Universul, noiembrie 1899 (Anul 17, nr. 300-329)
1899-11-26 / nr. 325
1) împuținarea căsătoriilor. 2) Reaua condițiune de viață,și 3) Mortalitatea escesivă. Să analizăm în rezumat aceste 13 capitole: a) împuținarea căsătoriilor Cauzele împuținărei căsătoriilor sunt în adevăr haimanalele cari se înmulțesc, atât la orașe cât și la sate, și bine-zice d. Ștefănescu că însoțirile astăzi nu se mai consideră ca o datorie «cum se considerau nu vremea, de mai înainte». Voi mai adăuga însă că luxul care a pătruns în populațiunea rurală pe o scară foarte ’intensă și spiritul de imitare infiltrat, fac pe unii tineri buni, apți și care s’ar fi decis la o căsnicie, însă îndată ce dau de acest zid care se numește luxul se descuragiază și preferă să remână celibatari, sau unii bărbați căsătoriți să prefere divorțul. Admițând chiar că se decide a face căsătoria, atuncea întâmpină alte obstacole și mai descuragiatoare, căci acea femee voește a duce o viață mai ușoară prin trândăvie și cochetărie, în cas când se simte că e ceva; apoi haimanelele, care încep să înconjoare casa pun pe femee pe calea rea și dânsa atunci caută a nu procrea așa repede, începe să întrebuințeze diferite medicamente empirice: acea de la sat, de la babe , acelea din oraș chiar de la unii din confrați, ba și studențimea în medicină îî vine în ajutor. Această plagă funestă a luat ffl proporție foarte mare, atât la orașe cât și la sate. Deci ar trebui făcută o lege foarte aspră contra acelora cari și permit o astfel de practică medicală. O dată ce femeea a avortat întâia oară, e suficient ca ea mai târziu să ia și alte măsuri, așa că unele devin bolnave și altele nu mai procrează. Iată deci faptul principal al descreștere! populațiunei rurale și orășane. b) Realm condilitine tîe viață Țăranul nostru, deși are o ocupațiune agricolă, cu toate aceste dacă am observa construcțiunea casei lui, întreținerea ei, precum și a ogrăzilor, ne vom putea da seama în ce stare de mizerie se află dînsul cu soția și copiii lui, apoi dacă am mai adăoga hrana insuficientă, îmbrăcămintea și uneori munca sa nerodnică ar trebui să ne mirăm cum de mai există. E foarte trist viitorul statului nostru. Ar trebui create diverse organizațiuni, de bună seamă, ca să le vie în ajutor, pe cât e cu putință, astfel ca toți cetățenii să-și facă o evoluțiune normală a vieței lor, adică să-și petreacă fiecare viața cu sănătate. c) Mortalitatea excesivă Cauzele principale ale mortalităței excesive la populațiunea noastră rurală sunt mai ales la copii și se datorește în prima linie boalelor transmisibile, deci numărul ființelor individuale din țara noastră nu pot ajunge la finele evoluțiunei vieței lor norrmale, apoi mai sunt minați necontenit de boalele endemice cari merg crescând și acestea sunt: Pelagra, tuberculoza, sifilisul, paludismul și alcoolismul. Asupra acestora voiți reveni mai detailat într-un alt articol. Dr. E. Weiss. O CUGETARE !‘E 74 0 bună reputațiune e cea mar >ă moștenire ce se poate lăsa L. iilor. Giuricî, care a fost osândit la 20 ani de carceră. Luni el a fost despopit în catedrala din Belgrad, dupe prescripțiunile canoanelor bisericei ortodoxe.* ¥ ¥ Maĭ multe ziare vieneze cer cu insistență reînoirea constituției, în sensul ca Austria să devină un stat federativ, deoarece numai în cazul acesta va domni liniște în monarhia austro-ungară. fr . . Bogatul proprietar George Schnecker din Dárda (Ungaria) și-a împușcat fiul, fiindcă s-a încredințat că tînerul iubește mai mult pe mama lui decât pe el. Acest rar caz de gelozie parinteasca a produs cea mai mare senzație. Din Caracas se comunică că Maracaibo a căzut în mâinile insurgenților, cari erau conduși de Hernandez. ft . . Intre candidații pentru scaunul de episcop al Mayenței (Germania) se află și capelanul principele Maximilian de Saxonia, cumnat cu arhiducele Otto de Austria.