Universul, mai 1898 (Anul 16, nr. 108-138)
1898-05-05 / nr. 112
Discursul d-lui Ionel Grădișteanu p. Ionel Grădișteanu a luat cel d’ihtéin cuvântul: «Nu ne-am adunat aci, a zis oratorul, numai spre a ne reaminti pe acei cari și-au versat sângele pe câmpiile din Blaj, ci pentru a ne aminti că durerea fraților noștri de peste Carpați e durerea noastră, că existența lor, e existența noastră. Pierind ei, pieirea ne așteaptă și pe noi. Suntem așa de strînși uniți, încât nu se poate atinge o parte, fără ca ceal’altă parte să nu fie atinsă. Oratorul arată apoi din ce cauză, fără Românii de dincolo noi nu am putea să existăm mult timp. Poporul românesc, zice d. Grădișteanu, e menit să dea o notă originală în marele concert al civilizației. Pentru o cultură originală însă, trebue numărul și iată în ce constă pieirea noastră, când ar pieri Românii de peste Carpați. «Lupta ce se deschide acum, continuă d. Grădișteanu, nu este pentru a se hotărî cine să prepondereze, nici pentru o egală îndreptățire, e vorba de viață și moarte, e vorba dacă peste câtva timp vor mai fi sau nu români. «Mi se umple sufletul de durere, adaogă după aceea oratorul, când văd că Ungurii sunt uniți pentru a ne nimici și noi nu putem fi uniți pentru a ne apăra. In privința mijloacelor, d. Grădișteanu zice că putem face foarte mult, dacă nu pe cale directă, dar pe o cale piezișă. «Toată greutatea Statului, esclamă oratorul, trebue pusă în cumpănă, pentru a salva pe frații noștri. Să ne pregătim dar cu toții pentru luptă și când va fi nevoe, să ne impunem voința. Și oratorul, în aplauzele frenetice ale mulțimei, termină cu cuvintele : Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte, acum oii niciodată. Discursul d-lui Belavrsine este foarte greu de rezumat în acest mic cadru sublimul discurs al d-l ui Barbu Delavrancea. «Cu voință sau fără voință, începe oratorul, noi am apărat în trecut civilizația Europei. Acum, oricari ar fi durerile ce simțim din timp în timp, să avem credință în isbânda cauzei, căci ea este tot pentru mersul înainte al civilizației. Vorbind despre românii din Transilvania, oratorul spune : «In afară că trebue să arătăm că avem inimă de frate, căci altfel ni s’ar tăgădui cea de om ; noi le mai suntem datori primele scântei cari au redeșteptat principatele adormite. Venind la suferințele Românilor de peste Carpați, d. Delavrancea zice : «Persecuțiunile, împilarea, stingerea neamului, au început de când România s’a făcut, regat, căci Ungurii au văzut atunci în noi o forță vie. Frații noștri plătesc dar azi titlul, gloria, mărirea noastră. Adresându-se apoi tinerimei noastre, oratorul zice : «Fie ca generația tîneră să vază un cer mai limpede și să aibă o inimă mai calm. Un popor fără ideal, român ,ar fi, trebue să piară. Să se ridice dar o generație viguroasă și conștientă, care să dea la o parte pâcla ce apasă asupra sufletelor noastre. D. Delavrancea face după aceea istoricul revoluțiunilor din Transilvania și o descriere a Câmpului Libertățea, unde s-au adunat 40.000 de Români și au depus un jurământ pe care oratorul îl citește. Făcând oarecare aluziuni politice, d. Delavrancea zice că în basme se vorbește de un copac blestemat în mijlocul unei păduri, unde cu cât paserea se urca pe ramurile de mai sus, își uita cântecul, iar când ajungea în vîrf, împetrea. Fie ca acei cari urcă treptele onorurilor, să nu imiteze paserea din basm și să -și uite cântecul. Și oratorul, într'un elan de patriotism, termină cu cuvintele : «Ce mai așteptați? Voiți ca culmea durerei celor de peste munți să devie culmea rușinei celor de aici ? Dar nu uitați că pieirea celor de dincolo, e pieirea noastră a tuturor.» Cuvintele d-lui Delavrancea au electrizat întreg auditorul. Au fost momente când lumea toată s’a sculat în picioare, aplaudând în mod frenetic.