Universul, octombrie 1900 (Anul 18, nr. 270-300)

1900-10-27 / nr. 296

existența unui acord secret între Franța­­ și Belgia cu privire la China, presa Belgiană afirmă că știrea despre un asemenea acord e cu totul fantastică. Se presupune că svonul a luat naștere din faptul că societatea franco-belgiană pentru căile fe­rate chineze face demersuri pen­tru organizarea unui corp bel­gian de geandarmerie, care ar trebui să supravegheze căile fe­rate. Se telegrafiază din Peking ziarului italian «Stampa» urmă­toarele : Asupra întâlnirea celor 16 soldați italieni, cu 3000 de chinezi. Detașamentul italian, care, du­pă câte se pare, se depărtase de Paoting-fu spre Sud, fu pe ne­așteptate atacat și împresurat de 3000 de boxeri. Aceștia văzând numărul cel mic de italieni, nu întrebuințară armele, dar căuta­­ră să-i facă prizonieri. Sos­ind la Paoting-fu vestea despre dispariția detașamentului italian, comandantul t­rupelor in­tern­ațio­­ale a trimis multe pa­trule în acea direcție. Cercetarea dură mai multe zile și nu se știe cum a fost tratat detașamentul italian în acest timp. In fine un detașament de ca­valerie engleză, reuși să libereze pe italieni împrăștiind pe chi­nezi. *¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la Situația in Chi­na, la Telegramele de pe pagina III. * * *­ Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Onor­ariile advocaților în a­l’acerea Vanghele Zappa Se știe că procesul moștenito­rilor lui Vanghele Zappa cu sta­tul elen și Statul român s’a ter­minat definitiv la 1898 în favoa­rea moștenitorilor. De atunci a intrat cearta între moștenitori, anii din ramura Anastase Zappa, frate cu Vanghele Zappa, con­testând celor­l­alte două ramuri, ramura Maria Coriu și ramura Christu și Apostol Zappa, drep­tul la moștenire. Din cauza no­­ilor procese ce s’au angajat, a­­verea stă sub sechestru judiciar, administratorii de astă­zî fiind s­­unt Al. Rioșeanu, Populeanu și ție. Arion. Advocații cari au muncit a­­proape 10 ani cu procesul cel mare, de­și unii au­ luat ipotecă, n’au intrat încă în stăpânirea ono­rariilor lor. D. Disescu, având a lua 50,000 lei cu o creanță ipotecară consti­­tuită d­e unii din moștenitorii din "ura Anastase Zappa, a este­­mat în judecată pe sequestra­ judiciar pentru plata acestei su­me. Procesul acesta se va ju­deca în curând la secția 1 a tri­bunalului Ilfov. Ieăl a venit înaintea secției de notariat cererea de poprire fă­cută de d. Disescu, în mâinile d-lui Arie, arendașul moșielor Broștenii Noul și Țiganii din moștenirea lui Vanghelie Zappa. D. Disescu era asistat de d-nii T&che Ionescu, P. Misir și V. Bratianu, iar sequestrul judiciar prin d-nii Se. Arion, Al. Roșia­­nu și Simion Populeanu. Aren­dașul Arie era reprezintat prin d.­avoeat Ciulei. Cu această ocazie s’a discutat chestiunea dacă sequestrul judi­ciar are dreptul de a face ase­menea plăți. D-niî Arion și Rioșanu au sus­ținut că sequestrul judiciar nu e ele cât un depositar al moște­nire!, că dînsul (sequestrul judi­ciar) nu poate plăti de­cât dato­rii curente și cu titlu executor ale moștenirei, iar nu ale moște­­uitărilor, că d. Disescu n’are o creanță contra sequestrului ju­­­­diciar pentru ca să facă poprire în mâinele vre­unui debitor al acestuia, că în tot cazul existând proces între moștenitori asupra părților lor, sequestrul judiciar n’are calitate a face un fel de li­chidare, etc. D. Ciulei, avocatul d-lui Arie Sloe ca clientul său nu datorește nimic moștenitorilor ci seques­­trului judiciar, că prin urmare d. Disescu, care are o creanță contra unora din moștenitori nu poate face poprire pe niște sume ce se datorește sequestrului ju­diar. D. Disescu și ceilațî colegi ii lui susțin că sechestrul judi­ciar nu e un simplu depositar că administrator că după art. 615 din noua procedură, seches­­trul judiciar poate face plățile curente, fără­ disfincțiune dacă plățile se fac pentru datorii a­le moștenirei sau ale moștenitori­lor. Nu se poate obiecta că nu se cunosc acum cari vor fi p­r­­ine știe ce. Apoi, o © suim cu toții în birjă. Noî, bărbații, ne coborîm în piața Teatrului, doamna mer­ge. înainte la­ tanti. — Luăm câte o tizană ? îmi zice Verigopolu. — Mersi, dragă Iancuțe , nu pot bea­ șampanie; îmi face arsuri... — Alunei, ce? — O bere... — Bine... eu iau­ tizană, tu ia iere. Intrăm la Cooperativa... ... Sunt douăspre­zece trecute : că mergem acasă­— Țal 1 strigă Ian,cu și aruncă pe masa de, simili-marmură o hârtie de o sulă. Eu a me uit iar ca un imbecil... — Ei, monșer, dacă