* † † In cercurile bine informate, se spune că tinerii turci plănuesc o demonstrație și lansarea unei proclamații contra actualei stări de lucruri din Turcia. * «¹ Crispi, care suferea de cataractă la ochi, a fost operat cu succes de oculistul Dwicenti din Neapole. Crispi e acum de 80 ani. *¹ ¥ Ziarele vieneze apărute în ziua de 4 Decembrie st. n. au publicat știrea morții doctorului Smolka, care timp de mai mulți ani a împlinit sarcina de președinte al Camerei deputaților. In urma informațiilor telegrafice sosite la Viena din Leopoli, rezultă că știrea este falsă. La Cameră s’au făcut îndată, după ce s’a răspândit știrea morței lui Smolka, toate pregătirile cerute de acest eveniment. Președintele exprimase deja intenția de a comemora pe dr. Smolka și mulți deputați poloni , trimiseseră deja la Leopoli telegrame de condoleanțe, se decisese de asemenea de a se suspenda ședința. Pregătirile fură suspendate îndată cum se află că știrea dată de ziare era falsă. Toate fabricile de postav din Jägerndorf s’au declarat solidare cu casa Francisc Hoffmann, ai cărei lucrători s’au pus în grevă , deci toate fabricele s’au închis și nu se vor redeschide decât când lucrătorii casei Hoffmann își vor relua lucrul. Astfel acum n’au de lucru 3000 de lucrători. Se speră că se va putea ajunge la o înțelegere între patroni și lucrători. Până acum nu s’au întîmplat dezordine. * * * Ziarul berlinez «Internaționale Correspondenz» e informat că Țarul a trimis reginei Olga a Greciei 300.000 de ruble, cari au fost cheltuite parte pentru complectarea construirea unei biserici, iar parte pentru cumpărare de instrumente chirurgicale pentru un nou spital. Acest dar al Țarului e al treilea după războiul pentru Creta. Țarul și-a luat asupră și construirea școalelor și bisericilor distruse, în timpul războiului, în Creta și în Epir. 135 de prizonieri spanioli ce se aflau în Filipine au fost puși în libertate. Sub direcția noului ministru de interne rus, Sypragia, s-ar da presei o mai mare libertate. Nu ar fi vorba de loc de a face modificări la actualele legi asupra presei, dar li se vor da interpretări mai liberale. Mai ales critica actelor guvernului de către presă nu ar mai fi așa de restrînsă ca până acum. Ministrul Sypragia ar avea deja aderarea Țarului pentru această întindere a libertatii presei. * ¥ ] Lucrătorii și lucrătoarele din fabrica de tutun din Nantes, punându-se în grevă, au făcut o măreață demonstrație. Manifestanții erau în număr de 500 și formându-se în coloană cu drapele în frunte, cântând imnuri socialiste, străbătură străzile orașului. La un moment dat, încercând de a forța cordoanele de trupe se născu o luptă: * ¥ ♦ * « ¥ ¥ «no«.»...^ Q ljJS> JETT III ■iww A se citi în pagina 4-a anunciul « Gratis la Paris» Știri din străinatate — Prin poștă — In gubernia Minsk (Rusia) a fost Vineri și Sâmbătă o vijelie îngrozitoare. In multe sate casele au fost surpate sau descoperite, iar în păduri copaci bătrâni desrădăcinați. Pagubele sunt enorme. Până acum, in casele surpate, sau găsit 55 morți. * ¥ ¥ Ziarele maghiare aduc știrea că în casinul din Bozovici (Caraș- Severi) cu ocazia unei petreceri, notarul Szatmary Melyer a luat un pahar de vin, cu care a aruncat în portretul împăratului Francisc Josef. Notarul a fost dat în judecată pentru crima de lesemajestate. * • Se știe că între cei condamnați la Belgrad, pentru înaltă trădare, se află și protopopul Milan Mulțimea luă partea greviștilor, asvîrlind cu pietre asupra trupei. Un ofițer fiind rănit, trupa șarjă cu sabia scoasă mulțimea și un manifestant se alese cu vina carotidă tăiată. Poliția făcu mai multe arestări. La Nantes domnește o agitație imensă. ¥ ¥ La gara San Firmino, de lângă Nizza, un tren de pasageri, din cauza ruperea unei șine, s-a răsturnat. Mașinistul și fochistul avură picioarele zdrobite în chip oribil și nu se crede că vor putea fi scăpați cu viață. O călătoare din clasa 2 anume Elisa Vidal, elvețiană, a rămas moartă pe loc. Alți 6 călători au fost răniți grav și transportați la spital. Șase vagoane și mașina au fost sfărîmate. UN SFAT PE ZI Pentru cei care voiese să slăbească.— Băutură puțină, mâncare cumpătată și deasă , să nu mănânci bucate cu sos, ci numai carne friptă și cu sânge, pâine prăjită, zarzavaturi, nici de cum făinoase, nici prăjituri, nici zaharicale. Numai 25 de bani A apărut ALMANAHUL QBULII — pe anul 1900 — un volum de 132 pagini, cu materia cea mai variată și cu 26 ilustrațiuni, se vinde numai 25 de bani exemplarul Au apărut deja : Calendarul american, bani 65 ; Calendarul de perete, 10 bani; Calendarul de buzunar 10 bani. Cine va trimite lei 1.25, va primi franco aceste 4 calendare. trimise fostului său coleg, profesorul Abraham Gottahelp Kästner, o scrisoare în care zugrăvia grozăviile asediului, ale bombardărei și mai ales foametea, care va izbucni în urma împresurărei. El ruga decî cu căldură pe profesorul pomenit ca sa stăruiască din răsputeri și să-și întrebuințeze toată autoritatea sa morală spre a grăbi predarea orașului. Kastner răspunse repede prințului : «In privința foametei amenințătoare, află că am avut cinstea să fiu cinci ani de zile profesor extraordinar la Lipsea ; știu așa dară ce-i foametea și aș putea da concetățenilor mei pilda cumpătării (abstinenței)». Criminalitatea la femei și bărbați. D. Mantegazza, profesor de antropologie, care se bucură de multă autoritate în Italia, a publicat mai deunăzî un studiu foarte curios asupra criminalitatei relative la cele două sexe, nu numai în țara sa, dar și în Franța, Germania, Algeria și Anglia. Bizuindu-se pe statistice oficiale, studiul profesorului Manteggaza dovedește mai intens, în chip general, că în Europa femeile comit de 5 ori mai puține crime decât bărbații. In deosebi, sexul tare are specialitatea mărturiilor false și a falsurilor în acte publice (14 femei osândite pentru unul din aceste delicte față de 100 bărbați). Trecând la statistica specială pentru fiecare țară, același autor observă că toate tribunalele au de judecat de 4 ori mai mulți bărbați decât femei. In Italia, criminalitatea relativă e de 9 la sută, ea tinde să crească mult, ca și în Anglia, unde ea atinge totuși 24 la sută. In Algeria criminalitatea e de 3 la sută, iar în Germania proporția se ridică 29 la sută, — adică la maximum. Taxa de 5% Iată articlele principale din proiectul asupra taxei de 5 la sută. Art. 1. Sunt supuși la taxa de 5 la sută asupra retribuțiunilor lor, în cazul când ea este primită periodică pe lună sau pe an și este mai mare de 120 lei brute lunar: a) Toți funcționarii Statului, județelor și comunelor: civili, eclesiastici, militarii cu gradul de ofițer și asimilații lor; b) Toți membrii clerului: mireni și monahali; c) Toți funcționarii așezămintelor publice de orice natură ; d) Toți pensionarii, fără nici o deosebire ; e) Toți impiegații, propriu ziși de biuron, ai diferitelor stabilimente particulare , de bancă, de credit, de asigurare, de întreprinderi de lucrări, de furnituri, de transport, de exploatări de orî-ce fel; f) Portăreii și perceptorii. Art. 2. Taxa se perce și de la diurne, acesorii, indemnități, recompense naționale, pensiuni viagere, remise sau orî-ce fel de plată pentru vero-un serviciu. Art. 3. Taxa de 5 la sută se percepe și când retribuțiunile întrec numai prin cumulare peste minimum de 120 lei brute. Art. 8. Constatarea și înscrierea, în ce privește pe impiegații stabilimentelor particulare, se va face conform legei de constatare și percepere , iar încasarea taxei de la debitori se va face cu formele legei de urmărire în fiecare trimestru. Art. 10. Pentru înlesnirea întocmirea rolurilor și ținerea lor în curent, șefii stabilimentelor particulare sunt datori să dea agenților fiscali o listă nominală de toți impiegații din serviciul lor care cad sub prescripțiunile legei de față. Art 11. Taxa de 5 la sută este datorită de la 1 Ianuarie 1900. Venitul trimestrului Ianuarie 1900 se va înscrie ca resursă budgetară a anului 1899—1900. Lucruri din toată lumea Profesori săraci. — Analele Universităței din Gottingen cuprind un document, în care se găsesc date ciudate asupra felului în care erau plătiți profesorii, acum 150 ani. In timpul războiului de Șoapte Ani, un corp de armată franceză, comandat de un prinț saxon, veni în fața porților orașului, cerând ca să se predea. Spe a-și atinge mai iute ținta, prințul 2 21 .A. 23 Amabilitate. Guguțescu. — Ce zici, d-na, poate să aibă cineva încredere în Năstase ? Nevasta lui Năstase. — Mai e vorbă!.. Eu i-am încredințat existența mea. Guguțescu.—Da, pricep, dar, se poate încredința ceva care să aibă valoare ? Universal in provincie [De la coresp. noștri particulari") — Pe ziua de 23 Noembrie — Brăila Afacerea Nicolopolo. — Această afacere e aproape a se tranșa. Un singur lucru însă o împiedică, și iată ce : D. Perlea a vîndut în luna Octombrie, falitului Nicolopolo, porumb în valoare de 40.000 lgj. D. Perlea a încasat succesiv, ridicarea măriei, suma de 23.00 lei, remânend a mai lua în zîrs de azi lei 17.000. Se așteaptă ziua de Joai, 25 cor., spre a ști pronunțarea tribunalului în privința revendicarei d-lui Perlea. Vom ține în curent pe cititori cu această afacere. Timpul. — De aseară, la orele 10, un vânt puternic s’a deslănțuit asupra orașului nostru, desrădăcinând copacii și desvelind multe case din mahala, ale căror acoperăminte erau de tablă. Azi toată ziua senin, un soare frumos și un frig puternic continuă. Teatrale. — In curând va sosi în orașul nostru celebrul artist Galipaux, spre a mai da vre o câteva reprezintațiuni la Teatrul Raly. IVavast Buzeu Incendii.