Universul, iulie 1898 (Anul 16, nr. 169-199)

1898-07-01 / nr. 169

Boalele secrete — X'centiuța Bărbătească — il vindecă repede fără durere și Îm­piedicări­, d­upă experiență de 27 ani­ de med­alitate In boli lumești (de la 1870). N­'. 190 K No. 1. STRADA EMIGRAȚII, No. 1 Intrarea mumai prin str. str. Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 6—8 seara separat de așteptare pentru flo­rare. Br. I. POEMARU Cu o practică în spitale, —1 experiență proprie de 9 ani. — Strada Romană No. n­. — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m­. Cei fără mijloace au­ o reducere de st­mu­­­laie din prețurile obicinuite, adică 2­1. 50 b. vizita­te. domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. con­­sti­tația : de asemenea an scăzământ. Însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor trei bolnavi vindecați. — Tratament al boațelor tic .Ito­nac după metodele cele mai noi. Vioarele de piele, boalele lumești (si­­philis), neputința bărbătească, sunt cu siguranță vindecate la Bodor PETELEI! -MA.MOȘ­Special în boale de femei, copii și ochi — CALEA H­AHO­VEI No. 80 - Consultații de la 8—10 a. m. și de la 4—C p. m.­—Bolnavii din provincie gă­sesc gazdă (pension) și tratament con­știincios. " 761 10­ 09* MEDIC UNIVERSAL Br. Emil Fischer (Calea Moșilor <50) Se vn muta de la Sft. Gheorghe Sli*. Belvedere 12 bis %n In dosul prefecturei poliției Con­juUațian­i, ca. și pâ­nă acum, alnne . •de la 8—în a. m­., și de la 3—5 p. m. 771___________ Br. Mendelsohn De la Facultatea din Paris Special pentr*n Conte de Femei­e si «le Copii Consu­­lațiuni de la 2—4 p. m. STH/VDA. ACADEMIE N N p. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare si prin calea Victoriei No. S6 . 576 ___________ 35 3­r. Léon Leit­o­vier Fost medic al spitalului Allgemeines Krankenhaus și al Allgemeine Po­liklinik din Viena —'t lííedie român la Carlsbad Stabilit de mai mulți ani Cai'tsbad (Casa «Weisser Schwan») (Í18 Becherplatz 36 UNIVERS. MEDICIN. Br. R. BAUBfiRGHER De la Facultatea din Viena Calea OLXX-OIR 3STp. E53 Consultații 2-4 p. m., Gratuite 8-10 a. ma. 27 38S N­. O. Bart f­ost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special in boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consultațiune de la 2—4 p. m. 823 __________________ 30 D* FRENKEL FOST INTERN al SPITALELOR din PARIS Specialist în boale de copii Sa mutat : Strada Academiei, No. 6 PRIMEȘTE DE LA ORELE 2—4 p. m. 440 . Dr. S. Erlieh — S’a mutat în — Str. FORTU­LUI V2.1 649 ____________ Casa de Sănătate 51, Strada Teilor ól — Consultation­ speciale pentru Roale Interne, Nervoase și S5 fill­lies Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consultația mimai 1 len­ S’a redeschis secțiunea Fnnegalienilor Remediu sigur contra boalelor sifilitice N.B. Se primesc bolnavi interni în tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. 772 28 CONSULTAȚIUNI gratuite POLICLINICA Specială pentru boalele organelor CAPULUI boalele de GAT boalele de NAS boale de UNEGHI boale de OCHI boalele de GURĂ..,., și de DINȚI scoaterea nedureroasă a DINȚILOR Str. Silților și general Florescu 819.