Universul, iulie 1897 (Anul 15, nr. 150-176)

1897-07-31 / nr. 176

Anul XV.—No. 176. ,i­. Redacția și administrația, strada Brezo­­ianu No. 11, București.—Telefon No. 297. Ori­ ce tuse vindecata Cine vrea să se vindeca sigur și în scurt timp de ori­ ce tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale cele­brului chimist dr. Bertelli din Milan, apro­bate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95 ; patru cu­tii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la dro­gueria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la dragueria la «Câinile Negru» Ion Telzu, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștam­pila administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. JEroalele secret © Neputința Bărbătească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). Dr. THOR — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Br.SPOEIARU Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Assski si Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 — Consmitsținnî pentru ori­ca boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate ,din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­­. 50 b. consultația, de asemenea au un scăzăm­ânt însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi AAA^SAAWVWsAAA'Vv'WWS Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la DOCTOR PETELENI Specialist In boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultatțiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p­. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 VVN»AA<^AA«^NAA/VvNA/VS/VSA/V^ Doctorul VINEȘ — MEDIC AL SPITALELOR EFORIEI — Specialist în boale de copil din spitalele din Paris Consultațiuni de maladii nervoase, orele 1—Sp.m. — Strada MINERVEI No. 11 — 612 (dă în strada Clemenței) 15 Clinica Gynecologiei —Piața Sf. Nicolae Șelari, lângă otelul Colaro­^ Consult si b­ini gratuite PENTRU BOALELE DE FEMEI ȘI SARCINI se dau în toate zilele de la 5—7 p. m. de către Doctorul Paul Eleuterescu de la facultatea din Paris, fost ajutor la clinica obstetricală de ginecologice a acelei facultăți, membru corespondent al societăței obstetricale din Franța. Consultațiuni cu plată se dau la domiciliul d-lui doctor, strada Armenească No. 10,­­în fața stră­­zei Italiene­, de la 3—4 p. m. 617.—(8) SEPARATISM DE CEASCAR 816B gi­ Croatis­­m Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ei e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac de­cât să le strica mai rău. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săI, a adus chiar din El­veția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasor­nic de reparat, să vie la Universul, strada Bre­­zoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai oftîn de­cât ori­unde. Se garantează mersul regulat al ori­cărui ceasornic reparat in atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis. Intre orele 12—1 și jum., atelierul de repara­tion­ este închis. mnűc. 5 Bani in Capitală. K) Bani în județe CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Mercurî, 30 Iulie. — Ap. Sila și Silvan. Catolic Mercurî, 10 August.—Titu. Ros. soarelui 4.59 Ap. soarelui 7.10 D. Gheșof, ministrul de finanțe al Bulgariei.—(Vezi explicația). București, LO Iulie RELAȚIE CU BULGARIA E un adevăr netăgăduit că vizita prințului Ferdinand al Bulgariei a fost o surprindere pentru toată lumea noastră politică și neo­ficială. După atacurile nesăbuite contra României, făcute de pressa bulgară (chiar oficioasă), de oameni politici (chiar primul ministru al Bul­gariei, d. Stoilow), numai la așa ceva nu se putea aștepta nimeni. Era evident că Bul­garia se angajase într’o politică de aventuri cu desăvârșire vătămătoare păcei generale și contrară intereselor noastre. In asemenea condițiuni, era mai curând de așteptat ca prințul Bulgariei să ne încon­jure. Totuși, a venit să facă vizită Regelui nos­tru , și faptul acesta, din ori­ce punct de vedere ar fi privit, are o deosebită impor­tanță. După o provocare așa de îndrăzneață, ur­mată de o retractare­ foarte dureroasă pen­­tru Bulgaria, venirea prințului Ferdinand la Sinaia a fost, fără îndoială, un act greu de făcut. Dacă s’a făcut totuși, și ori în ce scop s’ar fi făcut, această vizită dovedește însem­nătatea politică pe care și-a câștigat-o Ro­mânia și Regele Carol. Nu se poate trece peste România — iată adevarata semnificare a vizitei prințului Fer­dinand la Sinaia , nu se poate trece, chiar fiind în serviciul