— In noaptea de 22—23 Noembrie, pe la orele 1 și jumătate, un incendiu s’a declarat la proprietatea d. Tache Argintoianu, situată în str. Tunelului. La un moment dat, coloane de flăcări, isbucnind prin acoperișul acelor case și ajutate și de un vânt puternic,băgară groaza în populațiunea vecină casei incendiate care, trezită din somn, scotea toate lucrurile din casă, pentru a le pune la adăpost de furia flagelului. Abundența apei însă, trebue s’o spunem încă odată, și vigilenței pompierilor se datorește faptul că incendiul a putut fi stins în mai puțin de 2 ore. Marv.. Craiova Falu răpită.Revisorul lampelor electrice din zona III, Sarcea Petru, a răpit de la părinți pe fata Anica, fiica muncitorului Stan Dumitru, din strada Bechetului, în etate de 14 ani și jum. Părinții au dat în judecată pe ginerele inspe, care le-a necinstit familia. Bătăii. — Constantin Dincă Pripică, măcelar din piața Marșeu, a bătut pe Mihail Petrescu, măcelar tor din acea piață, spărgându-i și capul. Niță Vlad Banu, din com. Leu, jud. Romanațî, a fost bătut de către consăteanul său Mihăiță Mitu Dincă. Combatanții se văd a fi oameni fără nici o socoteală, căci dacă aveau de gând să se bată, o puteau face și la eî în sat, nu mai era nevoie să-și rupă opincile până la Craiova, și pe d’asupra să mai dea de lucru și poliției locale, care are destul de lucru cu desmățațiî de aici. Accident. — Constantin Rădulescu, servitor la d-na Sima Boscovici, conducând un car cu boi, a lovit trăsura birjarului Petre Cotoi, din str. Bechetului, ’i-a rupt oiștea trăsurei și a rănit grav un cal. Furt prin spargere.—Nicolae Petrescu, din str. Salvatorului, voind a da dovezi că este perfecționat în meseria lăcătușeriei, a deschis cu chei false ușa camerei croitoresei Ernestina Vimianlin, din str. Doamnei, de unde a furat mai multe obiecte. Falimentele se țin lanț de la o vreme ; azi a fost declarată firma Vasile Andreescu et Comp. din str. Lipscani, la care nimeni nu se aștepta,fiind-că era unul din magazinele cele mai vizitate de public. Mai sunt munți asupra cărora sabia lui Damocles stă atârnată, și te cuprinde valea trecând pe stradele Lipscani și Unirea unde dai, la fie ce pas, de prăvălii închise. Orleans. Roman Escrocherie.—Se spune că 2 nemți, veniți de curând în județul nostru, și anume Josef Schmidt și Humbert Dirgis, ar înșelat un număr de vre-o 50 țărani din comunele Galbeni, Cârlig și Berești, pe cari îi angajaseră asta-vară la cultivarea sfeclelor, cu condiție de a le înmâna plata la toamnă. Sfeclele s’au vândut, dar țăranii n’au primit nimica pentru munca lor, ba încă unul din cei 2 cultivatori ar fi dispărut.Cazul se anchetează. Bănie.—Dimitrie Ionescu făcând chef, credea că fiecare trebuia să facă la fel, și astfel eșind pe stradă a început sa facă scandal. Gardiștii Cocea Nicolai și Donicî Dumitru intervenind, au fost reabătuți de el, astfel că el a fost dat judecăței de către polițai. Candidatură, la Senat.— Colegiul I de Senat, având la noi un loc vacant prin moartea lui Ioan Stroescu, au început să se ivească candidați. Așa se vorbește în cercul liberalilor de d. Dimitrie A. Sturdza, care ar aspira să fie ales de romașcanî. D-niu C. Nacu, Poenaru Bordea și B. Misir ne-au și pipăit pulsul. Ce impresie le-o fi lăsat această vizită, n’o pot presupune, dar mi se pare, că candidatul conservatorilor, C. Balaiș, are mari speranțe de reușită, fiind un om foarte stimat și iubit de concetățeni. Foc.—Un incendiu s’a declarat la casa lui Mărtinaș, din str. Mare, de la un coș vechiü și necurățit de multă vreme. Grație ajutorului imediat dat de poliție și pompieri, focul a putut fi localizat. Pagubele nu sunt atât de mari. Un popă călcat de un călăreț.—Sergentul Constantinescu din reg. 4 artilerie călărind în goana mare pe străzi, fără să dea atențiune nimănui, a călcat pe un biet preot care a fost scos de trecători, dintre picioarele calului, într’un hal fără de hal. Faptul e regretabil. Sofie St. Râmnicul-Sărat Alegerea primarului.