n’ar fi laicile ei economi: ! București, 26 Octombrie 1900. ---------------­Serviciul­ de masă PENTRU UNT-DE-LEMN și OȚET (dees slide) SE VINDE din cauza cri­mei numai cu lei 1.90 și lei 2.50 Administrația ziarului «Uni­versul», str. Brezoianu No. 11, București. ț­le moștenitorilor, de care­ce se cunosc, sunt­ acteu decisiunea Curtei de ăpeîre ma sa definitivă, care a trimis cele trei ramuri în posesia averei, transacțiu­nea, etc. Procesul ce se urmează pen­­ru anularea transacției nu poate aduce nici o pagubă ramurei Anastase Zappa. Nu se poate asemenea obi­ecta chestiunea indivizibilității, de­oare­ce creanța e tot ce poate fi mai divizibil. In cea­ca privește complecta­­rea capacității sequestrului judi­ciar s’a mai’cerut și autorizarea tribunalului. Pentru toate aceste și alte con­sideration! d. Disescu crede­ că sequestrul judiciar poate fără pe­ricol sa y fa­că asemenea plăți. Tribunalul a rămas în delibe­rare până Sâmbătă. Elian. —-------------------------------------­ Complotul bulgărise Se știe că Stoian Dumitrof, fiorosul asasin al patriotului Mi­­hăileanu, declarase că are 20 de ani și deci, fiind minor, nu pu­tea să i se dea de­cât o pe­deapsă foarte ușoară, față cu fapta săvârșită. Ministerul afacerilor streine a intervenit pe lângă guvernul turcesc, care a dat ordin să se cerceteze în Macedonia, la lo­cul unde s’a născut Stoian Di­mitrof. Cercetările acestea au fost fructuoase, căci era ministe­rul nostru al afacerilor străine a fost înștiințat de guvernul oto­man că Stoian Dimitrof e major, trimițând în acelaș timp și actele doveditoare. *¥ ¥ Iată acum și câte­va amănunte cu privire la marele proces al asasinilor bulgari: Procesul va fi împărțit în 2 părți. Partea I va fi judecarea asa­sinilor bulgari care sunt arestați. Procesul acesta se va judeca la 30 Octombrie. Partea II va fi judecarea ce­lor absenți, proces care va avea loc la 4 Noembrie. * ¥ . D. director al penitenciarului Văcărești a cerut ieri de la d. președinte al Curței cu jurați numele avocaților cari vor apăra pe bulgari și aceasta ca să știe pe cine să lase ea să se întreb­e cu bulgarii arestați, de­oare­ce acuma vin zilnic numeroși avo­cați, zicând că vor să vorbească cu deținuții, fiind apărătorii lor. Rep. Știri din străinl­ate — Prin poștă — El afacerea de fraudăriî comise la Banca Națională sârbească din Belgrad, de către casierul Ilid, despre care am comunicat era că s’a găsit sinucis, s’au făcut câte­va arestări. Intre alții a fost arestat un anume Vitonair Nico­­lici, funcționar la regia mono­polurilor și amanta lui Ilici, Lola Blascovici. Averea lui Ilici se so­cotește la 300.000 de franci, pe când suma defraudată este de 163.700 franci.* ¥ ¥ Din Lemberg se anunță că cei trei complici la atentatul contra fostului deputat Gütz sunt învă­țători din Galiția de apus și se numesc Kendzior, Sikora și Gry­­zik. Gel d’intăiu a fost arestat deja de Sâmbăta trecută. Acum vr'o două săptămâni se reuniseră în Tarn­o w 14 învăță­tori­ la această adunare au asis­tat și cei trei atentatori. Pe lângă judecătorul, care a început ancheta, s’a dus în cer­cetare și procurorul respectiv. ** * Din Belgrad se desminte la Viena, din sorginte oficioasă, svonul despre o împăcare a re­gelui Alexandru cu tatăl său. Acest svon găsește crezare în străinătate din cauză că guvernul sârbesc nu are nici un motiv de a îndepărta pe niște funcționari harnici și conștiincioși,, care au întreținut relații cu ex-regele Mi­lan și i-au­ făcut servicii mai îna­inte. Nu se pot însă uita agi­tațiile făcute cu ocazia căsătoriei regelui și absența lui Milan e necesară pentru potolirea spiri­telor în țară. • * Mai multe fem­se din Berna (Elveția) isbutis,eră av face să se înființeze o lege națională după care femeile spre a fi drept să fie alese membre în comisiunile școlare pentru școalele primare și secundare. Poporul canto­nului Borna a respins deunăzi această lege cu 41.700 de voturi contra 17.100.