* * * La eșire studenții universitari au făcut o manifestație d-lor Delavrancea și I. C. Grădișteanu. Voiau chiar să-i ducă pe sus pe calea Victoriei; conferențiarii însă, prevăzând aceasta, s’au urcat într’o birjă și au dispărut. Studenții au venit la cofetăria Copșa, unde, zărind pe d. Delavrancea, i-au făcut din nou ovațiuni. După aceea s’au dus la statua lui Mihai Viteazul și au cântat «Deșteaptă-te Române». Omega. Rezultatul alegerilor le cri Eri au avut loc două alegeri, una în județul Brăila și cealaltă în județul Fălciu. Iată rezultatul acestor alegeri : Brăila, colegiul I de senat. Înscriși, 438. Votanți, 339. Voturi anulate, 3. Au obținut: d. Dim. Moisescu, guvernamental, 209 voturi, ales. D. C. Boerescu, conservator, 127 voturi. Fălciu, colegiul I de senat, înscriși, 100. Votanți 85. Voturi anulate. 3. Au obținut : d. maior C. Teleman, conservator, 45 voturi, ales. D. N. Nicorescu, guvernamental, 35 voturi. INFORMAȚIUNI : Comuna rurală Tîrgu-Sulița, din județul Botoșani, a fost autorizată de a contracta de la Casa de depuneri și consemnațiuni, sau de oriunde va găsi un împrumut de 13.000 lei, plătibil în termen de 10 ari, în condițiunile admise de consiliul comunal prin încheierea luată în ședința de la 8 Februarie a. c. spre a servi la achitarea costului construirea localului de primărie din acea comună. ♦ A se citi zilnic pe pagina 5. Licitațiun! pentru lucrări publice,diferite furnituri și vînzările imobile din toată țara, precum și Lista citiétorilor sosiți în Capitală. ♦ «Neue Feie Presse» care ne-a sosit ieri, publică o știre după care regele Carol al României va pleca probabil pe la sfârșitul lui iunie (s. n.) ca să facă o vizită împăratului Rusiei, în Petersburg; regele va fi însoțit, afara de primul ministru Sturdza, și de o numeroasă suită militară. In concursul de la sf. Spiridon din Iași pentru postul de medic primar al spitalului din Băcești, comisiunea a admis pe d. dr. Ciolac la proba orală. Duminecă dimineață va avea loc prima probă. Ministerul de interne a invitat administrația comunală din Iași să renunțe la diferitele lucrări de edilitate pentru orice eventualitate. Administrația comunală a decis convocarea consiliului comunal în această chestiune. ♦ De câtva timp deja mișcarea in orașul Brăila e extraordinar de mare și prețul griului s’a urcat la 175 lei kila, cu tendință de urcare și mai mare. ♦ La 8 Mai st. n., s’a ținut în Temișoara prima adunare generală a reuniune! ziariștilor maghiari din această provincie. Reuniunea asta nu sprijinește numai interesele materiale ale ziariștilor din provincie, ci le dă sprijin moral. Averea reuniunei e deja de 30.000 de florini. Inteligența maghiară a luat parte cu entuziasm la adunare și sprijinește cu căldură toate întreprinderile ziariștilor. Ce bine ar fi să se facă tot așa și printre ziariștii români! ♦ In județele Bacău și Falciu s’a declarat variola. ♦ Mai mulți copii ce frecventează școala primară din Tatarași (Iași) sunt bolnavi de coriu. LUNI. Războiul dintre Spania și Statele Unite Pentru evitarea contagiului școala se va închide pentru câteva zile. ♦ Ziarul Unirea din Blașiu (Transilvania) scrie, că în «Glăjeria Cașvei» din ținutul Reghinului săsesc zeci de Români, cari lucrau în fabrica de acolo, au fost siliți să-și maghiariseze numele și ei, la poruncă și le-au și maghiarisat în toată forma. Ba ce este mai mult, chiar și minorilor și orfanilor li s’au schimbat numele. ♦ Conform nouei legi a instrucțiune publice elevii liceelor particulare clasa VII vor depune examenul la liceul național din Iași. Pentru examenele elevilor preparați în particular înscrierile se fac la inspectoratul școlar de la 1—10 Maiü. Examenele vor începe de la 1 Iunie. ♦ In săpăturile din Dobrogea, d- Tocilescu a descoperit o peșteră cu osăminte. La ușa peșterei a găsit