Universul, octombrie 1900 (Anul 18, nr. 270-300)
1900-10-27 / nr. 296
existența unui acord secret între Franța și Belgia cu privire la China, presa Belgiană afirmă că știrea despre un asemenea acord e cu totul fantastică. Se presupune că svonul a luat naștere din faptul că societatea franco-belgiană pentru căile ferate chineze face demersuri pentru organizarea unui corp belgian de geandarmerie, care ar trebui să supravegheze căile ferate. Se telegrafiază din Peking ziarului italian «Stampa» următoarele : Asupra întâlnirea celor 16 soldați italieni, cu 3000 de chinezi. Detașamentul italian, care, după câte se pare, se depărtase de Paoting-fu spre Sud, fu pe neașteptate atacat și împresurat de 3000 de boxeri. Aceștia văzând numărul cel mic de italieni, nu întrebuințară armele, dar căutară să-i facă prizonieri. Sosind la Paoting-fu vestea despre dispariția detașamentului italian, comandantul trupelor internațioale a trimis multe patrule în acea direcție. Cercetarea dură mai multe zile și nu se știe cum a fost tratat detașamentul italian în acest timp. In fine un detașament de cavalerie engleză, reuși să libereze pe italieni împrăștiind pe chinezi. *¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la Situația in China, la Telegramele de pe pagina III. * * * Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Onorariile advocaților în al’acerea Vanghele Zappa Se știe că procesul moștenitorilor lui Vanghele Zappa cu statul elen și Statul român s’a terminat definitiv la 1898 în favoarea moștenitorilor. De atunci a intrat cearta între moștenitori, anii din ramura Anastase Zappa, frate cu Vanghele Zappa, contestând celorlalte două ramuri, ramura Maria Coriu și ramura Christu și Apostol Zappa, dreptul la moștenire. Din cauza noilor procese ce s’au angajat, averea stă sub sechestru judiciar, administratorii de astăzî fiind sunt Al. Rioșeanu, Populeanu și ție. Arion. Advocații cari au muncit aproape 10 ani cu procesul cel mare, deși unii au luat ipotecă, n’au intrat încă în stăpânirea onorariilor lor. D. Disescu, având a lua 50,000 lei cu o creanță ipotecară constituită de unii din moștenitorii din "ura Anastase Zappa, a estemat în judecată pe sequestra judiciar pentru plata acestei sume. Procesul acesta se va judeca în curând la secția 1 a tribunalului Ilfov. Ieăl a venit înaintea secției de notariat cererea de poprire făcută de d. Disescu, în mâinile d-lui Arie, arendașul moșielor Broștenii Noul și Țiganii din moștenirea lui Vanghelie Zappa. D. Disescu era asistat de d-nii T&che Ionescu, P. Misir și V. Bratianu, iar sequestrul judiciar prin d-nii Se. Arion, Al. Roșianu și Simion Populeanu. Arendașul Arie era reprezintat prin d.avoeat Ciulei. Cu această ocazie s’a discutat chestiunea dacă sequestrul judiciar are dreptul de a face asemenea plăți. D-niî Arion și Rioșanu au susținut că sequestrul judiciar nu e ele cât un depositar al moștenire!, că dînsul (sequestrul judiciar) nu poate plăti decât datorii curente și cu titlu executor ale moștenirei, iar nu ale moșteuitărilor, că d. Disescu n’are o creanță contra sequestrului judiciar pentru ca să facă poprire în mâinele vreunui debitor al acestuia, că în tot cazul existând proces între moștenitori asupra părților lor, sequestrul judiciar n’are calitate a face un fel de lichidare, etc. D. Ciulei, avocatul d-lui Arie Sloe ca clientul său nu datorește nimic moștenitorilor ci sequestrului judiciar, că prin urmare d. Disescu, care are o creanță contra unora din moștenitori nu poate face poprire pe niște sume ce se datorește sequestrului judiar. D. Disescu și ceilațî colegi ii lui susțin că sechestrul judiciar nu e un simplu depositar că administrator că după art. 615 din noua procedură, sechestrul judiciar poate face plățile curente, fără disfincțiune dacă plățile se fac pentru datorii ale moștenirei sau ale moștenitorilor. Nu se poate obiecta că nu se cunosc acum cari vor fi prine știe ce. Apoi, o © suim cu toții în birjă. Noî, bărbații, ne coborîm în piața Teatrului, doamna merge. înainte la tanti. — Luăm câte o tizană ? îmi zice Verigopolu. — Mersi, dragă Iancuțe , nu pot bea șampanie; îmi face arsuri... — Alunei, ce? — O bere... — Bine... eu iau tizană, tu ia iere. Intrăm la Cooperativa... ... Sunt douăsprezece trecute : că mergem acasă— Țal 1 strigă Ian,cu și aruncă pe masa de, simili-marmură o hârtie de o sulă. Eu a me uit iar ca un imbecil... — Ei, monșer, dacă n’ar fi laicile ei economi: ! București, 26 Octombrie 1900. ---------------Serviciul de masă PENTRU UNT-DE-LEMN și OȚET (dees slide) SE VINDE din cauza crimei numai cu lei 1.90 și lei 2.50 Administrația ziarului «Universul», str. Brezoianu No. 11, București. țle