Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-26 / nr. 276

Anul XV,­No 8T6. Redacția și administrația: str. Breco?*»« j ® fO* 11. București.—Telefon Tip. 297. f­­. B­oaiere seci^etc ]Sepum­­iti Kililiáiestsc*» Se vindecă repede fără durere și împiedicare^ Äupi experiență de 27 ard de specialitate li­bel­« im­neși» (de la anul 1870). II*­. THO­R — No. 1, STRADA EMIGRAȚII, No. 5 — tarc­area numai prin strada sfinții Vaeviv’. Consultații d­e la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctor VELESCU FOST SEF DE CLINICA LA FACULTATEA DENTISTICA DIN PALADELPHIA (AMERICA) Toate operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut orî­ce durere consultațiuni dimineața de la 9—12 și duși* amiazî de la 2—5. Strada Regala No. 10, stagiul I­ifi 827 8d P « M­a scoate râd Seinele și fără deresc, i­a­r se efectuează și se repară diait­a?- J » ®*«* *”* t­ficiali în aur și cauciuc. Recme­ ; m­enea curăciu­l, plumbuitul și scosul. Doctor i TH. F. MABOVICI, dentist român, elev al ri-rului Hosenthal Senior, strada Stirbei-Vwift 1 ,No. 30.­­ j La fractare preț și garantat |­990 20 Dr. 13. Hart |’*si medic «lo sj*U«l si de oran Calea Călărașilor No. 1 Special la boalele interne, de copii­ și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. — l’cnîru séracf gratis — 1099 ilr. Sáeliaer — DENTIST 0e la facultatea din Philadelphia (America) Exirficerea dinților cu elect delifit» IC(îm­phoresă) evitând ori­ce durere ao­nsultației rîde la 9—12 a.m. și de la 2—E ».r». Pentru strad gratis Luni de la 8—re­larea Victoriei No.­îKî, (Pasagiu­ romă« 1012 Doctor M­AU l­]Cil­ LEV de la facilitate» din Paris SFS GiAîi: Boala interna Isaiai și tac m. Consultațiuni de în 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 90, strada Carol, €.• — De asemenea face cunoscut că tratează un succes boalele secret-e f­e cât de vechi dupe metodele cele mai noi. DOCTOR I. BRAUNSTin­ a FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIEIîA Specialist pentru boalele Capotal Boalela de Gât. Gură, Nas, Urechi et­c>cVi SCOATEREA NEDUREROASA ’ A DINȚILOR PRIN A­NE­ST­ESI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace ne vet­urnei oare, insă­lidAr ,i. » Dentiștilor VINDECAREA MIRO­ âULUI DIN GURA Consultaț­iuni de la 8—H și de la 2—5 i­. m. — STRADA COLTEI No. 14 -Casa de BănătaS' 51, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — Boala ln Ingarna, Nervoasa și Syfifisi*# Boalele secrete la bărbați și feloși In toate zilele de la 10 — 12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament ror-fii Consultația numai un leu N,fi. Se primesc bolnavi interni In tratare mi­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. OrT rOHAL­Q S’a reîntors în Capitală. St­rati­a i'sala-Amzei, M#. f 1119 10 'ß Eforia Bisericei Krețalessa In ziua de 25 ale curentei luni Noembrie, orele 11 ante-meridiane, se va tine licitație n cancelaria comunei Dudu, din județul Olt, are tra­darea in tăiere a zăvoaelor de pe *­■­­PIS vicen­i . Doritorii d? a lu­i în tăiere sus zisele zi not vedea con­sițiuni­­e In toate zilele de i«d­u la cancsia.ii acelei comuni, căreia i­n'cx S» • S»t*ț. IOT­".- : CALA MOAR PE &MUL 1897 Marți, 25 Noem­brie.— IEealima și Mere. LrtO»!IS«3 Marți, 7 Decembrie. — Ambrosi. IU*». «oareUii 7.25 Ap. soarelui 4.19 I­­E­S­­T­I­S­T Devastăr’i în dan Capitală.—(Vazi explicația). 