Universul, ianuarie 1899 (Anul 17, nr. 18-19)

1899-01-20 / nr. 18

~9 De Yvizare Niculescu - Andr­on­ache DIN COLENT­INA Locuri pentru case și fabrici cu prețul de la 1 până la 2 lei metrul pătrați cu înlesnire de plată în rata. Localitate înaltă și sănătoasă pe platoul Colentina la 1 kilo­metru departe de barieră și a­­fară din zona da servitudine a fortificațiilor, fiind traversată de calea ferată București-Cons­­tanța. Pentru informațiuni a se a­­dresa la d. căpitan G. Ioantn strada Surorilor No. 27. 127? ____________ 40 Í Trstant­ p Construcțiuni de case cu planuri bine­­ compuse, într-un mod practic și eco­nomic, se poate avea la vechiul Blarou de arhitectură Str. general Florescu Mo. 7 (subt Sf. Gheorghe) atât în Capitală cât și în provincie . 50 de case deja construite în cei din urmă 3 ani, în centrul Capitalei, sunt la dispoziția d-lor amatori spre convin­gere. Cu Stimă Belo Sarvasy, arhitect. NO.—Planuri și conduceri de lucrări, măi­­surători etc., se execută prompt, cu prețuri convenabile. 13132—S­ear­a N­u­n­c­i­u Se aduce la cunoștința amatori­lor că se arondează și vinde de veci via numită Ostrov, din com. Pante­­­­limon­ Dobroești, jud. Ilfov, în în­tindere de aproape 12 pogoane, din­­­­tre cari numai 3 vie, iar restul locuri­­ de arătură, diferiți pomi fructiferi,­­ arbori, puț, case de locuit, cramă,­­ etc. Doritorii se vor adresa la pro­prietară, ca­sa Moșilor No. 103, Bu­curești, Tarsița Gavrila Ermazoglu. 1310 Cine are de vînsare bijuterii de aur sau argint, cu pietre prețioase, mărgăritare, mone­de vechi , șaluri turcești, stofe antice sau piete sculptate, poate obține prețuri bune li d. Avidis Ohannessian, srada Zarafilor No. 13, la firma S. Afta­ion. 1335 13 Dimitrie Panka ministerul­­ maneelor, strada Virgilii No. 24, București. Se însărcinează cu facerea ori­cărei acte pentru regularea drepturilor la , pensiune de serviciu. 1330 15 vînzâtori speci­fli bdu­lA au­ în Manufac­tură, plătiți pană la 200 iar în Dar. A •­r­ «Ai­nta ia, Morels ma­gazin «LA BALON», str. Carol No. 72. 1321.—10 Timiul VECHI Iași 15 butelii 10 lei (un decalitru Vinuri superioare indigeni din podgoriile cele mai renumite Se vînd la depozitul „Dealul Zorilor”* Calea Victoriei No. 107 S. G. AN­DELEANU — Succ. d-lui C. Cârlova — 1289—24 eiwrînmmffim­m­Mmw­ummaauummmmm fam presat — calitate bună — esa­­j Si sab­ kilo­gramul se află de vînzare la DEPOZITUL DI FM­ G. ül. Ionescu din câmpul Mo­șilor, lângă moara d-lui A. Popovici. Bu­iroul: strada Blănuri 14, telefon, 1295-8 De vînzare, moșia Stâlpul 5 minute departe de bariera Buzea pe șosea; întindere. 2 mii pogoane, având și pădure bună de tăiat, case, magazii locuri arabile. Ipotecată la Credit. A se adresa la proprietar, C. A. Filitis, comuna Bucovul, lângă , Ploești. __________ 1353 „FULGERUL“ Societatea birjarilor din capitală — va con­­vin­e MARE BAL SOCIAL JOUR 21 Ianuarie a. c.,la sala Băilor Eforiei, în scop filantro­pic pentru mărirea fondului so­cietaței. 1352________________COMITETUL. Doctorul A. BRAYER — De la Facultatea din Paris — Boa­le interne, boale de femei și de copil Special la boale nervoase și stomac — Strada Bradului 10 bis — (colț strada Olteni) Consultații 2—4 p. m. — Pentru săraci gratis urni—m.-De vînzarifi ds închiriat o casă nouă cu 2 caluri, cu 6 odăi de stăpân, 4 antreuri, 2 bucătării,o spălătorie, o pivniță, etc., cu curte. Este situată în str. Muzelor, No. 4. A se adresa în strada Frumoasă No. 49, București, 131>t Casa de Sănătate 1­1, Strada Teilor 51 — Consuitațiuni speciale pentru — Ble­luîaru 8,­ Nervoase și Sifintice Soarele secreta la băr­bați și femei In toate zilele de la 10—12­ dimineața Vindecare figura. Tratament special Consult­ațiu­nimial 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul de trimete gratuit. 