moștenitorilor, de carece se cunosc, sunt acteu decisiunea Curtei de ăpeîre ma sa definitivă, care a trimis cele trei ramuri în posesia averei, transacțiunea, etc. Procesul ce se urmează penru anularea transacției nu poate aduce nici o pagubă ramurei Anastase Zappa. Nu se poate asemenea obiecta chestiunea indivizibilității, deoarece creanța e tot ce poate fi mai divizibil. In ceaca privește complectarea capacității sequestrului judiciar s’a mai’cerut și autorizarea tribunalului. Pentru toate aceste și alte consideration! d. Disescu crede că sequestrul judiciar poate fără pericol sa y facă asemenea plăți. Tribunalul a rămas în deliberare până Sâmbătă. Elian. —------------------------------------- Complotul bulgărise Se știe că Stoian Dumitrof, fiorosul asasin al patriotului Mihăileanu, declarase că are 20 de ani și deci, fiind minor, nu putea să i se dea decât o pedeapsă foarte ușoară, față cu fapta săvârșită. Ministerul afacerilor streine a intervenit pe lângă guvernul turcesc, care a dat ordin să se cerceteze în Macedonia, la locul unde s’a născut Stoian Dimitrof. Cercetările acestea au fost fructuoase, căci era ministerul nostru al afacerilor străine a fost înștiințat de guvernul otoman că Stoian Dimitrof e major, trimițând în acelaș timp și actele doveditoare. *¥ ¥ Iată acum și câteva amănunte cu privire la marele proces al asasinilor bulgari: Procesul va fi împărțit în 2 părți. Partea I va fi judecarea asasinilor bulgari care sunt arestați. Procesul acesta se va judeca la 30 Octombrie. Partea II va fi judecarea celor absenți, proces care va avea loc la 4 Noembrie. * ¥ . D. director al penitenciarului Văcărești a cerut ieri de la d. președinte al Curței cu jurați numele avocaților cari vor apăra pe bulgari și aceasta ca să știe pe cine să lase ea să se întrebe cu bulgarii arestați, deoarece acuma vin zilnic numeroși avocați, zicând că vor să vorbească cu deținuții, fiind apărătorii lor. Rep. Știri din străinlate — Prin poștă — El afacerea de fraudăriî comise la Banca Națională sârbească din Belgrad, de către casierul Ilid, despre care am comunicat era că s’a găsit sinucis, s’au făcut câteva arestări. Intre alții a fost arestat un anume Vitonair Nicolici, funcționar la regia monopolurilor și amanta lui Ilici, Lola Blascovici. Averea lui Ilici se socotește la 300.000 de franci, pe când suma defraudată este de 163.700 franci.* ¥ ¥ Din Lemberg se anunță că cei trei complici la atentatul contra fostului deputat Gütz sunt învățători din Galiția de apus și se numesc Kendzior, Sikora și Gryzik. Gel d’intăiu a fost arestat deja de Sâmbăta trecută. Acum vr'o două săptămâni se reuniseră în Tarno w 14 învățători la această adunare au asistat și cei trei atentatori. Pe lângă judecătorul, care a început ancheta, s’a dus în cercetare și procurorul respectiv. ** * Din Belgrad se desminte la Viena, din sorginte oficioasă, svonul despre o împăcare a regelui Alexandru cu tatăl său. Acest svon găsește crezare în străinătate din cauză că guvernul sârbesc nu are nici un motiv de a îndepărta pe niște funcționari harnici și conștiincioși,, care au întreținut relații cu ex-regele Milan și i-au făcut servicii mai înainte. Nu se pot însă uita agitațiile făcute cu ocazia căsătoriei regelui și absența lui Milan e necesară pentru potolirea spiritelor în țară. • * Mai multe femse din Berna (Elveția) isbutis,eră av face să se înființeze o lege națională după care femeile spre a fi drept să fie alese membre în comisiunile școlare pentru școalele primare și secundare. Poporul cantonului Borna a respins deunăzi această lege cu 41.700 de voturi contra 17.100.* ¥ ¥ Un impunător cortegiu de zece mii persoane, cu reprezentanți din toate societățile din Spezia și din satele învecinate, a însoțit la gară marea coroană artistică de bronz, turnată în fonderia Strasta din Milan, oferită de lucrătorii șantierului Muggiano spre a fi pusă pe mormântul regelui Umberto. Carul cu patru cai, în care se afla coroana, era împresurat de garibaldieni îmbrăcați în cămășile lor roșii. Muzicele cântau hanul regal. Entusiasmul era imens. *¥ ¥ La 1 Ianuarie se va aplica în toate marinele din lume noul cod internațional maritim, excepțiune făcând năvile, de comerț fără pasageri, cari vor avea timp de un an spre a se pune în curent cu noul cod. Acest nou cod va înlocui pe cel al marinei comerciale din 1864. Semnalele conținute în acesta au devenit într’adever prea insuficiente față de enorma desvoltare a marinei și complicațiilor pe cari ea le prezintă prin multiplele semnale de salvare. * ¥ 4 Viitoarele manevre austro-ungare, dupe dispozițiunile luate, vor avea loc la Cinci Biserice (Fünfkirchen). Cu