făcut, și nici nu do­vedesc că vor să facă vre­ o mișcare. Despre ceea ce face sau vrea să facă Menelik, nu se știe nimic, fiind-că n’a sosit nici o știre de la Ne­­razzini. Din ziarul «Fanfulla» Ultima telegramă trim­easă de generalul Bal­dissera, către ministrul de război, spune ast­fel: «Totul e liniștit la cele două granițe». Se știe că Africa este țara surprinderilor, și guvernul italian, după cum e și datoria sa, "a pregătit și gata pentru ori­ce eventualitate. Chiar azi, de-ar fi nevoe, s'ar putea trimite în Africa și două corpuri de armată. Acest fapt trebue să încredințeze țara și să o facă să nu fie de loc neliniștită. Guvernul Rudini o doritor de pace și are o de­plină încredere că o va putea încheia în mod ono­rabil. Intr’un caz contrariu, când pacea nu s’ar putea incheia, Italia e pregătită la ori­ce și de asta-d­ată e sigură că victoria e de partea ei. Ultimele știri din Africa Sed dimineață a sosit din Massallah la Nea­pole, după o călătorie de opt zile, piroscaful «Sempione» cu 36 militari și burghezi. Intre militari, sunt și două răniți în lupta de la Adua. La Massauah e foarte cald și termometrul a ajuns la 38 grade. Orașul e în­ perfectă liniște. La granițe mișcarea rașilor da oare­care Îngri­jiri, dar generalul Baldissera, care se află la As­­mare, are ochiul veghetor. Circulă zvonul la Massallah că Menelik s-a mișcat din rezidența sa spre a se apropia de granițele italiane , dar se presupune că aceste mișcări sunt făcute în scopul da a da un fel de răspuns la lucrările de apărare ale italienilor. Geniul militar continuă în lucrările sale de fortificare și soldații italieni nu se obosesc in a ridica barăci și a face drumuri. Sinuciderea unui colonel Vine știrea din Catania că colonelul Armani, comandantul reg. 93 de infanterie, s’a sinucis ieri de dimineață in locuința sa. El și-a tras trei gloanțe de revolver in cap. Transportat la otel, a murit pe drum. Nu se cunoaște motivul acestei hotărîri funeste. Locuitorii sunt adânc impresionați, fiind­că Armani și familia sa sunt foarte cunoscuți și stimați. Sinuciderea Ia tren a unui ziarist ieri la orele 3.30, în gara Padua, la sosirea trenului ce venea din Veneția, toată lumea ea se afla pe peron a fost tare impresionată. Intr’un vagon de cl. 1 s’a găsit cadavrul unui ttnSr de 21 de ani, îmbrăcat cu cea mai mare eleganță. Nenorocitul ținea în mână revolverul cu care își dăduse moartea. ’ Din hârtiile găsite asupra lui, s’a constatat că cadavrul era al ziaristului Venetian Augusto Schuiolli. El se sinucisese trăgendu’și un foc de revol­ver în tâmpla stângă. Se zice că motivul acestei tragice hotărîri ar fi dragostea. Furiile unui bătrân amorezat Un anume Rita Giovani, de 51 de ani, un fost carabinier, căruia ’i lipsește mâna stângă și , în momentul de față portar la Turin, frecventa de câți­va ani o familie, anume Roggiero, din care făcea parte o fată anume Francesca, în vâr­stă de 23 de ani, lucrătoare, care de căt­va timp rămăsese văduvă. Rita, înamorându-se de frumoasa văduvioară, concepuse ideea de a o lua de nevastă, dar a­­ceasta, la declarațiile lui, rîdea cu hohot și T îsgonea. Alaltă­ seară, pe la orele 10, pe când Rua în­soțea a­casă pe Francesca, a reînoit declarațiile sale pe lângă ea. Francesca a refuzat și atunci Rua scoase­­ un revolver și trase un glonț în capul femp­ei

Next