1191 ăn in propietatea d-na văduvă Henry concepu pro­iectul de a urmări pe d. Reinach pentru defăiarare. în acest­ scrip ea­ adresă o scrisoare mișcătoare de­canului baroului avocaților, cerân­­du-i desemnarea unui avocat din oficiu. Decanul însărcina pe d.d. avo­cați de Saint-Auban și Chenu. Cei două avocați fură mult timp nesiguri asupra alegerea juridicției înaintea căreia să aducă desbaterile. D. avocat Chenu stăruia pentru o acțiune de daune-interese înain­tea tribunalului civil. D. avocat de Saint-Auban, soli­citat în particular de d-na Henry, care înclina pentru curtea cu ju­rați, găsi un mijloc ingenios spre a angaja procesul în fața acestei juridicțiuni. El pretiase că d. Reinach însuși, în cursul polemicei, adusese pe ad­versarul său pe acest teren, era deci nimerit ca să se continue tot pe aceiași cale. Ast­fel în ziua de 29 Decembrie trecut de Reinach și ziarul Liede, prin girantul său, fură citați pentru Vineri 15 Ianuarie înaintea Curței cu jurați. Procesul însă, după cum se știe, nu s’a judecat, în urma recursului făcut de d. avocat Labori, apărăto­rul acuzaților, pe care Curtea cu jurați l-a considerat ca suspensiv și a­­ amânat procesul pentru o dată nehotărîtă. Cronica Medicală Vindecarea tuberculosei Știri prin jurnale afirmă că Tesla ar fi descoperit mijlocul de a ucide baccilul tuberculosec prin curenți e­­lectrici de o mare intensitate. A­­ceste experiențe ale lui Tesla sunt făcute asupra bacifilor obicinuiți în culturi și deci în afară de organis­mul omenesc. Rămâne ca încerca­rea să se aplice și la om, numai dacă intensitatea curentului nu e atât de mare în­cât organismul o­­menesc să nu-­i poată resista; se înțelege că atunci toată experiența de laboratoriu, se va reduce la ni­mic, ne­fiind de nici un folos practic. Lucrul acesta se poate prevedea dinainte și conduși de experimen­tări anterioare, putem zice că des­coperirea lui Tesla va avea aceiași soartă, ca și descoperirile anteri­oare cari ne dádeau mijloace de a ucide bacilul obținut în culturi, însă nu aveau același efect și asu­pra bacilului care se află în orga­nism, prin faptul că nu putem să punem pe om în condițiunile expe­riențelor de laboratoriu. Așa îmi voi­ permite să reamin­tesc câte­va lucruri în treacăt. Este cunoscut că o cultură de ba­­cili tuberculoși este distrusă prin­­tr’o soluțiune de 2 la mie de su­blimat. Ar rezulta foarte simplu ca să dăm tuberculoșilor sublimat în : . ..umorile lor să fie suturate­­ până la 2 ln mie și atunci bacilli ci in­ «iisni Vur th­ârjpâ'î^î.»* U­șcat în teorie, greu în practică, căci până să ajungem la acest resultat, indi­vidul va muri de intoxicație au sublimat. Același lucru și de cele­l­alte an­tiseptice, cari sau întrebuințat și se întrebuințează încă, adesea ele sunt mai vătămătoare de­cât folositoare. De asemenea este cunoscut ma­rele zgomot ce­­a făcut tuberculina lui Koch, care de­și pornită pe base științifice incontestabile și de mare valoare, n’a dat în practică resul­­tatele la cari ar fi trebuit să ne aș­­teptăm și astă­zi e căzută cu totul în uitare. Tuberculoza, boală considerată în g moral ca incurabilă, se vindecă cu toate acestea mai de numeroase ori de­cât cum ne-am putea închipui. Lucrul acesta pe cât pare de para­doxal, pe atât e de adevărat. Nume­roase autopsii făcute la oameni bă­trâni, cari au murit de alte boale, au făcut să se descopere urme de tuberculosa vindecate. Gasurile a­­cestea sunt foarte numeroase. Vin­decarea aceasta se obține prin lupta a însu­și organismului în contra răului ce voeșce să-l copleșească, luptă care trebuește ajutată prin diferitele mijloace ce știința ni le pune la îndemînă și în primul loc bygiena, care ne arată cum trebuie să ne nutrim, ce viață trebuie să ducem, în fine cum trebuie să ne conducem în toate împrejurările vieței noastre, pentru a da orga­nismului o așa resistență, în­cât să învingă incuibarea unui rău. Baciliî tuberculoseî nu se desvoltă de­cât pe un teren ce priesc desvoltărei lor și s’a observat că ei se locali­­sează pe punctele din organismul nostru unde există puțină resistență de vitalitate. Dacă însă organis­mului nostru prin mijloacele știin­ței, ’i dăm resistență necesară, a­­tuncî bacilii tuberculoși dispar și individul se vindecă. Dacă Tesla, condus