— Neprimindu-se la ministerul de interne nici o contestație relativ la alegerea consiliului comunal, s’a dat ordin ca imediat toți consilieri să se întrunească în ședință publică pentru alegerea primarului și ajutoarelor sale. In ședința precedentă, care a avut loc zilele acestea, s’a ales cu unanimitate de voturi : d. dr. Gabriel Dobreanu, ca primar ; d. loan T. Gigiulescu, ca ajutor de primar și d. Teodor George, ca ofițer al stărei civile, iar d-nii D. Iarca, George Protopopescu, Iosif Oroveanu, Petrache Săvulescu, Theodor Popescu, etc. ca consilieri. Această alegere a și fost confirmată de d. ministru de interne. Alegerea ca primar, a d-lui dr. G. Dobreanu, a fost primită cu dragoste și bucurie de toți cetățenii râmniceni și de toți aceia cari au avut fericirea să-l cunoască. De la dînsul se așteaptă tot concursul pentru înfrumusețarea orașului. Demisie.—D. Teodor Marinescu, directorul penitenciarului local,și-a dat demisia din acest post; în locul său a fost numit d. Șerban G. Christodorescu, frate cu d. C. Christodorescu, șef de birou la prefectură. Transferare.Se zice că d. Rădvan, actual președinte al tribunalului local, și d. Alexandru Viforeanu, președintele tribunalului Vaslui, vor fi mutați unul în locul celuî-l’alt, din cause familiare. Incendiu. — In noaptea de 18—19 c. de către necunoscuți făcători de rele s’a pus foc la localul, unde se afla instalată primăria, și școala din com. Pardoșî. Sărind locuitorii,sau scos din arhiva primăriei toate dosarele până la 1880,—iar de la 1880 și până acum au ars întreaga clădire a ars, făcând pagube de câteva mii de lei. Focul a fost pus din resbunare din dușmanii actualului primar. Autoritățile se află pe urmele criminalilor, împușcat din imprudență.—Băiatul Ion Stanciu Voicu din comuna Rude, găsind în casă un pistol ruginit și neștiind că este încărcat, a început să se joace cu el, trăgând de pedică mereu. Când deodată pistolul ia foc și întreaga încărcătură a străbătut pieptul fratelui său, anume Enache, în etatea de 4 ani. Acesta a căzut jos în nesimțire, iar o parte din intestine a ieșit afară. După câteva ore, adică chiar în noaptea aceea, a și încetat din viață. Parchetul fiind anunțat, a dispus arestarea criminalului Ioan Stanciu Voicu. Costel Vaslui Teatru.—Sâmbătă seara 20 c. s’a dat în orașul nostru o reprezintație teatrală în beneficiul elevilor săraci din gimnasiul local, (ca să li se cumpere uniforme). Inițiativa a fost luată de către profesorii gimnasiului. D - nii profesori Chețeanu și Berbhier au muncit foarte mult plasând dumnealor în persoană bilete pentru reprezintație, umblând din familie în familie. Reprezintația a avut loc în «sala Curtea cu juri» care servește și de Teatru al Vasluiului, având un succes admirabil, grație concursului dat de d-nii frați Scorpan (trei), d. Colceag și d. Rogojină din Iași. Cei patru dinici au directat publicul cu frumoasa d-lor voce, cântând diferite bucăți și cântece populare, iar d. Rogojină recitând mai multe anecdote de Speranță. S’au jucat de câțiva elevi ai gimnasiului «Căsătoria siită», comedie într’un act de Moliére, și mai multe dansuri naționale. Toate au eșit admirabil de bine, grație muncei neobosite puse de către profesori pe lângă elevi ca să-l prepare. Lumea abia mai încăpea în sală. Vasluianu. .......«nu» ■ [UNK] ......— Încercarea de evadare a. Iun Ion Ulipa «Veselia» care va apare Sâmbătă 27 Noembrie, va coprinde, pe lângă o materie bogată, interesantă și hazlie, o frumoasă ilustrație în 6 culori, reprezintând «Încercarea de evadare a asasinului Ion Pipa, de la Văcărești». «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 24 Noembrie 1899 Ședința se deschide la ora 1 și 50 minute, sub președinția d-lui Const. Olănescu. Răspund la apelul nominal 96 d-in deputați. Asistă la ședință d-ni miniștrii general Lahovari, N. Fleva, Si general Manu, G. Cantacuzino și C. Disescu. D. Ionel Grădișteanu, în numele a 30 deputați, depune proiectul de lege pentru acordarea unei pensiuni văduve răposatului Ioan Ciuflea. Se cere urgența pentru acest proiect și se admite. Se votează fără discuție indigenatul d-lui Const. Podborodețki, conductor-desemnator la căile ferate. Se pune la vot recunoașterea cetățeniei d-lui Niculae N. Bobancu, român din Transilvania, farmacist în Pitești, și se admite cu 67 voturi din 68 votanți. D. P. Brătășanu dă citire proiectului de lege prin care se acordă recunoașterea cetățeniei d-lui Nicodem Sigmireanu, român din Transilvania, domiciliat în București. Proiectul se adoptă cu 69 de voturi pentru, din 74 votanți. D. I. Brătescu depune un proiect de lege din inițiativă parlamentară relativ la exercițiul meseriilor, și un alt proiect relativ la regularea pământurilor rurale intrate în noua rază a comunei București. Se votează fără discuție recunoașterea cetățeniei d-lui Pavel Pențea, român