* ¥ ¥ Un impunător cortegiu de zece mii persoane, cu reprezentanți din toate societățile din Spezia și din satele învecinate, a înso­țit la gară marea coroană artis­tică de bronz, turnată în fonde­­ria St­ras­ta din Milan, oferită de lucrătorii șantierului Muggiano spre a fi pusă pe mormântul re­gelui Umberto. Carul cu patru cai, în care se afla coroana, era împresurat de garibaldieni îmbrăcați în cămășile lor roșii. Muzicele cântau­ h­anul regal. Entusiasmul era imens. *¥ ¥ La 1 Ianuarie se va aplica în toate marinele din lume noul cod internațional maritim, excepțiune făcând năvile, de comerț fără pa­sageri, cari vor avea timp de un an spre a se pune în curent cu noul cod. Acest nou­ cod va înlocui pe cel al marinei comerciale din 1864. Semnalele conținute în a­­cesta au devenit într’adever prea insuficiente față de enorma d­es­­voltare a marinei și complicații­lor pe cari ea le prezintă prin multiplele semnale de salvare. * ¥ 4 Viitoarele manevre austro-un­­gare, dupe dispozițiunile luate, vor avea loc la Cinci Biserice (Fünfkirchen). Cu această ocazie împăratul Franț Iosef va lua gazdă în castelul contelui Mailath care a fost reparat și mărit. La Mi­ho­­jac er se va înființa o stațiune de telefon, care va fi pusă în legătură cu castelul. ft *­d­lată câte­va amănunte asupra celui de al douilea furt — despre care ne-a telegrafiat acum trei zile corespondentul nostru din Roma­—­care a fost comis în Va­tican . Impiegații din bi­rourile se­cretariatului de Stat al Vatica­nului primesc lefurile lor lunare de la Tuzzi, impiegat și el la a­­cest secretariat, care la rîndul său primește banii necesari de la comandorul Barluzzi, unul din administratorii banilor obolului Sf. Petru. Joiî dimineața Barluzzi duse, ca de obiceiu, lui Tuzzi 7000 de franci, cari erau necesari pentru plata lefuril­or, dar în acea zi fiind sărbătoare toți impiegații lipseau și Tuzzi fugă pe Barluzzi de a ține banii la dînsul până a doua zi. Niște necunoscuți hoți, cunos­când aceste obiceiuri, crezură că vor face o frumoasă lovitură, pu­nând mâna pe acei bani, despre cari ei credeau că sunt închiși în biuroul lui Tuzzi . Acesta ducân­­du-se la biuroii Vineri dimi­neața, fu surprins de a găsi cu­tiile biuroului sau deschise. Ho­ții nu găsiseră cei 7000 de fr., dar ca compensație pentru de­ranjul lor, luară vre-o 700 lei pe cari îl găsiră acolo. Până acum hoții n’au putut fi prinși. Publicațiune pent­u monedele de m­cdel și monedele șterse și găurite Ministerul de finanțe a redijat ur­mătoarea publicațiune pentru pu­nerea în circulație a nouilor mo­nede de nichel : „ Efectuându-se de către casele con­tractante baterea monedelor de ni­chel și bronz, cu guvernul a fost autorizat să pună în circulațiune precum și rebaterea monedelor de argint, șterse și găurite, cat­re au fost retrase, ministerul aduce la cunoș­tința generală că, casele publice au­ fost autorizate să dea și să pri­mească în plăți, în conformitate cu legea monetară, nouăle monede bă­tute. Aceste monede poartă millesimul 1900, monedele de 2 lei, 1 leu și 0.50 l. sunt după modelul mone­delor bătute în 1894 ; monedele, de 5 lei după modelul monedelor bă­tute în 1881, iar monedele de ni­chel poartă pe avers o coroană re­gală în o ghirlandă de frunze de laur și stejar cu millesimul 1900, iar pe revers cuvîntul «România» cu notificațiunea valoare­ 20, 10 și 5 bani. Se adaugă că toate monedele a­­flate acum In circulațiune vor con­tinua a avea aceeași putere libera­­torie și în special monedele de bronz de 10 și 5 bani se vor primi și da în plăți pe aceeași valoare și fără nici o deosebire ca și mone­dele de nivel puse acum in circu­lație. Cu această ocaziune se amintesc dispozițiunile art. 6 din legea pen­tru bateri de monede, sancționată cu înaltul decret regal No. 2085 din 5 Aprilie 1900, publicată in «Moni­torul Oficial» No. 9 din 13­ Aprilie, după care monedele române de aur, argint,­ bronz și da nikel, ca­re vor constata rase, tăiate, străpunse sau subțiate, precum și monedele ro­mane de aur sau argint șterse prin os, și cari vor fi perdut mai mult de o zecime din greutate se vor considera demonetizate și nu vor mai avea putere liberatoare. Pentru monedele române de aur și argint ce se vor mai găsi în a­­semenea condițiuni fiind acordat încă dreptul de a fi preschimbate până la 7 Noembrie a. c. la toate casate publice în alte monede de acelaș fel și valoare, ministerul face cu­noscut următoarele : a) Toate monedele, române de aur și argint șterse prin us și cari nu vor fi pierdut mai mult ca *­,„ din din greutatea lor legală, tăiate, stră­punse, etc., se vor prezenta tuturor caselor publice până în seara zilei de 7 Noembrie spre a se primi în schimb alte monede de acelaș fel și valoare. b) Toate monedele romane de a­­ur și argint găurite, tăiate, etc., care nu se vor fi prezintat la pres­chimbare până in seara zilei de 7 Noembrie, se vor prezintă încă la Casieriile de județe și perceptori fiscali până în seara zilei de 31 De­cembrie 1900 spre a se rambursa valoarea lor pe prețul de 75 la sută. Toate monedele, râmase de aur și