Universul, ianuarie 1899 (Anul 17, nr. 18-19)
1899-01-20 / nr. 18
~9 De Yvizare Niculescu - Andronache DIN COLENTINA Locuri pentru case și fabrici cu prețul de la 1 până la 2 lei metrul pătrați cu înlesnire de plată în rata. Localitate înaltă și sănătoasă pe platoul Colentina la 1 kilometru departe de barieră și afară din zona da servitudine a fortificațiilor, fiind traversată de calea ferată București-Constanța. Pentru informațiuni a se adresa la d. căpitan G. Ioantn strada Surorilor No. 27. 127? ____________ 40 Í Trstant p Construcțiuni de case cu planuri bine compuse, într-un mod practic și economic, se poate avea la vechiul Blarou de arhitectură Str. general Florescu Mo. 7 (subt Sf. Gheorghe) atât în Capitală cât și în provincie . 50 de case deja construite în cei din urmă 3 ani, în centrul Capitalei, sunt la dispoziția d-lor amatori spre convingere. Cu Stimă Belo Sarvasy, arhitect. NO.—Planuri și conduceri de lucrări, măisurători etc., se execută prompt, cu prețuri convenabile. 13132—Seara Nunciu Se aduce la cunoștința amatorilor că se arondează și vinde de veci via numită Ostrov, din com. Pantelimon Dobroești, jud. Ilfov, în întindere de aproape 12 pogoane, dintre cari numai 3 vie, iar restul locuri de arătură, diferiți pomi fructiferi, arbori, puț, case de locuit, cramă, etc. Doritorii se vor adresa la proprietară, casa Moșilor No. 103, București, Tarsița Gavrila Ermazoglu. 1310 Cine are de vînsare bijuterii de aur sau argint, cu pietre prețioase, mărgăritare, monede vechi , șaluri turcești, stofe antice sau piete sculptate, poate obține prețuri bune li d. Avidis Ohannessian, srada Zarafilor No. 13, la firma S. Aftaion. 1335 13 Dimitrie Panka ministerul maneelor, strada Virgilii No. 24, București. Se însărcinează cu facerea oricărei acte pentru regularea drepturilor la , pensiune de serviciu. 1330 15 vînzâtori specifli bdulA au în Manufactură, plătiți pană la 200 iar în Dar. A •r «Ainta ia, Morels magazin «LA BALON», str. Carol No. 72. 1321.—10 Timiul VECHI Iași 15 butelii 10 lei (un decalitru Vinuri superioare indigeni din podgoriile cele mai renumite Se vînd la depozitul „Dealul Zorilor”* Calea Victoriei No. 107 S. G. ANDELEANU — Succ. d-lui C. Cârlova — 1289—24 eiwrînmmffimmMmwummaauummmmm fam presat — calitate bună — esaj Si sab kilogramul se află de vînzare la DEPOZITUL DI FM G. ül. Ionescu din câmpul Moșilor, lângă moara d-lui A. Popovici. Buiroul: strada Blănuri 14, telefon, 1295-8 De vînzare, moșia Stâlpul 5 minute departe de bariera Buzea pe șosea; întindere. 2 mii pogoane, având și pădure bună de tăiat, case, magazii locuri arabile. Ipotecată la Credit. A se adresa la proprietar, C. A. Filitis, comuna Bucovul, lângă , Ploești. __________ 1353 „FULGERUL“ Societatea birjarilor din capitală — va convine MARE BAL SOCIAL JOUR 21 Ianuarie a. c.,la sala Băilor Eforiei, în scop filantropic pentru mărirea fondului societaței. 1352________________COMITETUL. Doctorul A. BRAYER — De la Facultatea din Paris — Boale interne, boale de femei și de copil Special la boale nervoase și stomac — Strada Bradului 10 bis — (colț strada Olteni) Consultații 2—4 p. m. — Pentru săraci gratis urni—m.-De vînzarifi ds închiriat o casă nouă cu 2 caluri, cu 6 odăi de stăpân, 4 antreuri, 2 bucătării,o spălătorie, o pivniță, etc., cu curte. Este situată în str. Muzelor, No. 4. A se adresa în strada Frumoasă No. 49, București, 131>t Casa de Sănătate 11, Strada Teilor 51 — Consuitațiuni speciale pentru — Bleluîaru 8, Nervoase și Sifintice Soarele secreta la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecare figura. Tratament special Consultațiunimial 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul de trimete gratuit. 