Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)

1898-10-28 / nr. 287

Boalele secrete Reputința Bărbătească s se vindecă r­epede­ fără durere și îm­­i­care, după experiență de 28 ani de­­•­ eiatitate în boli lumești (de la 1870). »"•­ T1141 I» No. 1. STRADA IIMI611ATUI. No. 1 • 1 rarea numai prin str. Ifi- Yoc roz irnltații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara ■ separat de așteptare pentru fie­care. Dr. I. POEBARU Cu o practică în spitale și experiență roprie de 9 ani. — Strada Pomană No. 12. — Consultațiuni pentru orî­ce boale e la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au­ o reducere de jume­­,fac din prețurile obicinuite, adică 2­1. 50 b. vizita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. con­­,citația ; de asemenea au seazamen­t însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greui bolnavi vindecați. — Tratament al boațelor se stomac după metodele cele mai noi. D-rul I. Kiriac Chirurg primar al spitalelor, șeful ser­viciului de ginecologie din spitalul Filan­tropia, reintorcându-se din străinătate, dă­­ insultații de boalele chirurgicale și sifilitice, de la 5—7 p. m., în toate zile1e. * Marica și Joia consultațiuni speciale pentru femei! Cu această ocaziune se anunță onor» pu­blic că, având la dispoziția sa o casă de sănătate și o sală specială de dr. Kiriac «ace ori-ce operații de resortul chirurgiei, în condițiunile cele mai avantagioase. S’a făcut in deplin succes în această casă operațiuni de stricturi, emoroide, hernii, raclagiurî, eparotomî, extirpări de tumori,e­tc. etc., prin metoada sa proprie. — Str. Sf. Ionică, 8 — Dr. Iulin Bchadimann — de la Facultatea din Paris — Calea­ Grințeî, 10 Alături de Ministerul de Finance special în boale interne de Copii și Mamos Conab­ltațiuni de la 2—4 p.’ m. ______________________________1007.—24 Or. D. Hart .’’ost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — special in boalele interne, de copii și syfilifice­trele de consultatiune de la 2—4 p. m. 1040 30 UNIVERS, MEDICIN. Dr. 1. BAUMHOHER Be la Facultatea din Viena, Calea IszaCiȘia LOEfc, IbTo. S3 Consultații 2-4 p. m., Gratuite 8-10 a. m. 1092 36 K­.­ienneh­elm De la Facultatea din Paris Special pentru în«ale <­c­l­­emei și de Copii Consultatium de la 2—4 p. m­. STR­A BA­RCAi­EMI Băi­­­o. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare și prin calea Victorie­i No. 86 576 _______________________ 35 Dr. Steiger — DENTIST — De la facultatea din Philadelphia (America) S-a reîntors din străinătate și și-a reluat Consultații de la 9-12 a. m. și de la 2—5 p.m. Pentru ser­aci gratis Luni de la 8—9 Calea Victoriei 53, (Pasagiul Român) ■ 1124.—36 Casa de Sănătate 5 i, Strada Testoi 5 i - Con­snmațiu­ni speciale pentru — Boala interne, Nervoasa și Synilitice Boalele secrete la bărbați și femei în toate zilele de la 10­—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consult«lit» numai 1 left N.B. Se primesc bolnavi i­n­terni i­n tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri­ moderate. Prospectul se trimete gratuit. 1191 30 POLICLINICA de COPII CASA tie SANATATE București, strada Teilor No. 51, București D. dr. Rappaport, special în boalele de copil va da consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru seraci­­ lea N.B.