această ocazie împăratul Franț Iosef va lua gazdă în castelul contelui Mailath care a fost reparat și mărit. La Mihojac er se va înființa o stațiune de telefon, care va fi pusă în legătură cu castelul. ft *dlată câteva amănunte asupra celui de al douilea furt — despre care ne-a telegrafiat acum trei zile corespondentul nostru din Roma—care a fost comis în Vatican . Impiegații din birourile secretariatului de Stat al Vaticanului primesc lefurile lor lunare de la Tuzzi, impiegat și el la acest secretariat, care la rîndul său primește banii necesari de la comandorul Barluzzi, unul din administratorii banilor obolului Sf. Petru. Joiî dimineața Barluzzi duse, ca de obiceiu, lui Tuzzi 7000 de franci, cari erau necesari pentru plata lefurilor, dar în acea zi fiind sărbătoare toți impiegații lipseau și Tuzzi fugă pe Barluzzi de a ține banii la dînsul până a doua zi. Niște necunoscuți hoți, cunoscând aceste obiceiuri, crezură că vor face o frumoasă lovitură, punând mâna pe acei bani, despre cari ei credeau că sunt închiși în biuroul lui Tuzzi . Acesta ducându-se la biuroii Vineri dimineața, fu surprins de a găsi cutiile biuroului sau deschise. Hoții nu găsiseră cei 7000 de fr., dar ca compensație pentru deranjul lor, luară vre-o 700 lei pe cari îl găsiră acolo. Până acum hoții n’au putut fi prinși. Publicațiune pentu monedele de mcdel și monedele șterse și găurite Ministerul de finanțe a redijat următoarea publicațiune pentru punerea în circulație a nouilor monede de nichel : „ Efectuându-se de către casele contractante baterea monedelor de nichel și bronz, cu guvernul a fost autorizat să pună în circulațiune precum și rebaterea monedelor de argint, șterse și găurite, catre au fost retrase, ministerul aduce la cunoștința generală că, casele publice au fost autorizate să dea și să primească în plăți, în conformitate cu legea monetară, nouăle monede bătute. Aceste monede poartă millesimul 1900, monedele de 2 lei, 1 leu și 0.50 l. sunt după modelul monedelor bătute în 1894 ; monedele, de 5 lei după modelul monedelor bătute în 1881, iar monedele de nichel poartă pe avers o coroană regală în o ghirlandă de frunze de laur și stejar cu millesimul 1900, iar pe revers cuvîntul «România» cu notificațiunea valoare 20, 10 și 5 bani. Se adaugă că toate monedele aflate acum In circulațiune vor continua a avea aceeași putere liberatorie și în special monedele de bronz de 10 și 5 bani se vor primi și da în plăți pe aceeași valoare și fără nici o deosebire ca și monedele de nivel puse acum in circulație. Cu această ocaziune se amintesc dispozițiunile art. 6 din legea pentru bateri de monede, sancționată cu înaltul decret regal No. 2085 din 5 Aprilie 1900, publicată in «Monitorul Oficial» No. 9 din 13 Aprilie, după care monedele române de aur, argint, bronz și da nikel, care vor constata rase, tăiate, străpunse sau subțiate, precum și monedele romane de aur sau argint șterse prin os, și cari vor fi perdut mai mult de o zecime din greutate se vor considera demonetizate și nu vor mai avea putere liberatoare. Pentru monedele române de aur și argint ce se vor mai găsi în asemenea condițiuni fiind acordat încă dreptul de a fi preschimbate până la 7 Noembrie a. c. la toate casate publice în alte monede de acelaș fel și valoare, ministerul face cunoscut următoarele : a) Toate monedele, române de aur și argint șterse prin us și cari nu vor fi pierdut mai mult ca *,„ din din greutatea lor legală, tăiate, străpunse, etc., se vor prezenta tuturor caselor publice până în seara zilei de 7 Noembrie spre a se primi în schimb alte monede de acelaș fel și valoare. b) Toate monedele romane de aur și argint găurite, tăiate, etc., care nu se vor fi prezintat la preschimbare până in seara zilei de 7 Noembrie, se vor prezintă încă la Casieriile de județe și perceptori fiscali până în seara zilei de 31 Decembrie 1900 spre a se rambursa valoarea lor pe prețul de 75 la sută. Toate monedele, râmase de aur și argint șterse, tăiate, etc., care nu se vor fi prezintat la rambursare până la 31 Decembrie, 1900, se vor primi încă până la 31 Martie 1901, însă pe jumătate, din valoarea lor legală. După aceste, termene toate monedele aflate în asemenea categorie încetează de a mai avea putere liberatorie și bucățile ce se vor prezenta, vor fi tăiate și remise celor in drept, fără altă despăgubire. Se explică că prin monede șterse se înțeleg acelea la care nu se mai poate distinge nici indicațiunea valoare, nici numele țârei. ’ Acelea care conservă una sau alta din aceste indicațiuni vor continua să circule în public pe valoarea lor legală, iar casele își iau sarcina de a se retrage ori de câte ori li se prezintă în