Universul, iulie 1898 (Anul 16, nr. 169-199)
1898-07-01 / nr. 169
Boalele secrete — X'centiuța Bărbătească — il vindecă repede fără durere și Împiedicări, după experiență de 27 ani de medalitate In boli lumești (de la 1870). N'. 190 K No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1 Intrarea mumai prin str. str. Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 6—8 seara separat de așteptare pentru florare. Br. I. POEMARU Cu o practică în spitale, —1 experiență proprie de 9 ani. — Strada Romană No. n. — Consultațiuni pentru orice boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de stmulaie din prețurile obicinuite, adică 21. 50 b. vizitate. domiciliul bolnavilor și 11. 50 b. constitația : de asemenea an scăzământ. Însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor trei bolnavi vindecați. — Tratament al boațelor tic .Itonac după metodele cele mai noi. Vioarele de piele, boalele lumești (siphilis), neputința bărbătească, sunt cu siguranță vindecate la Bodor PETELEI! -MA.MOȘSpecial în boale de femei, copii și ochi — CALEA HAHOVEI No. 80 - Consultații de la 8—10 a. m. și de la 4—C p. m.—Bolnavii din provincie găsesc gazdă (pension) și tratament conștiincios. " 761 10 09* MEDIC UNIVERSAL Br. Emil Fischer (Calea Moșilor <50) Se vn muta de la Sft. Gheorghe Sli*. Belvedere 12 bis %n In dosul prefecturei poliției ConjuUațiani, ca. și până acum, alnne . •de la 8—în a. m., și de la 3—5 p. m. 771___________ Br. Mendelsohn De la Facultatea din Paris Special pentr*n Conte de Femeie si «le Copii Consulațiuni de la 2—4 p. m. STH/VDA. ACADEMIE N N p. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare si prin calea Victoriei No. S6 . 576 ___________ 35 3r. Léon Leitovier Fost medic al spitalului Allgemeines Krankenhaus și al Allgemeine Poliklinik din Viena —'t lííedie român la Carlsbad Stabilit de mai mulți ani Cai'tsbad (Casa «Weisser Schwan») (Í18 Becherplatz 36 UNIVERS. MEDICIN. Br. R. BAUBfiRGHER De la Facultatea din Viena Calea OLXX-OIR 3STp. E53 Consultații 2-4 p. m., Gratuite 8-10 a. ma. 27 38S N. O. Bart fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special in boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. 823 __________________ 30 D* FRENKEL FOST INTERN al SPITALELOR din PARIS Specialist în boale de copii Sa mutat : Strada Academiei, No. 6 PRIMEȘTE DE LA ORELE 2—4 p. m. 440 . Dr. S. Erlieh — S’a mutat în — Str. FORTULUI V2.1 649 ____________ Casa de Sănătate 51, Strada Teilor ól — Consultation speciale pentru Roale Interne, Nervoase și S5 filllies Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consultația mimai 1 len S’a redeschis secțiunea Fnnegalienilor Remediu sigur contra boalelor sifilitice N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. 772 28 CONSULTAȚIUNI gratuite POLICLINICA Specială pentru boalele organelor CAPULUI boalele de GAT boalele de NAS boale de UNEGHI boale de OCHI boalele de GURĂ..,., și de DINȚI scoaterea nedureroasă a DINȚILOR Str. Silților și general Florescu 819.12 (lângă Sf. Gheorghe) doc spanioli .Ultima navă a escadrei lui Cervera, «Reina Mercedes», care se afla încă în portul Santiago, a fost distrusă în noaptea de 22 iunie pe când încerca să iasă din port. «Trupele cari apără Santiago sunt silite să mănânce pâine făcută din orez. Apeductul fiind rupt, ei trebue să bea apă din bălți. Asemenea condițiuni influențează asupra voluntarilor, cari ar vroi să se predea generalului Schaffer dar comandanții refuză. Oricât ar fi de confirmată sosirea in Santiago a ajutoarelor comandate de generalul Pando, căderea porturi Santiago e considerată ea iminentă. Inmormintarea unui general Telegramele trimise din Havana ziarelor din Madrid au sosit cu o mare întârziere, din cauza marei dificultăți a comunicațiilor. Ele confirmă în totul amănuntele dezastrului până acum cunoscute. Telegramele din izvor nord-american adaugă că s’a fi salvat 140 de marinari ai navei amirale. Prizonierii s’ar urca la 1500 și sunt perfect de bine