unei mari Puteri. De­sigur că aceasta e o satisfacție îndes­tulătoare pentru neajunsurile ce am avut să îndurăm de un timp încoace de la vecinii Bulgari, neajunsuri pe cari nici într’un chip nu le-am meritat. Ce va fi însă în viitor ? Vor reveni vecinii noștri cu adevărat la sentimente mai echitabile față de noi ? Dacă ar fi să judecăm după ținuta pre­sei bulgărești în timpul vizitei Principelui Ferdinand, ar trebui să răspundem afirma­tiv , pe când ziarele noastre au­ fost—și cu drept cuvînt­­ destul de reci în această o­­caziune, ziarele bulgărești s’au­ arătat căl­duroase pentru România și Suveranul ei. Pe de altă parte, atât în toastul ținut la prânzul de gală de la Peleș, cât și în con­vorbiri cu diferite personaje din lumea noas­tră oficială, Principele Ferdinand s’a arătat recunoscător pentru primirea ce i-a făcut Regele nostru. Astea ar fi semne de îmbunătățire a re­lațiilor. Se pare însă că trebue să primim aceste semne cu oare­care rezervă. In adevăr, oficioasa «Voința Națională» a publicat în numărul seu de Marți un arti­col din care poate ori­cine să înțeleagă că îmbunătățirea relațiilor noastre e o chestie de viitor. «Voința» amintește atacurile din presa și Parlamentul Bulgar, amintește legăturile vechi dintre Români și Bulgari, precum și serviciul făcut cu prețul sîngelui în războiul din 1877-78,­ și după toate astea crede ne­cesar să observe că «nimic n’ar legitima o schimbare­ a relațiunilor bune dintre cele două țări. In limba oficioasă nu se vorbește, fără nevoie, de asemeni lucruri. Mai departe, ca răspus urărilor făcute României de presa bulgară, Voința amin­tește vecinilor bulgari nenorocita experiență făcută de Grecia și urează principatului ve­cin să urmeze exemplul României. Reproducem acest pasagiu din organul guvernului, fiind cu deosebire important: «Noi urăm Bulgariei, astă­zi ca și în­tot­­dea­una, ca să voiască și să știe a urma pilda politicei pacînice de pe urma căreia țara noastră a cules roadele de cari se bu­cură astă­zi. Bulgaria are înaintea ochilor ei, exemplul de ceea ce poate realise, în­tr’un scurt timp, o țară mică, prin înțelep­ciunea suveranului ei, întregindu-se și spri­­jinindu-se reciproc cu munca și stăruința patriotică a întregei națiuni». Dacă nu ne înșelăm, aceasta era să zică cum că de aci înainte se vor restator nici bunele relații dintre România și Bulgaria, dar că nu sunt încă restabilite. In ceea ce ne privește, noi dorim ca ve­cinii bulgari să -și dea bine seama de inte­resul reciproc ce-l avem de a trăi în bune relațiuni. Dacă marele Puteri au interese, noi ro­mânii și bulgarii avem și noi interesele noastre, pe cari nu trebuie să le pierdem din vedere în vâltoarea politicei generale. Vom fi foarte bucuroși, dacă vom avea de înscris, chiar într’un viitor apropiat, fapte dovedind că vecinii de peste Dunăre împărtășesc acest punct de vedere. D­in Rusia (Coresp. particulară a ziarului UNI­VERSUL) Petersburg, 26 iulie Vizita împăratului Germaniei.—Pregă­­tirile pentru primirea matrozilor germani Noaptea trecută a plouat aci într’una ; azi e vremea foarte frumoasă. Se lucrează încă cu ac­tivitate la decorarea stradelor, până și în cartie­rele cele mai depărtate ale orașului. Regia mo­nopolului tutunurilor a trimis 4000 de pachete de țigări pentru a se distribui marinarilor ger­­giani. Deosebit de arta primăria Petersburgului Jeul, 31 Iulie (12 August) 1897, va da mese, în trei seri d’a rundul, la. Câte 500 de oameni ai escadrei germane su­b­ grădina zoo­­­logică. „­­ Direcția căilor ferate a trimes un mare numeri de bilete de liber parcurs pe diferite linii pentru­ ofițerii și soldații germani cari vor vrea să facă­ excursiuni prin Rusia. Toate teatrele și localurile de petrecere din Petersburg au trimes carte de liberă intrare la același scop. Bogătașii ruși au dat sume de bani cu­­ care se vor cumpăra diferite daruri pentru nemți. Intra alte reprezintatii de gală la cari vor asista împărații, împărătesele și suitele lor, va avea loc una pe insula Olga, de pe Neva, sub cerul liber, într’un loc înconjurat cu vițș de vie și unde s’au instalat mii de lămpi electrice. Sosirea La 8 ore dimineața, un mare număr de va­­poare. Intra cam­ unul cu colonia germană, altul cu reprezentanții presei, iar altele încărcate de­ public, au pornit întru întâmpinarea yachtului «Hohenzollern.» O m­ulțime imensă de lume era grămădită pe amândouă malurile Nevei. La 11 ore se zări în depărtare fumul de la va­poarele