plăți. Monedele de aramă și nichel, rase, tăiate, străpunse sau subțiate nu dau loc la nici o despăgubire ; ele se vor distruge ori de câte ori se vor prezenta la casele publice. De asemenea se aduce la cunoștința generală că importul monedelor străine, de argint, aramă și nichel, este și rămâne praibil, iar cei ce se vor dovedi că au introdus asemenea monede pentru a fi puse în circulațiune, vor fi pasibili de pedepsele prevăzute de legea generală a banilor. Ministrul finanțelor P. P. Carp ■"*■— .......Ol*«» ————" Transferări și numiri de veterinari D. medic-veterinar Șt. Moiseanu se transferă de la Roman la Focșani, în locul vacant; d. medic-veterinar I. Teodorescu, de la Fălticeni la Roman ; d medic-veterinar I. Vasian, de la Piatra-Neamțu la Fălticeni. D. medic Apostol Cambrescu se numește, provizoriu, veterinar al orașului Piatra-Neamțu; d. medic V. Dinulescu, provizoriu veterinar al orașului Sulina, în locul d-lui medic-veterinar Petre Popescu-Daia, chemat în altă funcțiune. Universul in provine (De la coresp. noștri particul*) — Pe ziua de 24 Octombrie Craiova . Estri e gravă. — D. Ioniță Constantinescu, din strada Blisteî, a fost bătut crunt astă-no*le de către guardul comunal I Ion Miroiu și sergentul de gras Sandu Petre. J. Hoț prins. Soldatul Andronic Miehai a fost prins altănoapte de către un sergent de stradă, pe când voia să vijdă mai multe sticle de apă gazoasă, pe cari, probabil, le furasede la o cârciumă. Hoțul a fost trimis la comenduirea pieței împreună cu dorpul delictului. . . Largerea din strada Ceres. — Astă-noapte mai mulți făcetori de rele au făptuit o spargere la prăvălia d-lui Nicu Adamescu din str. Ceres, furând de acolo, cu această ocazie, mai mulți bani ce se aflau în deșgheaua prăvăliei, precum și alte obiecte. Slolima între vite. — In comuna Florești s’a ivit o cumplită molimă între porcii locuitorilor și de acolo. Boala decimează pe fiecare zi din animalele în cestiune, producând o adevărata sărăcie proprietarilor acelor animale, și ea se întinde din ce în ce cu mai multă furie. Serviciul sanitar a luat mesuri. Scînteie. Ploești Desmințirea svonului de revoltă.—’Cum cea mai mare parte din gazete dau svonul că în județul nostru ar fi mișcări țărănești, m’am prezentat mai multor autorități pentru a lua informații sigure în privința aceasta. Toate autoritățile, însă, dau cea mai formală desmințire svonului că în județul Prahova s’ar fi produs mișcări țărănești. Controlorii își continuă lucrările în cea mai mare liniște, aceasta grație măsurilor de prevedere luate de administrația financiară și prefectură. Cu privire la lucrările controlorilor, sunt informat că fiecare din ei a primit instrucții desvoltate relativ la interpretarea legei și mai ales la explicarea dispozițiunilor dintr’insa, către populațiune. Această măsură luată din timp de către administrația financiară, a făcut ca, până azi, aplicarea nouei legi să se facă pe cale paeînică până acum. Hoție îndrăznează.—Pungașul Oprea Cernat, un cunoscut client al poliției, profitând aseară de faptul că un țăran se uita la panorama Braun, îî șterpelește punga din buzunar și se face nevăzut. Fiind însă observat de un sergent de poliție, acesta îl înhăță de guler și-l trimite la răcoare. Nenorocirea de la Malul Roșu.Azi dimineață, pe când individul Tudor Gheorghe, din str. Târgoviște, scotea pietriș dintr’o carieră a primăriei, care se află așezată afară din oraș la punctul numit Malul Roșu, deodată malul de unde săpa se prăvălește peste el, sdrobindu-l piciorul drept. Sărind tovarășii sei de lucru, Tudor Gheorghe fu scos de sub pietriș, și transportat imediat la spitalul comunal, unde a și fost internat pentru a i se da ajutoarele posibile. Mușcată de tatăl seu. Femeia Smaranda Ion Tudor, din str. București, luându-se la ceartă cu tatăl ei, Nicolae Lipianu, acesta se repede la fiica sa și, apucând-o cu dinții de frunte, o mușcă atât de rău, încât i-a rămas carnea în gură. Intr’o stare gravă, victima a fost dusă la spital, iar agresorul a fost arestat. Inverse.Consiliul de igienă,, în urma propunerei d-lui medic veterinar J. Demetrian, a hotărît înființarea unei barace pe lângă abator, în care să se tac porcii, tăerea acestor animale fiind interzisă de a se mai face, ca până acum, prin curțile orașului. CoeiuL IM SFAT PE ZI L c chiar de tat ea. — Distilăm 250 grame de cafea prăjită și măcinată în 3 litri de apă; dăm la o parte 2 litri de apă , topim în lichidul destilat un bilo de zahar, adăugăm 3 litri spirt de vin și 30 grame zahăr de vanilie și filtrăm toată compoziția. Vizita A. S. Principesei Maria la Rucăr Se știe că A. S. R. Principesa Maria a vizitat zilele trecute