tratați. După o telegramă din Havana, spaniolii din Santiago au putut pune mâna pe cadavrul generalului spaniol Vara, mort în fruntea trupelor sale la lupta de la 19 iunie, căruia i-au făcut o solemnă înmormîntare. Impresiunea produsă la Havaia de distrugerea flotei amiralului Gervera și despre starea gravă în care se află orașul Santiago, a produs o impresie foarte tristă. Situația în Spania Ziarul «Berliner Tageblatt» primește din Viena o telegramă prin care î se anunță că guvernul spaniol e în ajunul unei catastrofe. Situația dinastiei e foarte periculoasă. Ziarul «Vossiche Zeitung» publică informațiuni identice, adăugând că e foarte gravă agitația carliștilor. Guvernul spaniol ar fi decis să suspende garanțiile constituționale la primele mișcări revoluționare. Se afirmă din Berlin că după ultimul consiliu de miniștri spaniol, s-au trimis comandanților din Gaba și Porto-Ricco, telegrame cu ordinul de a continua lupta, neputând pentru moment nici să se gândească la încheierea păcei. Insă convingerea generală e că, cu toate desmințirile oficiale, guvernul spaniol va întrepinde în curând tratative de pace, căci marea majoritate a opiniunei publice e favorabilă. După ce a mai trecut impresia produsă de tristele vești din Cuba, augmentează durerea pentru acea catastrofă și uimirea pentru micile perderi ale inamicului. Ministrul de externe spaniol a telegrafiat ambasadorului englez din Washington, rugându-i ca să obție lista celor morți, răniți și a prizonierilor escadrei. Tot o asemenea rugăciune a făcut miniștrilor și ambasadorii Germaniei și Angliei din Madrid. Mii de familii cari aveau fiii lor in echipagiile escadrei distruse, asediază ministerele, cerând vești. Dar guvernul n’a primit nici o știre de la Santiago, căci, după cât se pare, cablul este rupt. Telegramele pe care le-au primit ziarele spaniole spun că prizonierii vor fi conduși într-o fortăreață lângă Boston. Salvarea escadrei sp majore Toți corespondenții sunt de acord că cu ocaziunea nimicirea escadrei lui Cervera americanii au făcut tot ceea ce le sta în putere ca să scape pe spanioli. S-a distins mai ales un mic «yacht» foarte repede, necuirasat și având numai câteva tunuri. După ce singur a incendiat și a împins spre stânci vasele «Turor»și «Pluton», «Gloucester» a pus pe apă câteva luntrii spre a salva echipagiile acestor două nefericite vapoare spaniole, și apoi alergă pe locul, unde în amonte, ardeau încrucișâtoarele spaniole. Aci operația era foarte grea căci se știa că dintr'un moment int’aitul vor sări în aer pulberăriile acestor vase. Marinarii spanioli se aruncaseră deja în apă, dar mulți, răniți și sdrobiți, luptau în zadar cu disperare spre a ajunge la chei, iar alții erau aruncați de mare în contra stâncilor, unde mureau. Sosirea Yachtului «Gloucester» fu providențială , multe salvagii fură făcute pe când fumul și flăcările anunțaîi apropiata explozie. Se lucra cu înverșunare, dar pe bord mai erau câțiva marinari ; în cele din urmă încrucișâtoarele exploadară, detunând peste 12 ori. «Gloucester» a luat pe bord parte din echipagiul navei amirale împreună cu amiralul Cervera și mai mulți ofițeri, ca intensitatea acestui sentiment al meu să poată usca lacrămile acelor nefericiți cari au suferit pierderi așa de dureroase, însă numai singur Dumnezeu are puterea de a consola inimele.» Președintele Felix Faure a respuns : «Sunt emoționat de V. a transmis viu prin care M.loanele Sale cu ocazia oribilei catastrofe a vasului «Bourgogne» și mulțumesc M. V. de sentimentele foarte înalte ce a exprimat pentru familiile pe cari groaznicul eveniment le-a adâncit în durere.» lo^raoimoi depeșa cândo Telegrama Imperain a Germaniei către președintele republicei franceze și răspunsul acestuia Când împăratul Wilhelm al Germaniei a aflat de teribila catastrofă a bastimentului francez «Bourgogne» catastrofă despre care am dat întinse amănunte, a trimis președintelui republicei franceze o telegramă în cuprinderea următoare : «Aflai acum de