1191 ăn in propietatea d-na văduvă Henry concepu proiectul de a urmări pe d. Reinach pentru defăiarare. în acest scrip ea adresă o scrisoare mișcătoare decanului baroului avocaților, cerându-i desemnarea unui avocat din oficiu. Decanul însărcina pe d.d. avocați de Saint-Auban și Chenu. Cei două avocați fură mult timp nesiguri asupra alegerea juridicției înaintea căreia să aducă desbaterile. D. avocat Chenu stăruia pentru o acțiune de daune-interese înaintea tribunalului civil. D. avocat de Saint-Auban, solicitat în particular de d-na Henry, care înclina pentru curtea cu jurați, găsi un mijloc ingenios spre a angaja procesul în fața acestei juridicțiuni. El pretiase că d. Reinach însuși, în cursul polemicei, adusese pe adversarul său pe acest teren, era deci nimerit ca să se continue tot pe aceiași cale. Astfel în ziua de 29 Decembrie trecut de Reinach și ziarul Liede, prin girantul său, fură citați pentru Vineri 15 Ianuarie înaintea Curței cu jurați. Procesul însă, după cum se știe, nu s’a judecat, în urma recursului făcut de d. avocat Labori, apărătorul acuzaților, pe care Curtea cu jurați l-a considerat ca suspensiv și a amânat procesul pentru o dată nehotărîtă. Cronica Medicală Vindecarea tuberculosei Știri prin jurnale afirmă că Tesla ar fi descoperit mijlocul de a ucide baccilul tuberculosec prin curenți electrici de o mare intensitate. Aceste experiențe ale lui Tesla sunt făcute asupra bacifilor obicinuiți în culturi și deci în afară de organismul omenesc. Rămâne ca încercarea să se aplice și la om, numai dacă intensitatea curentului nu e atât de mare încât organismul omenesc să nu-i poată resista; se înțelege că atunci toată experiența de laboratoriu, se va reduce la nimic, nefiind de nici un folos practic. Lucrul acesta se poate prevedea dinainte și conduși de experimentări anterioare, putem zice că descoperirea lui Tesla va avea aceiași soartă, ca și descoperirile anterioare cari ne dádeau mijloace de a ucide bacilul obținut în culturi, însă nu aveau același efect și asupra bacilului care se află în organism, prin faptul că nu putem să punem pe om în condițiunile experiențelor de laboratoriu. Așa îmi voi permite să reamintesc câteva lucruri în treacăt. Este cunoscut că o cultură de bacili tuberculoși este distrusă printr’o soluțiune de 2 la mie de sublimat. Ar rezulta foarte simplu ca să dăm tuberculoșilor sublimat în : . ..umorile lor să fie suturate până la 2 ln mie și atunci bacilli ci in «iisni Vur thârjpâ'î^î.»* Ușcat în teorie, greu în practică, căci până să ajungem la acest resultat, individul va muri de intoxicație au sublimat. Același lucru și de celelalte antiseptice, cari sau întrebuințat și se întrebuințează încă, adesea ele sunt mai vătămătoare decât folositoare. De asemenea este cunoscut marele zgomot cea făcut tuberculina lui Koch, care deși pornită pe base științifice incontestabile și de mare valoare, n’a dat în practică resultatele la cari ar fi trebuit să ne așteptăm și astăzi e căzută cu totul în uitare. Tuberculoza, boală considerată în g moral ca incurabilă, se vindecă cu toate acestea mai de numeroase ori decât cum ne-am putea închipui. Lucrul acesta pe cât pare de paradoxal, pe atât e de adevărat. Numeroase autopsii făcute la oameni bătrâni, cari au murit de alte boale, au făcut să se descopere urme de tuberculosa vindecate. Gasurile acestea sunt foarte numeroase. Vindecarea aceasta se obține prin lupta a însuși organismului în contra răului ce voeșce să-l copleșească, luptă care trebuește ajutată prin diferitele mijloace ce știința ni le pune la îndemînă și în primul loc bygiena, care ne arată cum trebuie să ne nutrim, ce viață trebuie să ducem, în fine cum trebuie să ne conducem în toate împrejurările vieței noastre, pentru a da organismului o așa resistență, încât să învingă incuibarea unui rău. Baciliî tuberculoseî nu se desvoltă decât pe un teren ce priesc desvoltărei lor și s’a observat că ei se localisează pe punctele din organismul nostru unde există puțină resistență de vitalitate. Dacă însă organismului nostru prin mijloacele științei, ’i dăm resistență necesară, atuncî bacilii tuberculoși dispar și individul