­12 (lângă Sf. Gheorghe) doc spanioli .Ultima navă a escadrei lui Cer­­vera, «Reina Mercedes», care se afla încă în portul Santiago, a fost dis­trusă în noaptea de 22 iunie pe când încerca să iasă din port. «Trupele cari apără Santiago sunt silite să mănânce pâine făcută din orez. Apeductul fiind rupt, ei trebue să bea apă din bălți. Asemenea con­­dițiuni influențează asupra volunta­rilor, cari ar vroi să se predea ge­neralului Schaffer dar comandanții refuză. Ori­cât ar fi de confirmată sosirea in Santiago a ajutoarelor comandate de generalul Pando, căderea portu­ri Santiago e considerată ea imi­nentă. Inm­ormintarea un­ui general Telegramele trimise din Havana ziarelor din Madrid au sosit cu o mare întârziere, din cauza marei di­ficultăți a comunicațiilor. Ele confir­mă în totul amănuntele dezastrului până acum cunoscute. Telegramele din izvor nord-american adaugă că s’a fi salvat 140 de marinari ai navei amirale. Prizonierii s’ar urca la 1500 și sunt perfect de bine tratați. După o telegramă din Havana, spa­niolii din Santiago au putut pune mâna pe cadavrul generalului spaniol Vara, mort în fruntea trupelor sale la lupta de la 19 iunie, căruia­­ i-au făcut o solemnă înmormîntare. Impresiunea produsă la Havaia de distrugerea flotei amiralului Ger­­vera și despre starea gravă în care se află orașul Santiago, a­ produs o impresie foarte tristă. Situația în Spania Ziarul «Berliner Tageblatt» pri­mește din Viena o telegramă prin care­­ î se anunță că guvernul spa­niol e în ajunul unei catastrofe. Si­tuația dinastiei e foarte periculoasă. Ziarul «Vossiche Zeitung» publică informațiuni identice, adăugând că e foarte gravă agitația carliștilor. Gu­vernul spaniol ar fi decis să sus­pende garanțiile constituționale la primele mișcări revoluționare. Se afirmă din Berlin că după ul­timul consiliu de miniștri spaniol, s-au trimis comandanților din Gaba și Porto-Ricco, telegrame cu ordi­nul de a continua lupta, neputând pentru moment nici să se gândească la încheierea păcei. Insă convingerea generală e că, cu toate desmințirile oficiale, guvernul spaniol va întrepinde în curând tra­tative de pace, căci marea majoritate a opiniunei publice e favorabilă. După ce a mai trecut impresia produsă de tristele vești din Cuba, augmentează durerea pentru acea catastrofă și uimirea pentru micile perderi ale inamicului. Ministrul de externe spaniol a te­­legrafiat ambasadorului englez din Washington, rugându-i ca să obție lista celor morți, răniți și a prizo­nierilor escadrei. Tot o asemenea rugăciune a făcut miniștrilor și ambasadorii Germa­niei și Angliei din Madrid. Mii de familii cari aveau fiii lor in echipagiile escadrei distruse, ase­diază ministerele, cerând vești. Dar guvernul n’a primit nici o știre de la Santiago, căci, după cât se pare, cablul este rupt. Telegramele pe care le-au primit ziarele spaniole spun că prizonierii vor fi conduși într-o fortăreață lângă Boston. Salvarea escadrei s­p majore Toți corespondenții sunt de­ acord că cu ocaziunea nimicirea escadrei lui Cervera americanii au făcut tot ceea­ ce le sta în putere ca să scape pe spanioli. S-a distins mai ales un mic «yacht» foarte repede, necuirasat și având numai câte­va tunuri. După ce singur a incendiat și a împins spre stânci vasele «Turor»și «Pluton», «Glou­cester» a pus pe apă câte­va lun­trii spre a salva echipagiile acestor două nefericite vapoare spaniole, și apoi alergă pe locul, unde în a­­mon­te, ardeau încrucișâtoarele spa­niole. Aci operația era foarte grea căci se știa că dintr'un moment in­­t’aitul vor sări în aer pulberăriile a­­cestor vase. Marinarii spanioli se aruncaseră deja în apă, dar mulți, răniți și sdro­biți, luptau în zadar cu disperare spre a ajunge la chei, iar alții erau aruncați de mare în contra stân­cilor, unde mureau. Sosirea Yachtului «Gloucester» fu