—Se­ primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit. 978 15 la strada Sevastopol Kb. 32 BE ÎICHIRIAT trei apartamente a­cale 7, 8 și 9 camere, grajd de 4 cai, șopron de 3 trăsuri. în a­­ceeașî curte. Instais finici de apă și canal de scurgere. A se adresa : str. Povernei No. 31, la­d. Jean Am­an. 1159 3 Ylile de la Barata (gara Ciméul) De vînzare cu preț moderat: 170 decalitri vin de Bourdeaux 550 d­eca­litri vin de Bourgogne 380 decalitri vin de Sarain Buturugi de viță franceză pentru altoi: Bourdeaux, Bourgogne, Côtes-du-Ithbne etc. 60 sei mi» franco, gara Ulmenî. A se adresa comandile : fr. I­aliere, inginer, gara Uîlmenî. ^ A153 ÎNTÂMPLĂRI UI» Cagivtnl» Rănirea din strada Barie­rei.—Sfintul Dumitru a început, ca de obiceiu, să semene certuri și bă­tăi. In strada Barierei No. 43, scade cu chirie un precu­peț Bojin Ivanoff. El datora din chirie vre-o 60 de lei, pe cari nu avea ca să-i plătească. Fiul proprietăresei, un liner Luca Alexandrescu, de meserie măcelar, veni la Ivanoff, și în scurte cuvinte îi spune ca să achite chiria. Dator­nicul răspunse tot scurt că n’are cu ce. Atunci se iscă o ceartă intre­ pro­prietar și chiriaș. De­odată Luca Alexandrescu scoase cuțitul de la brau și dele 5 lovituri în capul lui Bojin Ivanoff. Rănitul fu transportat la spitalul Filantropia, iar măcelarul Alexan­drescu la secția 23, unde se află a­­restat. Atentatul în contra pest­ Eteljiei Corespondentul nostru Bertholl, din Viena, ne-a anunțat că s-ar fi arestat două italieni din Ostanda, bă­nuiți că pregăteau un complot con­tra vieței regelui Belgiei. Iată acum după ziarul «Reforme» din Bruxelles, amănunte asupra acestui pretins atentat. «In zilele din urmă se răspândise zvonul la Ostanda că regele Belgiei fusese victima unui atentat în ziua de Jo­i 14 Octombrie. S’ar fi ares­tat, în momentul în care se apropia de rege și punea mâna în buzunar, un italian cu atitudinea suspectă, și la care s’ar fi găsit un revolver în­cărcat. Aghiotantul Dumont ar fi acela care ar fi salvat viața stăpânului său, îndreptând revolverul său asupra ita­lianului, ameninț­ându-l de a trage foc îndată ce el s’ar fi mișcat. Alți două italieni ar fi fost arestați, din care unul în grădina vilei regale și chiar în urma indicațiilor regelui. De aci s-a născut svonul despre un com­plot anarhist, despre un atentat ne­­isiebuit, etc., svon care circula cu a­­tât mai multă stăruință, cu cât se în­conjurase lucrul de mister. Arestările avuseseră foc. Și de a­­tunci precauțiunile luate pentru si­guranța regelui se îndouiseră ; în loc de două polițiști îmbrăcați civil, cari de obicei o escortează pe monarh în preumblările sale, acum sunt o mul­țime de agenți în jurul regelui și prințesei Clementina. Incidentul adevărat n’a avut așa de mari proporțiuni. Iată la ce se reduce el: Un englez sosit de cât­va timp la Oslanda se plimba adesea pe dune, pe lângă oțelul la care descinsese, pe strada Wellington. Joul aflân­­du-se lângă palatul regal, el privea pe regele cum se plimba în grădina lui, când de­odată se văzu înhățat de douî agenți de poliție cari l-au predat la două gardiști cărora le-aui spus : — Iată-l­­e dînsul. Englezul protesta și cerea explica­­țiuni. A fost condus la biuroul poli­țienesc, unde a fost supus la un mi­nuțios interogatoriu. Hârtiile sale erau în perfectă regulă și sosise din ziua de 3 August. S-a aflat că el se numește Edwards și e doctor de la Universitatea din Oxford și profesor de limbi la Haga. Asupra lui nu avea nici o armă. Deci englezul a trebuit să fie pus în libertate , însă de atunci el e ur­mărit de polițiști. Cât despre cei