o piatră cu inscripție veche, ce se crede că e de 2.000 ani și pe care a și transportat-o la muzeul din București. ♦ Ganonierele Léger a marinei Franceză, și Rocatrice a celei Engleze, cari se află și vor staționa la Galați în tot timpul cât va dura ședințele Comisiunei Europene vor vizita apoi portul Tulcea precum Sulina și Constanța . Ministerul de război a luat dispoziția ca pe lângă fiecare club al garnizoanelor să se înființeze case de economie a ofițerilor. In acest scop d. colonel Paraschivescu, șeful clubului militar din Iași, a și venit în București spre a fi față la instrucțiile ce se vor da pentru înființarea unei case de economie pe lângă clubul militar din Iași. ♦ Ministrul de răsboiü a intervenit, pe lângă direcția G. F. R. spre a i se pune la dispoziție mai multe vagoane, în stația Iași, pentru zilele de 17, 24 și 31 Mai curent. Se vor face exerciții de debarcare și îmbarcare de trupe, pentru a se vedea, în cât timp și cu câte agerime, se pot executa asemenea mișcări. Aceste exerciții se vor face în fața comandantului corpului 4 de armată, d. general C. Iarca, și a delegațiilor ministerului de război. Trupele, cari vor lua parte la aceste exerciții, sunt regimentele 7 de călărași și 8 de artilerie. ♦ UNIVERSUL morîlic apare și in toate Duminecile, și se vinise cu 5 luni în toamn Jun Washington. 2 Mai Administrația poștelor a ordonat confiscarea obiectelor adresate prin poștă d-lui Barnabe și celorlalțî membri ai legațiunei spaniole. S’a descoperit un sistem complect de spionagiu. Ambasadorul englez va recomanda Englitezeî să învite pe d-nn Barnabe și pe spionii spanioli să părăsească Canada. Telegrame partajare ale ziarului «Universul» Atacul portului San Juan Porto-Ricco Madrid, 1 Maiți. Sosită ora 4 d. a. Ultimele știri oficiale asigură că la atacul portului San Juan de Porto Ricco spaniolii au avut 5 morți și 20 de răniți. Dintre cetățenii orașului au fost vre-o treizeci de victime. Când s'a văzut escadra americană depărtânduse, populația a făcut o manifestație foarte entusiastă strigând :«Trăiască Spania!» Păcăleala vaselor americane Din Havana a sosit aci o telegramă prin care se spune că piroscaful «Montserat», care era blocat în portul Cienfuegos a păcălit în chip splendid năvile es-Pfirl !*Vt v«.ux ViV>_UV! V tVUVI Ieri de dimineață, la ivirea zilei, a eșit din port cu cea mai mare iuțeală depărtânduse în largul mărei. Incrucișătoarele americane au observat prea târziu aceasta, așa că tirul tunurilor lui nu mai putea avea nici un efect. Americanii din nou respins. Din Cuba vine veste că americanii au încercat din nou să debarce pe coastele insulei. Ei însă au fost respinși de trupele spaniole. Demonstrație franco spaniolă Se depeșează din Porto Ricco că acolo se semnalează vederea altor năvi. Se prevede reluarea acțiunilor. Marinarii francezi ai cuirasatei «Amiral Rigault» eșind din port au făcut niște demonstrații entusiaste pentru Spania. Spaniolii au răspuns prin strigăte de trăiască Franța. Se dă o foarte mare importanță acestei demonstrații. Luptă navală probabilă La ministerul de războiu de aci se păstrează o mare rezervă cu privire la știrile de războiu. Totuși din complexul informațiilor, rezultă că de trei zile escadra spaniolă a părăsit Martinica îndreptându-se spre Cienfuegos. Se asigură că acest loc a indicat spre a se da o luptă care poate la această oră a și început. VILLA, cu totul prin ghiulele americane. Flota spaniolă a răspuns cu o canonadă vie la focul americanilor. Wien Războiü intre Anglia și Rusia Paris. 