argint șterse, tăiate, etc., care nu se vor fi prezintat la rambur­sare până la 31 Decembrie, 1900, se vor primi încă până la 31 Martie 1901, însă pe jumătate, din valoarea lor legală. După aceste, termene toate mo­nedele aflate în asemenea categorie încetează de a mai avea putere li­­beratorie și bucățile ce se vor pre­zenta, vor fi tăiate și remise celor in drept, fără altă despăgubire. Se explică că prin monede șterse se înțeleg acelea la care nu se mai poate distinge nici indicațiu­­nea valoare­, nici numele țârei. ’ A­­celea care conservă una sau alta din aceste indicațiuni vor continua să circule în public pe valoarea lor legală, iar casele își iau sarcina de a se retrage ori de câte ori li se prezintă în plăți. Monedele de aramă și nichel, ra­se, tăiate, străpunse sau subțiate nu dau­ loc la nici o despăgubire ; ele se vor distruge ori de câte ori se vor prezenta la casele pu­blice. De asemenea se aduce la cunoș­tința generală că importul mone­delor străine, de argint, aramă și nichel, este și rămâne p­rai­bil, iar cei ce se vor dovedi că au­ introdus asemenea monede pentru a fi puse în circulațiune, vor fi pasibili de pedepsele prevăzute de legea gene­rală a banilor. Ministrul finanțelor P. P. Carp ■"*■— .......Ol*«» ————" Transferări și numiri de veterinari D. medic-veterinar Șt. Moi­­seanu se transferă de la Roman la Focșani, în locul vacant; d. medic-veterinar I. Teodorescu, de la­ Fălticeni la Roman ; d­ m­e­­dic-veterinar I. Vasian, de la Piatra-Neamțu la Fălticeni. D. medic Apostol C­­­amb­­rescu se numește, provizoriu, ve­terinar al orașului Piatra-Neamțu; d. medic V. Dinulescu, provi­­zoriu veterinar al orașului Su­­lina, în locul d-lui m­edic-veteri­­nar Petre Popescu-Daia, chemat în altă funcțiune. Universul in provine (De la coresp. noștri particul*) — Pe ziua de 24 Octombrie Craiova . Estri e gravă. — D. Ioniță Constan­tin­escu, din strada Blis­­teî, a fost bătut crunt astă-no*­le de­­ către guardul comunal I Ion Miroiu și sergentul de gras Sandu Petre. J. Hoț prins.­­ Soldatul An­­dronic Miehai a fost prins altă­­noapte de către un sergent d­e stradă, pe când voia să vijdă mai multe sticle de apă gazoa­să, pe cari, probabil, le furase­­de la o cârciumă.­­ Hoțul a fost trimis la com­en­­duirea pieței împreună cu dor­­pul delictului. . . Largerea din strada Ce­res. — Astă-noapte mai mulți făcetori de rele au făptuit­ o spargere la prăvălia d-lui Nicu Adamescu din str. Ceres, furând de acolo, cu această ocazie, mai mulți bani ce se aflau în deș­­gheaua prăvăliei, precum și alte obiecte. Slolima între vite. — In comuna Florești s’a ivit o cum­plită molimă între porcii locui­torilor și de acolo. Boala deci­mează pe fie­care zi din anima­lele în cestiune, producând o a­­devărata sărăcie proprietarilor a­­celor animale, și ea se întinde din ce în ce cu mai multă furie. Serviciul sanitar a luat mesuri. Scînteie. Ploești Desmințirea svonului de revoltă.—’Cum cea mai mare parte din gazete dau svonul că în județul nostru ar fi mișcări țărănești, m’am prezentat mai multor autorități pentru a lua in­formații sigure în privința aceasta. Toate autoritățile, însă, dau cea mai formală desmințire svonului că în județul Prahova s’ar fi produs mișcări țărănești. Con­trolorii își continuă lucrările în cea mai mare liniște, aceasta grație măsurilor de prevedere luate de administrația financiară și prefectură. Cu privire la lucrările contro­lorilor, sunt informat că fie­care din ei a primit instrucții des­­voltate relativ la interpretarea le­gei și mai ales la explicarea dis­­pozițiunilor dintr’insa, către po­­pulațiune. Această măsură luată din timp de către administrația financiară, a făcut ca, până azi, aplicarea nouei legi să se facă pe cale paeî­­nică până acum. Hoție îndrăznează.—Pun­gașul Oprea Cernat, un cunos­cut client al poliției, profitând aseară de faptul că un țăran se uita la panorama Braun, îî șter­pelește punga din buzunar și se face nevăzut. Fiind însă observat de un ser­gent de poliție, acesta îl înhăță de guler și-l trimite la răcoare. Nenorocirea de la Malul Roșu.­Azi dimineață, pe când individul Tudor Gheorghe, din str. Târgoviște, scotea pietriș dintr’o carieră a primăriei, care se află așezată afară din oraș la punctul numit Malul Roșu, de­odată malul de unde săpa se prăvălește peste el, sdrobindu-l piciorul drept. Sărind tovarășii sei de lucru, Tudor Gheorghe fu scos de sub pietriș, și transportat imediat la spitalul comunal, unde a și fost internat pentru a i se da ajutoa­rele posibile. Mușcată de tatăl seu.