se vindecă. Dacă Tesla, condus de principiul că electricitatea de multe ori, prin schimbul intercelular ce-i provoacă, este un adjuvant al nutrițiunei și deci ar fi conceput ideia de a supune pe tuberculoși la ședințe de electricitate întrebuințând curenți obicinuiți, lucrul ar fi explicabil și aplicabil căci activând nutrițiunea, mărește puterea de resistență a organismului, dar din momentul ce întrebuințează curenți atât de puternici încât să oprească vitalitatea în baccili, cari sunt niște celule, de sigur că acei curenți vor opri vitalitatea și a omului, care nu e decât o asociațiune de celule. Până la proba contrarie trebue să fim foarte rezervați de entusiasmii lui Tesla, căci acest electrotehnician a uitat, când a făcut experiențele în laboratoriu, că între mașina lui electrică și baccili se afla omul bolnav, de care trebue să fie socoteală că nu poate fi redus la zero ca într'o problemă de algebră. De. Meltul. ! ÎNTÂMPLĂRI Ulu Capital» Prinderea autorilor spargere; de la d. Caiser Am anunțat acuma câteva zile despre o spargere care s’a săvârșit la d. Caiser, de lângă cimitirul Sf. Vineri. Comisarul secției 23 a început chiar de atunci urmăririle și el a reușit să aresteze pe autorii spargere. Ei sunt Anton Marinescu, din calea Văcărești No. 19, împreună cu Ivanciu Stoianov și concubina lui Lina, din strada Inginerului No. 38. Obiectele furate au fost găsite la eî. Poliția cercetează acum spre a descoperi și pe alți spărgători, bănuiți că ar fi în complicitate cu aceștia. Copil lepădat In strada Labirint, lângă ulucele bisericei Calist, s’a găsit era un copil de sex masculin, în vârstă ca de o lună. De gâtul copilului era atârnat un bilet, în care se spunea că e botezat și că se numește ban. Sub comisarul de la secția respectivă a luat pe nenorocita ființă și a transportat’o la spitalul Maternitatea. Poliția caută acum pe denaturata mamă, care, după ce și-a crescut copilul o lună, l’a aruncat în urmă pe drumuri. Arestarea unei bande de hoți de către secția 23 s’a prins era o bandă de hoți, compusă din Ion Gheorghe Vârjă, Gogu Costache Câmpu, Răceanu Constantin, Alexandru Anghelescu, Ilie Ghiviță și Trică Drugulóiu. D. comisar Georgescu urmărea de mult pe acești pungași, cari au sfituit pî ^nî’ * Din»oc.r>n rîîn cir» Roselli No. 1 bis; F. Scbmiedigen, din str. Rosetti No SO; Goldenberg, din calea Gri viței No. IOC și llie Eftimie, din str. Tepeș-Vodă, No. 78. Io i- au mărturisit totul, iar lucrurile furate s’au găsit și înapoiat păgubașilor. IM și Țara BOTOȘANI.— Incendiu In comuna Redeni, județul Botoșani, a isbucnit un foc la moara de aburi, proprietatea d-lui Marcu Zahana, arendașul moșiei Redeni. Șeful secțiunei jandarmi Hârlău, fiind în apropiere și văzând flăcările, a alergat în satul vecin, Storeștii, și adunând vr’o 40 săteni, a localisat focul, apărând casele locuitorilor cari se aflau în apropiere și hambarul de la moară în care se afla cereale în valoare de peste 20 mii lei. Focul a luat naștere din neglijența fochistului, care furd turmentat de beție, a lasat portița de la mașină deschisă și piele din apropiere au luat foc. Pagubele cauzate se urcă la suma de 700 lei. CONSTANȚA.— Sosirea a două turiști francezi De câtva timp sportul de a face înconjurul continentelor pe jos, a început să ia un mare avânt. Odată cu aceasta, România are și ea onoarea de a fi vizitată de acești îndrăzneți turiști. Acum câteva luni Capitala a avut fericirea să primească vizita unui american, care o plecase pe jos să înconjoare pământul. El avea cu dînsul și niște șoareci, d dintre cari dour îi murise, încercase ca să facă o serie de conferințe, dar a plecat curând, fiind desgustat și în doliu după micele dobitoace. Astăzi, orașul în onoare e porta Constanța. Acolo au sosit doui elevi ai școalei de belearte din Paris, d-ni Fabien și Redoules, plecați din Franța fără nici un ban, ca să înconjoare Europa pe jos. Dar, turist sau neturis, vorba