teribila catastrofă care a isbit Franța prin pierderea bastimentului «Bourgogne». Vă rog, d-le președinte, să credeți în sincera mea condoleanță. Aș vrea din inirmă — Nu faci baie ? — Nu... — De ce? — Pentru că fac băi... interne ! PIT“ Cereți, la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din țarii, mâine, Mirecuri 1 Iulie curent, BLIMtoteea lor mimică a Universului, un volum de 120 pagini cu coperta colorată conținând un roman de mare senzație, 35 de bani în toată țara. Din Teleorman (Corespondență part. a ziar. UNIVERSUL) T.Măgurele, 28 Iunie 1898. REVOLTĂ DE LA SEACA Rond am finanțe Am înregistrat într’un cumăr trecut al acestui ziar cazul revoltei din corn. Seaca. Informațiunile acelea le aveam culese de prin oraș, deci versiuni lansate de public iată însă pentru azi no ui amenunte asupra acelei revolte, așa cum mi s’a explicat de către mai mulți locuitori din acea comună. Cauii revoltei Cu câte-va zile înaintea izbucnirea revoltei, câțîva locuitori își trimiseseră copiii cu caii la pășune; însoțitorii acelor vite erau 3 băețî tineri între cari și nepotul (iar nu fiul) locuitorului Ion Lăutaru. S’a întâmplat ca acești băeți să intre cu caii prin livadă, unde i au surprins acei dou pânduri turci. Cum au vezut copii că turcii i-au surprins cu caii !n livadă, și-au prins caii și au încălicat pe ei, gata de a fugi. Nu avură însă timp, căci turci i-au oprit și le porunciră a descălica după cai, ceea ce și făcu nepotul locuitorului Ion Lăutaru. Așa după cum spun locuitorii, odată băiatul dat jos după cal, unul din turci, anume Cadril, îl luă de mână și se afundă cu el, prin livadă pe când celTalt turc renase a ține de vorbă și a păzi pe ceî l’alțî doui băețî. După câtva timp acel băiat se întoarse cu turcul și apoi copiii plecară acasă. Pe drum el istorisi cum turcul a comis actul bestial. Turcii ascunși Primindu-se reclamați a’ primări trimise după turci, lor însă fiindu-se frică, se ascunseseră. Tocmai după zile iar se arătară, când imediat fură arestați. Se dresară actele cuvenite și Duminică, 21 Iunie, se hotărî ca cei 2 turci să fie trimiși sub judecătoriei din Alexandria, de care ține acea comună. Nevolt» Svonul că acei douî jandarm turci din serviciul arendașului, d. Marcu A. Ivănuș, au comis bestialul act asupra nepotului lui Ion Lăutaru înfuriase la culme pe locuitori, nu numai pe cei din corn. Seaca ci și pe cei din comuna vecină Cioara cari ereau și ei pe moșia Seaca Și cum am zis: Duminecă 21 Iunie turcii, terminându-se cu dresarea actelor, fură pregătiți pentru a fi transportați la Alexandria, la sub-prefectură. De dimineață veniseră la primărie o mulțime de țărani, precum și de arendaș Marcu A. Ivănuși, dar fu asigurat atât de primărie cât și de locuitori că nimic nu se va face jandarmilor turci. Puțin după acearendașul plecă spre Turnu, iar ma târziu după câteva ore și acei dou turci au fost porniți cu gardă la sub-prefectură. A mers o bună cale convoiul urmat de întreg satul Seaca. Se întâmplă însă ca pe drum afară de sat, unde se gaseau săteni din corn Cioara, deci intre localitatea ce desparte ambele sate, se declară revolta. Toți cei cari urmau convoiul se năpustiră asupra celor douî turci dându-se garda la o parte. Apoi turcii fură luați la bătae. Din cauza bătăei unul din turci, după cum se spune, a încetat din viață acolo pe loc ; cel l’ait erou bătut. Restul afacere! îl cunoaștem, deci e inutil a-î mai povesti. 