­ Femeia Smaranda Ion Tudor, din str. București, luându-se la ceartă cu tatăl ei, Nicolae Lipianu, acesta se repede la fiica sa și, apucând-o cu dinții de frunte, o mușcă atât de rău, în­cât i-a rămas carnea în gură. Intr’o stare gravă, victima a fost dusă la spital, iar agresorul a fost arestat. Inverse.­Consiliul de igienă,, în urma propunerei d-lui medic veterinar J. Demetrian, a hotărît înființarea unei barace pe lângă abator, în care să se tac porcii, tăerea acestor animale fiind in­terzisă de a se mai face, ca până acum, prin curțile orașului. CoeiuL IM SFAT PE ZI L c chiar de tat ea. — Distilăm 250 grame de cafea prăjită și măcinată în 3 litri de apă; dăm la o parte 2 litri de apă , topim în lichidul destilat un b­ilo de zahar, adăugăm 3 litri spirt de vin și 30 grame zahăr de vani­lie și filtrăm toată compoziția. Vizita A. S. Principe­sei Maria la Rucăr Se știe că A. S. R. Princi­pesa Maria a vizitat zilele tre­cute admirabilele pozițiuni ale Rucărului. In această excursiune spune un confrate, A. S. R. a fost în­soțită pe d-na Presan, damă de onoare, d. general Robescu și d. Varlam, prefect de Muscel. La intrarea A. S. R. în co­mună, toți copiii de la școale, înșirați pe ambele laturi ale șo­selei, în frunte cu opt învățători, comandantul garnizioanei, preoții și notabilitățile comunei, au pri­mit pe A. S. R. în aclamațiune. Toți proprietarii, îmbrăcați în costume naționale, au salutat so­sirea Alteței Sale Regale. Elevii școalelor au cântat imnul regal și la urmă d. N. A. Ghica, institutor, a pronunțat o cuvîn­­tare. De aci A. S. R., împreună cu suita Sa, au pornit pe jos până la casele d-lui 1. Ionescu, unde i se preparase o strălucită pri­mire. Aci s’a întins o prea frumoasă horă de flăcăii și fetele din co­mună. A. S. R. Principesa Maria a fotografiat 7 grupuri de femei și copii. In urmă A. S. a plecat călare cu suita de a vizitat îm­prejurimile pitorești ale Rucșă­­ rului, Dâmbovicioara și Frontiera. Alteța Sa a fost urmată de mai mulți călăreți țărani îmbrăcați în costume naționale de sărbătoare. Principesa Maria a rămas foarte încântată de pozițiunile ce se des­­fășura și ca o panoramă înaintea ochilor­­ei, precum și de fru­musețea portului și costumelor localității. Alteța Sa a cumpărat un costum național mare și două mici pentru Principii Carol și Elisabeta. Când Alteța Sa s’a în­tors din escursiune se înoptase. La lumina unui mare număr de făclii, s’a încins în Bucăr o nouă horă. Flăcăii și fetele au înconjurat pe Alteța Sa Regală, care a stat în mijlocul horei mai bine de un sfert de oră. După aceea s’a început brâul, sârba de două și mânioasa, joc de care Alteța Sa a fost mult impresio­nată. In fine, târziu de tot, Alteța Sa a părăsit aceste localități, unde a fost primită cu atâta căl­dură. Lucruri din toată lumea Revoltă de maimuțe pe un vapor.­­ Echipagiul unui vapor englez se afla într’o stare cu adevărat de plâns când a so­sit,într’una din zilele acestei luni, într’un port al Americei de Nord. Acest vapor, numit «Indra­­velli», avea pe bord 28 de mai­muțe mari. In timpul călătoriei, matrozii făcură încercare ca să împingă în alt loc colivia uriașă în care se aflau maimuțele. Insă fundul cutiei se desprinse, maimuțele e­­șiră și în câte­va secunde se îm­­prăștiară peste tot vaporul. Pa­tru maimuțe se sinuciseră înda­tă, sărind prin coșul cel mare în jurul mașinei. Cele­l­alte însă gă­siră drumul bucătăriei și al că­inarei și puseră stăpânire pe toate merindele ce se aflau acolo. Nici prin viclenie, nici prin forță, maimuțele nu putură să fie depărtate de lângă proviziune, pe cari le apărau cu furie de ori­cine voia să se apropie de ele. Trecură mai multe zile în cursul cărora matrozii trebuiră să sufere de foame și de sgârie­­turile înverșunatelor maimuțe care dădeau cu ce apucau. In sfârșit matrozii izbutiră să bizue pe patru mane și să le în­chidă la locul lor în colivie. Că­pitanul și cei mai mulți matrozi erau grav răniți când au sosit la coasta americană și acum ei se ocupă de a se vindeca. IEtT : La Tribunal. Judecătorul, unei martore.-Ce vîrstă ai d-nă ? Tăcere. Judecătorul. — Te fac să ob­servi că pe cât întârzii cu răs­punsul, pe atât îmbătrânești. ÎNTÂMPLĂRI !