două italieni ares­tați tot în aceiași zi, ei nu sunt de­cât niște sărmani oameni în sarcina cărora nu s’a putut releva de­cât că ei sunt fără mijloace. Ei vor fi tri­meși la Hoogstraeten. X Din Dob­rogea Incendiu Au ars casele locuitorului Osip Grecu, di­n comuna Mahmudia, cau­­zându-i o pagubă de 300 lei. Se bănuește că focul ar fi fost pus de către o vecină anume Teodosia Evlampie, cu care numitul este cer­tat de mult, totuși din cercetările făcute faptul nu se poate dovedi. Telefoane arse Intr’una din serile trecute au ars toate telefoanele instalate pe la au­toritățile din Constanța. Aprinderea lor a provenit de la o sârmă a lu­­minei electrice situată d’asupra fire­lor telefonice. Erau orele 10. Grație acestei împrejurări, nu era nimenea la telefoane în acel timp; nu s’a în­tâmplat nici un accident. Paguba cauzată, pe care va avea a o suferi Societatea Germană «Si­­nion», se urcă la 3000 de lei. Temeri de revoltă în Egipt La Cair circulă știrea că englezii caută a acredita svonul că armata abisină amenință Fascbcola, spre a avea un pretext pentru a aug­menta din nou trupele lor în Egipt, și asta in temerea că in cazul unui răz­boiu­ anglo-fran­ce­z, Egiptul nu se va rebela in contra Angliei. Unele ziare spun chiar că în pla­nul de războiu­ al Franței e cuprinsă și o debarcare­ în Egipt, care ar fi favorizată de Kedir, care suferă pe englez, însă nu-l iubește. Executarea a ș­apte mu­sulmani în Creta — Vezi ilustrația — Candia a fost mai acum câte­va săptămâni teatrul­ unor scene sânge­roase și jafuri, făptuite de bașiba—­zucî. Aceste fapte au­ scos din răb­dare pe cele patru Puteri reprezien­­­tate la Creta. Ele au somat pe Sul­tan ca să-și retragă trupele din in­­sula Creta, ceea ce l-a și făcut, și să fie numit guvernator prințul George al Greciei. Englezii au cerut cu cea mai mare insistență că cei vinovați de jafuri și ucideri să fie pedepsiți. Bașibuzuciî­­arestați au fost executați prin spân­­­zurătoare. Ilustrația noastră de pe pag. 1 reprezintă executarea a 7 mu­sulmani, în prezența trupelor englezei Din Franța (Coresp. particulară a UNIVERSULUI) Paris, 22 Octombrie. An­c­bei îi în afacerea Dre­yfns După pronosticurile cari se fac la Palatul de justiție, se socotește că o­­perațiile secției criminale a Curtei de casație nu vor fi terminate îna­inte de câte­va săptămâni și chiar mai multe luni. De asemenea se confirmă știrea că reîntoarcerea condamnatului este ne­cesară. — Nu se înțelege bine— spune a deună­ri un magistrat cu vază—­aceas­tă procedură destinată a face lumină fără prezența inculpatului. Trebuie ca instrucția suplimentară să -și aibă deplinul ei efect, pentru ca apoi să nu­mai subsiste, nici de o parte, nici de alta nici un pic de bănuială, e indis­pensabil ca actele secrete asupra că­rora Dreyfus a fost condamnat—daca sunt acte secrete—să­­ fie comuni­cate. Nu se explică alt­fel revizuirea. înarmările Franței în portul militar Cherbourg dom­nește o mare activitate. Se înarmea­ză tunuri de asediu și obuzie­re pe toate înălțimile din jurul portului. Azi dimineață o baterie de obuziere a fost așezată pe muntele Roule. Nu­meroase baterii de artilerie sosite în ultimele zile fac exerciții de tir în mare. Se așteaptă sosirea mai multor es­­cadroane de cavalerie în acel port, împrejurare rară aici : nici un vas de comerț englez în bazinurile acelui port, de peste 15 zile. Contra-torpilorul «La Hire» a fost lansat în arsenalul din Cherbourg cu deplin