poetului: «Gură de om, gură de câine, cere pâine». Aprigii călători au ținut o coferință în sala clubului comercial, din produsul căreia și-au asigurat cele necesare îmbrăcămintei și hranei.Cu ocazia aceasta ei au povestit peripețiile și impresiunile din diferitele țări pe unde au trecut, suferințele lor și au terminat zicând că la 15 Martie curent, ei se vor prezinta la Paris, unde vor incasa 100.000 lei de la un pariu făcut. De la Constanța ei se vor duce la Belgrad, trecând prin București. Oricum ar fi până la 15 Martie, acești doui îndrăzneți călători vor mai rupe multe cisme. Contrariu aceluia de acum câteva luni, aceștia nu fac colecție de șoareci. Știri din sferainatate Ziarul «Echo de Paris» publică un nou articol al d-lui Quesnay de Beaurepaire, în care acesta afirmă că ancheta asupra incidentului Bard a fost numai în aparență făcută de judecătorii de la Casalle Mazeau, Dareste și Voisin; de fapt însă a fost făcută de ministrul justiției, d. Lehrer, și de către primul ministru Vupuv." '• . ft * * Pe când prin regiunile noastre e o vreme călduroasă, în Spania se semnaleză mari zăpezi și viscole. Ancheta asupra revoltei din St. Ana (Ungaria), a constatat că aceasta a fost plănuită de către clubul țăranilor de acolo. 30 de persoane au fost duse la Arad, în închisoare preventivă. ft In zilele.de la 24 până la 27 Main W vp%s&as&smwm 9&*mms8asBBg £ £ a. c.. se va un congres peni: icre tuberou-l loseî. .. * - V * împărat. 1 Francisc I își va petrece oni de zile 1 Abazzia, unde se v întâlni cu M. S. Regele Rom fiei. O demonstrație bonapartistă a avut loc zilele trecute la teatrul Nouveau din Paris. Se juca piesa «Regele Rom I» (fiu lui poleon I). Publicul compus in mare parte din aristocrat , * aplaudat cu frenezie strigând :"■ ,iotalul 1 Trăiască arm a le. 1 s au it ovațiuni furtunoase prințului rat. ft" ' * * Guvernul spa." el a decis de a menține suspermmaa garanțiilor constituție. întrunirea Coru nu e încă decisă. * * Se anunță din Piesburg că de acolo a tecat un iger de încredere ■a o scrisoare a Țarului adresată egein. Vr .o, spre a se înțelege ,supra unei devederi dintre suversul Rusiei și el al Haliei. ft * * Mona intul lui Romulus ivrom IriGsiAN — Vezi ilustrația *— Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiase la timpul său știrea că cu o azi a unor săpături făcute în vechiul Forum din Roma, s’ar fi dat de mormîntul lui Romulus, primul r o roman și fundatorul Romei. In pas elică a Forului, spre sud de mnoscutul ar al lui Septimiu Sever și în nemijlocita apropiere a vecii azi ; rincipale Via sacra, s’a găsit un loc cu o supra-J* față de limetri pătrați, acoperit cu lespeziție. j ( Tradițiuni a că. Romulus I s’a urcat 1 > ,er r m Quirinus, I dar post i evlavie o . piatră neagră, aproape de tribuna t oratorilor cea estică a Forului, cam al primului rege Romulus. Liric se aflau doui lai de pisu. Iată cum cântă ironii (în epoda 16) acest mormîrtn Vai, se apa în care barbarii calcă io ] peste ces nușa noast «Tropotul cate, ălâ ețe ale lor. «Răsună pa stradele Romei, osăl «mintele sfinte ale lui Quirinus, i «Sunt împrăști ,te cu cutezanță în vânt și soare». . Că oare aceste cuvinte profetice ’ sau împlinit și tocă în adevăr este ■ mormîntul. Iu; Famulus în acest loc, nu se p -afirme cu siguranță. Săpălu ' mai continua vor lămuri lucru. UN SFAT PE ZI In contra migrenei și neurastheniei.