­in­­­'tipitu­l. Răpirea din strada Chi­rigiilor Ana Tănăsescu e o frumoasă d-șoară din strada Chirigiilor. Dumitru Teofil se înampră de dânsa și, fiind­că părinții fetei s’ar fi opus să-l facă ginere, în­drăgostitul se hotărî s’o fure. Această hotărîre el o puse în practică noaptea trecută. Dumitru Teofil se înțelese cu I. Solomon și prin violență ră­piră pe frumoasa Ana. Părinții fetei, desperați, recla­mară numai de­cât poliției, care începu urmăririle și isbuti să descopere pe răpitori, ascunși împreună cu frumoasa Ana, în­­tr’o casă din fundătura Stiefler No. 27. Ei au fost arestați, iar fata fu adusă la părinți. Un funcționar­ bătăuș Poliția Capitalei a arestat era pe un anume Alexe Dumitru, funcționar în comuna Popești- Dragomirești, județul Ialomița, pentru că a bătut pe un țăran Stan Duță, din comuna Cojasca, același județ, până l-a lăsat în nesimțire. Funcționarul, care e agent al ordinei publice, fiind urmărit de poliția noastră,un sergent de stra­dă, postat în calea Griviței, puse mâna pe el. Sergentul, la rîndul său, se alese cu o serie de insulte, iar Alexe Dumitru cu închisoarea. Rețetă funestă Un domn Ioan Rădulescu, din strada Puțu­ cu apă rece Nr. 10, era de mai mult timp bolnav. Boala îî adusese insomnii, ast­fel că toate nopțile le trecea ve­­ghând. Ca să se poată liniști, Ion Ră­­dulescu luă o mare cantitate de morfină. Efectul a fost însă funest, căci bolnavul se simți așa de râu,­­în­cât cel de acasă se speriară și-l duseră numai­de­cât la spi­talul Golcea. Starea sa e foarte gravă. Furtul de la­­ iagazinil de m­uzică Gebauer Un mare furt de note muzi­cale s-a săvârșit La magazinul de muzică al d-lui Gebauer, din ca­lea Victoriei. D. Gebauer avea ca șef în ma­gazin pe un anume Kaufman. Un frate al acestuia a deschis un magazin de muzică la Galați. Kaufman, ca să ajute pe fratele său, a sustras treptat o mare can­titate de note muzicale din ma­gazinul d-lui Gebauer și le-a tri­mis la Galați. D. Gebauer observă cu oare­care curiozitate scăderea opuri­lor muzicale și cercetând, află ce se petrece. _D-sa anunță atunci parchetul din Galați. D. procuror Antone­­scu făcu o perchiziție și găsi în magazinul Kaufman numeroase bucăți muzicale, furate de aici și de pe cari se ștersese numele e­­ditorului Gebauer. Kaufman a fost ridicat și a­­cumu cântă la arestul din Galați pe note polițienești. O fată arsă­ de vie O mare nenorocire s’a întâm­plat ora pe seară în strada Nico­­lae Cataramă din comuna Mili­tarii O fetiță anume Ioarni­ș, fiica unui lucrător ungur Iosef Teci, remâind un moment singură în casă, se apropie de gura unei sobe și hainele îî luară foc. Copila începu să țipe, dar flă­cările o cuprinseră numai de­cât și când mama fetei se întoarse de la o vecină, o găsi moartă. Iși poate închipui ori­cine des­perarea nenorociților părinți, când se vezură de o dată în fața cadavrului iubitei lor fetițe. Războiul anglo-b­er — Prin poștă — Ziarului «Standard» din Lon­dra­­ i se anunță din Pretoria mo­dul în care s-a făcut ceremonia înmormîntărea prințului Christian Victor de Schleswig-Holstein, nepotul reginei Angliei. Opt ge­nerali țineau­ cordoanele. In fruntea cortegiului de doliu mergeau lordul Roberts, Kitche­ner și prințul Francisc Teck. Au asistat la înmormântare și o mul­țime de locuitori din Pretoria. * * * Un ofițer german de artilerie, care a luptat în Transvaal pe lângă generalul De Wet, a co­municat ziarului «Caffaro» din Genova, documente foarte inte­resante prin cari se dovedește că englezii s’au servit de cartușe «dum-dum» de fabricațiune en­gleză. Acest ofițer va publica în Ger­mania niște documente ce i le-a încredințat președintele Steim­ al Orangelui, și cari vor face sen­zație în Europa. * ¥ 4 Sabia de onoare oferită prin sub­scripție lui Gronje, va fi pre­dată lui Krueger la sosirea lui în Paris, de către Rochefort, care a luat inițiativa subscripției și care va fi înconjurat de către Coppée, Lemaître, Drumont, etc. A se citi ultim­e știri cu privire la războiu la Te­legramele de pe pag. Hr. r­­e înflorite ; 9, 11 și 12 ilumi­nații. Toate secțiile se pregătesc de­ja spre a începe ambalagiile pentru ziua de 13 Noembrie st. n. * ¥ , Comisariatul Expoziției a ordo­nat închiderea pavilionului Trans­­vaalului, căci delegatul acestui palat a refuzat de a șterge nu­meroasele inscripțiuni ostile An­gliei, pe care vizitatorii le scriau pe ziduri. Aceasta era unul din lucrurile cele mai curioase ale Expoziției. Nu era nici o bucățică de zid care să nu fie plină de insulte contra englezilor. Nenumerate apoi erau cărțile de vizite lăsate în pavilionul transvaalian de că­tre francezi și care conțineau tot insulte la adresa Angliei. Ministrul de războiu francez, generalul André, a prezidat la Expoziție banchetul Congresului societăților de gimnastică. Consilierul naționalist Galil, a ridicat un toast lui Derouléde. Mulți strigară : «Trăiască De­rouléde !»