3 Maiü. Sosită la ora 12 noaptea Presa franceză comentează în mod viu discursurile d-lui Chamberlain. Ziarul «Temps» constată că aceasta e o provocare adresată în contra Rusiei dar crede că adevăratul obiectiv e Franța. Acest ziar speră că va avea loc un cesnodământ pe cale pacinică. Corespondentul din Londra al ziarului «Débats» afirmă că lordul Chamberlain e convins că îndată ce va izbucni războiul între Anglia și Rusia, englezii vroesc mai înainte să distrugă flota franceză și că proiectează a o bloca în porturile franceze și a ataca și ocupa coloniile cum fac americanii ca spaniolii. Răzbel ü între Anglia șî Franța a produs mare sensație aci știrea dată de ziarul «Pall Mall Gazette» spunând că războiul între Anglia și Franța va izbucni mai curând chiar decât peste o lună de zile. Conflict franco-american O depeșă sosită din Washington spune că guvernul american va cere ca autoritățile franceze din Martinica să-i dea explicații în 48 de ore de cauza întârziere suferită de depeșa americană prin care se anunța prezența escadrei spaniole. Americanii amenință de a tăia cablul și a reclama satisfacție. G. Eluid. Originalele acestor depăși sa afla expuse la poarta palatului nostru. de stat 6 °/0 face 102.80. Municipalele de București ferme: 50/e intern din 1883, 100 , 5% din 1890, ÎOO1/, iar, V-1W sută din 1896, OS1/^ și 98. Obligațiile împrumuturilor municipale externe de 5 °/e au fost retrase din circulație prin conversiunea care a avut loc în luna trecută. In locul lor s'a înscris la Bursa din Berlin noul 41/, % din 1898. Acest titlu a apărut Luna pentru prima oară la zisa Bursă și a cotat 99.75 cu bune cereri. Scrisurile fondare in urcare: 5% fondar rural face 9S6/«—987/b contra 973/« Sâmbăta trecută ; 5% Bondar urban de București 665/*, în progres cu 30 centime iar 5% fundar de Iași 98 — 90 ferm. Tîrgul acțiunilor animat: Băncile Naționale 2220 termen; Băncile Agricole SIÓ1, cu bani gata. Dacia-România 458 termen. Naționala de asigurare 523 termen, fără cuponul de dividende ; Patria de asigurare 117-110 ferm. Bazaltul acțiuni cotează 385-375; Basaltul obligațiuni 6%, 102 103; Construcțiile 102 ; Tramvaiul nog 870 850. In celelalte hârtii nu s'a încheiat nici o afacere. In devis cotăm : Cek : Londra 25.32*/»; Paris 99.911/,; Viena 2.091/, ;Berlin 123.40; Belgia 99.65; —TreT luni: Londra 25.08'/4 ; Paris 99.40; Viena 2.07s/4; Berlin 122.26 ; Belgia 99. Curierul financiar. Serviciul telegrafic — Al Agenției Române — Madrid, 2 Maiü. După o depeșă oficială din Havana cinci corăbii americane au încercat să opereze debarcări în diferite puncte ale coastelor Cubei. Pretutindeni au fost respinse de trupele spaniole postate pe coaste și silite să se îmbarcheze din nou. Spaniolii au prins doar americani. Un ofițer spaniol a fost omorât, câțiva soldați au fost răniți. Washington, 2 Main. Departamentul de stat desminte în mod formal știrea după care vaporul francez «Lafayette» ar fi debarcat la Havana tunuri și munițiuni de resbot. Key-West, 2 Maiü. In lupta de la Cienfuegos, un matelot american a fost omorât, 6 au fost răniți grav și câțiva ușor. «Marblechard», «Vuashviile» și o canonierä au participat la luptă. Nici o corabie americană n’a primit avarii mari. Madrid, 2 Mai După ziare, cu toată dorința d-lui Sagassa de a amâna criza ministerială, remanierea cabinetului este iminentă. Madrid, 2 Mai. O depeșă a guvernatorului din Porto Rico zice că de azi dimineață nu mai este decât o singură corabie americană în fața pieței. — Crezi ? — Cum...dacă cred? Dar m’aș și prinde. Carol începu sa rida. — încearcă și eu primesc prinsoarea. — Ne-am înțeles...