providențială , multe salvagii fură fă­cute pe când fumul și flăcările a­­nunțaîi apropiata explozie. Se lucra cu înverșunare, dar pe bord mai erau câți­va marinari ; în cele din urmă încrucișâtoarele ex­­ploadară, detunând peste 12 ori. «Gloucester» a luat pe bord parte din echipagiul navei amirale împreună cu amiralul Cervera și mai mulți ofițeri, ca intensitatea acestui sentiment al meu să poată usca lacrămile acelor nefericiți cari au suferit pierderi așa de dureroase, însă numai singur Dumnezeu are puterea de a consola inimele.» Președintele Felix Faure a res­puns : «Sunt emoționat de V. a transmis viu prin care M.­loan­­ele Sale cu ocazia oribilei ca­tastrofe a vasului «Bourgogne» și mulțumesc M. V. de sentimentele foarte înalte ce a exprimat pentru familiile pe cari groaznicul eveni­ment le-a adâncit în durere.» lo^raoimoi depeșa cândo­ Telegrama Imperain a Germaniei către președintele republicei franceze și răspunsul acestuia Când împăratul Wilhelm al Ger­maniei a aflat de teribila catastrofă a bastimentului francez «Bourgogne» catastrofă despre care am dat întinse amănunte, a trimis președintelui re­publicei franceze o telegramă în cu­­prinderea următoare : «Aflai acum de teribila catastrofă care a isbit Franța prin pierderea bastimentului «Bourgogne». Vă rog, d-le președinte, să credeți în sincera mea condoleanță. Aș vrea­ din inirmă — Nu faci baie ? — Nu... — De ce? — Pentru că fac băi... interne ! PIT“ Cereți, la toate chioș­curile și vînzătorii de ziare din țarii, mâine, Mirecuri 1 Iu­lie curent, BLIMtoteea lor mimică a Universului, un vo­lum de 120 pagini cu coperta co­lorată conținând un roman de mare senzație, 35 de bani în toată țara. Din Teleorman (Corespondență part. a ziar. UNIVERSUL) T.­Măgurele, 28 Iunie 1898. REVOLTĂ DE LA SEACA Rond am finanțe Am înregistrat într’un cum­ăr tre­cut al acestui ziar cazul revoltei din corn. Seaca. Informațiunile acelea le aveam culese de prin oraș, deci ver­siuni lansate de public iată însă pentru azi no ui amen­unte asupra acelei revolte, așa cum mi s’a explicat de către mai mulți locu­itori din acea comună. Cau­­ii revoltei Cu câte-va zile înaintea izbucnirea revoltei, câțî­va locuitori își trimise­seră copiii cu caii la pășune; însoți­torii acelor vite erau 3 băețî tineri între cari și nepotul (iar nu fiul) lo­cuitorului Ion Lăutaru. S’a întâmplat ca acești băeți să intre cu caii prin livadă, unde i au surprins acei dou pânduri turci. Cum au­ vezut copii că turcii i-au surprins cu caii !n li­vadă, și-au­ prins caii și au încălicat pe ei, gata de a fugi. Nu avură însă timp, căci turci i-au oprit și le porunciră a descălica după cai, ceea­ ce și făcu nepotul lo­cuitorului Ion Lăutaru. Așa după cum spun locuitorii, o­­dată băiatul dat jos după cal, unul din turci, anume Cadril, îl luă de mână și se afundă cu el, prin livadă pe când celTalt turc renase a ține de vorbă și a păzi pe ceî­ l’alțî do­ui băețî. După cât­va timp acel băiat se în­toarse cu turcul și apoi copiii ple­cară acasă. Pe drum el istorisi cum turcul a comis actul bestial. Turcii ascunși Primindu-se reclama­­ți a’ primări trimise după turci, lor însă fiindu-se frică, se ascunseseră. Tocmai după zile iar se arătară, când imediat fură arestați. Se dresară actele cuvenite și Duminică, 21 Iunie, se hotărî ca cei 2 turci să fie trimiși sub­ judecă­­toriei din Alexandria, de care ține acea comună. N­evolt» Svonul că acei douî jandarm turci din serviciul arendașului, d. Marcu