și mulți alții au răs­puns strigând: «Trăiască Lou­­bel !!» Ministrul de război­ se sculă și toastă pentru Franța și pentru Loubet, asigurând pe gimnastici de simpatia guvernului și de a­­părarea republicei. Atunci s’au ridicat protestări și aplauze și banchetul s’a ter­minat în mijlocul celei mai mari agi­tații. Mulți din cititorii noștri ne-au întrebat ce este HOȚIT de ONOARE Le răspundem : Hoții de Onoare este titlul sensaționalului roman pe care «Universul» va începe a-l publica în ziua de Luni, 30 Octombrie. Acest roman este într’adins scris pentru ziarul no­stru de celebra scriitoare Caro­lina Invernizio. Hoții de Onoare este cel mai frumos, cel mai in­teresant, cel mai mișcător ro­man publicat până acum de zia­rul nostru. Viața­ de Onoare de la început până la sfârșit cu­prinde scene de cea mai mare sensație, și suntem siguri că ci­titorii noștri ne vor mulțumi că le-am procurat o lectură atât de plăcută pentru serile de iarnă, cari se apropie. Mișcările țărănești din Vâlcea și Prahova (Telegrame de la trimișii noștrii speciali) R.-Vâlcea, 25 Octombrie. Teenniî din comunele N­imotu și Cretei»!, plaiul Horezu, s’au revoltat con­tra aplicare! lege!­­ales pe țuică. Perceptorul Ion Pârvan a fost crunt bătut de că­tre săteni. La Ulmeiu au fost puși pe goană de către popu­lație agenții fiscali. Azi au plecat în cerce­tare la­ fața locului d. prefect al Județului, He­­rasca, însoțit de d. pro­curor al parchetului de VeScoa și de d. adminis­trator financiar. Tot azi plec și eu spre comunele agitate. Gandrov. R.-Velesa, 25 Octombrie Ora 6 seara. Aflu că agitația contra taxei pe țuică există șî in comuna Copăceni. Gamb­ov. N. R.— Oficiul central ne anunță cum că în județul Vâlcea domnește cea mai deplină liniște. Noi credem însă contrariul, să cî și gazetele gu­vernamentale afi anunțat, era că în jud. Vâlcea sătenii sunt agitați. Ploești, 25 Octombrie. E mare fierbere in co­munele Cheojdancu, A­­postolache, Călugăreni, Târlești și Postești, din jud­ețu­l Prahova,­ plasa Cricov. Țăranii din aceste lo­calități sau solidarizat pentru a opune o vie re­zistență controlorilor fis­cali, când aceștia vor veni să-î taxeze.­ Sub-prefectu­l de Urlați, Cărbunescu, a plecat în fața locului. Coresp. Expoziția im Paris — Prin poștă — Sâmbătă au cercetat Expoziția 337.655 de persoane. ft . 4 Iată programul serbărilor din ac­eastă ultimă sâptemână a Ex­poziției , Duminecă și Luni au fost ilu­minații generale. Mercuri intra­rea gratuită fără serbări speciale spre a se evita accidentele . Jouă serbare de zi și de noapte cu automobile ornate cu flori și iluminate, retragere de prisanie­ MNFOMAȚIUM JOUI. ♦ S’a sancționat legea pentru declararea salinelor de la Dof­­tana și Ocnele-Mari. ♦ D. Mihail Tiulescu, fost taxa­tor în serviciul exterior al vămi­lor, a fost numit taxator în ace­lași serviciu, în locul decedatu­lui Moscu Câmpeanu. ♦ D. Eugeniu Dimitriu, a fost numit complabil al atelierelor de aplicație pe lângă școala de arte și meserii din Iași, în locul d-lui Gh. Popa Radu, demisionat.­­ Cu vaporul «Tabor» al so­cietății Fraissinet a plecat din Galați un grup de 90 de familii turce, emigrate din Bulgaria. Ținta emigranților acestora e Constantinopol, pentru care scop părăsesc Bulgaria și se îmbarcă pentru Turcia. După câte spuneau nefericiții prigoniți, în toamna asta vor e­­m­igra din Bulgaria mai mult de 2.000 de familii turcești. ¥ La Galați a sosit vaporul en­glez de războiu «Cocntrice». ♦ La Tulcea au sosit cu vapo­rul «Orientul» d-niî general Poe­­naru, șeful statului-major, Se­bastian Moruzzi, prefectul de Tulcea, N. Vlaicu, prefectul po­liției din Galați și Victor Iones­cu, inspector administrativ.­­ D. procuror general Sado­­veanu a sosit ieri în Capitală spre a prezenta d-lul ministru de justiție detalii asupra minu­țioaselor inspecții pe care le-a făcut în circumscripția Curtei de Iași, în cursul lunei curente. ♦ In viitorul consiliu de mi­niștri se va discuta numai ante­proiectul de Mesagiu pentru des­chiderea­­ Parlamentului. ♦ Comunitățile izraelite din Berlin au acordat 10.000 mărci pentru ajutorarea evreilor săraci în România, cele din Colonia 3850 fr., din Hanovra 3950 fr., din Londra 2550 fr., din Nueren­­berg 20 mii de frânci. Loja germană de «B’nei B’rith» a oferit comunității din Bucu­rești 6000 de mărci. Ajutoarele acestea continuă să se înmulțească mereu. ♦ Contrariu celor