Universul, iulie 1897 (Anul 15, nr. 150-176)
1897-07-31 / nr. 176
Anul XV.—No. 176. ,i. Redacția și administrația, strada Brezoianu No. 11, București.—Telefon No. 297. Ori ce tuse vindecata Cine vrea să se vindeca sigur și în scurt timp de ori ce tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale celebrului chimist dr. Bertelli din Milan, aprobate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95 ; patru cutii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la drogueria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la dragueria la «Câinile Negru» Ion Telzu, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștampila administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. JEroalele secret © Neputința Bărbătească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). Dr. THOR — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Br.SPOEIARU Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Assski si Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 — Consmitsținnî pentru orica boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate ,din prețurile obișnuite, adică 21. 50b. insitala domiciliul bolnavilor și 1. 50 b. consultația, de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi AAA^SAAWVWsAAA'Vv'WWS Boalele de piele, boalele lumești (siphilitis) la ambele sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la DOCTOR PETELENI Specialist In boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultatțiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 VVN»AA<^AA«^NAA/VvNA/VS/VSA/V^ Doctorul VINEȘ — MEDIC AL SPITALELOR EFORIEI — Specialist în boale de copil din spitalele din Paris Consultațiuni de maladii nervoase, orele 1—Sp.m. — Strada MINERVEI No. 11 — 612 (dă în strada Clemenței) 15 Clinica Gynecologiei —Piața Sf. Nicolae Șelari, lângă otelul Colaro^ Consult si bini gratuite PENTRU BOALELE DE FEMEI ȘI SARCINI se dau în toate zilele de la 5—7 p. m. de către Doctorul Paul Eleuterescu de la facultatea din Paris, fost ajutor la clinica obstetricală de ginecologice a acelei facultăți, membru corespondent al societăței obstetricale din Franța. Consultațiuni cu plată se dau la domiciliul d-lui doctor, strada Armenească No. 10,în fața străzei Italiene, de la 3—4 p. m. 617.—(8) SEPARATISM DE CEASCAR 816B gi Croatism Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ei e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac decât să le strica mai rău. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săI, a adus chiar din Elveția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasornic de reparat, să vie la Universul, strada Brezoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai oftîn decât oriunde. Se garantează mersul regulat al oricărui ceasornic reparat in atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis. Intre orele 12—1 și jum., atelierul de reparation este închis. mnűc. 5 Bani in Capitală. K) Bani în județe CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Mercurî, 30 Iulie. — Ap. Sila și Silvan. Catolic Mercurî, 10 August.—Titu. Ros. soarelui 4.59 Ap. soarelui 7.10 D. Gheșof, ministrul de finanțe al Bulgariei.—(Vezi explicația). București, LO Iulie RELAȚIE CU BULGARIA E un adevăr netăgăduit că vizita prințului Ferdinand al Bulgariei a fost o surprindere pentru toată lumea noastră politică și neoficială. După atacurile nesăbuite contra României, făcute de pressa bulgară (chiar oficioasă), de oameni politici (chiar primul ministru al Bulgariei, d. Stoilow), numai la așa ceva nu se putea aștepta nimeni. Era evident că Bulgaria se angajase într’o politică de aventuri cu desăvârșire vătămătoare păcei generale și contrară intereselor noastre. In asemenea condițiuni, era mai curând de așteptat ca prințul Bulgariei să ne înconjure. Totuși, a venit să facă vizită Regelui nostru , și faptul acesta, din orice punct de vedere ar fi privit, are o deosebită importanță. După o provocare așa de îndrăzneață, urmată de o retractare foarte dureroasă pentru Bulgaria, venirea prințului Ferdinand la Sinaia a fost, fără îndoială, un act greu de făcut. Dacă s’a făcut totuși, și ori în ce scop s’ar fi făcut, această vizită dovedește însemnătatea politică pe care și-a câștigat-o România și Regele Carol. Nu se poate trece peste România — iată adevarata semnificare a vizitei prințului Ferdinand la Sinaia , nu se poate trece, chiar fiind în serviciul