A. Ivănuș, au comis bestialul act asupra nepotului lui Ion Lăutaru înfuriase la culme pe locuitori, nu numai pe cei din corn. Seaca ci și pe cei din comuna vecină Cioara cari ereau și ei pe moșia Seaca Și cum am zis: Duminecă 21 Iunie turcii, terminându-se cu dresarea ac­telor, fură pregătiți pentru a fi trans­portați la Alexandria, la sub-prefec­tură. De dimineață veniseră la primă­rie o mulțime de țărani, precum și de arendaș Marcu A. Ivănuși, dar fu asigurat atât de primărie cât și de locuitori că nimic nu se va face jandarmilor turci. Puțin după acea­rendașul plecă spre Turnu, iar ma târziu după câte­va ore și acei dou­ turci au fost porniți cu gardă la sub-prefect­ură. A mers o bună cale convoiul urmat de întreg satul Seaca. Se în­tâmplă însă ca pe drum afară de sat, unde se gaseau săteni din corn Cioara, deci intre localitatea ce des­parte ambele sate, se declară revol­ta. Toți cei cari urmau convoiul se năpustiră asupra celor douî turci dându-se garda la o parte. Apoi turcii fură luați la bătae. Din cauza bătăei unul din turci, după cum se spune, a încetat din viață acolo pe loc ; cel­ l’ait e­rou bătut. Restul afacere! îl cunoaștem, deci e inutil a-î mai povesti. 125 țăranii spre reședință După ce vinovații au fost arestați și aduși la reședință, iată că Joi 25 mu­ie au plecat spre reședință 125 de locuitori pentru a reclama d-lui prefect, și a se plânge contra d-lui arendaș. Gând însă ei, formați în trup, au sosit înaintea orașului la carieră, spre gară, au fost opriți de a intra în oraș. Chiar d-un politait al orașului, Stoicescu, i-a oprit, iar după d-sa a sosit la barieră și d. Procuror Negulescu.Acei țărani, după ce au fost asigurați că se vor lua măsuri, o parte din ei s-au înapoiat acasă, iar alții, după ce au asigurat că nu vor face nimănui nimic, au fost lăsați în oraș, unii din ei a­­vând rude printre cei închiși. Aureliade. Interview cu amiralul Cer­vera și cu alți ofițeri spaniol! Un reporter al ziarului «New­ York Herald» a intervievat pe amiralul Cervera care s-a declarat foarte miș­cat de generozitatea cu care ameri­canii îl tratează atât pe dînsul cât și pe oamenii săi. Amiralul spaniol a refuzat pentru moment a face declarațiuni, mărgi­­nindu-se a spune că a primit de două ori din Madrid ordinul de a lăsa San­tiago și de a se duce la Havana. El înțelegea greutățile acestei în­treprinderi, dar onoarea marinei spa­niole cerea ca această încercare să se facă. — Când dădui ordinul — a zis in mod textual amiralul Cervera — flo­tei de a porni cu toată iuțeala afară din baie, eram aproape sigur că ris­cam un dezastru ! Un alt reporter a intervievat pe locotenentul Juan Arnon, al treilea ofițer al navei amirale «Infanta Ma­ria Teresa», care i-a dat următoa­rele amănunte : — Plecasem cu singura probabili­tate de a înșela supravegherea esca­drei americane. Neavând acest no­roc, flota noastră nu mai există și puterea navală a Spaniei e distrusă. «In această situațiune, Spania nu poate continua războiul cu speranță de succes. Ea făcu tot ceea ce putu, dar fu învinsă de o putere superi­oară. «Mercurî din săptămâna trecută amiralul Cervera a decis de a lăsa Santiago, conform cu instrucțiunile primite, și de a se duce la Havana. «Flota se aproviziona cu cărbuni și cu toate cele­l­ alte, rechemă pe bord oamenii, reîmbarcând bărcile; toți erau convinși că erau­ prea mult ca să se înfrunteze întreaga flotă a­­mericană, dar toți se supuseră ordi­nelor. «După ce s’a decis ziua de