succes. Prefectul maritim și principalii șefi ai serviciului de marină asistau la acesta lansare. Furt cn narcotic O văduvă locuind pe strada Da­­rean, la Paris, făcuse acum cât­va timp, în omnibus, cunoștința unui lider, Georges Lomete, care tocmai se liberase din armată și căuta o slujbă. Văduva dădea de lucru lui Le­­mele și relațiuni foarte intime se stabiliră între bine-făcătoare și pro­­logiatul ei. Ieri de dimineață văduva era foar­te uimită de a nu regăsi pe tinerii­ ei amic, d­ar ea avu repede expli­carea, constatând că biuroul ei fu­sese forțat și că­­ i se furaseră va­lori și bijuterii în sumă de 15000 fr. Ea înțelese atunci și pentru ce somnul ei fusese așa de lung și sta­rea rea în care se afla la deșteptare. Lomete îi turnase narcotic în ceain în seara precedentă. Fugarul, care a dispărut din lo­cuința lui particulară, e căutat cu activitate. Cinci luni de somn o lîneră provincială, în vârstă de 13 ani, care era în educație la Pa­ris, în urma unei mari spaime a că­zut bolnavă, și, după ce fusese vi­zitată de profesorul Charcot, acum cinci luni fu admisă în casa de să­nătate a doctorului Raffegeau, la Vesine. Timp de cinci luni sărmana a stat în letargie, nesimțitoare la ori­ce durere și spre a o hrăni cu nevoi 1 ca să recurgă la sonda esofagă. Fiind supusă la masagiu și cură­ hidroterapică, după cinci luni, doc­torul Raffegeau reuși, deună­ zî, a o readuce în simțiri. Doctorul anunțând cura sa socie­tate­ de fonologie și de psihologie din Paris, el a adaos că la deștep­tare din somnul ei letargic, tînăra bolnavă nu-șî mai amintea nimic din cele petrecute în jurul ei în timpul celor cinci luni cât dormise. Brutus­­ torni a fost la Viena,­­ dar ministrul de exil­p UA.ga­riel și asupra situ­­ții politice­­ din Serbia. E vorba «a­n­ge’fe Milan sa fie silit a părăsi Serbia. «2B* * * * Consulul Austro-Ungariei din Vi­­­dis s’a bătut in duel cu deputatul IrtJigar T­sanov. Nici unul nu a fost rikril. Motivul duelului a fost o ceartă violentă. * * . In fața prefecturei poliției din Viena List a sinucis marele proprietar rus Ni­colae de Milzki, trăgându-șî bone gloanțe de revolver în cap. Nu se știe cauza acestei fapte desperate. * * * ■ La o nuntă din comuna ungu­rească Verșet s’a întâmplat o bătie sângeroasă. Trei soldați beți aprin­­sWd în sala unde se aflau nuntașii și au provocat scandal. Mai mulți nun­­•tașî, au voit să’î dea afară, dar sol­­dații au făcut uz de baionete. Mi­rele a primit o lovitură de baionetă în ochiri. Mai mulți oaspeți au fost răniți.* ¥ ¥ împăratul Germaniei a ordonat ca ‘Roseenlohe să ’i trimeată nu numai toate știrile asupra conflictului an­­g­ol-francez, dar și rezultatul artico­lelor pe care ziarele din Berlin, Pa­ris­ și Londra le-a publicat în a­­ceastă privință. Din depeșile schimbate între Ho­henlohe și împăratul Wilhelm, re­zultă că acesta din urmă e foarte­­ neliniștit. ft . . O telegramă din Triest anunță că acum trei zile a sosit la Gorizia, venind din Graz, principele Alfonso de Burbon pentru ca să convorbească Iou don Carlos. Se asigură că această convorbire are un caracter politic. • I rețin­u­t­i Austo- Știri din străinătate Mausoleul prințului Bismarck . Fridrichsruhe este aproape ierurc... I. In­mormîntarea solemnă a cadavru­lui prințului se va face la 15 No­­embrie Din Catania (Sicilia) se anunță că vulcanul Etna prezintă simptome­ de erupțiune. In jurul acestui vul­can se simt dese și violente cutre­mure de pământ. O