din Banat. Se pune la vot și se admite recunoașterea cetățeniei d-luî I. Magere. La 2 și 55 minute, Camera trece în secțiuni. ........... m » » » —-------—--- UX PROVERB PE ZI Vorba de réü mai lesne se crede. ( Românesc) A se citi în pagina 4-a anunciul«Gratis la Paris» ÎNTÂMPLĂRI Ulii C»!»Itaia Marele incendiu de la gara de Nord Eri, la orele 12, un mare incendiu a isbucnit lângă gara de Nord, la rampa de descărcare B. M. Focul a luat naștere de la un vagon de lemne și imediat s’a propagat la un alt vagon care era alipit. Vântul puternic, care batea la acea oră, amenința întregul depozit de lemne, aflat într’un lungir de vagoane. Atunci o locomotivă a luat numai decât celel’alte vagoane cu lemne și le-a depărtat. Focul s’a întins însă numaidecât la trei cisterne cu păcură, cari făcură explozie. Fumul des al păcurei, unit cu flăcările cari eșiau din vagoanele cu lemne, dâdeau un spectacol sinistru. In Capitală se răspândise svonul că arde gara de Nord și un numeros public s’a dus în birje acolo, ca să vadă ce se petrece. In vremea asta sosiră și pompierii din postul central, cam isbutiră, după două ore, să localizeze incendiul. S’a deschis o anchetă spre a se dovedi cum ac luat naștere acest violent incendiu. Un dar vin eri noapte, pe la orele 12 și un sfert, o femee necunoscută veni la Anghelina Hedvic, servitoarea d-lui Partenie, din str. Isvor No. 2, cu un copil în brațe și ceru să stea puțin spre a se odihni. După ce cele 2 femei statură puțin de vorbă, necunoscuta își lăsă copilul pe pat și eși până afară. Anghelina așteptă 10 minute, un ceas, două, până ce se convinse că necunoscuta s-a făcut nevăzută. Atunci luă acel dar vin în brațe și se duse cu el la secția respectivă. Comisarul, care la rândul său se văzu cu beleaua în brațe, luă și el copilul și-l duse la spitalul Maternitatea. Poliția a deschis o anchetă pentru descoperirea criminalei mame. Focurile de revolver din str. Carol Davila Sergentul Păun Constantin, cu No. 817, postat în strada Carol Davila, a văzut ori noapte, pe la ceasurile 12 și jum., 2 indivizi, cari se învârteau prin curtea caselor cu No. 24 din acea stradă. Sergentul, ducându-se spre el, îi întrebă ce caută acolo, dar aceștia, drept orice răspuns, o luară la fugă. Păun Constantin îî somnă atunci să stea pe loc; cum hoții își iuțeau din ce în ce mai mult pașii, sergentul scoase; revolverul și trase asupra lor mai multe focuri. Gloanțele nu atinseră însă pe nici unul din ei și hoții se făcură nevăzuți. RĂZBOIUL Intre Anglia și Transvaal — Prin poștă . Se știe că vaporul «Sumatra» repatriază 264 ofițeri și soldați englezi răniți. Vaporul a sosit la Las Palmas (insulele Canaris), și unii din răniți au fost intervievați. Din spusele lor urmează că luptătorii din Cap și Natal sunt mai puțin optimiști ca cei din Londra, asupra sfârșitului răsboiului. Un ofițer rănit în lupta de la Ladysmith a spus că, după părerea lui, campania va fi foarte lungă și foarte grea, din pricina configurației țărei, presărată de fluvii și de prăpăstii aproape de netrecut, și cari silesc trupele să facă marșuri foarte obositoare. Apoi mai vine tactica urmată de boeri, cari fac un răsboiu de hărțueli și de surprindere, și se silesc să împingă pe englezi pe țărmurile fluviilor sau în trecători, unde le cășunează perderi mari. In amândouă părțile au fost perderi mari, dar ale englezilor sunt mai însemnate. Mai trebue să se știe că englezii au bolnavi mulți cari, împreună cu răniții, sunt gata să se îmbarce la Cap spre Anglia. Ofițerul englez a lăudat cu căldură pe Boeri, cari se bat admirabil. Boerii, făcuți prisonieri de englezi, dau dovadă de mare tărie sufletească. Cei mai multi răniți englezi sunt foarte triști.a ¥ . S-a publicat la Londra ordinul de mobilizare a diviziei a 6-a, care va putea să se găsească la Cap în primele zile ale anului 1900. Lordul Wolseley a declarat ca noua diviziune va putea să se îmbarce peste cinci zile cel mult. E probabil ca să se mobilizeze și o a șeaptea divizie. Dacă la cele șapte divizii, adică 70.000 de oameni, se adaugă cei 30.000 din trupele auxiliare, coloniale, etc. atunci se va atinge cifra de 100.000 de oameni. Aceasta e cea mai mare sforțare pe care a făcut-o Anglia vreodată. * ¥ ¥ Mișcarea insurecțională a afrikanderilor e condusă de un comitet constituit într’adins. Trecerea afrikanderilor în rîndurile lor a întărit mult pe boeri, cari organizează deja în districtul Wenterstadt administrația și au numit