admirabilele pozițiuni ale Rucărului. In această excursiune spune un confrate, A. S. R. a fost însoțită pe d-na Presan, damă de onoare, d. general Robescu și d. Varlam, prefect de Muscel. La intrarea A. S. R. în comună, toți copiii de la școale, înșirați pe ambele laturi ale șoselei, în frunte cu opt învățători, comandantul garnizioanei, preoții și notabilitățile comunei, au primit pe A. S. R. în aclamațiune. Toți proprietarii, îmbrăcați în costume naționale, au salutat sosirea Alteței Sale Regale. Elevii școalelor au cântat imnul regal și la urmă d. N. A. Ghica, institutor, a pronunțat o cuvîntare. De aci A. S. R., împreună cu suita Sa, au pornit pe jos până la casele d-lui 1. Ionescu, unde i se preparase o strălucită primire. Aci s’a întins o prea frumoasă horă de flăcăii și fetele din comună. A. S. R. Principesa Maria a fotografiat 7 grupuri de femei și copii. In urmă A. S. a plecat călare cu suita de a vizitat împrejurimile pitorești ale Rucșă rului, Dâmbovicioara și Frontiera. Alteța Sa a fost urmată de mai mulți călăreți țărani îmbrăcați în costume naționale de sărbătoare. Principesa Maria a rămas foarte încântată de pozițiunile ce se desfășura și ca o panoramă înaintea ochilorei, precum și de frumusețea portului și costumelor localității. Alteța Sa a cumpărat un costum național mare și două mici pentru Principii Carol și Elisabeta. Când Alteța Sa s’a întors din escursiune se înoptase. La lumina unui mare număr de făclii, s’a încins în Bucăr o nouă horă. Flăcăii și fetele au înconjurat pe Alteța Sa Regală, care a stat în mijlocul horei mai bine de un sfert de oră. După aceea s’a început brâul, sârba de două și mânioasa, joc de care Alteța Sa a fost mult impresionată. In fine, târziu de tot, Alteța Sa a părăsit aceste localități, unde a fost primită cu atâta căldură. Lucruri din toată lumea Revoltă de maimuțe pe un vapor. Echipagiul unui vapor englez se afla într’o stare cu adevărat de plâns când a sosit,într’una din zilele acestei luni, într’un port al Americei de Nord. Acest vapor, numit «Indravelli», avea pe bord 28 de maimuțe mari. In timpul călătoriei, matrozii făcură încercare ca să împingă în alt loc colivia uriașă în care se aflau maimuțele. Insă fundul cutiei se desprinse, maimuțele eșiră și în câteva secunde se împrăștiară peste tot vaporul. Patru maimuțe se sinuciseră îndată, sărind prin coșul cel mare în jurul mașinei. Celelalte însă găsiră drumul bucătăriei și al căinarei și puseră stăpânire pe toate merindele ce se aflau acolo. Nici prin viclenie, nici prin forță, maimuțele nu putură să fie depărtate de lângă proviziune, pe cari le apărau cu furie de oricine voia să se apropie de ele. Trecură mai multe zile în cursul cărora matrozii trebuiră să sufere de foame și de sgârieturile înverșunatelor maimuțe care dădeau cu ce apucau. In sfârșit matrozii izbutiră să bizue pe patru mane și să le închidă la locul lor în colivie. Căpitanul și cei mai mulți matrozi erau grav răniți când au sosit la coasta americană și acum ei se ocupă de a se vindeca. IEtT : La Tribunal. Judecătorul, unei martore.-Ce vîrstă ai d-nă ? Tăcere. Judecătorul. — Te fac să observi că pe cât întârzii cu răspunsul, pe atât îmbătrânești. ÎNTÂMPLĂRI !in'tipitul. Răpirea din strada Chirigiilor Ana Tănăsescu e o frumoasă d-șoară din strada Chirigiilor. Dumitru Teofil se înampră de dânsa și, fiindcă părinții fetei s’ar fi opus să-l facă ginere, îndrăgostitul se hotărî s’o fure. Această hotărîre el o puse în practică noaptea trecută. Dumitru Teofil se înțelese cu I. Solomon și prin violență răpiră pe frumoasa Ana. Părinții fetei, desperați, reclamară numai decât poliției, care începu urmăririle și isbuti să descopere pe răpitori, ascunși împreună cu frumoasa Ana, într’o casă din fundătura Stiefler No. 27. Ei au fost arestați, iar fata fu adusă la părinți. Un funcționar bătăuș Poliția Capitalei a arestat era pe un anume Alexe Dumitru, funcționar în comuna Popești- Dragomirești, județul Ialomița, pentru că a bătut pe un țăran Stan Duță, din comuna Cojasca, același județ, până l-a lăsat în nesimțire. Funcționarul, care e agent al ordinei publice, fiind urmărit de poliția noastră,un sergent de stradă, postat în calea Griviței, puse mâna pe el. Sergentul, la rîndul său, se alese cu o serie de insulte, iar Alexe Dumitru cu închisoarea. Rețetă funestă Un domn Ioan Rădulescu, din strada Puțu cu apă rece Nr. 10, era de mai mult timp bolnav. Boala îî adusese insomnii, astfel că toate nopțile le trecea veghând. Ca să se poată liniști, Ion Rădulescu luă o mare cantitate de morfină. Efectul a fost însă funest, căci bolnavul se simți așa de râu,încât cel de acasă se speriară și-l duseră numaidecât