de principiul că electricitatea de multe ori, prin schimbul intercelular ce-i provoacă, este un adjuvant al nutrițiunei și deci ar fi conceput ideia de a su­pune pe tuberculoși la ședințe de electricitate întrebuințând curenți obicinuiți, lucrul ar fi explicabil și aplicabil căci activând nutriți­unea, mărește puterea de resistență a or­ganismului, dar din momentul ce întrebuințează curenți atât de pu­ternici în­cât să oprească vitalita­tea în baccili, cari sunt niște ce­lule, de sigur că acei curenți vor opri vitalitatea și a omului, care nu e de­cât o asociațiune de ce­lule. Până la proba contrarie trebue să fim foarte rezervați de entusias­­m­ii lui Tesla, căci acest electro­­tehnician a uitat, când a făcut ex­­periențele în laboratoriu, că între mașina lui electrică și baccili se afla omul bolnav, de care trebue să fie socoteală că nu poate fi re­dus la zero ca într'o problemă de algebră. De. Meltul. ! ÎNTÂMPLĂRI Ulu Capital» Prinderea autorilor spargere; de la d. Caiser Am anunțat acuma câte­va zile despre o spargere care s’a săvârșit la d. Caiser, de lângă cimitirul Sf. Vineri. Comisarul secției 23 a în­ceput chiar de atunci urmăririle și el­ a reușit să aresteze pe autorii spargere­. Ei sunt Anton Marinescu, din calea Văcărești No. 19, împre­ună cu Ivanciu Stoianov și concu­bina lui Lina, din strada Ingineru­lui No. 38. Obiectele­­ furate au fost găsite la eî. Poliția cercetează acum spre a descoperi și pe alți spărgători, bă­nuiți că ar fi în complicitate cu a­­ceștia. Copil lepădat In strada Labirint, lângă ulucele bisericei Calist, s’a găsit era un copil de sex masculin, în vârstă ca de o lună. De gâtul copilului era atârnat un bilet, în care se spunea că e botezat și că se numește b­an. Sub­ comisarul de la secția res­pectivă a luat pe nenorocita ființă și a transportat’o la spitalul Mater­nitatea. Poliția caută acum pe denaturata mamă, care, după ce și-a crescut copilul o lună, l’a aruncat în urmă pe drumuri. Arestarea unei bande de hoți de către secția 23 s’a prins era o bandă de hoți, compusă din Ion Gheorghe Vârjă, Gogu Costache Câmpu, Răceanu Constantin, Ale­xandru Anghelescu, Ilie Ghiviță și Trică Drugulóiu. D. comisar Georgescu urmărea de mult pe acești pungași, cari au sfituit­ pî ^­nî’ * Din»oc.r>n rîîn cir» Roselli No. 1 bis; F. Scbmiedi­­gen, din str. Rosetti No SO; Gol­denberg, din calea Gri viței No. IOC și llie Eftimie, din str. Tepeș-Vodă, No. 78. I­o i- au mărturisit totul, iar lu­crurile furate s’au­ găsit și înapoiat păgubașilor. IM și Țara BOTOȘANI.— Incendiu In comuna Redeni, județul Boto­șani, a isbucnit un foc la moara de aburi, proprietatea d-lui Marcu Za­­hana, arendașul moșiei Redeni. Șe­ful secțiunei jandarmi Hârlău, fiind în apropiere și văzând flăcările, a alergat în satul vecin, Storeștii, și adunând vr’o 40 săteni, a localisat focul, apărând casele locuitorilor cari se aflau în apropiere și ham­barul de la moară în care se afla cereale în valoare de peste 20 mii lei. Focul a luat naștere din ne­glijența fochistului, care fu­r­d tur­mentat de beție, a lasat portița de la mașină deschisă și piele din a­­propiere au luat foc. Pagubele cauzate se urcă la suma­­ de 700 lei. CONSTANȚA.­— Sosirea a două turiști francezi De cât­va timp sportul de a face înconjurul continentelor pe jos, a început să ia un mare avânt. Odată cu aceasta, România are și ea onoarea de a fi vizitată de acești îndrăzneți turiști. Acum câte­va luni Capitala a avut fericirea să primească vizita unui american, care o plecase pe jos să înconjoare pământul. El avea cu dînsul și niște șoareci, d dintre cari dour îi murise, încercase ca să facă o serie de conferințe, dar a plecat curând, fiind desgustat și în doliu după micele dobitoace. Astă­zi, orașul în onoare e porta Constanța. Acolo au sosit doui elevi ai școalei de bele­arte din Paris, d-ni­ Fabien și Redoules, plecați din Franța fără nici un ban, ca să înconjoare Europa pe jos. Dar, turist sau neturis, vorba po­etului: «Gură de om, gură de câine, cere pâine». Aprigii