eșire, Duminecă, escadra e și afară din baie cu cea mai mare iuțeală. «Vaporul «Cristóbal Colon», se afla în cap, apoi urmau «Vizeaya», «In­fanta Maria Teresa», «Almirante O­­quendo», torpiloarele «Pluton» și «Fuior» și o canonieră. «Cu toată starea de inferioritate mai mare chiar de­cât aceea la care ne așteptam, ai noștri s’au bătut cu multă vitejie ; însă n’au putut rezista focului americanilor. «Zece minute după ce luptase în­cepuse, tunurile de pe «Infanta Ma­ria Teresa» erau așa de încinse, cât nu se mai putea trage focuri cu ele. «Situațiunea a devenit în curând disperată. Totul era perdul, afară de onoare și de admirația unui ina­mic generos». Amiralul Sampson a autorizat pe amiralul Cervera ca să telegrafieze la Madrid. Se asigură că Cervera a sfătuit de a se pune capăt războiului, spunând că forțele americane sunt mai supe­rioare de­cât se credea și că onoa­rea Spaniei e satisfăcută. Ilustrația noastră Ilustrația noastră de azi reprezintă un post de avant­gardă spaniolă, al armatei care se află în Santiago de Cuba. Postul acesta e apărat de jur im­prejur de un șir de pomi numiți «Cuclus», pe cari spaniolii i-au po­reclit «baionete spaniole». După cum se vede, soldații spa­nioli stau la pândă, observând miș­cările trupelor inamice de sub co­manda generalului Schaffer, cari se află în apropiere de Santiago. Crimă Îngrozitoare Sub acest titlu, am publicat după un ziar din Galați cum că Vineri, la gara de acolo, un individ intrând în latrină împreună cu femeea lui, și scoțând un cuțit din brâu, după ce-l înfipse mai înlăiit în gâtlejul femeei înjunghiind-o, apoi, cu o cruzime în­fiorătoare, reteză nenorocitei capul După săvîrșirea crimei, autorul s’ar fi prezintat el singur înaintea com­i­sarului, denunțându-și cu un calm uimitor fapta criminală comisă. Când am citit cele relatate de con­fratele gălățean, am depeșat ime­diat la corespondentul nostru de a­colo, rugându-i să ne trimită lela grafic amănunte asupra acestei crime și iată depeșa pe care am primit-o Duminecă noaptea : «Vin de la fața locului, strada Maramuris No. 3. Iosif Clemencis întrebat, spune că Vineri venind de la fabrică la ora 6, a găsit j pe ne­vasta sa Clementina, care suferea pu­țin de nebunie, trântită tn mijlocul casei și tăiată la gât, dusă la spitalul Crucea-Roșie, acum este mai bine. iată toată crima povestită de ziarul «Ga­lații». Și acum nu ne putem opri de a ne arăta mirarea noastră, cum un ziar serios poate publica asemenea lu­cruri imaginare, mai cu seamă că, fiind din localitate, cu foarte mare înlesnire ar fi putut afla lucrurile exact cum s’au petrecut. Cum putem pretinde de a afla de la Santiago de Cuba știri adevărate, când nu le poți afla nici chiar la câte­va minute depărtare ?! Circulara Teresei către Pateri la afacerea Cretană — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 28 Iunie Circulara porter adresată celor pa­tru Puteri consideră adunarea cre­­tană actuală, căreia amiralii au de gând să încredințeze administrația internă a insulei, ca întrunirea șefi­lor insurgenților cari au răsturnat proprietățile, comerțul­­ și industria, au compromis ordinea și liniștea in insula Creta, și au comis tot felul de vexațiuni față de compatrioții lor musulmani. Circulara declară că această hotă­­rîre era contrarie principiilor de drept și de echitate și i necropsi­­bilă cu a­­sigurările date de cele 6 Puteri de a respecta drepturile de suveranitate și integritatea teritoriului imperiului. Circulara declară imposibilitatea în care se află Poarta de a admite noua situație creată de decisiunea celor patru Puteri și declină răspun­derea consecințelor ce ar putea să rezulte de aci. Constantinopol, 28 Iunie Răspunzând la circulara Perței, marchizul de Salisbury relevează fap­tul că măsurile decretate de cele pa­tru Puteri sunt temporare. Contele Muraviev a făcut un răs­puns analog, reamintind că comuni­carea Portei, a măsurilor luate, s’a făcut din inițiativa Rusiei.