Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)
1897-11-26 / nr. 276
Anul XV,No 8T6. Redacția și administrația: str. Breco?*»« j ® fO* 11. București.—Telefon Tip. 297. f. Boaiere seci^etc ]Sepumiti Kililiáiestsc*» Se vindecă repede fără durere și împiedicare^ Äupi experiență de 27 ard de specialitate libel« imneși» (de la anul 1870). II*. THOR — No. 1, STRADA EMIGRAȚII, No. 5 — tarcarea numai prin strada sfinții Vaeviv’. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Doctor VELESCU FOST SEF DE CLINICA LA FACULTATEA DENTISTICA DIN PALADELPHIA (AMERICA) Toate operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut orîce durere consultațiuni dimineața de la 9—12 și duși* amiazî de la 2—5. Strada Regala No. 10, stagiul Iifi 827 8d P « Ma scoate râd Seinele și fără deresc, iar se efectuează și se repară diaita?- J » ®*«* *”* tficiali în aur și cauciuc. Recme ; menea curăciul, plumbuitul și scosul. Doctor i TH. F. MABOVICI, dentist român, elev al ri-rului Hosenthal Senior, strada Stirbei-Vwift 1 ,No. 30. j La fractare preț și garantat |990 20 Dr. 13. Hart |’*si medic «lo sj*U«l si de oran Calea Călărașilor No. 1 Special la boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. — l’cnîru séracf gratis — 1099 ilr. Sáeliaer — DENTIST 0e la facultatea din Philadelphia (America) Exirficerea dinților cu elect delifit» IC(împhoresă) evitând orice durere aonsultației rîde la 9—12 a.m. și de la 2—E ».r». Pentru strad gratis Luni de la 8—relarea Victoriei No.îKî, (Pasagiu romă« 1012 Doctor MAU l]Cil LEV de la facilitate» din Paris SFS GiAîi: Boala interna Isaiai și tac m. Consultațiuni de în 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 90, strada Carol, €.• — De asemenea face cunoscut că tratează un succes boalele secret-e fe cât de vechi dupe metodele cele mai noi. DOCTOR I. BRAUNSTin a FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIEIîA Specialist pentru boalele Capotal Boalela de Gât. Gură, Nas, Urechi etc>cVi SCOATEREA NEDUREROASA ’ A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace ne veturnei oare, insălidAr ,i. » Dentiștilor VINDECAREA MIRO âULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—H și de la 2—5 i. m. — STRADA COLTEI No. 14 -Casa de BănătaS' 51, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — Boala ln Ingarna, Nervoasa și Syfifisi*# Boalele secrete la bărbați și feloși In toate zilele de la 10 — 12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament ror-fii Consultația numai un leu N,fi. Se primesc bolnavi interni In tratare mitul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. OrT rOHALQ S’a reîntors în Capitală. Stratia i'sala-Amzei, M#. f 1119 10 'ß Eforia Bisericei Krețalessa In ziua de 25 ale curentei luni Noembrie, orele 11 ante-meridiane, se va tine licitație n cancelaria comunei Dudu, din județul Olt, are tradarea in tăiere a zăvoaelor de pe *■PIS viceni . Doritorii d? a lui în tăiere sus zisele zi not vedea consițiunie In toate zilele de i«du la cancsia.ii acelei comuni, căreia in'cx S» • S»t*ț. IOT".- : CALA MOAR PE &MUL 1897 Marți, 25 Noembrie.— IEealima și Mere. LrtO»!IS«3 Marți, 7 Decembrie. — Ambrosi. IU*». «oareUii 7.25 Ap. soarelui 4.19 IESTIST Devastăr’i în dan Capitală.—(Vazi explicația). 1 în București,5 Noembrie. îi>«ăni8 de Bainiscă î Apicîe petrecute Duminecă în Capitală și mir/•*■<;/ ne-aiî mâhnit foarte mult. Cititorii noștri știu de mult că unul din M’nftosiri principale ale programului după care , producem și care treime să fie al orî- Meu! ’nin român, este d’a face ca țara noast' -> fie ținută de și revistate în mare -nud .j» respect. h*de ca cele petrecute Dumineca ne «ispititesză de ținta aceasta. Ele nu pot fi la ivi in caz aprobate. Ele pot porni dinfurie și indignare oricât de explicabilă, jrestificate însă nu pot fi cu nici un preț, prcă a justifica astfel de manifestări >r fur.'