Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)
1898-10-28 / nr. 287
Boalele secrete Reputința Bărbătească s se vindecă repede fără durere și îmicare, după experiență de 28 ani de• eiatitate în boli lumești (de la 1870). »"• T1141 I» No. 1. STRADA IIMI611ATUI. No. 1 • 1 rarea numai prin str. Ifi- Yoc roz irnltații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara ■ separat de așteptare pentru fiecare. Dr. I. POEBARU Cu o practică în spitale și experiență roprie de 9 ani. — Strada Pomană No. 12. — Consultațiuni pentru orîce boale e la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jume,fac din prețurile obicinuite, adică 21. 50 b. vizita la domiciliul bolnavilor și 11. 50 b. con,citația ; de asemenea au seazament însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greui bolnavi vindecați. — Tratament al boațelor se stomac după metodele cele mai noi. D-rul I. Kiriac Chirurg primar al spitalelor, șeful serviciului de ginecologie din spitalul Filantropia, reintorcându-se din străinătate, dă insultații de boalele chirurgicale și sifilitice, de la 5—7 p. m., în toate zile1e. * Marica și Joia consultațiuni speciale pentru femei! Cu această ocaziune se anunță onor» public că, având la dispoziția sa o casă de sănătate și o sală specială de dr. Kiriac «ace ori-ce operații de resortul chirurgiei, în condițiunile cele mai avantagioase. S’a făcut in deplin succes în această casă operațiuni de stricturi, emoroide, hernii, raclagiurî, eparotomî, extirpări de tumori,etc. etc., prin metoada sa proprie. — Str. Sf. Ionică, 8 — Dr. Iulin Bchadimann — de la Facultatea din Paris — Calea Grințeî, 10 Alături de Ministerul de Finance special în boale interne de Copii și Mamos Conabltațiuni de la 2—4 p.’ m. ______________________________1007.—24 Or. D. Hart .’’ost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — special in boalele interne, de copii și syfilificetrele de consultatiune de la 2—4 p. m. 1040 30 UNIVERS, MEDICIN. Dr. 1. BAUMHOHER Be la Facultatea din Viena, Calea IszaCiȘia LOEfc, IbTo. S3 Consultații 2-4 p. m., Gratuite 8-10 a. m. 1092 36 K.iennehelm De la Facultatea din Paris Special pentru în«ale <clemei și de Copii Consultatium de la 2—4 p. m. STRA BARCAiEMI Băio. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare și prin calea Victoriei No. 86 576 _______________________ 35 Dr. Steiger — DENTIST — De la facultatea din Philadelphia (America) S-a reîntors din străinătate și și-a reluat Consultații de la 9-12 a. m. și de la 2—5 p.m. Pentru seraci gratis Luni de la 8—9 Calea Victoriei 53, (Pasagiul Român) ■ 1124.—36 Casa de Sănătate 5 i, Strada Testoi 5 i - Consnmațiuni speciale pentru — Boala interne, Nervoasa și Synilitice Boalele secrete la bărbați și femei în toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consult«lit» numai 1 left N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. 1191 30 POLICLINICA de COPII CASA tie SANATATE București, strada Teilor No. 51, București D. dr. Rappaport, special în boalele de copil va da consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru seraci lea N.B.—Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit. 978 15 la strada Sevastopol Kb. 32 BE ÎICHIRIAT trei apartamente acale 7, 8 și 9 camere, grajd de 4 cai, șopron de 3 trăsuri. în aceeașî curte. Instais finici de apă și canal de scurgere. A se adresa : str. Povernei No. 31, lad. Jean Aman. 1159 3 Ylile de la Barata (gara Ciméul) De vînzare cu preț moderat: 170 decalitri vin de Bourdeaux 550 decalitri vin de Bourgogne 380 decalitri vin de Sarain Buturugi de viță franceză pentru altoi: Bourdeaux, Bourgogne, Côtes-du-Ithbne etc. 60 sei mi» franco, gara Ulmenî. A se adresa comandile : fr. Ialiere, inginer, gara Uîlmenî. ^ A153 ÎNTÂMPLĂRI UI» Cagivtnl» Rănirea din strada Barierei.