­­ Răs­punsul Rusiei adaugă că Poarta va fi consultată la elaborarea regula­mentului definitiv al cestiunei. Constantinopol, 28 Iunie Afară de prima circulară, Poarta a adresat o a doua circulară reprezin­­tanților Turciei pe lâgă cele 6 Pu­teri. — Ea este concepută aproape in acelaș sens ca eca dintâiu. Știri din străinătate Ziarele din Bruxelles aduc știrea că locotenentul­­ Dubois, care plecase cu 100 de oameni ca să ocupe pro­vincia Kivu, a fost surprins de in­surgenți. Dubois a fost ucis împre­ună cu 31 de soldați. * * * Guvernul unguresc a oprit toate întrunirile socialiștilor din Ungaria, pe motiv că aceștia agită poporați­­unea sa răscoală. Ambasadorul Rusiei de la Peking a comunicat consiliului de Stat din China, că Rusia va ocupa provincia Iu­, în cazul dacă China va persista în continua­rea drumului de fier spre Nord. * * * Aproape toate ziarele franceze de­clară că afacerea Dreyfus este de­finitiv tranșată și aduc elogiu­ mi­nistrului de resbeî Cavaignac. * ■­ [UNK] * Actrița Eleonora Ropola din Milan a chemat la dansa pe un amic al ei, un cunoscut literat. Când acesta in­tră în camera ei, actrița î și trase două gloanțe de revolver, și căzu moartă. Faptul a produs mare sensație în o­­raș. Se crede că motivul acestui fapt este gelozia. In orașul Piacenza (Italia), a că­zut atâta grindină, în­cât numai la palatul comunal s’au spart geamuri în valoare de o mie de lei și la gară de două mii de lei. Geamgiii vor a­­vea de lucru în întregul oraș mai bine de două luni de zile. * * * DIN FOCȘANI Ca cadavru intr’an puț Intr’un puț de pe moșia Bizighești, jud. Putna, pendinte de comuna Fău­­rei, s’a găsit cadavrul unui necu­noscut. Nenorocire Locuitorul Vasile Vlăsceanu, în e­­tate de 38 ani, voind a se sui în po­dul unei căsuțe din curtea casei fra­telui său Gheorghe Vlăsceanu, din comuna Burcioaia, care era dus la munca câmpului cu familia sa, n’a putut, să iasă și s’a înțepenit într’o scândură de la podeala acelei căsuțe cu gâtul și o mână, remâind atârnat, din care cauză a încetat din viață. Numitul suferea de pelagră și era idiot. Secțiunea­­ de vacanță a Tri­bunalului Secțiunea de vacanță a Tribuna­lului Putna se va compune ast­fel : In luna Iulie vor funcționa D-l Președinte Gr. Alexandrescu și D-l I. Th. Fiorescu, judecător sindic. In Parchet D-l Procuror M. Rădu­­lescu. In luna August vor funționa D-l G. N. Sărățeanu, membru de ședin­ță, și D-l Gr. Gălinescu, jude-instruc­­tor. La parchet D-l Substitut, C. Cii­­culescu. Foc intr-o biserică. Sâmbătă dimineața un mic foc a fost la biserica din cimitirul nordic orașului, pe care d-na Mamilia Popovici l-a făcut reposatului său frate, regretatul advocat­­ Miro­­nescu. D-na Măndica Popovici înfipsese o luminare într’o colivă care se afla lângă masa c­u coroane. Lumi­narea nefiind­ bine pusă, s’a aplecat, aprinzând mai toate coroanele, de la cari apoi au luat foc mai multe obiecte din bi­serică. Focul a fost epede localizat cu ajutorul persoa­nelor, cari veniseră la cimitir. Din cauza