însa a creia dreptul la cea mai pedintre anarhii. ■ y aparține mulțime!, ori cât de numeroasă ;.r . sarcina de a interveni direct în chei sa chestiuni ; mulțimea poate face unort revoluțiunî, însă numai împotriva ,tue« ...»lisămi, unei dictaturi, pe care n’o paî o i se suporta și pe care altfel n’om vuMe răsturna. Dar cată vreme avem intotoniile noastre constituite, câtă vren» cu toții ne-am încredințat conducererilor și rezolvarea chestiunilor >uivesc interesele obștești, acestorau L...Camere, guvern, etc.,— și câtă i’c n’avem nici un motiv să ne revol â.ur.’i.ia acestora, cum am putea veni k’, âie facem stăpâni în stradă și să promi tratarea chestiunilor celor mai de vii. ■ 'dru națiunea noastră, cu argumente nul mfrânge astăzî geamuri, dar cori . Ró.. » pot întoarce chiar împotriva vite . ..!>r .eunii pretind poate că apără cu . J cuip ? ! Ne bucură însă declarația studenților prin ei ca leapădă de orî-ce solidaritate cu tutun âlevit; și această declarație e de cea unu m.ce însemnătate. Ad o ca cele ce ■rivârșii Duminecă în stradele Lipscani,•*. văcărești, etc., n'ar putea fi nici o •edificare. Xv. .elene, negreșit, să perdem din vech’e ..reverul, că scenele regretabile de :»•!. ■u s’ar f petrecut, dacă agitația poruE prioire evrei n’ar fi luat proporțiile ce 5 Emi In toată țara Bine au făcut studenții că s’ari grăbit să deschne solidaritatea cu acea parte a mulțimei care a dat spectacolul unor scene ce nu pot face cinste Capitalei noastre, oricât s’ar zice că și la Praga și la Viena se întâmplă «ne-ar» așa. Ia loc să imităm Viena și Praga de astăzi, ar fi poate mai bine să căutăm a arăta că știm să le fina, în vinele împrejurări, superiori. Ar fi o mai mare mândrie pentru noi, orientalii. Și acum sperăm că agitația sa va potoli, se va încheia cu atât: «Nici provocări, nici escese»,—acesta trebuie să fie cuvîntul de ordine și al unora și al altora; altfel nu știm undă putem să ajungem ! Miercuri, 20 Noatablle (8) Decembrie 1607 ii ij—«i M!_*_— ~ ................ ss*aa »Iu &aSa$l (Corespond. particularii a ziarului UNIVERSUL) Ofițerii noștri de marină acuzați de ’înaltă trădare E într’adever surprinzător, peste măsură de surprinzător chiar, titlul grav ce sunt nevoit a’l pune în fruntea acestei corespondențe, dar de la început pot asigura pe cititori că, informațiile ce le am în această privință sunt din sorgintea cea mai positivă și că titlul de mai sus corespunde perfect celor ce se petrec de câtva timp, în secret, la comandamentul marinei noastre. Iată detaliile ce le pot da, deocamdată, privitor la această chestiurne, care a format obiectul unei vii corespondențe confidențiale, între d. general Murgescu, comandantul flotilei, și d. general Berendele, ministrul de războiu. Revista «Marina» Se știe că da câteva luni apare în București o revistă cu acest nume, care se ocupă cu diferite chestiuni privitoare la marină. Cine a urmărit regulat cele scrise de «Marina», a putut observa că această revistă s-a ocupat, în special, de serviciul marinei de războiu, arătându-se starea deplorabilă în care se află actualmente, precum și consecințele ce ar putea rezulta pentru țară, în momente când flotila noastră va avea de îndeplinit rolul ca să apere coastele țerei înpotriva unui atac inamic. Cine sunt