—Sfintul Dumitru a început, ca de obiceiu, să semene certuri și bătăi. In strada Barierei No. 43, scade cu chirie un precupeț Bojin Ivanoff. El datora din chirie vre-o 60 de lei, pe cari nu avea ca să-i plătească. Fiul proprietăresei, un liner Luca Alexandrescu, de meserie măcelar, veni la Ivanoff, și în scurte cuvinte îi spune ca să achite chiria. Datornicul răspunse tot scurt că n’are cu ce. Atunci se iscă o ceartă intre proprietar și chiriaș. Deodată Luca Alexandrescu scoase cuțitul de la brau și dele 5 lovituri în capul lui Bojin Ivanoff. Rănitul fu transportat la spitalul Filantropia, iar măcelarul Alexandrescu la secția 23, unde se află arestat. Atentatul în contra pest Eteljiei Corespondentul nostru Bertholl, din Viena, ne-a anunțat că s-ar fi arestat două italieni din Ostanda, bănuiți că pregăteau un complot contra vieței regelui Belgiei. Iată acum după ziarul «Reforme» din Bruxelles, amănunte asupra acestui pretins atentat. «In zilele din urmă se răspândise zvonul la Ostanda că regele Belgiei fusese victima unui atentat în ziua de Joi 14 Octombrie. S’ar fi arestat, în momentul în care se apropia de rege și punea mâna în buzunar, un italian cu atitudinea suspectă, și la care s’ar fi găsit un revolver încărcat. Aghiotantul Dumont ar fi acela care ar fi salvat viața stăpânului său, îndreptând revolverul său asupra italianului, amenințându-l de a trage foc îndată ce el s’ar fi mișcat. Alți două italieni ar fi fost arestați, din care unul în grădina vilei regale și chiar în urma indicațiilor regelui. De aci s-a născut svonul despre un complot anarhist, despre un atentat neisiebuit, etc., svon care circula cu atât mai multă stăruință, cu cât se înconjurase lucrul de mister. Arestările avuseseră foc. Și de atunci precauțiunile luate pentru siguranța regelui se îndouiseră ; în loc de două polițiști îmbrăcați civil, cari de obicei o escortează pe monarh în preumblările sale, acum sunt o mulțime de agenți în jurul regelui și prințesei Clementina. Incidentul adevărat n’a avut așa de mari proporțiuni. Iată la ce se reduce el: Un englez sosit de câtva timp la Oslanda se plimba adesea pe dune, pe lângă oțelul la care descinsese, pe strada Wellington. Joul aflându-se lângă palatul regal, el privea pe regele cum se plimba în grădina lui, când deodată se văzu înhățat de douî agenți de poliție cari l-au predat la două gardiști cărora le-aui spus : — Iată-le dînsul. Englezul protesta și cerea explicațiuni. A fost condus la biuroul polițienesc, unde a fost supus la un minuțios interogatoriu. Hârtiile sale erau în perfectă regulă și sosise din ziua de 3 August. S-a aflat că el se numește Edwards și e doctor de la Universitatea din Oxford și profesor de limbi la Haga. Asupra lui nu avea nici o armă. Deci englezul a trebuit să fie pus în libertate , însă de atunci el e urmărit de polițiști. Cât despre cei două italieni arestați tot în aceiași zi, ei nu sunt decât niște sărmani oameni în sarcina cărora nu s’a putut releva decât că ei sunt fără mijloace. Ei vor fi trimeși la Hoogstraeten. X Din Dobrogea Incendiu Au ars casele locuitorului Osip Grecu, din comuna Mahmudia, cauzându-i o pagubă de 300 lei. Se bănuește că focul ar fi fost pus de către o vecină anume Teodosia Evlampie, cu care numitul este certat de mult, totuși din cercetările făcute faptul nu se poate dovedi. Telefoane arse Intr’una din serile trecute au ars toate telefoanele instalate pe la autoritățile din Constanța. Aprinderea lor a provenit de la o sârmă a luminei electrice situată d’asupra firelor telefonice. Erau orele 10. Grație acestei împrejurări, nu era nimenea la telefoane în acel timp; nu s’a întâmplat nici un accident. Paguba cauzată, pe care va avea a o suferi Societatea Germană «Sinion», se urcă la 3000 de lei. Temeri de revoltă în Egipt La Cair circulă știrea că englezii caută a acredita svonul că armata abisină amenință Fascbcola, spre a avea un pretext pentru a augmenta din nou trupele lor în Egipt, și asta in temerea că in cazul unui războiu anglo-francez, Egiptul nu se va rebela in contra