ca primar al orașului Wenterstadt pe un fost impiegat din Colonia Cap. Rebelii sunt de părere că în curând va începe înaintarea triumfală a armatei boerilor în contra orașului Cap. Serviciul telegrafic al ziarului «Universul» — Lorenzo-Marques, 23 Noembrie. După o știre sosită din cartierul general al Boerilor, cu data de 18 Noembrie, st. n., generalul Joubert are de gând să concentreze forțele sale împrejurul lui Ladysmith. O altă telegramă, sosită din cartierul generalului Joubert, vestește că «un al treilea tun de calibru mare a sosit acolo și ai început îndată să tragă asupra Boerilor. Un obuz ar fi căzut pa niște munițiuni și ar fi produs o explozie. S’au văzut mai mulți soldați englezi eșind din linia de apărare. Un tren cuirasat, care părăsise Kimberley la 18 Noembrie, s’a întors după ce a tras câteva focuri asupra Boerilor. Landrost-ul din Rustenburg a trimis ajutoare Boerilor. Cape-Town, 23 Noembrie. «Oficial». Generalul Methuen vestește că pierderile Boerilor, în lupta de la Modderriver, au fost mai mari decât cele ala englezilor. Lorenzo-Marques, 23 Noembrie. Un raport al generalului Dasarey, cu data de ÎS Noembrie s. n., spune că englezii au făcut un atac lângă Moderriver. 16 Noembrie st. n.. Boerii s’au retras din posițiunile lor după ce au impedioat pe englezi se înainteze asupra lui Kimberley. Gape Town, 23 Noembrie După o depeșă din Maseru, boeriî mărturisesc că au suferit perderi mari lângă Kimberley și pe fluviul Orange. După acelaș izvor, asediul lui Mafeking s’a ridicat. Pretoria, 23 Noembrie, 24 imanurile Blestemate Roman de Carolina Invernizio PARTEA INTEIA Nopțile infame. — Halii de onoare XII Ziarul înștiința apoi că ancheta se începuse și că se spera a se face lumină asupra misterului. Conchidea că contesa Arsena nu era în nici o primejdie, deoarece pumnalul de care se servise ucigașa, deviând pe coastă, nu produsese decât o rană ușoară. Fabio citi cu atențiune articolul, apoi se uită la amicul seu. — Cunoști pe această fată? întrebă dînsul emoționat. — Da, este institutoarea tinerei contese Arsena, amica aurorei mele. Mi-am perdut mințele, mi se pare că sunt nebun. Nu, eu nu pot să cred că dșoara Flora a ajuns să comită această crima fără să fi fost împinsă de împrejurări grave, nu, orice rai-ar spune alții, «Ü nu pot s’o cred vinovată. Trebue să fi fost provocată. Vocea înăbușită a tînerului, sgârcirea feței lui fură ca un fulger de lumină pentru Fabia. Dînsul apucă o mână a amicului său. — Tu iubești pe această față? zîse dînsul încet. — Ei, da, nu tăgăduesc, esclamă dînsul gu iuțeală. Flora este extraordinar de frumoasă și de inteligentă și a fost foarte nefericită. Uite, eu am venit la tine cu speranță că ai să faci tot ce ’ți stă în putință pentru ca s’o scapi. — Eu? — Da, tu. Nu ești avocat? Poțî să te duci la dînsa, să’î afli secretul, s’o aperi din toate puterile, fie vinovată sau nu. Fabio zîmbi melancolic. — Dar o să voească dînsa să mă primească ? — Da, pentru că o să te duci la ea în numele meu. O I te rog, nu ’mi refuza această favoare care poate să fie glorie pentru tine, începător, pentru Flora achitarea, pentru mine viața. — Dar eu primesc din toata inima, poți să contezi pe mine. ■zise Fabio foarte emoționat, însă mai Íntâiu să așteptăm rezultatul anchetei. Se poate ca cei interesați să voiască a înăbuși afacerea și ca Flora ta să fie liberată. — Nu cred. — In tot cazul amicul meu să așteptăm. Ai mâncat? — Nu. — Ei bine, rămâi cu mine în masă și o să -mi vorbești de dînsa. Mauro îî strînse mâna cu căldură. — Cât ești de bun și ce bine mă înțelegi , murmură dînsul. Fabia nu răspunse, însă plecă capul pentru că ochii i se umeziseră. Și în gând zicea : — Te înțeleg pentru că și eu iubesc ca și tine, și ca și tine sunt nefericit. XIII Când Flora se duse să se constitue prizonieră, polițistul de serviciu înaintea căruia fusese condusă, nu voi să pună nici un temeiu pe depozițiunea ei. Credea că are de a face cu o nebună, pentru că până atunci nimeni nu știa de cele petrecute la casa Arsena și contele nu denunțase pe vinovata. Cu toate astea, tînera fată fu poprită și tocmai după câteva ore se află că ea spusese adevărul. Atunci fu supusă la un interogator amănunțit. B’a întrebată de motivul actului său de furie către contesa. Flora răspunse cu mândrie: — Nu va ajunge declarația mea că sunt vinovată și nu vă e destul că v’am cruțat de oboseala d’a me căuta ? Nu maî adaog nimic altceva. Află că rana contesei era