scriitorii acestei reviste nu se știe. Firește, însă, că aceștia trebue să fie oameni speciali, buni cunoscători ai chestiunei de care se ocupă. Destăinuirile Cum am zis, revista în chestiune ocupându-se mai mult de soarta serviciului maritim militar, a dat pe față mai multe adevăruri crude, dar cari fără îndoială, n’au avut alt scop decât acela de a avîza, pe de o parte, țara la timp, iar pe de alta, de a sili pe cei în drept să se intereseze mai mult de soarta flotilei noastre. Astfel, printre altele se afirmă că organizația actuală a marinei noastre de război ți e atât de proasta, încât la un moment critic, marinarii noștri vor fi în neputință de a rezista in defensivă, măcar o zi. Coasta Gakțiukii, coasta Constanței, precum și linia de la Nămăloasa, pot fi atacate cu cea mai mare ușurință, de o armată dușmană. Pe lângă acestea, se mai afirmă apoi insuficiența absolută de vase de războiü. România, s’a zis, nu dispune azi decât numai de trei torpiloare și aceste încă destul de mici. Incrucișătorul «Elisabeta», cu care s’a cheltuit atâția bani, nu un vas de rezistență. El poate servi numai ca avant-gardă și purta corespondență. 1a chipul acesta sa arătat până acum starea flotilei noastre. Prima anchetă Toate acestea, se petreceau la lumina zilei, fără ca un trenul să’î treacă prin gând, că aceste desvăluiri sunt făcute cu vr’un alt scop, afară de cât acela de a sili, după cum am zis, pa cei în drept să dea mai multă atenție acestui serviciu atât de important și atât de neglijat astăzi. Intr’una din zile însă, ce se întâmplă? — D. general Iarca, comandantul corpului al IV-lea din Iași, observând cele denunțate de «Marina», și dând cu totul, se vede, a dă interpretare scopului urmărit, atrage atenția colegului său, d. general Pilat, comandantul corpului respectiv, asupra acestui fapt. La rîndul său d. general Pilat se grăbește a pune aceasta în vederea d-lui general Murgescu, recomandându-i să deschidă o anchetă și să constate cine sunt scriitorii revistei Marina. Ancheta s'a și deschis imediat, toți ofițerii, comandanții și mecanicii au fost pe rând interogați, dar cu toate acestea nu s’a putut ajunge la nici un rezultat. Corespondența confidențială Din acea zi d. general Murgescu pare a nu mai fi avut altă preocupare decât aceea de a întreprinde o adevărată goană înpotriva ofițerilor de marină, intimidându-i și făcându-i responsabili de apariția și de cele ce se scriu în revista «Marina». În această privință d. general Murgescu a schimbat o serie de corespondențe cu ministrul de resboiu. Se vede însă că cei din București vedeau lucrurile cu totul altfel de cum se vede încă și azi comandantul flotilei de aici, și de aceea nu prea luaț în seamă, se vede, rapoartele teribile ale acestuia. Cererea de dare în Judeca«, Luna trecută, d. general Berendele, ministru de războiu, venind în Galați pentru a face inspecție și a asista în manevrele pe Dunăre, a fost din nou avisat de această chestiune. fi înat positiv 99 ears credem ca au-i va O viei im . Trebue să spun că d. ministru de războiu a refuzat categoric da a se încape o asemenea acțiune, care, pl lângit că ar fi nenorocit, poate, o sumă de oameni inocenți, dar care ne-ar fi făcut și de rîs în fața celor l’aHetéri. Cu toate acestea, d. general Murgescu, I« dorința, se veda, de a intimida pe ceile olți ofițeri și a face să dispară revista «Marina», a mers până acolo, spunând că e convins că căpitanul Demetriad scrie, criticând organizația flotilei și slăbindu-i prestigiul de care se bucură azi. Cu aceeași prudență, d. general Berendeld a declarat