125 țăranii spre reședință După ce vinovații au fost arestați și aduși la reședință, iată că Joi 25 muie au plecat spre reședință 125 de locuitori pentru a reclama d-lui prefect, și a se plânge contra d-lui arendaș. Gând însă ei, formați în trup, au sosit înaintea orașului la carieră, spre gară, au fost opriți de a intra în oraș. Chiar d-un politait al orașului, Stoicescu, i-a oprit, iar după d-sa a sosit la barieră și d. Procuror Negulescu.Acei țărani, după ce au fost asigurați că se vor lua măsuri, o parte din ei s-au înapoiat acasă, iar alții, după ce au asigurat că nu vor face nimănui nimic, au fost lăsați în oraș, unii din ei având rude printre cei închiși. Aureliade. Interview cu amiralul Cervera și cu alți ofițeri spaniol! Un reporter al ziarului «New York Herald» a intervievat pe amiralul Cervera care s-a declarat foarte mișcat de generozitatea cu care americanii îl tratează atât pe dînsul cât și pe oamenii săi. Amiralul spaniol a refuzat pentru moment a face declarațiuni, mărginindu-se a spune că a primit de două ori din Madrid ordinul de a lăsa Santiago și de a se duce la Havana. El înțelegea greutățile acestei întreprinderi, dar onoarea marinei spaniole cerea ca această încercare să se facă. — Când dădui ordinul — a zis in mod textual amiralul Cervera — flotei de a porni cu toată iuțeala afară din baie, eram aproape sigur că riscam un dezastru ! Un alt reporter a intervievat pe locotenentul Juan Arnon, al treilea ofițer al navei amirale «Infanta Maria Teresa», care i-a dat următoarele amănunte : — Plecasem cu singura probabilitate de a înșela supravegherea escadrei americane. Neavând acest noroc, flota noastră nu mai există și puterea navală a Spaniei e distrusă. «In această situațiune, Spania nu poate continua războiul cu speranță de succes. Ea făcu tot ceea ce putu, dar fu învinsă de o putere superioară. «Mercurî din săptămâna trecută amiralul Cervera a decis de a lăsa Santiago, conform cu instrucțiunile primite, și de a se duce la Havana. «Flota se aproviziona cu cărbuni și cu toate celel alte, rechemă pe bord oamenii, reîmbarcând bărcile; toți erau convinși că erau prea mult ca să se înfrunteze întreaga flotă americană, dar toți se supuseră ordinelor. «După ce s’a decis ziua de eșire, Duminecă, escadra e și afară din baie cu cea mai mare iuțeală. «Vaporul «Cristóbal Colon», se afla în cap, apoi urmau «Vizeaya», «Infanta Maria Teresa», «Almirante Oquendo», torpiloarele «Pluton» și «Fuior» și o canonieră. «Cu toată starea de inferioritate mai mare chiar decât aceea la care ne așteptam, ai noștri s’au bătut cu multă vitejie ; însă n’au putut rezista focului americanilor. «Zece minute după ce luptase începuse, tunurile de pe «Infanta Maria Teresa» erau așa de încinse, cât nu se mai putea trage focuri cu ele. «Situațiunea a devenit în curând disperată. Totul era perdul, afară de onoare și de admirația unui inamic generos». Amiralul Sampson a autorizat pe amiralul Cervera ca să telegrafieze la Madrid. Se asigură că Cervera a sfătuit de a se pune capăt războiului, spunând că forțele americane sunt mai superioare decât se credea și că onoarea Spaniei e satisfăcută. Ilustrația noastră Ilustrația noastră de azi reprezintă un post de avantgardă spaniolă, al armatei care se află în Santiago de Cuba. Postul acesta e apărat de jur imprejur de un șir de pomi numiți «Cuclus», pe cari spaniolii i-au poreclit «baionete spaniole». După cum se vede, soldații spanioli stau la pândă, observând mișcările trupelor inamice de sub comanda generalului Schaffer, cari se află în apropiere de Santiago. Crimă Îngrozitoare Sub acest titlu, am publicat după un ziar din Galați cum că Vineri, la gara de acolo, un individ intrând în latrină împreună cu femeea lui, și scoțând un cuțit din brâu, după ce-l înfipse mai înlăiit în gâtlejul femeei înjunghiind-o, apoi, cu o cruzime înfiorătoare, reteză nenorocitei capul După săvîrșirea crimei, autorul s’ar fi prezintat el singur înaintea comisarului, denunțându-și cu un calm uimitor fapta criminală comisă. Când am citit cele relatate de confratele gălățean, am depeșat imediat la corespondentul nostru de acolo, rugându-i să ne trimită lela grafic amănunte asupra acestei crime și iată depeșa pe care am primit-o Duminecă noaptea : «Vin de la fața locului, strada Maramuris No. 3. Iosif Clemencis întrebat, spune că Vineri venind de la fabrică la ora 6, a găsit j pe nevasta sa Clementina, care suferea puțin de nebunie, trântită tn mijlocul casei și tăiată la gât, dusă la spitalul Crucea-Roșie, acum este mai bine. iată