germane și după un sfert de ceas tunu­rile începură să bubure, salutând yachtul «Ho­henzollern», care înainta în golf în fruntea u­­­nei escadra strălucite și pe al cărei bord răsunau­ notele răpitoare ale unui imn. Vaporul Coloniei germane s’a dus mai departe ca toate, înaintea yachtului Hohenzollern. Uralt entusiaste și furtunoase se ridicară acum de pe toate vasele, pentru perechea imperială germana. Când împăratul Wilhelm se arătă pe puntea de comandă, muzicele de pe vasele rusești, apro­piate, intonară imnul german. Tunurile cont­i­nuau a­bubul și uralele țineau într’una. Yachtul Hohenzollern ridică acum trei steaguri mari și frumoase, cel rusesc, cel german și acela al ca­sei imperiale germane și trecu încet pe dinain­tea bastimentelor rusești de răsboiul, împăratul Wilhelm saluta în toate părțile de pe puntea de comandă. Punct la amiaza căzu ancora yachtului Hohen­­zollern și alte bubuituri de tun anunțară de la Peterhall plecarea yachtului Alexandra cu pere­chea imperială rusă. Alexandra ancoră in apro­­­piere de Hohenzollern. Țarul și țarina, urmați de marele duce Alexie și de ambasadorul ger­man, prințul Radolin, se cobortră într’o barca p­entru a veni pe bordul yachtului Hohenzollern­^­arul și marele duce purtau uniforme de amap' rabi germani. Când dînșii călcară pe prima treaptă­ a yachtului Hohenzollern, împăratul Wilhelm veni repede înaintea lor. Mai intéii s'au îmbrățișat și s’au sărutat îm­­părătesele de mai multe ori, cu căldură. Apoi s'au îmbrățișat și s’au sărutat împărații de trei ori. In urmă împărații au sărutat mâinele im­­­perăteselor, iar acestea i-au sărutat pe frunte. Țarul a făcut surpriză împăratului Wilhelm, numindu-l amiral al flotilei rusești și predân­­du-i în același timp și uniforma respectivă fi4­cută după o măsură exactă, de care nu se știe cum și-a procurat-o țarul. După ce vorbiră un sfert de ceas pe bordul yachtului «Hohenzollern», se cobortră cu toții în bărci și se duseră pe bordul yachtului «Alexan­­­dra» și porniră spre Peterdorf în sunetul im­­nului german și al celui rus, al uralelor și în mijlocul fâlfâirilor de batiste și a înălțărilor de pălării. Pe debarcaderul de la Peterd­orf aștern­tațl marele ducese, marii duci, Înalții demnitari ruși, precum și Cancelarul german, prințul de Hohenlohe și secretarul de Stat de Bülow, cari se duseseră cu câte­va zile înainte la Petersburg dimpreună cu personalul ambasadei germane. La apropierea «Alexandrei» răsunară pe mal alte muzici și se văzu la o mare înălțime o tablă colosală cu aceste cuvinte în litere de aur : Imperator­ et regi Guilelmo 11. Salve ! După debarcare, majestățile germane salutară pe marile ducese și pe marii duci. S'a ținut în urmă cerc, la care Țarul a stat cam mult de vorbă cu Hohenlohe și cu Bülow. Trecând pe dinaintea companiei de onoare, Wilhelm II salută în limba rusă. Iar soldații ruși strigară: D- zei­ să’ți dea viață lungă! După ce împăratul Wilhelm mai adresă câte­va cuvinte unora din soldații ruși, începu defi­­larea, în sunetul muzicilor. Apoi împărații se urcară în trăsură, având înainte o sob­ie din garda imperială; după dânșii veneau cele două, împărătesc într’o trăsură de aur, trasă «a la Dau­­mont» de seus» cai; în a treia trăsură erau prin­țul Henrric, fratele împăratului Germaniei și ma­rele duce Vladimir; urma altă sotnie din gardă și veneau apoi un mare număr de trăsuri de gală ale Curiei, cu suitele. Cortegiul, ast­fel for­mat, se îndreptă către,palatul cel mare, printre șirurile de soldați și miile de privitori. La pa­latul cel mare răsunară din nou imnurile națio­nale și compania din regimentul de gardă din Petersburg, care trebue să servească de gardă­ împăratului german, prezintă armele, împărații trecură pe dinaintea frontului, apoi trupele por­niră într’un marș de paradă. Țarul și țarina conduseră apoi pe împăratul și împărăteasa Germaniei în apartamentele lor, unde avu loc un dejun de familie în cerc restrîns. Suitele au luat loc într’o altă parte a palatului. După masă, contele Muraviev a adus d-lui Bülow, ministrul german, marea cruce a odinului Ale­xandru Nevski și i-a predat-o cu un discurs­ în numele țarului. Cei­l­alțî membri ai suitei țarului au fost de asemenea decorați. După dejun, perechea imperială germană aj început să facă vizitele de rigoare. Iluminațiile din astă seară promit să fie fee­rice, judecând după pregătirile făcute. Kaminski. O CUGETARE PE ZI Cuvintele bune curăță spinii de pe limbă.I

Next