Angliei. Unele ziare spun chiar că în planul de războiu al Franței e cuprinsă și o debarcare în Egipt, care ar fi favorizată de Kedir, care suferă pe englez, însă nu-l iubește. Executarea a șapte musulmani în Creta — Vezi ilustrația — Candia a fost mai acum câteva săptămâni teatrul unor scene sângeroase și jafuri, făptuite de bașiba—zucî. Aceste fapte au scos din răbdare pe cele patru Puteri reprezientate la Creta. Ele au somat pe Sultan ca să-și retragă trupele din insula Creta, ceea ce l-a și făcut, și să fie numit guvernator prințul George al Greciei. Englezii au cerut cu cea mai mare insistență că cei vinovați de jafuri și ucideri să fie pedepsiți. Bașibuzuciîarestați au fost executați prin spânzurătoare. Ilustrația noastră de pe pag. 1 reprezintă executarea a 7 musulmani, în prezența trupelor englezei Din Franța (Coresp. particulară a UNIVERSULUI) Paris, 22 Octombrie. Ancbei îi în afacerea Dreyfns După pronosticurile cari se fac la Palatul de justiție, se socotește că operațiile secției criminale a Curtei de casație nu vor fi terminate înainte de câteva săptămâni și chiar mai multe luni. De asemenea se confirmă știrea că reîntoarcerea condamnatului este necesară. — Nu se înțelege bine— spune a deunări un magistrat cu vază—această procedură destinată a face lumină fără prezența inculpatului. Trebuie ca instrucția suplimentară să -și aibă deplinul ei efect, pentru ca apoi să numai subsiste, nici de o parte, nici de alta nici un pic de bănuială, e indispensabil ca actele secrete asupra cărora Dreyfus a fost condamnat—daca sunt acte secrete—să fie comunicate. Nu se explică altfel revizuirea. înarmările Franței în portul militar Cherbourg domnește o mare activitate. Se înarmează tunuri de asediu și obuziere pe toate înălțimile din jurul portului. Azi dimineață o baterie de obuziere a fost așezată pe muntele Roule. Numeroase baterii de artilerie sosite în ultimele zile fac exerciții de tir în mare. Se așteaptă sosirea mai multor escadroane de cavalerie în acel port, împrejurare rară aici : nici un vas de comerț englez în bazinurile acelui port, de peste 15 zile. Contra-torpilorul «La Hire» a fost lansat în arsenalul din Cherbourg cu deplin succes. Prefectul maritim și principalii șefi ai serviciului de marină asistau la acesta lansare. Furt cn narcotic O văduvă locuind pe strada Darean, la Paris, făcuse acum câtva timp, în omnibus, cunoștința unui lider, Georges Lomete, care tocmai se liberase din armată și căuta o slujbă. Văduva dădea de lucru lui Lemele și relațiuni foarte intime se stabiliră între bine-făcătoare și prologiatul ei. Ieri de dimineață văduva era foarte uimită de a nu regăsi pe tinerii ei amic, dar ea avu repede explicarea, constatând că biuroul ei fusese forțat și că i se furaseră valori și bijuterii în sumă de 15000 fr. Ea înțelese atunci și pentru ce somnul ei fusese așa de lung și starea rea în care se afla la deșteptare. Lomete îi turnase narcotic în ceain în seara precedentă. Fugarul, care a dispărut din locuința lui particulară, e căutat cu activitate. Cinci luni de somn o lîneră provincială, în vârstă de 13 ani, care era în educație la Paris, în urma unei mari spaime a căzut bolnavă, și, după ce fusese vizitată de profesorul Charcot, acum cinci luni fu admisă în casa de sănătate a doctorului Raffegeau, la Vesine. Timp de cinci luni sărmana a stat în letargie, nesimțitoare la orice durere și spre a o hrăni cu nevoi 1 ca să recurgă la sonda esofagă. Fiind supusă la masagiu și cură hidroterapică, după cinci luni, doctorul Raffegeau reuși, deună zî, a o readuce în simțiri. Doctorul anunțând cura sa societate de fonologie și de psihologie din Paris, el a adaos că la deșteptare din somnul ei letargic, tînăra bolnavă nu-șî mai amintea nimic din cele petrecute în jurul ei în timpul celor cinci luni cât dormise. Brutus torni a fost la Viena, dar ministrul de exilp UA.gariel și asupra situții politice din Serbia. E vorba «ange’fe Milan sa fie silit a părăsi Serbia. «2B* * * * Consulul Austro-Ungariei din Vidis s’a bătut in duel cu deputatul IrtJigar Tsanov. Nici unul nu a fost rikril. Motivul duelului a fost o ceartă violentă. * * . In fața prefecturei poliției din Viena List a sinucis marele proprietar rus Nicolae de Milzki, trăgându-șî bone gloanțe de revolver în cap. Nu se știe cauza acestei fapte desperate. * * * ■ La o nuntă din comuna ungurească Verșet s’a întâmplat o bătie sângeroasă. Trei soldați beți aprinsWd în sala unde se aflau nuntașii și au provocat scandal. Mai mulți nun•tașî, au voit să’î dea afară, dar soldații au făcut uz de baionete. Mirele a primit o lovitură de baionetă în ochiri. Mai mulți oaspeți au fost răniți.* ¥ ¥ împăratul Germaniei a ordonat ca ‘Roseenlohe să ’i trimeată nu numai toate știrile asupra conflictului angol-francez, dar și rezultatul articolelor pe care ziarele din Berlin, Paris și Londra le-a publicat în această privință. Din depeșile schimbate între Hohenlohe și împăratul Wilhelm, rezultă că acesta din urmă e foarte neliniștit. ft . . O telegramă din Triest anunță că acum trei zile a sosit la Gorizia, venind din Graz, principele Alfonso de Burbon pentru ca să convorbească Iou don Carlos. Se asigură că această convorbire are un caracter politic. • I reținuti Austo- Știri din străinătate Mausoleul prințului Bismarck . Fridrichsruhe este aproape ierurc... I. Inmormîntarea solemnă a cadavrului prințului se va face la 15 Noembrie Din Catania (Sicilia) se anunță că vulcanul Etna prezintă simptome de erupțiune. In jurul acestui vulcan se simt dese și violente cutremure de pământ. O mulțime de familii părăsesc localitățile dimprejur. In Callagirona, Romeda, Lingua, glossa și în alte sate, poporațiunea doarme sub cerul liber. Mai multe ziare germane înregistrează svonul că contele Muraviev,I dil este titlul unei opere a cunoscutului nostru scriitor d. Th. Speranța, pe care o va publica Biblioteca economică a «Universului» ce va apare Duminecă 1 Noembrie 1898. Un volum de 112 pagini cu coperta colorată și cu un frumos portret al M. S. Regina Elisabeta. Se va vinde cu 35 de bani volumul în toată țara. Cu 45 de bani se trimite franco în toată România. De vînzare la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din țară. Din Botoșani (Corespond, parte a ziarului «Universul») Botoșani, 25 Octombrie. , întrunirea conservatorilor Alaltăieri, Duminică 25 Octombrie, S'a ținut o întrunire publică a partidului conservator în sala Marchian. A prezidat d. Ciolan, care a dat cigintul d-lui Titu Maiorescu. D-nu Titu Maiorescu a spus că va vorbi despre d. Sturdza ca om politic și dfsctie biografia politică a acestuia începând de la 1859, când a venit la domnie Cuza-Vodă. Arată cum a conspirat conica acestuia și apoi la 1875 în cofrica lui Carol. Arată că d. Sturdza e dominat de ură și cu aceasta conduce totul. Cere cetățenilor să-l dostilăre. D. Tache Ionescu pune în evidență"cum d. Sturdza nu s’a ținut de promisiunea dată pentru desființarea legei maximului, accizelor, jandamfieriei, cum ne-a descreditat în privința poștei Manlicher în fața streibătaiei. Vorbește de chestia Ghenadie și arată ajutorul dat de partidul conservator. Sfârșește cerând să se ia puterea d-lui D. Sturdza, care nici n’o UmPritu, nici nu știe cum s’o păstreze. După aceea întrunirea se sfârșește și,cetățenii se împrăștie în liniște. Coresp Ims’egarea celor patru Puteri spre a instala pe prințul George ca %marrtor în Creta . Prin fir telegrafia — Constantinopol, 25 Octombrie. Circulă știrea în cercurile diplomatice că cele patru Puteri s’au înțeles pentru a instala în curând pe prințul George al Greciei, ca comisarul lor și ordonatorul lor în insula Creta. Țarul ar fi gata să comunice această hotărîre Porții. Până acum nu s’a făcut încă notificarea. In cercurile turcești se prevede o protestare din partea Portii, deoarece Sudanul n’ar putea, ca Iot- TițV să suporte în tăcere instalarea priențului George, din cauza mahomedanilor. aocidentaí dia calea Grmfei Un accident tragic și cu sfîrșit gărmie a avut loc ieri noapte în calea .Grofiț,fii , ■. D. Dragomirescu, scorelarul d-lui avocat Basilescu, proprietarul Bucureștilor Noui, se întorcea de la fabrica de bere Luther. 