la spitalul Golcea. Starea sa e foarte gravă. Furtul de la iagazinil de muzică Gebauer Un mare furt de note muzicale s-a săvârșit La magazinul de muzică al d-lui Gebauer, din calea Victoriei. D. Gebauer avea ca șef în magazin pe un anume Kaufman. Un frate al acestuia a deschis un magazin de muzică la Galați. Kaufman, ca să ajute pe fratele său, a sustras treptat o mare cantitate de note muzicale din magazinul d-lui Gebauer și le-a trimis la Galați. D. Gebauer observă cu oarecare curiozitate scăderea opurilor muzicale și cercetând, află ce se petrece. _D-sa anunță atunci parchetul din Galați. D. procuror Antonescu făcu o perchiziție și găsi în magazinul Kaufman numeroase bucăți muzicale, furate de aici și de pe cari se ștersese numele editorului Gebauer. Kaufman a fost ridicat și acumu cântă la arestul din Galați pe note polițienești. O fată arsă de vie O mare nenorocire s’a întâmplat ora pe seară în strada Nicolae Cataramă din comuna Militarii O fetiță anume Ioarniș, fiica unui lucrător ungur Iosef Teci, remâind un moment singură în casă, se apropie de gura unei sobe și hainele îî luară foc. Copila începu să țipe, dar flăcările o cuprinseră numai decât și când mama fetei se întoarse de la o vecină, o găsi moartă. Iși poate închipui oricine desperarea nenorociților părinți, când se vezură de o dată în fața cadavrului iubitei lor fetițe. Războiul anglo-ber — Prin poștă — Ziarului «Standard» din Londra i se anunță din Pretoria modul în care s-a făcut ceremonia înmormîntărea prințului Christian Victor de Schleswig-Holstein, nepotul reginei Angliei. Opt generali țineau cordoanele. In fruntea cortegiului de doliu mergeau lordul Roberts, Kitchener și prințul Francisc Teck. Au asistat la înmormântare și o mulțime de locuitori din Pretoria. * * * Un ofițer german de artilerie, care a luptat în Transvaal pe lângă generalul De Wet, a comunicat ziarului «Caffaro» din Genova, documente foarte interesante prin cari se dovedește că englezii s’au servit de cartușe «dum-dum» de fabricațiune engleză. Acest ofițer va publica în Germania niște documente ce i le-a încredințat președintele Steim al Orangelui, și cari vor face senzație în Europa. * ¥ 4 Sabia de onoare oferită prin subscripție lui Gronje, va fi predată lui Krueger la sosirea lui în Paris, de către Rochefort, care a luat inițiativa subscripției și care va fi înconjurat de către Coppée, Lemaître, Drumont, etc. A se citi ultime știri cu privire la războiu la Telegramele de pe pag. Hr. re înflorite ; 9, 11 și 12 iluminații. Toate secțiile se pregătesc deja spre a începe ambalagiile pentru ziua de 13 Noembrie st. n. * ¥ , Comisariatul Expoziției a ordonat închiderea pavilionului Transvaalului, căci delegatul acestui palat a refuzat de a șterge numeroasele inscripțiuni ostile Angliei, pe care vizitatorii le scriau pe ziduri. Aceasta era unul din lucrurile cele mai curioase ale Expoziției. Nu era nici o bucățică de zid care să nu fie plină de insulte contra englezilor. Nenumerate apoi erau cărțile de vizite lăsate în pavilionul transvaalian de către francezi și care conțineau tot insulte la adresa Angliei. Ministrul de războiu francez, generalul André, a prezidat la Expoziție banchetul Congresului societăților de gimnastică. Consilierul naționalist Galil, a ridicat un toast lui Derouléde. Mulți strigară : «Trăiască Derouléde !»și mulți alții au răspuns strigând: «Trăiască Loubel !!» Ministrul de război se sculă și toastă pentru Franța și pentru Loubet, asigurând pe gimnastici de simpatia guvernului și de apărarea republicei. Atunci s’au ridicat protestări și aplauze și banchetul s’a terminat în mijlocul celei mai mari agitații. Mulți din cititorii noștri ne-au întrebat ce este HOȚIT de ONOARE Le răspundem : Hoții de Onoare este titlul sensaționalului roman pe care «Universul» va începe a-l publica în ziua de Luni, 30 Octombrie. Acest roman este într’adins scris pentru ziarul nostru de celebra scriitoare Carolina Invernizio. Hoții de Onoare este cel mai frumos, cel mai interesant, cel mai mișcător roman publicat până acum de ziarul nostru. Viața de Onoare de la început până la sfârșit cuprinde scene de cea mai mare sensație, și suntem siguri că cititorii noștri ne vor mulțumi că le-am procurat o lectură atât de plăcută pentru serile de iarnă, cari se apropie. Mișcările țărănești din Vâlcea și Prahova (Telegrame de la trimișii noștrii speciali) R.-Vâlcea, 25 Octombrie. Teenniî din comunele Nimotu și Cretei»!, plaiul Horezu, s’au revoltat contra aplicare! lege!ales pe țuică. Perceptorul Ion Pârvan a fost crunt bătut de către săteni. La Ulmeiu au fost puși pe goană de către populație agenții fiscali. Azi au plecat în cercetare la fața locului d. prefect al Județului, Herasca, însoțit de d. procuror al parchetului de VeScoa și de d. administrator financiar. Tot azi plec și eu spre comunele agitate. Gandrov. R.