mulțime de fa­milii părăsesc localitățile dimprejur. In Callagirona, Romed­a, Lingua­, glossa și în alte sate, poporațiunea­ doarme sub cerul liber. Mai multe ziare germane înregis­trează svonul că contele Muraviev,I­ dil este titlul unei opere a cunoscutu­lui nostru scriitor d. Th. Speranța, pe care o va publica Biblioteca econo­mică a «Universului» ce va apare Duminecă 1 Noembrie 1898. Un vo­lum de 112 pagini cu coperta co­lorată și cu un frumos portret al M. S. Regina Elisabeta. Se va vinde cu 35 de bani volumul în toată țara. Cu 45 de bani se trimite franco în toată România. De vînzare la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din țară. Din Botoșani (Corespond, parte a ziarului «Universul») Botoșani, 25 Octombrie. , întrunirea conservatorilor Alaltă­ieri, Duminică 25 Octombrie, S'a ținut o întrunire publică a partidu­­lu­i conservator în sala Marchian. A prezidat d. Ciolan, care a dat cigintul d-lui Titu Maiorescu. D-nu Titu­ Maiorescu a spus că va vorbi d­espre d. Sturdza ca om politic și dfsctie biografia politică a acestuia în­­ce­p­ând de la 1859, când a venit la dom­nie Cuza-Vodă. Arată cum a conspirat conica acestuia și apoi la 1875 în c­ofrica lui Carol. Arată că d. Sturdza e dominat de ură și cu aceasta con­duce totul. Cere cetățenilor să-l do­­stilăre. D. Tache Ionescu pune în eviden­­ță"cum d. Sturdza nu s’a ținut de promisiunea dată pentru desființarea legei maximului, accizelor, jandam­­­fieriei, cum ne-a descreditat în pri­vința­ poștei Manlicher în fața strei­­bătaiei. Vorbește de chestia Ghenadie și arată ajutorul dat de partidul conser­vator. Sfârșește cerând să se ia pu­­terea d-lu­i D. Sturdza, care nici n’o UmPritu, nici nu știe cum s’o păstreze. După­ aceea întrunirea se sfârșește și,cetățenii se împrăștie în liniște. Coresp­ Im­s’egarea celor patru Puteri spre a instala pe prințul George ca %marr­­tor în Creta . Prin fir telegrafia — Constantinopol, 25 Octombrie. Circulă știrea în cercurile diplo­matice că cele patru Puteri­ s’au în­țeles pentru a instala în curând pe prințul George al Greciei, ca comi­sarul lor și ordonatorul lor în insula­­ Creta. Țarul ar fi gata să comunice a­­ceastă hotărîre Porții. Până acum nu­ s’a făcut încă notificarea. In cercurile turcești se prevede o­ protestare din partea Portii, de­­oare­ce Sudanul n’ar putea, ca Iot- TițV­ să suporte în tăcere instalarea priențu­lui George, din cauza maho­medanilor. aocidentaí dia calea Grmfei Un accident tragic și cu sfîrșit gărmie a avut loc ieri noapte în calea .­Grofiț,fii , ■. D. Dragomirescu, scorelarul d-lui avocat Basilescu, proprietarul Bucu­reștilor Noui, se­ întorcea de la fa­brica de bere Luther. 3). Dragomi­­rescu era cu trăsura d-sale. In calea Gri­vi­ței se construi­ște un canal. De­și­­ era noapte și destul de întuneric, totuși nu se pusese nici ,un­ felinar care să lumineze canalul .Și ast­fel lum­ea să se poată feri. D. Dragomirescu, venind cu tră­sura, calul merse înainte și căzu în șanț. Peste 30 de lucrători săriră în ajudor ca să scoată sărmanul cal, care se sbătea în fundul canalului. In cele din urmă reușiră să-l scoată afară. Vizitiul vor să plece, lucrătorii insă, cari munci.