călători au ți­nut o coferință în sala clubului co­mercial, din produsul căreia­­ și-au asigurat cele necesare îmbrăcămin­tei și hranei.Cu ocazia aceasta ei au povestit peripețiile și impresiunile din dife­ritele țări pe unde au trecut, sufe­rințele lor și au terminat zicând că la 15 Martie curent, ei se vor pre­zinta la Paris, unde vor incasa 100.000 lei de la un pariu făcut. De la Constanța ei se vor duce la Belgrad, trecând prin București. Ori­cum ar fi­ până la 15 Martie, acești doui îndrăzneți călători vor mai rupe multe cisme. Contrariu aceluia de acum câte­va luni, aceștia nu fac colecție de șoareci. Știri din sferainatate Ziarul «Echo de Paris» publică un nou articol al d-lui Quesnay de Beaurepaire, în care acesta afirmă că ancheta asupra incidentului Bard a fost numai în aparență făcută de judecătorii de la­­ Casalle Mazeau, Dareste și Voisin; de fapt însă a fost făcută de ministrul justiției, d. Lehrer, și de către primul ministru Vupuv." '• . ft * * Pe când prin regiunile noastre e o vreme călduroasă, în Spania se semnaleză mari zăpezi și viscole. Ancheta asupra­­ revoltei din St. Ana (Ungaria), a constatat că a­­ceasta a fost plănuită de către clu­bul țăranilor de acolo. 30 de per­soane au fost duse la Arad, în în­­chisoare preventivă. ft In zilele.de la 24 până la 27 Main W vp%s&as&smwm 9&*mms8asBBg £ £ a. c.. se v­a un con­­­­gres peni: icre tuberou-­l loseî.­­ .. * - V * împărat. 1 Francisc I își va pe­trece o­ni­­ de zile 1 Abazzia, unde se v întâlni cu M. S. Re­gele Rom fiei. O demonstrație bonapartistă a a­­vut loc zile­le trecute la teatrul Nou­veau din Paris. Se juca piesa «Re­gele Rom I» (fiu lui poleon I). Publicul compus in mare parte din aristocrat , * aplaudat cu frenezie strigând :­­"■ ,iot­­alul 1 Tră­iască arm a le. 1 s­ a­u it ovațiuni furtunoase prințului rat. ft" ' * * Guvernul spa." el a decis de a menține suspermmaa garanțiilor constituți­­e. întrunirea Cor­­u nu e încă decisă. * * Se anu­nță din Pi­e­sburg că de acolo a­­ tecat un iger de în­credere ■­a o scrisoare a Țarului a­­dresată egein. V­r­ .o, spre a se înțelege ,supra unei devederi din­tre suver­sul Rusiei și el al Haliei. ft * * Mona intul lui Romulus i­v­rom I­riGsiAN — Vezi ilustrația *— Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiase la timpul său știrea că cu o azi a unor săpături făcute în vechi­ul Forum din Roma, s’ar fi dat de mormîntul lui Romulus,­­ primul r­ o roman și fundatorul Ro­mei. In pa­s el­ică a Forului, spre sud de mnoscutul ar al lui Sep­­timiu Sever și în nemijlocita apro­­­­piere a vec­ii azi ; rincipale Via sacra, s’a găsit un loc cu o supra-J* față de li­metri pătrați, acoperit cu lespezi­­­­ție. j ( Tradițiuni a că. Romulus I s’a urcat 1 > ,er r m Quirinus, I dar post i evlavie o . piatră neagră, aproape de tribuna t oratorilor cea estică a Fo­rului, ca­m al primului rege Romulus. L­ir­­ic se aflau doui lai de pisu. Iată cum cântă ironi­i (în epoda 16) acest mormîr­t­n Vai, se ap­a în care barbarii calcă io ] peste ce­s nușa noast «Tropotul cate, ălâ ețe ale lor. «Răsună pa str­adele Rom­ei, osă­­l «mintele sfinte ale lui Quirinus, i «Sunt îm­prăști ,te cu cutezanță în­­ vânt și soare». . Că oare aceste cuvinte profetice ’ sau împlinit și tocă în adevăr este ■ mormîntul. Iu; Famulus în acest­­ loc, nu se p -a­­firme cu sigu­­­­ranță. Săpălu ' mai conti­­­nua vor lămu­ri lucru. UN SFAT PE ZI In contra migrenei și neurasthe­­niei.—Un doctor german recoman­dă Albastru de Melyhen contra mi­grenei și neurastheniei în doză de 0.1 gr., de patru ori pe zi, pentru mobilul crimei, gelozia, apoi aics părinții soțului moartei, nici soțul nu presupun aceasta, de­oare­ce zic dânșii că nici vorbă n a fost de căsătoria inculpatei cu Hadâa. Curtea respinge apelul Sailei, fiica lui Curtu­ceni și Lucruri din toată lumea sa rîntul G­eor­ge al Greciei.