-Velesa, 25 Octombrie Ora 6 seara. Aflu că agitația contra taxei pe țuică există șî in comuna Copăceni. Gambov. N. R.— Oficiul central ne anunță cum că în județul Vâlcea domnește cea mai deplină liniște. Noi credem însă contrariul, să cî și gazetele guvernamentale afi anunțat, era că în jud. Vâlcea sătenii sunt agitați. Ploești, 25 Octombrie. E mare fierbere in comunele Cheojdancu, Apostolache, Călugăreni, Târlești și Postești, din județul Prahova, plasa Cricov. Țăranii din aceste localități sau solidarizat pentru a opune o vie rezistență controlorilor fiscali, când aceștia vor veni să-î taxeze. Sub-prefectul de Urlați, Cărbunescu, a plecat în fața locului. Coresp. Expoziția im Paris — Prin poștă — Sâmbătă au cercetat Expoziția 337.655 de persoane. ft . 4 Iată programul serbărilor din această ultimă sâptemână a Expoziției , Duminecă și Luni au fost iluminații generale. Mercuri intrarea gratuită fără serbări speciale spre a se evita accidentele . Jouă serbare de zi și de noapte cu automobile ornate cu flori și iluminate, retragere de prisanie MNFOMAȚIUM JOUI. ♦ S’a sancționat legea pentru declararea salinelor de la Doftana și Ocnele-Mari. ♦ D. Mihail Tiulescu, fost taxator în serviciul exterior al vămilor, a fost numit taxator în același serviciu, în locul decedatului Moscu Câmpeanu. ♦ D. Eugeniu Dimitriu, a fost numit complabil al atelierelor de aplicație pe lângă școala de arte și meserii din Iași, în locul d-lui Gh. Popa Radu, demisionat. Cu vaporul «Tabor» al societății Fraissinet a plecat din Galați un grup de 90 de familii turce, emigrate din Bulgaria. Ținta emigranților acestora e Constantinopol, pentru care scop părăsesc Bulgaria și se îmbarcă pentru Turcia. După câte spuneau nefericiții prigoniți, în toamna asta vor emigra din Bulgaria mai mult de 2.000 de familii turcești. ¥ La Galați a sosit vaporul englez de războiu «Cocntrice». ♦ La Tulcea au sosit cu vaporul «Orientul» d-niî general Poenaru, șeful statului-major, Sebastian Moruzzi, prefectul de Tulcea, N. Vlaicu, prefectul poliției din Galați și Victor Ionescu, inspector administrativ. D. procuror general Sadoveanu a sosit ieri în Capitală spre a prezenta d-lul ministru de justiție detalii asupra minuțioaselor inspecții pe care le-a făcut în circumscripția Curtei de Iași, în cursul lunei curente. ♦ In viitorul consiliu de miniștri se va discuta numai anteproiectul de Mesagiu pentru deschiderea Parlamentului. ♦ Comunitățile izraelite din Berlin au acordat 10.000 mărci pentru ajutorarea evreilor săraci în România, cele din Colonia 3850 fr., din Hanovra 3950 fr., din Londra 2550 fr., din Nuerenberg 20 mii de frânci. Loja germană de «B’nei B’rith» a oferit comunității din București 6000 de mărci. Ajutoarele acestea continuă să se înmulțească mereu. ♦ Contrariu celor anunțate, d. Const. Arion, ministrul instrucțiunei publice, nu se va întoarce în țară decât la expirarea concediului său, la 10 Noembrie. ♦ P. S. Episcop al Hușilor Silivestru, a plecat ieri dimineață din Capitală, mergând la Eparhie. Prea Sfințitul Silvestru se va opri azi în Bârlad, pentru a oficia la catedrala orașului. ♦ In curând se va înființa o diligență poștală între Buzeu și Pălărrage, care deocamdată va circula numai de 4 ori pe săptămână. Schimbul cailor se va face la Măgura. ♦ Mitropolia din București, își serbează azi, cu mare solemnitate hramul seu. Va oficia I.P.S.S. Mitropolitul Primat, înconjurat de membrii înaltului cler, aflători în Capitală și de stăriții mănăstirilor din Eparhia Mitropoliei. ¥ Aflăm cu părere de real că inginerul Ion Pavelescu, tatăl confratelui Cincinăt Pavelescu, fost director al școalei de arte și meserii, inspector al tracțiunei C. F. R., profesor de material,eco superioare, a încetat din viață ieri 25 Octombrie. Inmormîntarea se va face mâine, Vineri, 27 Oct. ora 2 p. m. Cortegiul va porni de la domiciliul defunctului, strada Teilor 78. Curtea de Compturi aduce la cunoștința celor interesați că apelurile și cererile de revizuire adresate Curței, trebuesc făcute pe coaie de 5 lei, conform legei timbrului. ¥ Poliția din Sofia e pe urmele unei bande internaționale, care operează în Bulgaria, Sârbia și România. Banda e compusă din spărgători, pungași de buzunare și plastografi, cari călătoresc mereu. Duminecă la ora 2 p. m., membrii clubului conservator se vor întruni în saloanele clubului lor. ¥ Biuroul consiliului județului Rimnicu-Sărat s’a constituit astfel : D. P. F. Robescu, președinte, C. Filipescu