—Un doctor german recomandă Albastru de Melyhen contra migrenei și neurastheniei în doză de 0.1 gr., de patru ori pe zi, pentru mobilul crimei, gelozia, apoi aics părinții soțului moartei, nici soțul nu presupun aceasta, deoarece zic dânșii că nici vorbă n a fost de căsătoria inculpatei cu Hadâa. Curtea respinge apelul Sailei, fiica lui Curtuceni și Lucruri din toată lumea sa rîntul George al Greciei. Se vorbește că prințul George, guvernatorul insulei Creta, se va logodi în curând cu principesa Victoria de Walles. Se știe că prințul de Walles nu voește să-și mărite fetele cu oameni sus puși. Fiica sa cea mai mare s-a măritat cu unul dintre cei mai bogați supuși ai săi, ducele de Fife. Prințul George a făcut escelentă impresiune prințesei Victoria, când cu visita sa de la Copenhaga, unde erau adunați toți nepoții regelui Christian. Prințul George seamănă mult cu regina Olga, care odinioară a fost cea mai frumoasă prințesă din Europa. Prințul George este în vârstă de 30 ani. O CUGETARE PE ZI O bună educațiune e cea mai bună zestre ce se poate da unei fete, precum o bună reputațiune e cea mai bună moștenire ce se poate lăsa copiilor. . W' . „5ICJIF . fi .ib NA.NE'.. . ‘•'»arca din In’omîța Pn. prejurimile orașului Călărași li lese famic, întregi de țiganii creștinizațî și eu acipați, ocupându-se unele cu spoitue lor, altele cu creșterea vacilor le lapte. 1 Femeia Fuma, • vne- e 15 ani, , de curând căsăt un tînăr, anume Hadan într’o zi dis de dimucă lapte pe la mușter. il.-non, ’e drum , se întâlnește pro pină a ei, 1 Safta, care și ea la oraș 1 cu niște va cresc puțin la cârciumă, unde Saftarii o culi-1oară de rahat de parați și oferă 1 prietenei ei.. rate bhat, despărțindu-se ; , ducenu-se fiercare pe la teaferițe lor. Aaia ajunse până la un rurterie și pe când deșerta lapte , tu . Fama e cuprinsă de dureri i, pântece, ncepe să verse, zicâd că i-a venit rău de când a mânuat hatul, care avea un praf galben și trosnea în dinți. Lumea dimprejur eștiind ce ei dau ajutor, frecând-o cu oțet și dându-I să bea vișinati, presupunând nu o colicî. Degeaba, fata nu simțea ușurare. Se chiamă părinți , car o duc într’o căruță până a unde moare. Denunța , cazul iichetului, se începe o instrucție. La autopsie medicul legist din locatate constată o otrăvire prin țftsenie. Judecătorul de instrucție dă atunci o ordonanță de urmărire în contra Saftei, atribuind mod al crimei geloziei, de carre zicea că Safta rîvnea la baza’ dlimei, pe care l’ar fi sătorie. Tribunalul de Călărași a condamnat pe fata Safta la un an de zile în ■. In urma apelului ce a făcut condamnata, afacerea a venit ieri înaintea secți d I-a Curței de apel din București. Inculpata era asistată de d. avoc.. xiu. Soțul moartei, care e și e! minor, era reprezintat i mția lui și asistat de fi. avocat Doagomirescu. Inculpat . !.. p Itoriul ce i se ia, zice cî cut, cutioara cu rabat, l’a c fâ. cârciumă, dându-’i junto.. . i șei sale și că n’a avut de und., să-’și procure titrava. D. procuror Z miseu zice că inculpata a ri mira al tovarășei sale în stradă, iicind după dânsa, că ♦ avut dh: urmam timpul să bage în rai, șoricioaică, ce se poate procuri f. . i. orice băcan. D. apă Afi Xtü zice că nu știe daci conținea arsenic sau nu. Medxul gis‘ zice că da, cu toate că arsenicul în combinațiile sale e alb, iar nu gemen, cum a spus moarta. . D. apărător îm jle ce nu s’a făcut operei fii fii f ciumar, de unde s’a cunat rahatul, spre a i se vedea ce 1 rahaturi sunt? ! Afară de aceasta d •e se poate i Ști că femeia a murit din mâncarea rahat:fii ? Medicul lei gist constată că . . . era însărcinații. De ce să nu si presupună, dacă e vorba de hipofi..... că femea ( o fi luat ceva pentru lepădare. Cât Corpurile Legiuitoare w fi fi, Tfil AS. Ședința de la 18 ianuarie 1899 Ședința se deschide la ora 2 și 5 minute, sub președinția d-lui Dimitrie Giani. Deputați prezenți 93. Asistă la ședință d nn miniștri Dimitrie Sturdza, G. Palade, M. Ferichide și A. Stolojan. D. D. Sturdza citește mesagiul regal prin care se prelungește concediul d-lui I. C. Stoicescu până la 24 ianuarie. D. Politimos se plânge că nu se aduce în discuția Camerei proiectul său de lege asupra incompatibilitățeî parlamentare. D. Fleva constată că biuroul încă n’a răspuns la întrebarea sa dacă e adevărat că comisia de verificare a socotelilor Statului a încasat diurne fără să fie constituită legal. D. Dimitrie Giani răspunde că nu s’a gândit serios la întrebarea