unei mari Puteri. Desigur că aceasta e o satisfacție îndestulătoare pentru neajunsurile ce am avut să îndurăm de un timp încoace de la vecinii Bulgari, neajunsuri pe cari nici într’un chip nu le-am meritat. Ce va fi însă în viitor ? Vor reveni vecinii noștri cu adevărat la sentimente mai echitabile față de noi ? Dacă ar fi să judecăm după ținuta presei bulgărești în timpul vizitei Principelui Ferdinand, ar trebui să răspundem afirmativ , pe când ziarele noastre au fost—și cu drept cuvînt destul de reci în această ocaziune, ziarele bulgărești s’au arătat călduroase pentru România și Suveranul ei. Pe de altă parte, atât în toastul ținut la prânzul de gală de la Peleș, cât și în convorbiri cu diferite personaje din lumea noastră oficială, Principele Ferdinand s’a arătat recunoscător pentru primirea ce i-a făcut Regele nostru. Astea ar fi semne de îmbunătățire a relațiilor. Se pare însă că trebue să primim aceste semne cu oarecare rezervă. In adevăr, oficioasa «Voința Națională» a publicat în numărul seu de Marți un articol din care poate oricine să înțeleagă că îmbunătățirea relațiilor noastre e o chestie de viitor. «Voința» amintește atacurile din presa și Parlamentul Bulgar, amintește legăturile vechi dintre Români și Bulgari, precum și serviciul făcut cu prețul sîngelui în războiul din 1877-78, și după toate astea crede necesar să observe că «nimic n’ar legitima o schimbare a relațiunilor bune dintre cele două țări. In limba oficioasă nu se vorbește, fără nevoie, de asemeni lucruri. Mai departe, ca răspus urărilor făcute României de presa bulgară, Voința amintește vecinilor bulgari nenorocita experiență făcută de Grecia și urează principatului vecin să urmeze exemplul României. Reproducem acest pasagiu din organul guvernului, fiind cu deosebire important: «Noi urăm Bulgariei, astăzi ca și întotdeauna, ca să voiască și să știe a urma pilda politicei pacînice de pe urma căreia țara noastră a cules roadele de cari se bucură astăzi. Bulgaria are înaintea ochilor ei, exemplul de ceea ce poate realise, într’un scurt timp, o țară mică, prin înțelepciunea suveranului ei, întregindu-se și sprijinindu-se reciproc cu munca și stăruința patriotică a întregei națiuni». Dacă nu ne înșelăm, aceasta era să zică cum că de aci înainte se vor restator nici bunele relații dintre România și Bulgaria, dar că nu sunt încă restabilite. In ceea ce ne privește, noi dorim ca vecinii bulgari să -și dea bine seama de interesul reciproc ce-l avem de a trăi în bune relațiuni. Dacă marele Puteri au interese, noi românii și bulgarii avem și noi interesele noastre, pe cari nu trebuie să le pierdem din vedere în vâltoarea politicei generale. Vom fi foarte bucuroși, dacă vom avea de înscris, chiar într’un viitor apropiat, fapte dovedind că vecinii de peste Dunăre împărtășesc acest punct de vedere. Din Rusia (Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL) Petersburg, 26 iulie Vizita împăratului Germaniei.—Pregătirile pentru primirea matrozilor germani Noaptea trecută a plouat aci într’una ; azi e vremea foarte frumoasă. Se lucrează încă cu activitate la decorarea stradelor, până și în cartierele cele mai depărtate ale orașului. Regia monopolului tutunurilor a trimis 4000 de pachete de țigări pentru a se distribui marinarilor gergiani. Deosebit de arta primăria Petersburgului Jeul, 31 Iulie (12 August) 1897, va da mese, în trei seri d’a rundul, la. Câte 500 de oameni ai escadrei germane sub grădina zoologică. „ Direcția căilor ferate a trimes un mare numeri de bilete de liber parcurs pe diferite linii pentru ofițerii și soldații germani cari vor vrea să facă excursiuni prin Rusia. Toate teatrele și localurile de petrecere din Petersburg au trimes carte de liberă intrare la același scop. Bogătașii ruși au dat sume de bani cu care se vor cumpăra diferite daruri pentru nemți. Intra alte reprezintatii de gală la cari vor asista împărații, împărătesele și suitele lor, va avea loc una pe insula Olga, de pe Neva, sub cerul liber, într’un loc înconjurat cu vițș de vie și unde s’au instalat mii de lămpi electrice. Sosirea La 8 ore dimineața, un mare număr de vapoare. Intra cam unul cu colonia germană, altul cu reprezentanții presei, iar altele încărcate de public, au pornit întru întâmpinarea yachtului «Hohenzollern.» O mulțime imensă de lume era grămădită pe amândouă malurile Nevei. La 11 ore se zări în depărtare fumul de la