și C. Rădulescu, vice-președințe, Vasile Nițescu și Nic. Ștefănescu, secretari. ¥ Iată numele d-lor membri ai juriului examinator la concursul de medici de orașe și spitale, care va începe în ziua de 30 Decembrie : Dr. Severeanuu, dr. Toma Ionescu, dr. Peride, dr. C. Petroni și dr. Măldărescu. La Rușaveț, în jud. Blizea, de unde se semnalaseră nemulțumiri printre țărani, domnește liniștea și taxarea borhotului se face de un controlor financiar însoțit de un gendarm. Azi se vor retrage la Buzău toate trupele de prin comunele unde au fost trimise. Operațiunile pentru taxarea bor« botului se fac în liniște și în județele Mehedinți, Olt și Dâmbovița. ȘTIRI ȘCOLARE . Senatul universitar din Iași a recomandat pentru catedra de economie politică pe d-nii Cuza și Radu , iar pentru cele două catedre de drept civil a recomandat pe dvnii Matei și Cantacuzino cu 8 voturi, Em. Antonescu, deputat, cu 7 voturi și Donici cu 4 voturi. ♦ Cu ocaziunea transformărei școalelor rurale în școli pătunale, s’au creat 100 de posturi de învățători din nou în județele de la munte, unde se simțea necesitatea unui al doilea post de învățător din cauza densităței populației prin acele părți. Astfel, pentru anul viitor vor fi 700 de locuri vacante pentru școlile mixte și 600 pentru școlile de cătun. Cum însă în Moldova mai toate locurile sunt ocupate, majoritatea o formează cele din Muntenia, astfel încât din 1300 posturi, numai 300 vor fi pentru Moldova. ♦ Ministerul instrucțiunei a luat dispozițiunea ca învățătorilor și institutorilor cari vor lipsi de la distribuirea premiilor la școala unde predă cursuri, să li se oprească din leafă socotinduse absențele din ziua încetărei cursurilor. Satiri militsir s . D. comandant al corpului 1 de armată va inspecta regimentul 4 Ilfov No. 21, în zilele de 6, 7 și 8 Noembrie. ♦ D. general Carcalețeanu, comandantul diviziei IV de infanterie, s’a înapoiat ieri din Parisunde a fost în concediu. ȘTIRI JUDICIARE . Mâine, 27 Octombrie, se va înfățișa la tribunalul Ilfov, secția II, procesul intentat d-lui I. Stavri Brătianu, inculpat el, ar fi ultragiat pe inspectorul polițienesc Pilache Dimitriu cu a« cazia alegerii parțiale de la Senat, când a fost ales d. Sfetescu. ¥ D. Giocardia, procuror general, va face recurs la Casații contra decisiunei Curței de apel din București, în afacerea fostului inspector de poliție Al. Sachelaride. ¥ Curtea din Galați a judecat alaltăieri în urma casării decisiunea Curții din București p* d-nele Elena Constantinescu șî Zoe Ștefănescu, învinuite că ar fi posedat o poliță perdută de 10.000 lei a d-lui I. Musceleanu. Curtea, în urma apărare prasente de d. I. Otelilișanu, • pronunțat achitarea. , ------ —---------------------— ȘTIRI FINANCIARE $i ECONOMICI ♦ Ministerul domeniilor aducs la cunoștința generală că «Moniteur officiel du commerce», etagan al ministerului de comercii al republicei franceze, publică- următorul avis : «In scopul de a crea o convnisie cu recompensele date de juriul internațional al Expozițiunii universale din 1900, se organizează în acest moment, la Paris, întreprinderi al căror scop de căpetenie pare a fi să se dea diplome și medalii purtând milesimul 1900. «Industriașii și comercianții, invitați de a lua parte la aceste întreprise, sunt informați că ele nu au nici un caracter oficiali». Printre economiile cari se realisează la ministerul cultelor în sumă de 4.900.000 lei se cuprind economii însemnate și pentru școalele din Macedonia. Aceste economii se urcă la 106.000 lei. ȘTIRI SANITARE ♦ Ziarul «British medical» din Londra anunță că în Cardiff a fost un nou caz de ciumă. Aceata a fost introdus dintr-un orășel din Argentina. D. dr. Elie Basilescu va f reintegrat în funcțiunea de medic comunal la Craiova. Direcțiunea generală a serviciului sanitar superior a propus ministerului de interne ca desființându-se posturile de medici la penitenciare, atribuțiunile lor să fie îndeplinite de către medicii de oraș. ♦ Consiliul sanitar superior, a admis cererea d-lui dr. Ion Panaitescu, cu diploma de la facultatea de medicină din Paris, de a fi admis la examenul de liberă practică a medicinei. ȘTIRI ARTISTICE . Stagiunea teatrului din Iași, va începe Sâmbătă 4 Noembrie, cu piesa lui Alexandri «Despot Vodă». SitoliolrzaÂi ♦ A apărut: Traitement du rhumatisme articulaire ai aust subaigu par le saliculate ac «4-; thyle, de d-ri. G. Cosma și Clinceanu. Neplata colonelului La 1 Noembrie va apare fel «Biblioteca Economică» a ziarului nostru, sensaționalul roman : Nepoata colonelului De renumitul scriitor italian Castelnuovo. Acest roman a avut cel mai mare succes în toate țările unde s’a publicat în traducere. K