­­ Se vorbește că prințul George, guvernatorul insulei Creta, se va logodi în curând cu principesa Victoria de Walles. Se știe că prin­țul de Walles nu voește să-și mă­rite fetele cu oameni sus puși. Fiica sa cea mai mare s-a mări­tat cu unul dintre cei mai bogați supuși ai săi, ducele de Fife. Prințul George a făcut escelentă impresiune prințesei Victoria, când cu visita sa de la Copenhaga, unde erau adunați toți nepoții regelui Christian. Prințul George seamănă mult cu regina Olga, care odinioară a fost cea mai frumoasă prințesă din Europa. Prințul George este în vârstă de 30 ani. O CUGETARE PE ZI O bună educațiune e cea mai bună zestre ce se poate da unei fete, precum o bună reputațiune e cea mai bună moștenire ce se poate lăsa copiilor. . W' . „5ICJIF . fi .ib NA.NE'.. . ‘•'»arca din In­’omîța Pn. prejurim­ile orașului Că­­l­­ărași li lese famic, întregi de țigani­i creștinizațî și e­u acipați, ocupân­­du-se unele cu spoitu­­e lor, al­­­­tele cu creșterea vacilor le lapte. 1 Femeia Fuma, • vne- e 15 ani, , de curând căsăt un tînăr,­­ an­um­e Hadan într’o zi dis de dim­­ucă lapte pe la mușter. il.-n­on, ’e drum , se întâlnește pr­o p­i­­nă a ei, 1 Safta, care­­ și ea la oraș 1 cu niște va cresc puțin la­­ cârciumă, unde Saftarii o culi-1­oară de rahat de parați și oferă 1 prietenei ei­­.. rate bhat, des­­părțindu-se ; , ducen­u­-se fie­r­care pe la teaferițe lor. A­aia ajunse până la un rurterie și pe când de­­­­șerta lapte­­ , tu . Fama e cuprinsă­­ de dureri i­, pântece, ncepe să verse, zicâ­d că i-a ve­nit rău de când a mân­ua­t hatul, care avea un praf galben și trosnea în dinți. Lumea dimprejur eștiind ce e­­­i dau aju­­tor, frecând-o cu oțet și dându­-I să bea vișinati, presu­punând nu­ o colicî. De­geaba, fata nu simțea ușurare. Se chia­mă părinți , car o duc într’o că­ruță până a­­ unde moare. Denunța , cazul iichetului, se începe o instrucție. La autopsie medicul leg­ist din loca­tate cons­tată o otrăvire prin țftsenie. Jude­cătorul de instrucție dă atunci o ordonanță de urmărire în contra Saftei, atribuind mod al crimei geloziei, de carr­e zicea că Safta rîvnea la baz­a’ dli­mei, pe care l’ar f­i­ să­torie. Tribunalul d­e Călărași a con­damnat pe fata Safta la un an de zile în ■. In urma apelul­ui ce a făcut con­damnata, afacerea a venit ieri îna­intea secți d I-a Curței de apel din­ București. Inculpata era asis­tată de d. avoc.­. xiu. Soțul moartei, care e și e! minor, era reprezintat­­ i mția lui și a­­sistat de fi. avocat D­oagomirescu. Inculpat . !.. p I­toriul ce i se­­ ia, zice cî cut, cutioara cu rabat, l’a c­­ fâ. cârciumă, dându-’i junto­.­. . i­ șei sale și că n’a avut d­e und­., să-’și procure ti­tra­va. D. procur­or Z m­i­­seu zice că inculpata a ri mira al tovarășei sale în stradă, ii­­­cind după dânsa, că ♦ avut dh­: urmam timpul să bage în rai, șoricioaică, ce se poate procuri f. . i.­ ori­ce băcan. D. apă Afi­ Xtü zice că nu știe daci­­ conținea arsenic sau nu. Medxul gis‘ zice că da, cu toate că arsenicul în combinațiile sale e alb, iar nu gemen, cum a spus moarta. . D. apărător îm j­le ce nu s’a făcut o­perei fii fii f ciumar, de unde s’a cun­at rahatul, spre a i se vedea ce 1 rahaturi sunt? ! Afară de aceasta d •­­­e se poate i Ști că femeia a murit din­­ mâncarea rahat:fi­i ? Medicul le­­i gist constată că . . . era însărci­­­­nații. De ce să nu si presupună,­­ dacă e vorba de hipofi..­... că femea ( o fi luat ceva pentru lepădare. Cât Corpurile Legiuitoare w fi fi,­ Tfil AS. Ședința de la 18 ianuarie 1899 Ședința se deschide la ora 2 și 5 minute, sub președinția d-lui Di­mitrie Giani. Deputați prezenți 93. Asistă la ședință d nn­ miniștri Dimitrie Sturdza, G. Palade, M. Ferichide și A. Stolojan. D. D. Sturdza citește mesagiul regal prin care se prelungește con­cediul d-lui I. C. Stoicescu până la 24 ianuarie. D. Politimos se plânge că nu se aduce în discuția Camerei proiectul său de lege asupra incompatibili­­tățeî parlamentare. D. Fleva constată că biuroul încă n’a răspuns la întrebarea sa dacă e adevărat că comisia de verificare a socotelilor Statului a încasat diurne fără să fie constituită legal. D. Dimitrie Giani răspunde că nu s’a gândit serios la