aceea. D. Fleva: Foarte rea ! Gestiunea e ; funcționează sau nu comisiunea ? D. D. Giani . Funcționează. Mai vorbesc în această cestiune d-nii Fleva, Dimitrie Giani și Galade, și incidentul se închide. Se citește și se admite fără discuție proiectul de lege prin care se autoriză orașul Bârlad să contracteze un împrumut. La ordinea zilei proiectul de legi I asupra sindicatelor agricole. I .V Buii vîntul în discuțiunea generală, declară că nu se poate tăgădui impiortanța acestui proiect; și d-sa fost întâiul care a foststul pud. Ministru al domenielor pentru prezintarea acestei legi. Crede că legea ara trebuință de câteva amendamente, speră că d. ministru va consimți la ele, și termină spunând că va vota legea. D. Pană Buescu susține că legea prezintată nu va avea durată prelungă, dacă nu va admite două feluri de sindicate : sindicate de mari agricultori, și sindicate de săteni. Oratorul termină declarând că va vota contra, dacă nu i se va admite modificarea fundamentală ce propune. 1). Dobrescu-Argeș prezintă câteva observațiuni asupra expunerei de motive de care este însoțit proiectul de lege. D-sa se pronunță categoric contra celor două clase de sindicate propuse de d. Buescu, căci scopul legiuitorului nu poate fi să întrețină lupte dintre clase, ci să contribue la organizarea claselor sociale, la pacea generală. Continuând, d. Dobrescu face istoricul asociațiilor agricole din Europa; crede că ele sunt absolut necesare pentru organizarea luptei economice a Românilor contra străinilor culți cari năvălesc în piața noastră. La ora 5 și jum. d. Dobrescu își termină discursul; ședința se ridică, anunțându-se cea viitoare pentru mâine. Ședința de la 18 ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și jum. sub-președinția d-lui P. Orbescu, vice-președinte. Prezenți 82 d-nn senatori. Se fac formalitățile obișnuite. Pe banca ministerială sunt d-niî Ionel Brătianu și d. Sturdza. Interpelarea d-lui N. Ionescu cu privire la reforma legei administrative a consiliului județean, se amînă din cauză că ministrul de interne lipsește. La ordinea zilei interpelare d-lui dr. Bucșănescu, adresată ministrului de lucrări publice, relativ la 2 accidente de drum de fer, întâmplat la două frânări, D. dr Bucșănescu zice că în urma înțelegere! avută cu d. ministru, acest rol se poate remedia pe altă cale decât pe cea de interpelare, de aceea și-o retrage. Se votează recunoașterea d-lor Toma Buraan, funcționar din Macin, Damian Dragonescu, agricultor din com. Păușești (Iași) și Vasile Ștefilinț, funcționar la C. F. R. din București. Se pune la vot împământenirea d-lor Maximilian Tonoia, architect din București și se admite ; Rothbart, student în farmacie din Iași și se adoptă; Laurian I. B. Cnobloch, agricultor, jud. Mehedinți ; Șerban Borocină, student în drept din București; Spirea Hristu Macedoneanu, proprietar din București Ședința se ridică la ora 3 și juni. Universul In provincie (De la corespondenții noștri particulari) — 11 ianuarie 1899 — Braila Conferință. — După cum se știe, seria conferințelor Ateneului din Brăila s’a deschis Duminica trecută prin conferința d-lui Virgiliu Axente «Doina la Români». Conferința de astăzi a fost ținută de d. Dogaru, profesor din localitate, cu subiectul «Problema fericire!». Lume a fost foarte multă și mai ales studenți. Se anunță în curând o conferință a d-lui G. Tocilescu distinsul profesor universitar, care în anul trecut a ținut prima conferință de inaugure a ateneului brăilean cu «O pagină din istoria românilor», a navigațiiHi ea pe Dunăre. —Nici cei mai bătrâni dintre brăileni nu țin minte să fi fost vre-odată un timp atât de călduros și frumos ca acum când suntem în toiul iernei. Față cu acest timp extrem de favorabil, navigațiunea pe Dunăre e pe cale de a se redeschide. Deja mai multe vapoare au și ieșit din bazinul docurilor unde intraseră spre a ierna. După cum se știe, cursele cu vaporul dintre Brăila și