1 în București,­­5 Noembrie. îi>«ăni8 de Bainiscă î­ Apicîe petrecute Duminecă în Capitală și m­ir/•*■<;/ ne-aiî mâhnit foarte mult. Cititorii noștri știu de mult că unul din­­ M’­nftosiri principale ale programului după care , producem și care treime să fie al orî- Meu! ’nin român, este d’a face ca țara noas­­t' -> fie ținută de și revistate în mare -n­­ud .j» respect. h­*d­e ca cele petrecute Dumineca ne «ispitites­ză de ținta aceasta. Ele nu pot fi la ivi i­­n caz aprobate. Ele pot porni din­­fur­ie și indignare ori­cât de explicabilă, jrestificate însă nu pot fi cu nici un preț, prcă a justifica ast­fel de manifestări >r fur.'­însa a creia dreptul la cea mai pe­­dintre anarh­ii. ■­ y aparține mulțime!, ori­ cât de numeroasă ;.r . sarcina de a interveni direct în c­­hei­­ sa chestiuni ; mulțimea poate face un­­­ort revoluțiunî, însă numai împotriva ,tue« ...»lisămi, unei dictaturi, pe care n’o paî o i se suporta și pe care alt­fel n’o­m v­uMe răsturna. Dar cată vreme avem in­toton­iile noastre constituite, câtă vre­­n» cu toții ne-am încredințat conduce­­­r­erilor și rezolvarea chestiunilor >­­uivesc interesele obștești, acestor­au­ L...­­Camere, guvern, etc.,— și câtă i’c n’avem nici un motiv să ne revol â.u­r.’i.i­a acestora, cum am putea veni k’, âi­­e facem stăpâni în stradă și să pro­­m­­­i tratarea chestiunilor celor mai de vii. ■ 'd­ru națiunea noastră, cu argumente nul mfrânge astă­zî geamuri, dar cori . Ró.. » pot întoarce chiar împotriva vite­­­ . ..!­>r .e­unii pretind poate că apără cu . J cuip ? ! Ne b­­ucură însă declarația studenților prin ei ca leapădă de orî-ce solidaritate cu tu­tun âlevit; și această declarație e de cea unu m.ce însemnătate. Ad­ o ca cele ce ■riv­­ârșii Duminecă în stradele Lipscani,­­•*­. văcărești, etc., n'ar putea fi nici o •­­edificare. Xv. .elene, negreșit, să perdem din ve­­ch’e ..reverul, că scenele regretabile de :»•!. ■­u s’ar f petrecut, dacă agitația por­­uE prioire evrei n’ar fi luat proporțiile c­e 5 Emi In toată țara Bine au făcut studenții că s’ari grăbit să deschne solidaritatea cu­­ acea­ parte a mulți­­mei care a dat spectacolul unor scene ce nu pot face cinste Capitalei noastre, ori­cât­ s’ar z­ice că și la Praga și la Viena se în­tâmplă «ne-ar» aș­a. Ia loc să imităm Viena și Praga de astă­zi, ar fi poate mai bine să căutăm a arăta că știm să le fina, în vi­nele împrejurări, superiori. Ar fi o mai mare mândrie pentru noi, orientalii. Și acum sperăm că agitația sa va potoli, se va încheia cu atât: «Nici provocări, nici escese»,—acesta trebuie să fie cuvîntul de ordine și al unora și al altora; alt­fel nu știm undă­ putem să ajungem ! Miercuri, 20 Noatablle (8) Decembrie 1607 ii­ i­j—«i M!_*_— ~ ................ ss*aa­ »Iu &aSa$l (Corespond. particularii a ziarului UNIVERSUL) Ofițerii noștri de marină acuzați de ’înaltă trădare E într’ad­ever surprinzător, peste măsură de surprinzător chiar, titlul grav ce sunt nevoit a’l pune în fruntea acestei corespon­dențe, dar de la început pot asigura pe ci­titori că, informațiile ce le am în această privință sunt din sorgintea cea mai positivă și că titlul de mai sus corespunde perfect celor ce se petrec de cât­va timp, în secret, la comandamentul marinei noastre. Iată detaliile ce le pot da, de­o­cam­dată, privitor la această chestiurne, care a format obiectul unei vii corespondențe confiden­țiale, între d. general Murgescu, comandan­tul flotilei, și d. general Berendele, minis­trul de războiu. Revista «Marina» Se știe că da câte­va luni apare în Bu­curești o revistă cu acest nume, care se ocupă cu diferite chestiuni privitoare la marină. Cine a urmărit regulat cele scrise de «Marina», a putut observa că această revistă s-a ocupat, în special, de serviciul marinei de războiu, arătându-se starea de­plorabilă în care se află actualmente, pre­cum și consecințele ce ar putea rezulta pentru țară, în momente când flotila noas­tră va avea de îndeplinit rolul ca să apere coastele țerei