întrebarea aceea. D. Fleva: Foarte rea ! Gestiu­nea e ; funcționează sau nu comi­­siunea ? D. D. Giani . Funcționează. Mai vorbesc în această cestiune d-nii Fleva, Dimitrie Giani și G­­alade, și incidentul se închide. Se citește și se admite fără dis­cuție proiectul de lege prin care se autoriză orașul Bârlad să contracteze un împrumut. La ordinea zilei proiectul de legi I asupra sindicatelor agricole. I .V Bui­­i vîntul în discuțiunea­ generală, de­clară că nu se poate tăgădui im­piortanța acestui proiect; și d-sa f­ost întâiul care a foststul pu­d. Mi­nistru al domenielor pentru prezin­­tarea acestei legi. Crede că legea ara trebuință de câte­va amenda­mente, speră că d. ministru va con­simți la ele, și termină spunând că va vota legea. D. Pană Buescu susține că legea prezintată nu va avea durată pre­lungă, dacă nu va admite două feluri de sindicate : sindicate de mari a­­gricultori, și sindicate de săteni. Oratorul termină declarând că va vota contra, dacă nu i se va admite modificarea fundamentală ce pro­pune. 1). Dobrescu-Argeș prezintă câ­te­va observațiuni asupra expunerei de motive de care este însoțit pro­iectul de lege. D-sa se pronunță ca­tegoric contra celor două clase de sindicate propuse de d. Buescu, căci scopul legiuitorului nu poate fi să întrețină lupte dintre clase, ci să contribue la organizarea claselor sociale, la pacea generală. Continuând, d. Dobrescu face is­­toricul asociațiilor agricole din E­­uropa; crede că ele sunt absolut ne­cesare pentru organizarea luptei e­­conomice a Românilor contra stră­inilor culți cari năvălesc în piața noastră. La ora 5 și jum. d. Dobrescu își termină discursul; ședința se ridică, anunțându-se cea viitoare pentru mâine. Ședința de la 18 ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și jum. sub-președinția d-lui P. Or­­bescu, vice-președinte. Prezenți 82 d-nn senatori. Se fac formalitățile obișnuite. Pe banca ministerială sunt d-niî Ionel Brătianu și d. Sturdza. Interpelarea d-lui N. Ionescu cu privire la reforma legei administra­tive a consiliului județean, se amînă din cauză că ministrul de interne lipsește. La ordinea zilei interpelare d-lui dr. Bucșănescu, adresată ministru­lui de lucrări publice, relativ la 2 accidente de drum de fer, întâm­plat la două frânări, D. dr Bucșănescu zice că în urma înțelegere! avută cu d. ministru, a­­cest rol se poate remedia pe altă cale de­cât pe cea de interpelare, de aceea și-o retrage. Se votează recunoașterea d-lor Tom­a Buraan, funcționar din Ma­cin, Damian Dragonescu, agricultor din com. Păușești (Iași) și Vasile Ștefilinț, funcționar la C. F. R. din București. Se pune la vot împământenirea d-lor Maximilian Tonoia, architect din București și se admite ; Roth­­bart, student în farmacie din Iași și se adoptă; Laurian I. B. Cno­­bloch, agricultor, jud. Mehedinți ; Șerban Boroc­ină, student în drept din București; Spirea Hristu Ma­­cedonea­nu, proprietar din București Ședința se ridică la ora 3 și juni. Universul In provincie (De la corespondenții noștri particulari) — 11 ianuarie 1899 — Brail­a Conferință. — După cum se știe, seria conferințelor Ateneului din Brăila s’a deschis Duminica trecută prin conferința d-lui Virgi­­liu Axente «Doina la Români». Conferința de astă­zi a fost ținută de d. Dogaru, profesor din locali­tate, cu subiectul «Problema feri­cire!». Lume a fost foarte multă și mai ales studenți. Se anunță în curând o conferință a d-lui G. Tocilescu distinsul pro­fesor universitar, care în anul tre­cut a ținut prima conferință de i­­naugure a ateneului brăilean cu «O pagină din istoria românilor», a navigațiiHi ea pe Dunăre. —Nici cei mai bătrâni dintre bră­­ileni nu țin minte să fi fost vre-o­dată un timp atât de călduros și frumos ca acum când suntem în toiul iernei. Față cu acest timp extrem de favorabil, navigațiunea pe Dunăre e pe cale de a se redeschide. Deja mai multe vapoare au și ieșit din bazinul docurilor unde in­traseră spre a ierna. După cum se știe, cursele cu va­porul dintre Brăila și Galați nu au fost suspendate de­cât pentru câte­va zile, căci au reînceput deja a se face în mod regulat de către vaporul «Gherdap». Deces .