Galați nu au fost suspendate decât pentru câteva zile, căci au reînceput deja a se face în mod regulat de către vaporul «Gherdap». Deces . Astăzi a încetat din viață d. Milea Iorgulescu, cunoscutul mare proprietar din orașul nostru. Decedatul era în vârstă de aproape 85 de ani, și avea, nici mai mult nici mai puțin decât 24 de copii în viață, dintre cari 18 băeți și 6 fete. Regretatul primea chiar o pensiune de la comună ca recompensă pentru hărnicia sa. Trimitem familiei sincerile noastre condoleanțe. Lotir. Craiova Vin alegerile. — Activitatea politică a început deja, ceea ce însemnează apropierea alegerilor generale. Ziarul conservator «Alarma», care încetase în urma alegerilor comunale, a reapărut aseară iarăși. De astă dată comitetul de redacție se compune din d-ni. Varlam, fost prefect al jud. Ialomița, și Turnu Tălpeanu, avocat. Furtul de la clubul conservator.In ziua de 16 Ianuarie a venit înaintea Tribunalului secția II procesul de furt săvârșit la clubul conservator din localitate, furt comis în prejudiciul antreprenorului clubului, N. Coaste firescu, căruia i s’a spart tejghiaua furându-i-se suma de 400 lei și mai multe obiecte de valoare, spargere refa*uă de către agentul clubului, Const.Mavricopol. Proteu s’a amânat la 24 Martie pentru când s’a și citat alți martori. Tot anul trecut s’a furat din clubul conservator d-lui Virgiliu Veleanu două inele cu briliante, bijuterii cari nici până astăzi nu s’au maî găsit. BalttH. — Joi 26 Ianuarie c. se dă un mare bal în Sala Teatrului Național pentru creerea fondului sec. Ospătărie școlare. Acest bal se dă din inițiativa d-lor Vorvoreanu și Romanescu. Deja primăria orașului Craiova dispune de un frumușel fond, aceasta mulțumită stăruințelor puse de harnicul nostru primar d. N. P. Romanescu. Pentru acest bal se fac mari pregătiri și se crede că o să aibă un deosebit succes. Jovis Iași * Palm sinucideri -- Cititorii «Universului» au putut vedea, sigur cu mirare, că în reu toate corespondențele trimise de mine în cursul acestei septemân, am vorbit despre sinucideri blam plate în Iași, cele mai multe or sScșit fatal. In timp de 6 zile, patru pin toate în floarea verstei, ., de arme ucigetoare pen' r de chin, de suferință, ( j Femeia Maria Dănesei : mieseria-i grețoasă, de . - • degradatoare, înghite o o an sublimat Corosiv, scăpând din casa de toleranță hii ajungând acum pe patul di la spitalul Sf. Spiridon cu fajaH li tale. *, O altă femee num di Zoa Iordache, ne mai putând îndranja și lipsa de inimă a bărbatului ei, numit Neculae Iordan , hotărește să moară. In aceste își procură două pastile de sub 1 mal și fără a spune cumva ceva, se înghite, fiind astăzî sîgur timp n’o să mai fie aîătu - bărbatul eî... Alaltă erî, soldatu pompier Petrovicî Gheorghe, după a bea o cantitate de alcool în câzma din strada Primăriei, își trage un glonte de revolver în tâmpla dreaptă, româind mort pe foc. Numitul în scrisoarea ce lasă, spune că dorește moartea, pentru a scăpa de chin, de agonie și de mizerie... Iar el, un finer, aproape copil, în vîrstă de 17 ani, elev în clasa IV gimnazială, numit Gheorghe Neculau, se împușcă, intrând în somnul de veci... Cauza nu se cunoaște, dar se pare că î o boală ereditară, deoarece acum câtva timp, părintele său și unul din frații săi, și-au adus moartea tot prin sinucidere. Iată cum s’au sfirșit aceste doua vieți, și iată de ce subscrisul corespondent al «Universului», a avut în cursul acestei săptămâni în continua neplăcere de a vorbi cititorilor [ săi numai despre «sinucideri !» [ Delapidare.