3). Dragomirescu era cu trăsura d-sale. In calea Griviței se construiște un canal. Deși era noapte și destul de întuneric, totuși nu se pusese nici ,un felinar care să lumineze canalul .Și astfel lumea să se poată feri. D. Dragomirescu, venind cu trăsura, calul merse înainte și căzu în șanț. Peste 30 de lucrători săriră în ajudor ca să scoată sărmanul cal, care se sbătea în fundul canalului. In cele din urmă reușiră să-l scoată afară. Vizitiul vor să plece, lucrătorii insă, cari munci.eri vre-o două ceasuri, cerură o mică plată pentru aceasta. D. Dragomirescu, speriat de acest acident, o rupse la fugă. D-sa credea că nu se va mai putea scoate calul viu de acolo și nu voia să mai fie față la svîrcolirile lui. Din fericire, lucrurile s’au întâmplat altfel și lucrătorii cereau acum o mică răsplată pentru munca și dibăcia lor. In zadar le spunea vizitiul că n’are bani. Ei ținură calul zălog până ce veni d. Dragomirescu. Un trecător a reproșat lucrătorilor că purtarea lor nu e cuviincioasă. Ei au răspuns că, în orice caz, e foarte practică. Telegrame din Brăila (De la corespondentul nostru particular) Brăila, 26 Octombrie. Sosira ora 5 seara. Sosire Azi la orele 10 dimineața a sosit azi bateria 4-a din regimentul 11 de artilerie din Focșani, sub comanda căpitanului Vârlănescu. La orele 12 m. s’a îmbarcat pe pontonul plutitor al flotilei noastre, pentru a fi transportată la Tulcea. Politice In oraș se fac pregătiri în vederea vizitei pe care o va face Brăilei, primul-ministru, d. Dimitrie Sturdza, care se află acum la Galați. Pe străzi s’au arborat drapele și în port s’au ridicat arcuri de triumf. In oraș se observă o mișcare neobișnuită. Vremea e foarte frumoasă.* ❖ * Astă seară, Marți, conservatorii din localitate vor ține o consfătuire în salonul Daniilescu. Farcaș. Brăila, 26 Octombrie. Sosita la ora 9 seara. Sossce a primieslsut-minisiira Primul-ministru, d. Sturdza, a sosit aici azi la orele 6 și jumătate seara. A fost primit cu aclamațiune. D. Sturdza a fost condus cu torțe până la d. Cociaș, unde a descins. S’au auzit multe strigăte de «Trăiască partidul liberal!», «Trăiască Sturdza». Se va ține un banchet la care vor lua parte 80 fruntași liberali. D. Sturdza este foarte mulțumit de primirea ce i s’a făcut. Farkas. Originalele acestor depeși se află expuse la magazinul G. Becker, calea Victoriei No. 68 (piața Teatrului Național). Presa engleză și evacuarea Faschodei — Prin fir telegrafie — Paris, 25 Octombrie. O depeșă particulară anunță că niște ofițeri englezi sosiți de curând la Cannes ca să petreacă sesonul de vară acolo, au primit ordin de a merge la garnizoanele lor îndată. Ziarele continuă să discute limbagiul ținut de marchizul Salisbury la Manson House. Limbagiul presei engleze demonstrează că evacuarea Fasehodeî nu dovedește nimic și că ne găsim în fața unei Puteri a cărei ostilitate dovedește că trebue sau să renunțăm la coloniile noastre, sau să organizăm în mod serios apărarea lor prin mijlocul unei armate mari coloniale și a unei marine bine ordonate. Telegramă din Iași (De la corespond, nostru particular) Iași, 26 Octombrie, urgenta. Sosită la ora 6 si seara. Inciiiții cu disidenților Lume multă în sala Pastia, unde se ține întrunirea. La orele 2 și 10 se deschide întrunirea, proclamându-se președinte deputatul Gorgos, din Vaslui, care dă cuvîntul d-lui Scorțescu. D. Scorțescu D. Scorțescu salută, pe noul veniți Fleva, Dobrescu, Delavrancea, Gogălniceanu și Dobrescu-Prahova. Oratorul arată că guvernul actual n’a înd -niu nici una din făgădueiile, iuu .vm opoziție. Contestă celor din fruntea guvernului