­er­i vre-o două cea­suri, cerură o mică plată pentru aceasta. D. Dragomirescu, speriat de acest acident, o rupse la fugă. D-sa credea că nu se va mai putea scoate calul viu de acolo și nu voia să mai fie față la svîrcolirile lui. Din fericire, lucrurile s’au întâm­plat alt­fel și lucrătorii cereau acum o mică răsplată pentru munca și di­băcia lor. In zadar le spunea vizitiul că n’are bani. Ei ținură calul zălog până ce veni d. Dragomirescu. Un trecător a reproșat lucrătorilor că purtarea lor nu e cuviincioasă. Ei au răspuns că, în ori­ce caz, e foarte practică. Telegrame din Brăila (De la corespondentul nostru particular) Brăila, 26 Octombrie. Sosira ora 5 seara. Sosire Azi la orele 10 dimineața a so­sit azi bateria 4-a din regimen­tul 11 de artilerie din Focșani, sub comanda căpitanului Vârlă­­nescu. La orele 12 m. s’a îmbarcat pe pontonul plutitor al flotilei noastre, pentru a fi transportată la Tulcea. Politice In oraș se fac pregătiri în ve­derea vizitei pe care o va face Brăilei, primul-ministru, d. Dimi­­trie Sturdza, care se află acum la Galați. Pe străzi s’au arborat drapele și în port s’au ridicat arcuri de triumf. In oraș se observă o mișcare neobișnuită. Vremea e foarte fru­moasă.* ❖ * Astă­ seară, Marți, conservato­rii din localitate vor ține o con­sfătuire în salonul Daniilescu. Farcaș. Brăila, 26 Octombrie. Sosita la ora 9 seara. Sossce a primi­eslsut-minisiira Primul-ministru, d. Sturdza, a sosit aici azi la orele 6 și jumă­­tate seara. A fost primit cu acla­­mațiune. D. Sturdza a fost con­dus cu torțe până la d. Cociaș, unde a descins. S’au auzit multe strigăte de «Trăiască partidul li­beral!», «Trăiască Sturdza». Se va ține un banchet la care vor lua parte 80 fruntași liberali. D. Sturdza este foarte mulțu­mit de primirea ce­­ i s’a făcut­. Farkas. Originalele acestor depeși se află expuse la magazinul G. Becker, calea Victoriei No. 68 (piața Teatrului Național). Presa engleză și evacuarea Faschodei — Prin fir telegrafie — Paris, 25 Octombrie. O depeșă particulară anunță că niște ofițeri englezi sosiți de curând la Cannes ca să petreacă sesonul de vară acolo, au primit ordin de a merge la garnizoanele lor îndată. Ziarele continuă să discute limba­­giul ținut de marchizul Salisbury la Manson House. Limbagiul presei engleze demonstrează că evacuarea Fasehodeî nu dovedește nimic și că ne găsim în fața­ unei Puteri a cărei ostili­tate dovedește că trebue sau să renunțăm la coloniile noastre, sau să­­ organizăm în mod serios apărarea­ lor prin mijlocul unei armate mari colo­niale și a unei marine bine ordonate. Telegramă din Iași (De la corespond, nostru particular) Iași, 26 Octombrie, urgenta. Sosită la ora 6 s­i seara. Inc­iiiții­ cu disidenților Lume multă în sala Pastia, unde se ține întrunirea. La orele 2 și 10 se deschide întrunirea, proclamându-se pre­ședinte deputatul Gorgos, din Vaslui, care dă cuvîntul d-lui Scorțescu. D. Scorțescu D. Scorțescu salută, pe noul­ veniți Fleva, Dobrescu, Dela­­vrancea, Gogălniceanu și Do­­brescu-Prahova. Oratorul arată că guvernul ac­tual n’a înd -n­i­­­u nici una din făgădueiile, iu­­u .v­m opoziție. Contestă celor din fruntea gu­vernului titlul de șefi și calita­tea aceasta. Explică apoi că disidenții­ libe­rali vor descentralizarea adminis­trativă, ridicarea stăreî țfirănimea. D-sa se miră de motivul care a îndemnat pe socialiști să dea concursul lor guvernului D. Gorgos După d. Scorțescu se urcă o tribună d. deputat Gorgos. D-sa­ face istoricul actelor gu­vernului de la venirea lui la pu­tere până astă­zi. D. Fleva Oratorul începe prin a con­testa d-lul Sturdza de a fi șeful partidului liberal. Reamintește cazul cu ieșirea sa din minister, care a fost opera reacționarismului