­ Astăzi a încetat din viață d. Milea Iorgulescu, cunoscu­tul mare proprietar din orașul nostru. Decedatul era în vârstă de aproa­pe 85 de­­ ani, și avea, nici mai mult nici mai puțin de­cât 24 de copii în viață, dintre cari 18 băeți și 6 fete. Regretatul primea chiar o pen­siune de la comună ca recompen­să pentru hărnicia sa. Trimitem familiei sincerile noas­tre condoleanțe. Lotir. Craiova Vin alegerile. — Activitatea politică a început deja, ceea­ ce în­semnează apropierea alegerilor ge­nerale. Ziarul conservator «Alarma», care încetase în urma alegerilor comu­nale, a reapărut aseară iarăși. De astă dată comitetul de re­dacție se compune din d-ni. Varlam, fost prefect al jud. Ialomița, și Tu­­rnu Tălpeanu, avocat. Furtul de la clubul conser­vator.­In ziua de 16 Ianuarie a venit înaintea Tribunalului secția II procesul de furt săvârșit la clubul conservator din localitate, furt co­mis în prejudiciul antreprenorului clubului, N. Coaste fi­­rescu, căruia i s’a spart tejghiaua furându-i-se suma de 400 lei și mai multe obiecte de valoare, spargere refa*uă de către agentul clubului, Const.Mavric­opol. Prote­u­ s’a amânat la 24 Martie pentru când s’a și citat alți martori. Tot anul trecut s’a furat din clu­bul conservator d-lui Virgiliu Ve­­leanu două inele cu briliante, biju­terii cari nici până astă­zi nu s’au maî găsit. BalttH. — Joi 26 Ianuarie c. se dă un mare bal în Sala Teatrului Național pentru creerea fondului sec. Ospătărie­ școlare. Acest bal se dă din inițiativa d-lor Vorvoreanu și Romanescu. Deja primăria orașului Craiova dispune de un frumușel fond, a­­ceasta mulțumită stăruințelor puse de harnicul nostru primar d. N. P. Romanescu. Pentru acest bal se fac mari pre­gătiri și se crede că o să aibă un deosebit succes. Jovis Iași * Palm sinucideri -- Cititorii «Universului» au putut vedea, si­gur cu mirare, că în reu toate co­respondențele trimise de mine în cursul acestei septe­mân, am vor­bit despre sinucideri b­lam plate în Iași, cele mai multe or­ sScșit fatal. In timp de 6 zile, patru p­­i­­­n toate în floarea verstei, ., de arme ucigetoare pen' r de chin, de suferință, ( j Femeia Maria Dănesei : mieseria-i grețoasă, de­­ . - • de­­gradatoare, înghite o o­ an sublimat Corosiv, scăpând din casa de toleranță hi­i ajungând acum pe patul di la spitalul Sf. Spiridon cu fajaH li tale. *, O altă femee num di Zo­a Iordache, ne mai putând înd­ranja și lipsa de inimă a bărbatu­lui ei, numit Neculae Iordan , hotărește să moară. In acest­e își procură două pastile de sub­ 1 mal și fără a spune cum­va ceva, se înghite, fiind astă­zî sîgu­r timp n’o să mai fie aîătu - băr­batul eî... Alaltă­ erî, soldatu pompier Petrovicî Gheorghe, după a bea o cantitate de alcool în câz­ma din strada Primăriei, își trage un glon­te de revolver în tâmpla dreaptă, ro­­mâind mort pe foc. Numitul în scrisoarea ce lasă, spune că dorește moartea, pentru a scăpa de chin, de agonie și de mizerie... Iar el­, un finer, aproape co­­­pil, în vîrstă de 17 ani, elev în clasa IV gimnazială, numit Gheor­ghe Neculau, se împușcă, intrând în somnul de veci... Cauza nu se cunoaște, dar se pare că­ î o boală ereditară, de­oa­­re­ce acum cât­va timp, părintele său și unul din frații săi, și-au­ a­­dus moartea tot prin sinucidere. Iată cum s’au sfirșit aceste doua vieți, și iată de ce subscrisul co­respondent al «Universului», a avut în cursul acestei săptămâni în conti­­­nua neplăcere de a vorbi cititorilor [ săi numai despre «sinucideri !» [ Delapidare.