— răspunse cu vioiciune Carol. In acel moment cei doui amici sosiră într’o piațetă unde toți călăreții se opresc, schimbă câte o salutare. Carol și Guido trecură printre echipagii, salutând în dreapta și în Stânga. Marchizul Rambaldi opri un moment calul seit lângă landoul frumoasei contese San Suivi, pe care o salutase cu un surîs șiret și expresiv. Carol de Clinton se depărta câțiva pași, întorcând scă și colo priviri distrate, când ochii lui se fixară asupra unui cupeu albastru. In acel cupeu era două femei ; una în vîrstă raaî matură îmbrăcată ca o cameristă a unei familii nobile; cealaltă o tîneră ere 20—22 ani. Cu toate că la Florența nu lipsesc femeile frumoase, totuși trebuia să remâni extaziat în fața tinerei și elegantei ființe care stelea în acea elegantă trăsură. Ea avea părul foarte negru ; obrazul palid, dar de acea paloare care trăda o organizație de o extremă nervozitate ; ochii blânzi și adânci ai femeilor orientale ; acei ochii care când te privesc te mângâe, te îmbată, -ți zăpăcesc sufletul ; gura mică par’că era făcută într’adins pentru sărutat. Insă o expresie de mare melancolie se citea pe acea față divină, ca și cum ar vrea să mărească sednețiunea. Ea era îmbrăcată cu totul în negru. Nu era bărbat sau femee care să treacă pe lângă ea fără să nu o privească. Contele de Clinton își opri calul și stătu să privească uimit. Copila părea indiferentă la toate privirile, însă când întoarse capul zări pe gentilomul englez la o mică distanță de ea. Ochii celor doi tineri se întâlniră și ambii presăriră ca sguuuiți de un același curent electric. Carol fu mișcat de acea privire , fata se înroși și ’și întoarse capul de teamă de a nu fi observată. Toate astea insă durară numai un moment. Vizitiul acelei necunoscute dăduse un biciu cailor, care porniră în galop. Cuplul era deja departe și Carol stetea nemișcat privind intr’una când vocea sonoră și veselă a lui Guido ’s scoase din extazul lui. — La ce te gândești Carol de ai rămas ca o statue ? Englezul se înroși puțin. — La nimic, amicul meu — răspunse el—te așteptam. — Atunci să mergem sunt cinci ore și eu îmi simt stomacul gol. Ce vrei? Cuvintele dulci și ochii negri ai contesei San Salvi, nu au avut puterea de a -mi tăia pofta de mâncare. Vii cu mine ? Carol care nu asculta pe prietenul său, căci era absorbit cu totul de noua lui emoțiune nu răspunse. — Ei, Carol, visezi, călare? Gentilomul tresări și scoase un suspin. — Ce? Ce-ai zis? Guido începu să rîdă cu poftă. — Ah!ah! sărmane amice, pare că ai căzut din noi.... Și eu care te învățam chipul cum să scapi de Finlamella, pe când tu ești amorezat lulea de ea. (Va urmai • Victoria spaniolilor Viena, 3 Mai. Sosită ora 12 noaptea O depeșă din Washington anunță că escadra spaniolă a deschis un foc viu asupra escadrei americane, care după un schimb de focuri a fugit. Spaniolii au avut șoapte răniți, mișcarea flotei americane Din Balia se depeșează, că acolo au sosit vasele de răsboiu americane «Oregon», «Maneta», și Hickatheroyd». Criza ministerială în Spania o depeșă urgentă din Madrid anunță, că mai mulți miniștri și-au dat demisia în mâna d-lui Sagasta. Flota spaniolă la Cuba Știri positive din Madrid spun, că flota spaniolă se află actualmente la Cuba. Flota spaniolă din Washington vine știre care anunță, că flota spaniolă este aproape de Cuete, la Venezuela. Evită însă ca să provoace o luptă maritimă, căutând ca să se adăpostească în porturile Havana și Cienfuegos. Bombardarea consulatului englez Flota americană a bombardat fortul Cardenas. Consulatul englez a fost sdrobit Torturările din Italia (Telegrame particulare ale « Universului» ) Paris, 3 Mai. Sosită ora 1 noaptea O știre oficioasă sosită din Milan protestează în contra numărului exagerat de morți și răniți despre care se vorbise. După relația oficioasă ar fi numai șapte zeci de morți și 400 de răniți. <î. EA A Dr. idspe, și — 2 Main 1898 — Roma, — încrederea regelui în guvern Regele care avut o conferință cu d-nii Brin, San Mazario și Zanardelli a manifestat deplina sa încredere în cabinetul actual și a aprobat actele guvernului. Liniștea continuă să domnească în tot regatul. Paris.