vapoarele germane și după un sfert de ceas tunurile începură să bubure, salutând yachtul «Hohenzollern», care înainta în golf în fruntea unei escadra strălucite și pe al cărei bord răsunau notele răpitoare ale unui imn. Vaporul Coloniei germane s’a dus mai departe ca toate, înaintea yachtului Hohenzollern. Uralt entusiaste și furtunoase se ridicară acum de pe toate vasele, pentru perechea imperială germana. Când împăratul Wilhelm se arătă pe puntea de comandă, muzicele de pe vasele rusești, apropiate, intonară imnul german. Tunurile continuau abubul și uralele țineau într’una. Yachtul Hohenzollern ridică acum trei steaguri mari și frumoase, cel rusesc, cel german și acela al casei imperiale germane și trecu încet pe dinaintea bastimentelor rusești de răsboiul, împăratul Wilhelm saluta în toate părțile de pe puntea de comandă. Punct la amiaza căzu ancora yachtului Hohenzollern și alte bubuituri de tun anunțară de la Peterhall plecarea yachtului Alexandra cu perechea imperială rusă. Alexandra ancoră in apropiere de Hohenzollern. Țarul și țarina, urmați de marele duce Alexie și de ambasadorul german, prințul Radolin, se cobortră într’o barca pentru a veni pe bordul yachtului Hohenzollern^arul și marele duce purtau uniforme de amap' rabi germani. Când dînșii călcară pe prima treaptă a yachtului Hohenzollern, împăratul Wilhelm veni repede înaintea lor. Mai intéii s'au îmbrățișat și s’au sărutat împărătesele de mai multe ori, cu căldură. Apoi s'au îmbrățișat și s’au sărutat împărații de trei ori. In urmă împărații au sărutat mâinele imperăteselor, iar acestea i-au sărutat pe frunte. Țarul a făcut surpriză împăratului Wilhelm, numindu-l amiral al flotilei rusești și predându-i în același timp și uniforma respectivă fi4cută după o măsură exactă, de care nu se știe cum și-a procurat-o țarul. După ce vorbiră un sfert de ceas pe bordul yachtului «Hohenzollern», se cobortră cu toții în bărci și se duseră pe bordul yachtului «Alexandra» și porniră spre Peterdorf în sunetul imnului german și al celui rus, al uralelor și în mijlocul fâlfâirilor de batiste și a înălțărilor de pălării. Pe debarcaderul de la Peterdorf așterntațl marele ducese, marii duci, Înalții demnitari ruși, precum și Cancelarul german, prințul de Hohenlohe și secretarul de Stat de Bülow, cari se duseseră cu câteva zile înainte la Petersburg dimpreună cu personalul ambasadei germane. La apropierea «Alexandrei» răsunară pe mal alte muzici și se văzu la o mare înălțime o tablă colosală cu aceste cuvinte în litere de aur : Imperator et regi Guilelmo 11. Salve ! După debarcare, majestățile germane salutară pe marile ducese și pe marii duci. S'a ținut în urmă cerc, la care Țarul a stat cam mult de vorbă cu Hohenlohe și cu Bülow. Trecând pe dinaintea companiei de onoare, Wilhelm II salută în limba rusă. Iar soldații ruși strigară: D- zei să’ți dea viață lungă! După ce împăratul Wilhelm mai adresă câteva cuvinte unora din soldații ruși, începu defilarea, în sunetul muzicilor. Apoi împărații se urcară în trăsură, având înainte o sobie din garda imperială; după dânșii veneau cele două, împărătesc într’o trăsură de aur, trasă «a la Daumont» de seus» cai; în a treia trăsură erau prințul Henrric, fratele împăratului Germaniei și marele duce Vladimir; urma altă sotnie din gardă și veneau apoi un mare număr de trăsuri de gală ale Curiei, cu suitele. Cortegiul, astfel format, se îndreptă către,palatul cel mare, printre șirurile de soldați și miile de privitori. La palatul cel mare răsunară din nou imnurile naționale și compania din regimentul de gardă din Petersburg, care trebue să servească de gardă împăratului german, prezintă armele, împărații trecură pe dinaintea frontului, apoi trupele porniră într’un marș de paradă. Țarul și țarina conduseră apoi pe împăratul și împărăteasa Germaniei în apartamentele lor, unde avu loc un dejun de familie în cerc restrîns. Suitele au luat loc într’o altă parte a palatului. După masă, contele Muraviev a adus d-lui Bülow, ministrul german, marea cruce a odinului Alexandru Nevski și i-a predat-o cu un discurs în numele țarului. Ceilalțî membri ai suitei țarului au fost de asemenea decorați. După dejun, perechea imperială germană aj început să facă vizitele de rigoare. Iluminațiile din astă seară promit să fie feerice, judecând după pregătirile făcute. Kaminski. O CUGETARE PE ZI Cuvintele bune curăță spinii de pe limbă.I