—«Universul» a a­flat din telegrama pe care am tri­­­­mes-o, că individul Ioan Atanasiu­­ a fost înaintat parchetului, și de a­­colo la penitenciar. Numitul a fost cât­va timp în serviciul spitalului Sf. Spiridon, și anume: administra una din pădu­rile județului Iași, proprietatea spi­talului. Zilele trecute, fâcendu-se inspec­­­ție la casa acelei păduri, se constată­­ o lipsă de 1500 lei în numerar. Bănuiala imediat căzu pe Atana­­siu, care e singurul mânuitor de 3 fonduri l acea pădure. Teatrale. — S’a jucat cu suc­ces material și moral piesa «Dou­ă sergenți», în beneficiul cantinelor­­ școlare din jud. Iași. Aseară «Curcanii» au avut o reu­șită splendidă. Micreanu, see ii hi­p onipi 1 .... ......... din l­ l Ut. 1 Setea de la liceul Lair Eri s’a serbat a 40-a aniversare­­ a înființărei liceului Lazăr din Bu­l­eure,..., 1 Di­mneața, la orele 9, s’a alici b­i­ dini-iorganî, la care a­­.sistat tu­, ■ trag corpul profesoral, precum ș­­­­ ministrul instrucțiunei publice. • D­upă serviciul divin, atât prof­e­­­sori, cât și elevii s’au întrunit în­­ sah cea mare a liceului, unde co­­­rul sub conducerea eminentulu­i profesor G. Brătianu, a intonat im­nu școalelor. ș directorul liceului, d. V. Păun, i a mut o cuvîntare festivă, la care­­ a răspuns d. Spiru Haret, ministru­ instrucțiunei publice.­­ La urmă, d. V. A. Urechiă a ți­­nut o instructivă desertație, despr­ i importanța igienei. La orele 12 s’a servit celor di­n fară o mică gustare. Galați Mișcarea pe Dunăre.­Astă­­zi la orele 4 p. m., a plecat spre Sulina șlepul No. 6 sub pavilion: ellin, încărcat cu orz și remorcat de vaporul­­ Dobrogea din Brăila Marfa este destinată a fi transbor­dată de un vapor englez cu desti­nație pentru Italia. Canalul Tulcea-Sulina ne­fiind i­ber noaptea, calcul va nopta la C­­anal. Furturi.­­ Astă noapte, indi­vizii Ștefan Ionescu și Ion Dimitu, escaladând zaplazul locuinței cro’o­­rului Marcu din strada Grivița,i-a furat întreaga lui rufărie care ma gata pentru spălat. Comisarul quartierului I­uptă­­naru fiind avisat, s’a pus imdiat în urmărirea hoților și a reușit să-i prindă cu efecte cu tot, pe car le­­a remis păgubașilor, iar pe cei douî indivizi, după ce a dresat cuventele acte ’î-a înaintat parchetului. V­ia 15 a curentei Nicolai ,’anai­­tescu, comerciant în despărțrea a V-a, s’a tânguit d-luî comisa Bră­­gulescu, precum că un bău, din prăvălia sa numit Ghiță Stdulat, i-ar fi furat 31 tei din teș gles, pe cari íntr’adevĕr, i-a și găsit, a per­­chizițiunea corporală ce i-a acut. Strâns cu ușa la comision măr­turisit faptul, susținând afinal că fost povățuit și indemn­ la a­­ceasta de către un anum­e Dimitrie Sineată. Ambii au fost arestați, început de incendii­ — A­seară, pe strada­­ Tecuciul), în lipsa d-lui Herman Mandl de acasă, o lampă cu petrol a făcut explozie. Grație concursului dat în grabă de poliție, ori­ce pericol a fos înlăturat, Jaresp. . Reportagiu politic 1 In politică , din nou o stag­nația complectă. După cum am mai spus, remanierea ministe­riala, ce era sa se facă zilei« acestea, a fost amânată peni« ! Binî târziu­. Totuși, retragerea d-lui Stolojan se afirmă din ce în ce mai mult. * * * D. Sturdza, președintele­ con­siliului, e hotărît ca la alega­rile generale sa se prezinte cu un guvern tare. In acest scop d-sa stârnește pe lângă d. Eu­geniu Stătescu ca sa intre în minister. D sa iasă, după cum știm, a refuzat categoric, până în momentul când se va face o concentrare a tuturor elemen­telor liberale. In afară de asta, după cum se vorbește, d, Stătescu a făgă­duit încă de mult d-lui Aure­lian, că fără d sa nu va intra în minister.* * * Pa de altă parte se confirmă știrea că drapaliștii vor începe căt de curînd noul tratative cu guvernul. Intru­cât privește pe sieviștî, eî stau­ de o parte, așteptând să vadă ce întorsătură vor lua lu­­­crurile. — Noi nu combatem guver­nul, — îmi spunea erî un depu­tat sievist—­iar nici nu l putem susține în împrejurările de față. Depinde de la ei ca să aducă armonia în întreg partidul li­beral. Ast­fel statt lucrurile pentru moment. Ce va eși din toate astea, vom vedea în curând. P. MaciI ȘTIRI JUDICIARE Era a venit înaintea secției a 3-a a tribunalului Ilfov din București, afacerea B. Gourani și Trillet, con­damnați de judecătorul de ocol la 29,000 lei despăgubiri către lucră­torul Nicolae Tudor, rămas orb și infirm în urma expresiei de la Bristol. D-niî Giboski și C. Cernescu, a

Next