că nu poate autoriza darea în judecată pentru acest fapt nici a acestui ofițer, dar dacă crede că are vr’o vină, s’ar putea lua alte măsuri înpotrivă. Rezultatul este că, căpitanul Demetriad, unul din cei mai distinși ofițeri ai flotilei noastre, care a urmat cursurile speciale ale școalai navale din Italia și ale cărui merite sunt recunoscute, a fost mutat ca pedeapsă pe ziua de 1 Noembrie, la Kilila, unde se atîft și azi. Ceî lalțî ofițeri au fost apoi amenințați că vor păți și ei același lucru, dacă vor dovediți că scriu la «Marina», sau dacă sa va afla că susțin măcar revista prin abonamente. Explicarea lucrurilor Toți acei de pe aici cari sunt în curant cu această chestiune,și explici într’un singur fel goana întreprinsă de d. general Murgescu înpotriva ofițerilor, precum și dorința ce o are de a suprima revista, și anume că d-sa o face aceasta numai din invidie. Cu toate acestea revista «Marina» continuă să apară și azi, cei cari scriu și fac sacrificii materiale chiar, fiind conștienți că prin aceasta nu fac decât un bine târei. Atitudinea «Marinei» Ca dovadă că nici intimidările, nici prigonirea n’au avut nici un efect, este cât ofițerii, dacă întradevăr ei sunt cari redactează revista,—asta nu pot s’o afirm—vorbesc cu aceeași francheță despre relele da cari suferă marina noastră, ca și până acum. Astfel, în ultimul număr al Marinei, apărut zile rele acestea, iată ce citesc relativ la examenele ce țin aici pentru gradul da «Cu ocazia examenului practic al d-ior «căpitani aspiranți la gradul de maior, s’a «dovedit că programul actual, oara nu pot«vede decât manevre cu Vel* și cdneva «probleme de navigațiune și astronomi«, nu «mai corespunde cerințelor moderne, de «oarece părțile esențiale cari interesează mi«rina, cu privire la un viitor resbclăte «fluvial fie maritim, sunt tunurile lor«pile și arta militară navală. «Nu pricepem alcătuirea acestor programe care ar trebui să fie aduse în înălțimea progreselor moderne și care din contră au rămas cu 50 de ani în urmă. Și apoi adaogă : «Ce fac oare cei in drept? Trebuie să înțeleagă că este imposibil să înmormântăți marina vi «vasele și după moda secolului «trecut...» Și aceste observațiuni fiind atât de drepte și atât de patriotice în același timp, d. geastral Murgescu, comandantul flotilei, în loc să le sprijine, s’a grăbit a le taxa de crimă la înaltă trădare!!. Că marina noastră de rătboiu lăsă mult de dorit, aceasta am văzut că a recunoscut.’o însuși și M. S. Regele prin Mossagiu. Șă sperăm deci că d. general Murgescu, despre ale carui sentiment, buna nu ve-ți« îndoit niciodată, va lăsa «Marina» să trăiască, dându-i încă puternicul său sprijin, pentru realizarea idealului ce și l’a propus și care nu poate fi decât spre binele țărei. Corespondezi tăgădui d. general Mirgescu, ofi d-sa a cerut cu insistență ministrului de războifli permisiunea de a trimite înaintea consiliului de rabom pe mai mulți ofițeri spre a fi judecați pentru crima ci ar fi dezvăluit secrete de Stat, prin cele publicata in revista «Marina». Și să se noteze că d. comandant al flotilei, care stăruia pentru acest lucru, n'avea și n'are în contra ofițerilor otel o dovadă decât simple presupuneri. AIV SFAT PE ZI Contra durerei de măsele.— A sa obloji obrazul în dreptul măselei care doare cu următorul pansament : Acid fenic. . ...in gr. Alcool.................................... 1 •* Esență de citron . . . . 1 » Spirt de mentă . . . .10 » Tinctură de benjoin . . .10» Pansamentul se poate repeta de mai multe ori, nuuindu-se o cârpă curată în compoziția de mai sus. J