acestui început de in­cendiu, cele­l­alte parastase au tre­buit să se oficieze afară, în aer liber. U-na Aristița R­omaneseui D-na Aristița Romanescu, a sosit în Focșani, pentru a da vre-o done reprezintă ții,­ cu concursul doronnt Alex. Vlădicescu. Curier Judiciar (TRIBUNALELE STREINE) Un proces monstru In capitala Croației, Agrare, s’a pertractat zilele trecu­te un proces monstru. Erau acuzate 61 de persoane, contra cărora procurorul a făcut acuză pentru asasinat și agitație contra Sta­tului maghiar. Aceste 31 de persoane au provo­cat o răscoală, în care au perit 4 persoane, din com­. Sienîcsak. Cinci dintre acuzați au­ fost condamnați la moarte prin spânzurătoare. Trei au fost condamnați la 10 ani închisoare pentru agitație în contra Statului maghiar. Aceștia au reven­­zit poporul strigând: «Aț venit Ma­­ghi­ irenii, ca să arboreze steagul ma­ghiar !» Acest strigăt a înfuriat pe cei trei dinteni, cari au omorît patru funcționari maghiari. Cinci persoane, intre cari și o fe­roce, au fost condamnate­ la câte 8 ani închisoare, fiind­că au atacat pe preotul Nicolici strigându­ : «Popă care faci politică­, tu magiaronuie, fărî testamentul, de­oare­ce e să te tragem în țeapă și te vom bucăți !» Ș­ase persoane, țărani, au fost con­damnate la 5 ani pușcărie, pentru rebeliune. Aceștia atacaseră pe gena­­darmi, asupra cărora au tras îederi, în­cât i-au silit să se retragă. Două persoane au fost condamna­te la 4 ani închisoare, fiind­­r­i au­ jefuit cadavrele funcționarilor asa­sinați. Restul a fost condamnat la 7 ani închisoare, fiind­că au ațâțat popo­rul în contra națiunei maghiare. Aceștia au răspândit svonul, că in câte­va zile steagul maghiar va fi arborat pe toate bisericile createi din Szenicsak și dacă aceste steaguri vor sta arborate 24 de ore, atunci drepturile maghiare vor intra în vi­goare, întreaga administrație va că­­dea pe mâna ministrului d­e finanțe, care va pune biruri grele asenra poporului croat. . .. Cereți, la toate chioș­curile și vînzătorii de ziare din țară, mâine, Miercuri 1 Iulie cu­rent, SiUiliotera <*& a Universului, un volum de 120 pagini cu coperta colorată conținând un roman de mare sen­zație. 35 de bani în toată țara. Lucruri din toata lumea Femeile cabane.—Un ziar a­­merican descrie pe femeile cabane ca pe adevărate mărgăritare ale An­­tiielor. Sunt de o frumusețe rară, cu ochi negri ca cărbunele, fața fra­gedă și delicată și cu buzele roșii ca cireșele. Cu toată frumusețe. Ier, trăesc retrase și se ocupă cu gos­podăria casei. Fetele tinere sunt crescute pentru viața familiară. Ele nici­odată nu părăsesc casa, fără să fie însoțite de cine­va. Fetele cubane se mărită de timpuriu. Culmea sgn­vcensei.­­ Zilele trecute a murit la Viena femeia .Lei­tersdorf, în vârstă de 80 de ani. După moartea ei s-a găsit o avere de un milion cinci sute de mii de franci, în bani gata. Femeia Leitersdorf trăia în cea mai mare simplicitate; ea cheltuia pe zi 40 de bani. Această viață o duse ea 30 de ani de zile, în care timp purtă numai o singură rocie. Nici o dată nu -și spăla rufăria. Afară de aceasta ea umbla după cerșit, pe la vecini. Lo­cuia într’o cameră sărăcăcioasă la etajul al treilea, deși avea ca pro­prietate o casă frumoasă în centrul orașului. Averea lăsată de ea rămâne pri­măriei, de­oare­ce nu este nici un moștenitor. IE5I Ü3 Profesorul: Me Ioane, vino In laboratorul meu, ca să le cercetez cu razele lui Roentgen. Servitorul: Cuconașul... n’am bout eu Qog Baoul...!

Next