toată crima povestită de ziarul «Galații». Și acum nu ne putem opri de a ne arăta mirarea noastră, cum un ziar serios poate publica asemenea lucruri imaginare, mai cu seamă că, fiind din localitate, cu foarte mare înlesnire ar fi putut afla lucrurile exact cum s’au petrecut. Cum putem pretinde de a afla de la Santiago de Cuba știri adevărate, când nu le poți afla nici chiar la câteva minute depărtare ?! Circulara Teresei către Pateri la afacerea Cretană — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 28 Iunie Circulara porter adresată celor patru Puteri consideră adunarea cretană actuală, căreia amiralii au de gând să încredințeze administrația internă a insulei, ca întrunirea șefilor insurgenților cari au răsturnat proprietățile, comerțul și industria, au compromis ordinea și liniștea in insula Creta, și au comis tot felul de vexațiuni față de compatrioții lor musulmani. Circulara declară că această hotărîre era contrarie principiilor de drept și de echitate și i necropsibilă cu asigurările date de cele 6 Puteri de a respecta drepturile de suveranitate și integritatea teritoriului imperiului. Circulara declară imposibilitatea în care se află Poarta de a admite noua situație creată de decisiunea celor patru Puteri și declină răspunderea consecințelor ce ar putea să rezulte de aci. Constantinopol, 28 Iunie Răspunzând la circulara Perței, marchizul de Salisbury relevează faptul că măsurile decretate de cele patru Puteri sunt temporare. Contele Muraviev a făcut un răspuns analog, reamintind că comunicarea Portei, a măsurilor luate, s’a făcut din inițiativa Rusiei. Răspunsul Rusiei adaugă că Poarta va fi consultată la elaborarea regulamentului definitiv al cestiunei. Constantinopol, 28 Iunie Afară de prima circulară, Poarta a adresat o a doua circulară reprezintanților Turciei pe lâgă cele 6 Puteri. — Ea este concepută aproape in acelaș sens ca eca dintâiu. Știri din străinătate Ziarele din Bruxelles aduc știrea că locotenentul Dubois, care plecase cu 100 de oameni ca să ocupe provincia Kivu, a fost surprins de insurgenți. Dubois a fost ucis împreună cu 31 de soldați. * * * Guvernul unguresc a oprit toate întrunirile socialiștilor din Ungaria, pe motiv că aceștia agită poporațiunea sa răscoală. Ambasadorul Rusiei de la Peking a comunicat consiliului de Stat din China, că Rusia va ocupa provincia Iu, în cazul dacă China va persista în continuarea drumului de fier spre Nord. * * * Aproape toate ziarele franceze declară că afacerea Dreyfus este definitiv tranșată și aduc elogiu ministrului de resbeî Cavaignac. * ■ [UNK] * Actrița Eleonora Ropola din Milan a chemat la dansa pe un amic al ei, un cunoscut literat. Când acesta intră în camera ei, actrița î și trase două gloanțe de revolver, și căzu moartă. Faptul a produs mare sensație în oraș. Se crede că motivul acestui fapt este gelozia. In orașul Piacenza (Italia), a căzut atâta grindină, încât numai la palatul comunal s’au spart geamuri în valoare de o mie de lei și la gară de două mii de lei. Geamgiii vor avea de lucru în întregul oraș mai bine de două luni de zile. * * * DIN FOCȘANI Ca cadavru intr’an puț Intr’un puț de pe moșia Bizighești, jud. Putna, pendinte de comuna Făurei, s’a găsit cadavrul unui necunoscut. Nenorocire Locuitorul Vasile Vlăsceanu, în etate de 38 ani, voind a se sui în podul unei căsuțe din curtea casei fratelui său Gheorghe Vlăsceanu, din comuna Burcioaia, care era dus la munca câmpului cu familia sa, n’a putut, să iasă și s’a înțepenit într’o scândură de la podeala acelei căsuțe cu gâtul și o mână, remâind atârnat, din care cauză a încetat din viață. Numitul suferea de pelagră și era idiot. Secțiunea de vacanță a Tribunalului Secțiunea de vacanță a Tribunalului Putna se va compune astfel : In luna Iulie vor funcționa D-l Președinte Gr. Alexandrescu și D-l I. Th. Fiorescu, judecător sindic. In Parchet D-l Procuror M. Rădulescu. In luna August vor funționa D-l G. N. Sărățeanu, membru de ședință, și D-l