titlul de șefi și calitatea aceasta. Explică apoi că disidenții liberali vor descentralizarea administrativă, ridicarea stăreî țfirănimea. D-sa se miră de motivul care a îndemnat pe socialiști să dea concursul lor guvernului D. Gorgos După d. Scorțescu se urcă o tribună d. deputat Gorgos. D-sa face istoricul actelor guvernului de la venirea lui la putere până astăzi. D. Fleva Oratorul începe prin a contesta d-lul Sturdza de a fi șeful partidului liberal. Reamintește cazul cu ieșirea sa din minister, care a fost opera reacționarismului d-lui Sturdza. Spune că d. Sturdza nu a executat nici o fărimă din programul de la Iași. Sfârșește înfierând actualul guvern și pe membrii care 1 compun. D. Delavrancea După D. Fleva ia cuvîntul d. Barbu Delavrancea. Oratorul spune că, contrar uzului, d. Sturdza sa proclamat de trei ori până acuma șef al partidului, pe când Ion Brătianu a refuzat chiar acest titlu. Combate apoi zisele guvernamentalilor cum că disidența liberală s-ar fi format din invidie. Oratorul sfârșește contestând sinceritatea dinasticismului d lui Sturdza. Acesta ucide liberalismul, întărind conservatorismul. Arată apoi primejdia care isvorăște din acest lucru și prin cuvinte aspre cere isgouirea guvernului actual de la putere. Sala isbucnește în aplauze. Telegramele—Delegații Sosesc telegrame de aderare din Craiova, Fălticeni, Botoșani, Severin, Pitești și București. D. Fleva citește o rezoluțiune prin care cetățenii decretează isgonirea d-lui Sturdza. Toți cei din sală pornesc apoi spre locuința d-lui Scorțescu. Publicul aclamă formând cortegiul, îmbulzeala e enormă. In total au asistat la întrunire 19 deputați aderenți. De asemanea au luat parte 12 delegați, reprezintând districtele Putna, Vaslui, Roman și Suceava. Alta întrunire Intr’un interview pe care l'am avut cu d. Scorțescu, d-sa mi-a declarat că Vineri liberalii disidenți vor ține o întrunire publică la Ploești.i Uiereanu. Originalul acestei depeși se afli expus la magazinul G. Becker, calea Victoriei Nr. 68 (piața Teatrului Național). UM IMIOVEST it I*F /ä Cine vorbește prea mult, gândești? puțin. (Danezi Insîfilirea conservatorilor E fnorjia (Prin telefon de la corespondentul nostru particular), Giurgiu, 26 Octombrie. Cetățenii conservatori din orașul nostru s’a fi dus la gară ca să întâmpine pe delegații veniți din Capitală? Cu trenul de azi din București au sosit d-ni: Tache Ionescu, Emil Lahovary, Jean Lahovary, Ionel Grădișteanu, avocatul Bichowsky, Iliodif și Stavri Predescu. De aci au plecat cu toții în corpore în oraș. La orele 2 p. m. s’e deschis întrunirea in sala «Imperială». In sală se alinii vre-o 200 de persoane. D. lănci Duxmitriu Cel dintem ia cuvîntul d. Iancu Dimitriu, fost deputat. D-sa spune că sub actuala admmiinistrație comuna a ajuns datoare 2.000.000 lei și peste câțiva ani, daoă 0 urma tot așa, are să fie scoasă la mezat. _ _ H. Oratorul termină invitând pe cetățeni să lupte pentru ca să dea joia actuala administrație, care duce comuna la faliment. D. Hiotu Al douilea ia cuvîntul d. Iliotu, care spune că odată cu venirea partidului liberal la putere s’a produs o perturbare mare în viața socială. Au dat afară magistrații și au făcut legi speciale pentru aceasta. Legea minelor, legea căilor ferate din interes particular, legea maximului, pe care le criticau în opoziție, nu le-au desființat venind la guvern. Oratorul termină spunând că dacă ■cetățenii la 1 Noembrie nu vor da guvernul jos, vor fi responsabili de faptele lui. D. Jean Lahovary După dânsul io. cuvîntul d. Jean Lahovary, care numește flagel, biciui Dumnezeesc partidul liberal, care se abate din când în când asupra tezei. Oratorul compară țara cu o mireasă care a luat de bărbat pe un om urîcios, pe d. Sturdza. Aduce laude d-lui Tache Ionescu, pentru activitatea sa. Ieri el a vorbit la Botoșani, azi vorbește la Giurgiu. Compară pe d. Tache Ionescu cu Sf. Gheorghe, care omoară repti