ușoară și murmură printre dinți. — Păcat ! Apoi nu maî vorbi. Fu pusă îndată în stare de arestare și condusă la închisoarea centrală. In vremea asta se căuta a se evita scandalul în jurul familiei Alseno. Ziarele criticau purtarea tinerei institutoare, care, fiind ținută de contesa Alseno ca și o fiică, o răsplătise cu atâta ingratitudine. Se zicea însă că Flora căutase să-șî exercite farmecele asupra fiului contesei și cu aceasta băgase de seamă și mustrase pe tînăra fată, iar aceasta, văzéndu-i dispărând speranțele, i-î răzbunase. Ceva din calomniile astea ajunsese la cunoștința Florei. Și acuzarea fu repetată de judecatorul de instrucție. — Voiam să tac, zise dînsa, cu un accent rece și mândru, însă nu vreau ca infamul să triumfeze până la capăt. — De cine vorbești? întrebă magistratul cu asprime. — De contele Arnaldo Alseno. Și, liniștită, cu fruntea sus, povești ceea ce se petrecuse în noaptea când sosise la palatul Alseno, infamia ce îndurase, falsa căință a lui Arnaldo, minciunele contesei, speranțele ei din momentul când se simțise mamă. Judecătorul de instrucție o ascultă cu băgare de seamă, însă păstrându-șî fisionomia severă, și fără să clipească. — Sunteu cel dintâia căruia’î vorbești de aceste fapte ? o întrebă dînsul de-odata. — Cum adecă, d-le? — Dacă altcineva, afară de contesa și de fiul seu, cunoaște toate astea ? — Nimeni, d-le. — Și d-ta te-ai mulțumit numai cu promisiuni goale după ultragiat ce ai pătimit ? Flora înălță capul. T* Ce trebuia să facî — Să te fi adresat îndată contesei sau bărbatului său. Insă d-ta ai așteptat în liniște să treacă timpul, ai început să faci pe cocheta cu alții, nu te-ai îngrijit de loc de contele Arnaldo și tocmai în momentul când s’a descoperit purtarea d-tale rea, ai denunțat pe Arnaldo ca pe seducătorul d-tale, te-ai revoltat contra contesei, care te considera ca pe o fiică, am lovit-o... — Așadar d-ta nu mă crezi ? esclamă Flora palidă de ură. — Da... cred că înainte de a intra ca institutoare în familia Arseno, te-am informat de caracterul, de obiceiurile cam dezordonate ale contelui Arnaldo și au combinat un plan, un proiect pe care sperai sa ’l realizezi... — Dar, d-le... bolborosi Flora cu un accent înăbușit. — D-șoară, adaogă judecătorul de instrucție mereu liniștit, eu nu mă uit decât la fapte și acelea cari mi se prezintă vorbesc, mai tare decât cuvintele d-tale, dovedesc până la evidență vinovăția d-tale. — Toți ? toți contra mea ! strigă Flora în vreme ce furia "i încreția alba frunte, din ochii îi sbucuiau flăcări și nările i se dilatau tremurătoare. Aici sa fiți blestemați. Fu invitată să se modereze, altfel avea să fie mai rău pentru dînsa. Ceea ce suferi nenorocita, ar fi cu neputință de descris. Nu, nu era nici o eșire din acel infern în care se sbătea. Nimeni nu credea în nevinovăția ei, în infamia lui Arnaldo. Portarii de la palatul Arseno, fiind interogați, declarară în adevăr că, în noaptea când a sosit Flora, contele Arnaldo a dormit acasă. Insă Caterina adaugă că -l văzuse culcându-se liniștit, iar dimineața, când se duse în camera Florei, găsise pe aceasta gătindu-se la oglindă și la întrebarea ei dacă dormise bine, îi răspunse zîmbind că bine. Buna femee spuse de asemenea că contele Arnaldo se arăta în acea dimineață foarte nerăbdător de a cunoaște pe institutoarea surorei sale, pentru că n’o văzuse încă. — Ii spusesem eu că e foarte frumoasă, însă mai târziu, când l-am întrebat ce impresiună făcuse asupră’I. d. conte mi-a răspuns că nu -î plăcea din cauza aerului ei prea îndrăzneț și disprețuitor și ca nu aprea alegerea făcută de mama sa. Astfel totul se întorcea contra Florei. Pentru cei mai buni oameni, dînsa nu era decât o intrigantă înzestrată cu o mare perversitate și o nespusă îndrăzneală. Și cu toate astea, trebuia să fi fost la mijloc un amant, deoarece dînsa era însărcinată. Insă se putea ca amantul ei să -i fi fost și complice, că sa înțeleseseră amândoi ca să scoati de la Arnaldo o sumă mare de bani. Instrucția, cercetând trecutul Florei, constată că dînsa era fiica unei învățătoare care fusese destituită pentru purtarea ei scandaloasă. Nu se știa cine era tatăl Florei. Așa că un magistrat lăsă să ’i scape o frază de tot crudă. — Se vede că amorurile mamei ca și ale fiicei s’au desfășurat în întunerec. Toate acuzările astea infama străbătură zidurile închisorii și ajunseră până în Flora, pentru ea să nu lipsească nici o amărăciune de la tartarele ei. (Va urma)