Gr. Gălinescu, jude-instructor. La parchet D-l Substitut, C. Ciiculescu. Foc intr-o biserică. Sâmbătă dimineața un mic foc a fost la biserica din cimitirul nordic orașului, pe care d-na Mamilia Popovici l-a făcut reposatului său frate, regretatul advocat Mironescu. D-na Măndica Popovici înfipsese o luminare într’o colivă care se afla lângă masa cu coroane. Luminarea nefiind bine pusă, s’a aplecat, aprinzând mai toate coroanele, de la cari apoi au luat foc mai multe obiecte din biserică. Focul a fost epede localizat cu ajutorul persoanelor, cari veniseră la cimitir. Din cauza acestui început de incendiu, celelalte parastase au trebuit să se oficieze afară, în aer liber. U-na Aristița Romaneseui D-na Aristița Romanescu, a sosit în Focșani, pentru a da vre-o done reprezintă ții, cu concursul doronnt Alex. Vlădicescu. Curier Judiciar (TRIBUNALELE STREINE) Un proces monstru In capitala Croației, Agrare, s’a pertractat zilele trecute un proces monstru. Erau acuzate 61 de persoane, contra cărora procurorul a făcut acuză pentru asasinat și agitație contra Statului maghiar. Aceste 31 de persoane au provocat o răscoală, în care au perit 4 persoane, din com. Sienîcsak. Cinci dintre acuzați au fost condamnați la moarte prin spânzurătoare. Trei au fost condamnați la 10 ani închisoare pentru agitație în contra Statului maghiar. Aceștia au revenzit poporul strigând: «Aț venit Maghi irenii, ca să arboreze steagul maghiar !» Acest strigăt a înfuriat pe cei trei dinteni, cari au omorît patru funcționari maghiari. Cinci persoane, intre cari și o feroce, au fost condamnate la câte 8 ani închisoare, fiindcă au atacat pe preotul Nicolici strigându : «Popă care faci politică, tu magiaronuie, fărî testamentul, deoarece e să te tragem în țeapă și te vom bucăți !» Șase persoane, țărani, au fost condamnate la 5 ani pușcărie, pentru rebeliune. Aceștia atacaseră pe genadarmi, asupra cărora au tras îederi, încât i-au silit să se retragă. Două persoane au fost condamnate la 4 ani închisoare, fiindri au jefuit cadavrele funcționarilor asasinați. Restul a fost condamnat la 7 ani închisoare, fiindcă au ațâțat poporul în contra națiunei maghiare. Aceștia au răspândit svonul, că in câteva zile steagul maghiar va fi arborat pe toate bisericile createi din Szenicsak și dacă aceste steaguri vor sta arborate 24 de ore, atunci drepturile maghiare vor intra în vigoare, întreaga administrație va cădea pe mâna ministrului de finanțe, care va pune biruri grele asenra poporului croat. . .. Cereți, la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din țară, mâine, Miercuri 1 Iulie curent, SiUiliotera <*& a Universului, un volum de 120 pagini cu coperta colorată conținând un roman de mare senzație. 35 de bani în toată țara. Lucruri din toata lumea Femeile cabane.—Un ziar american descrie pe femeile cabane ca pe adevărate mărgăritare ale Antiielor. Sunt de o frumusețe rară, cu ochi negri ca cărbunele, fața fragedă și delicată și cu buzele roșii ca cireșele. Cu toată frumusețe. Ier, trăesc retrase și se ocupă cu gospodăria casei. Fetele tinere sunt crescute pentru viața familiară. Ele niciodată nu părăsesc casa, fără să fie însoțite de cineva. Fetele cubane se mărită de timpuriu. Culmea sgnvcensei. Zilele trecute a murit la Viena femeia .Leitersdorf, în vârstă de 80 de ani. După moartea ei s-a găsit o avere de un milion cinci sute de mii de franci, în bani gata. Femeia Leitersdorf trăia în cea mai mare simplicitate; ea cheltuia pe zi 40 de bani. Această viață o duse ea 30 de ani de zile, în care timp purtă numai o singură rocie. Nici o dată nu -și spăla rufăria. Afară de aceasta ea umbla după cerșit, pe la vecini. Locuia într’o cameră sărăcăcioasă la etajul al treilea, deși avea ca proprietate o casă frumoasă în centrul orașului. Averea lăsată de ea rămâne primăriei, deoarece nu este nici un moștenitor. IE5I Ü3 Profesorul: Me Ioane, vino In laboratorul meu, ca să le cercetez cu razele lui Roentgen. Servitorul: Cuconașul... n’am bout eu Qog Baoul...!