în­potriva unui atac inamic. Cine sunt scriitorii acestei reviste nu se știe. Firește, însă, că aceștia trebue să fie oameni speciali, buni cunoscători ai ches­tiunei de care se ocupă. Destăinuirile Cum am zis, revista în chestiune ocu­­pându-se mai mult de soarta serviciului maritim militar, a dat pe față mai multe adevăruri crude, dar cari fără îndoială, n’au avut alt scop de­cât acela de a a­­vîza, pe de o parte, țara la timp, iar pe de alta, de a sili pe cei în drept să se inte­reseze mai mult­ de soarta flotilei noast­re. Ast­fel, printre altele se afirmă că orga­nizația actuală a marinei noastre de război ți e atât de proasta,­ în­cât la un moment cri­tic, marinarii noștri vor fi în neputință de a rezista in defensivă, măcar o zi. Coasta Gakțiuk­ii, coasta Constanței, pre­cum și linia de la Nămăloasa, pot fi atacate cu cea mai mare ușurință, de o armată dușmană. Pe lângă acestea, se mai afirmă apoi in­suficiența absolută de vase­ de războiü. România, s’a zis, nu dispune azi de­cât numai de trei torpiloare și aceste încă des­tul de mici. Incrucișătorul «Elisabeta», cu care s’a cheltuit atâția bani, nu­­ un vas de rezistență. El poate servi numai ca avant-gardă și purta corespondență. 1­a chipul acesta sa arătat până acum sta­rea flotilei noastre. Prima anchetă Toate acestea, se petreceau la­ lumina zilei, fără ca un tren­ul să’î treacă prin gând, că aceste desvăluiri sunt făcute cu vr’un alt scop, afară de cât acela de a sili, după cum am­ zis, pa cei în drept să dea mai multă atenție acestui serviciu atât de important și atât de neglijat astă­zi. Intr’una din zile însă, ce se întâmplă? — D. general Iarca, comandantul corpului al IV-lea din Iași, observând cele denunțate de «Marina», și dând cu totul, se vede, a dă interpretare scopului urmărit, atrage atenția colegului său, d. general Pilat, co­mandantul corpului respectiv, asupra aces­tui­ fapt. La rîndul său d. general Pilat se gră­bește a pune aceasta în vederea d-lui gene­ral Murgescu, recomandându-i să deschidă o anchetă și să constate cine sunt scriitorii revistei Marina. Ancheta s'a și deschis imediat, toți ofi­țerii, comandanții și mecanicii au fost pe rând interogați, dar cu toate acestea nu s’a putut ajunge la nici un rezultat. Co­respondenț­a confidențială Din acea zi d. general Murgescu pare a nu mai fi avut altă preocupare de­cât aceea de a întreprinde o adevărată goană în­po­triva ofițerilor de marină, intimidându-i și făcându-i responsabili de apariția și de cele ce se scriu­ în revista «Marina». În această privință d. general Murgescu a schimbat o serie de corespondențe cu ministrul de resboiu. Se vede însă că cei din București vedeau lucrurile cu totul alt­fel de cum se vede încă și azi comandantul flotilei de aici, și de aceea nu prea luaț în seamă, se vede, rapoartele teribile ale acestuia. Cererea de dare în Judeca­«, Luna trecută, d. general Berendele, mi­nistru de războiu, venind în Galați pentru a face inspecție și a asista în manevrele pe Dunăre, a fost din nou avisat de această chestiune. fi înat positiv 99 ears credem ca au-i va O viei im . Trebue să spun că d. ministru de răz­­boiu a refuzat categoric da a se încape o asemenea acțiune, care, pl lângit că ar fi ne­norocit, poate, o sumă de oam­eni inocenți, dar care ne-ar fi făcut și de rîs în fața ce­­lor­ l’aHe­téri. Cu toate acestea, d. general Murgescu, I« dorința, se veda, de a intimida pe cei­le olți ofițeri și a face să dispară revista «Marina», a mers până acolo, spunând că e convins că­ căpitanul Deme­triad scrie, criticând orga­nizația flotilei și slăbindu-i prestigiul de care se bucură azi. Cu aceeași prudență, d. general Beren­deld a declarat