d-lui Sturdza. Spune că d. Sturdza nu a e­­xecutat nici o fă­rimă din progra­mul de la Iași. Sfârșește înfierând actualul gu­vern și pe membrii care 1 com­pun. D. Delavrancea După D. Fleva ia cuvîntul d. Barbu Delavrancea. Oratorul spune că, contrar u­­zului, d. Sturdza s­a proclamat de trei ori până acuma șef al partidului, pe când Ion Brătianu a refuzat chiar acest titlu. Combate apoi zisele guverna­mentalilor cum că disidența li­berală s-ar fi format din invidie. Oratorul sfârșește contestând sinceritatea dinasticismului d lui Sturdza. Acesta ucide liberalismul, în­tărind conservatorismul. Arată apoi primejdia care is­­vorăște din acest lucru și prin cuvinte aspre cere isgouirea gu­vernului actual de la putere. Sala isbucnește în aplauze. Telegramele—Delegații Sosesc telegrame de aderare din Craiova, Fălticeni, Botoșani, Severin, Pitești și București. D. Fleva citește o rezoluțiune prin care cetățenii decretează is­­gonirea d-lui Sturdza. Toți cei din sală pornesc apoi spre locuința d-lui Scorțescu. Publicul aclamă formând cor­tegiul, îmbulzeala e enormă. In total au asistat la întrunire 19 deputați aderenți. De asema­­­nea au­ luat parte 12 delegați,­ reprezintând districtele Putna, Vaslui, Roman și Suceava. Alta întrunire Intr’un interview pe care l'am avut cu d. Scorțescu, d-sa mi-a declarat că Vineri liberalii disi­denți vor ține o întrunire pu­blică la Ploești.­i Uiereanu. Originalul acestei depeși se afli expus la magazinul G. Becker, calea Victoriei Nr. 68 (piața Teatrului Național). UM IMIOVES­T it I*F /ä Cine vorbește prea mult, gândești? puțin. (Danezi Insîfilirea conservatorilor E fn­orjia (Prin telefon de la corespondentul nos­tru particular),­ Giurgiu­, 26 Octombrie. Cetățenii conservatori din orașul nostru s’a fi dus la gară ca să întâm­pine pe delegații veniți din Capitală? Cu trenul de azi din București au sosit d-ni: Tache Ionescu, Emil La­­hovary, Jean Lahovary, Ionel Gră­­­dișteanu, avocatul Bichowsky, Iliodif și Stavri Pr­edescu. De aci au plecat cu toții în cor­pore în oraș. La orele 2 p. m­. s’e deschis în­trunirea in sala «Imperială». In sală se alinii vre-o 200 de per­­soane. D. lănci­ Duxmitriu Cel dintem­ ia cuvîntul d. Iancu­ Dimitriu, fost deputat. D-sa spune că sub actuala admmi­i­nistrație comuna a ajuns datoare 2.000.000 lei și peste câți­va ani, daoă 0 urma tot așa, are să fie scoasă la mezat. _ _ H. Oratorul termină invitând pe ce­tățeni să lupte pentru ca să dea joia­ actuala administrație, care duce co­muna la faliment. D. Hiotu Al douilea ia cuvîntul d. Iliotu, care spune că odată cu venirea par­tidului liberal la putere s’a produs o perturbare mare în viața socială. Au dat afară magistrații și au­ fă­cut legi speciale pentru aceasta. Legea minelor, legea căilor ferate din interes particular, legea maxi­mului, pe care le criticau în opoziție, nu le-au desființat venind la guvern. Oratorul termină spunând că dacă ■cetățenii la 1 Noembrie nu vor da guvernul jos, vor fi responsabili de faptele lui. D. Jean Lahovary După dânsul io. cuvîntul d. Jean Lahovary, care numește flagel, b­i­ci­ui Dumnezeesc partidul liberal, care se abate din când în când asupra tezei. Oratorul compară țara cu o mi­reasă care a luat de bărbat pe un om urîcios, pe d. Sturdza. Aduce laude d-lui Tache Ionescu, pentru activitatea sa. Ieri el a vor­bit la Botoșani, azi vorbește la Giur­giu. Compară pe d. Tache Ionescu c­u Sf. Gheorghe, care omoară repti

Next