—Respingerea apelului lui Zoila Curtea de casație a respins apelul d-lui Zoila în contra sentinței curtea de apel recunocând competința tribunalului corecțional în afacerea plângerei de defăimare depusă de experți caligrafi. Peking.Sosirea prințului Henri Prințul Henri al Prusiei a sosit. A fost primit în mod oficial, într-un chip splendid.Atena.—Evacuarea Tessaliei Depoșî din Volonic că două steamere încărcate cu soldat turc au plecat azi la Salonic. Milan.— Liniște Liniștea domnește atât în oraș cât și în provincie. Londra. — SsSnßlatea d-luî Gladstone D-nu Gladstone este maî bine. Sievreiii lui De la Aprilie 1900, moșia Cre- T-rX-, A ’r, Qi? n U ~ O-JO _______ _ Y CUia KJZ. 004 jJUgVíaiJÜ) plasa Neajlov, jud. Vlașca, 3 ora din București. A se adresa chiar de acum la d-na Ștefănescu, str Artei 10. 550 — 10 IMPORTANT 1 La administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu Wo. 14, se repară ori ce ceas paruice, pendule, etc., mai ieftin decât oriunde. Se garantează mersul regulat timp de un an și la caz contrar se repară din nou, fără nici o plată. LEON BERGER MARELE MACALIN CU MOBILE VINDEREA și in RATE Strada Academiei nr. 4 (casa Ovessa) Dormitoare, Sufragerii, Bistouri DAEKIT0HI € aiFLOTE pantru SALOANE Divanuri, Otomane, Dormeze, Oglinzi, Paturi, Șifoniere, Sorine, Mese, Scaune, etc. etc. 502 to Primar Atelier Mecanic Pe ftoslaftírie OSe straie ISVOR No. 56 © © íneili cu toate accesoriile având și o orientală numeroasă și alaasa se adresa în str. Covaci No. 3 538 12 S ’a nuWmi In ziua de 1 Maiu, niște note de proprietate pe coase timbrate, ale caselor din Constanța, strada Libertății. Cine le-a găsit este rugat a le aduce în calea Moșilor No. 271, la domnul Stelian Georgescu, de unde va primi o bună recompensă. 600 Rochii, Jupe, Corsage, Lingerie, se execută în Atelierul de Croitorie din str. Teilor No. 164. Prețuri moderate. Direcția: M-me Reghina G Minculescu. Nfea Publicitate Deoarece «Universul» politic apare și în toate Duminecile, vom rezerva în acest număr și în numărul care apare în fiecare Jouî un spațiu în pag. IV pentru Ilicii Publicitate, în care vom publica pentru prețul de 5 bani cuvîntul anunciuri de oferte și cereri de funcții, închirieri și vinzeri de case, locuri, etc. ; oferte și cereri de bani; cereri și oferte de profesori, guvernante, administratori de moșii, bone, servitori, servitoare, etc. ; corespondențe, etc. (Jeanne torabila Pălării m °i Ș* tari, se găseste de vînzare la Administrația ziarului «Universul», cu prețuri de necrezut de ieftin, din cauza desfacere!. Pălării tar! cu un leu și 90 bucata. Pălării mo! de la 1.90 până la 5le!. BĂILE HALL* Austria <rîe f ®rra@ BAIE SALIVĂ Mâloasă de prim rang (Iod 0.358; Bros 1.044 după: pr. dr. Luáyig — SAISON DE LA 15 MAIÜ LA 30 SEPTEM AH IE — Stațiunea drumului de fier Kremsthal și Steyrthal. Băi modern instalate. > Toate necesitățile de cură moderne, massage. Instalația», Duse cu aburi și Băi reci. Băi electrice sistem „Gärtner“ și băi în lumină electrică. ^ pozițiile încântătoare, Park de cură foarte frumos, Teatru, Musică de cură, Concerte, Baluri, Lawn-Tennis, etc. Hoteluri și locuințe particulare foarte elegante. Pensiuni pentru copii, Freqvență 3600 oaspeți de băi. Heute de voiagiu : din Vierul in 6 ceasuri prin Lina (vagoane directe) și Schyr, din Passau și Salzburg via Wels-Tanterrohr în 3 ore și luni. Prospecte se trimit gratis prin administrația Stabilimentelor de bftta vroniea financiară In București, dispozițiunile târgului continuă a fi bune, numerarul e abondent, și cursurile cerealelor și al valorilor de primul rang, în urcare. Rentele cotează: 5 °/0 perpetu 100*/2 contra 100 Sâmbăta trecută 5% amortisabil 99 în progres cu 1 franc; 4% împrumutul de 32 milioane Oii/*, iar cele alte emisiuni de 4 °/6, 92. 65-93. Ruralul Vagonete și Șine de închiriat și de viuzare se află la A. Bercovici, str. Stelea 6 Condițiui al avant» gionse 398 _________ 24