că nu poate autoriza darea în judecată pentru acest fapt nici a acestui ofițer, dar dacă crede că are vr’o vină, s’ar putea lua alte măsuri în­potrivă­­. Rezulta­tul este că, căpitanul Demetriad, unul din cei mai distinși ofițeri ai flotilei noastre, care a urmat cursurile speciale ale școalai navale din Italia și ale cărui merite sunt recunoscute, a fost mutat ca pedeapsă pe ziua de 1 Noembrie, la Kilila, unde se atîft și azi. Ceî­ l­alțî ofițeri a­u­ fost apoi amenințați că vor păți și ei același lucru, dacă vor­­ dovediți că scriu la «Marina», sau dacă sa va afla că susțin măcar revista prin abona­mente. Explicarea lucrurilor Toți acei de pe aici cari sunt în curant cu această chestiune,­­și explici într’un sin­gur fel goana întreprinsă de d. general Mur­­gescu în­potriva ofițerilor, precum și do­rința ce o are de a suprima revista, și a­­num­e că d-sa o face aceasta numai din in­vidie. Cu toate acestea revista «Marina» continuă­ să apară și azi, cei cari scriu și fac sacri­ficii materiale chiar, fiind conștienți că prin aceasta nu fac de­cât un bine târei. Atitudinea «Marinei» Ca dovadă că nici intimidările, nici pri­gonirea n’au avut nici un efect, este cât o­­fițerii, dacă în­tr­adevăr ei sunt cari redac­tează revista,—asta nu pot s’o afirm—vor­besc cu aceeași francheță despre relele da cari suferă marina noastră, ca și până acum. Ast­fel, în ultimul număr al Marinei, a­­părut zile rele acestea, iată ce citesc relativ la examenele ce țin aici pentru gradul da «Cu ocazia examenului practic al d-ior «căpitani aspiranți la gradul de maior, s’a «dovedit că programul actual, oara nu pot­­«vede de­cât manevre cu Vel* și cdne­va «probleme de navigațiune și astronomi«, nu­ «mai corespunde cerințelor moderne, de «oare­ce părțile esențiale cari­ interesează mi­­«rina, cu privire la un viitor resbclă­­­te «fluvial fie maritim, sunt tunurile lor­­«pile și arta militară navală. «Nu pricepem alcătuirea acestor progra­­­me care ar trebui să fie aduse în înălți­­­mea progreselor moderne și care din con­­­tră au rămas cu 50 de ani în urmă. Și apoi adaogă : «Ce fac oare cei in drept? Tre­­­buie să înțeleagă că este im­posi­­­bil să înmormântăți marina vi «vasele și după moda secolului «trecut...» Și aceste observați­uni fiind atât de drepte și atât de patriotice în același timp, d. geast­ral Murgescu, comandantul flotilei, în loc să le sprijine, s’a grăbit a le taxa de crimă la înaltă trădare!!. Că marina noastră de răt­boiu lăsă mult de dorit, aceasta am văzut că a recunos­cut.’o însu­și și M. S. Regele prin Mos­­sagiu. Șă sperăm deci că d. general Murgescu, despre ale carui sentiment, buna nu ve-­ți« îndoit nici­odată, va lăsa «Marina» să tră­iască, dându-i încă puternicul său sprijin, pentru realizarea idealului ce și l’a propus și care nu poate fi de­cât spre binele țărei. Corespondezi tăgădui d. general Mirgescu, ofi d-sa a cerut cu insistență ministrului de războifli permisiunea de a trimite înaintea consiliu­lui de rabom pe mai mulți ofițeri spre­­ a fi judecați pentru crima ci ar fi dez­văluit secrete de Stat, prin cele publicata in revista «Marina». Și să se noteze că d. co­mand­ant al flotilei, care stăruia pentru acest lucru, n'avea și n'are în contra ofițerilor otel o dovadă de­cât simple presupuneri. AIV SFAT PE ZI Contra durerei de măsele.— A sa obloji obrazul în dreptul măselei care doare cu următorul pansament : Acid fenic. . ...in­ gr. Alcool.................................... 1 •* Esență de citron . . . . 1 » Spirt de mentă . . . .10 » Tinctură de benjoin . . .10» Pansamentul se poate repeta de mai multe ori, nuuindu-se o cârpă curată în comp­o­ziția de mai sus. J

Next