—«Universul» a aflat din telegrama pe care am trimes-o, că individul Ioan Atanasiu a fost înaintat parchetului, și de acolo la penitenciar. Numitul a fost câtva timp în serviciul spitalului Sf. Spiridon, și anume: administra una din pădurile județului Iași, proprietatea spitalului. Zilele trecute, fâcendu-se inspecție la casa acelei păduri, se constată o lipsă de 1500 lei în numerar. Bănuiala imediat căzu pe Atanasiu, care e singurul mânuitor de 3 fonduri l acea pădure. Teatrale. — S’a jucat cu succes material și moral piesa «Două sergenți», în beneficiul cantinelor școlare din jud. Iași. Aseară «Curcanii» au avut o reușită splendidă. Micreanu, see ii hip onipi 1 .... ......... din l l Ut. 1 Setea de la liceul Lair Eri s’a serbat a 40-a aniversare a înființărei liceului Lazăr din Buleure,..., 1 Dimneața, la orele 9, s’a alici bi dini-iorganî, la care a.sistat tu, ■ trag corpul profesoral, precum ș ministrul instrucțiunei publice. • După serviciul divin, atât profesori, cât și elevii s’au întrunit în sah cea mare a liceului, unde corul sub conducerea eminentului profesor G. Brătianu, a intonat imnu școalelor. ș directorul liceului, d. V. Păun, i a mut o cuvîntare festivă, la care a răspuns d. Spiru Haret, ministru instrucțiunei publice. La urmă, d. V. A. Urechiă a ținut o instructivă desertație, despr i importanța igienei. La orele 12 s’a servit celor din fară o mică gustare. Galați Mișcarea pe Dunăre.Astăzi la orele 4 p. m., a plecat spre Sulina șlepul No. 6 sub pavilion: ellin, încărcat cu orz și remorcat de vaporul Dobrogea din Brăila Marfa este destinată a fi transbordată de un vapor englez cu destinație pentru Italia. Canalul Tulcea-Sulina nefiind iber noaptea, calcul va nopta la Canal. Furturi. Astă noapte, indivizii Ștefan Ionescu și Ion Dimitu, escaladând zaplazul locuinței cro’orului Marcu din strada Grivița,i-a furat întreaga lui rufărie care ma gata pentru spălat. Comisarul quartierului Iuptănaru fiind avisat, s’a pus imdiat în urmărirea hoților și a reușit să-i prindă cu efecte cu tot, pe car lea remis păgubașilor, iar pe cei douî indivizi, după ce a dresat cuventele acte ’î-a înaintat parchetului. Via 15 a curentei Nicolai ,’anaitescu, comerciant în despărțrea a V-a, s’a tânguit d-luî comisa Brăgulescu, precum că un bău, din prăvălia sa numit Ghiță Stdulat, i-ar fi furat 31 tei din teș gles, pe cari íntr’adevĕr, i-a și găsit, a perchizițiunea corporală ce i-a acut. Strâns cu ușa la comision mărturisit faptul, susținând afinal că fost povățuit și indemn la aceasta de către un anume Dimitrie Sineată. Ambii au fost arestați, început de incendii — Aseară, pe strada Tecuciul), în lipsa d-lui Herman Mandl de acasă, o lampă cu petrol a făcut explozie. Grație concursului dat în grabă de poliție, orice pericol a fos înlăturat, Jaresp. . Reportagiu politic 1 In politică , din nou o stagnația complectă. După cum am mai spus, remanierea ministeriala, ce era sa se facă zilei« acestea, a fost amânată peni« ! Binî târziu. Totuși, retragerea d-lui Stolojan se afirmă din ce în ce mai mult. * * * D. Sturdza, președintele consiliului, e hotărît ca la alegarile generale sa se prezinte cu un guvern tare. In acest scop d-sa stârnește pe lângă d. Eugeniu Stătescu ca sa intre în minister. D sa iasă, după cum știm, a refuzat categoric, până în momentul când se va face o concentrare a tuturor elementelor liberale. In afară de asta, după cum se vorbește, d, Stătescu a făgăduit încă de mult d-lui Aurelian, că fără d sa nu va intra în minister.* * * Pa de altă parte se confirmă știrea că drapaliștii vor începe căt de curînd noul tratative cu guvernul. Intrucât privește pe sieviștî, eî stau de o parte, așteptând să vadă ce întorsătură vor lua lucrurile. — Noi nu combatem guvernul, — îmi spunea erî un deputat sievist—iar nici nu l putem susține în împrejurările de față. Depinde de la ei ca să aducă armonia în întreg partidul liberal. Astfel statt lucrurile pentru moment. Ce va eși din toate astea, vom vedea în curând. P. MaciI ȘTIRI JUDICIARE Era a venit înaintea secției a 3-a a tribunalului Ilfov din București, afacerea B. Gourani și Trillet, condamnați de judecătorul de ocol la 29,000 lei despăgubiri către lucrătorul Nicolae Tudor, rămas orb și infirm în urma expresiei de la Bristol. D-niî Giboski și C. Cernescu, a