anunțate, d. Const. Arion, ministrul instruc­țiunei publice, nu se va întoarce în țară de­cât la expirarea con­cediului său, la 10 Noembrie. ♦ P. S. Episcop al Hușilor Si­li­vestru, a plecat ieri dimineață din Capitală, mergând la Epar­­h­ie. Prea Sfințitul Silvestru se va opri azi în Bârlad, pentru a o­­ficia la catedrala orașului. ♦ In curând se va înființa o diligență poștală între Buzeu și Pălărrage, care de­o­camdată va circula numai de 4 ori pe săp­tămână. Schimbul cailor se va face la Măgura. ♦ Mitropolia din București, își serbează azi, cu mare solemnitate hramul seu. Va ofic­ia I.P.S.S. Mitropolitul Primat, înconjurat de membrii înaltului cler, aflători în Capitală și de stări­ții mănăstirilor din E­­parhia Mitropoliei. ¥ Aflăm cu părere de real că inginerul Ion Pavelescu, tatăl confratelui Cin­cină­t Pavelescu, fost director al școalei de arte și meserii, inspector al tracțiunei C. F. R., profesor de material,eco superioare, a încetat din viață ieri 25 Octombrie. Inmormîntarea se va face mâi­ne, Vineri, 27 Oct. ora 2 p. m. Cortegiul va porni de la domiciliul defunctului, strada Teilor 78.­­ Curtea de Compturi aduce la cunoștința celor interesați că apelurile și cererile de revizuire adresate Curței, trebuesc făcute pe coaie de 5 lei, conform le­gei timbrului. ¥ Poliția din Sofia e pe ur­mele unei bande internaționale, care operează în Bulgaria, Sâr­bia și România. Banda e compusă din spărgă­tori, pungași de buzunare și plas­tografi, cari călătoresc mereu.­­ Duminecă la ora 2 p. m., membrii clubului conservator se vor întruni în saloanele clubului lor. ¥ Biuroul consiliului județu­lui Rimnicu-Sărat s’a constituit ast­fel : D. P. F. Robescu, președinte, C. Filipescu și C. Rădulescu, vice-președințe, Vasile Nițescu și Nic. Ștefănescu, secretari. ¥ Iată numele d-lor membri ai juriului examinator la concur­sul de medici de orașe și spitale, care va începe în ziua de 30 De­ce­m­­brie : Dr. Severeanuu, dr. Toma Io­nescu, dr. Peride, dr. C. Pe­troni și dr. Măldărescu.­­ La Rușaveț, în jud. Blizea, de unde se semnalaseră nemul­țumiri printre țărani, domnește liniștea și taxarea borhotului se face de­ un controlor financiar însoțit de un gendarm. Azi se vor retrage la Buzău toate trupele de prin comunele unde au fost trimise. Operațiunile pentru taxarea bor« botului se fac în liniște și în ju­dețele Mehedinți, Olt și Dâm­­bovița. ȘTIRI ȘCOLARE . Senatul universitar din Iași a recomandat pentru catedra de economie politică pe d-nii Cuza și Radu , iar pentru cele două catedre de drept civil a reco­mandat pe dvnii Matei și Canta­­cuzino cu 8 voturi, Em. Anto­­nescu, deputat, cu 7 voturi și Donici cu 4 voturi. ♦ Cu ocaziunea transformărei școalelor rurale în școli pătunale, s’au creat 100 de posturi de învă­țători din nou în județele de la munte, unde se simțea necesita­tea unui al doilea post de învă­țător din cauza densităței popu­lației prin acele părți. Ast­fel, pentru anul viitor vor fi 700 de locuri vacante pentru școlile mixte și 600 pentru școlile de cătun. Cum însă în Moldova mai toa­te locurile sunt ocupate, ma­joritatea o formează cele din Muntenia, ast­fel în­cât din 1300 posturi, numai 300 vor fi pentru Moldova. ♦ Ministerul instrucțiunei a luat dispozițiunea ca învățători­lor și institutorilor cari vor lipsi de la distribuirea premiilor la școala unde predă cursuri, să li se oprească din leafă socotindu­­se absențele din ziua încetărei cursurilor. Satiri m­ilitsir­ s . D. comandant al corpului 1 de armată va inspecta regimen­tul 4 Ilfov No. 21, în zilele d­e 6, 7 și 8 Noembrie. ♦ D. general Carcalețeanu, co­mandantul diviziei IV de infan­terie, s’a înapoiat ieri din Paris­­unde a fost în concediu. ȘTIRI JUDICIARE . Mâine, 27 Octombrie, se va înfățișa la tribunalul Ilfov, secția II, procesul intentat d-lui I. Stavri Brătianu, inculpat el, ar fi ultragiat pe inspectorul po­lițienesc Pilache Dim­itriu cu a­« cazia alegerii parțiale de la Senat, când a fost ales d. Sfetescu. ¥ D. Giocardia, procuror gene­ral, va face recurs la Casații contra decisiunei Curței de a­pel din București, în afacerea fostului inspector de poliție Al. Sachelaride. ¥ Curtea din Galați a judecat alaltă­ieri în urma casării deci­siunea Curții din București p* d-nele Elena Constantinescu șî Zoe Ștefănescu, învinuite că ar fi posedat o poliță perdută de 10.000 lei a d-lui I. Musceleanu. Curtea, în urma apărare­ pra­sen­t­e de d. I. Otelilișanu, • pronunțat achitarea. , ------ —---------------------—­ ȘTIRI FINANCIARE $i ECONOMICI ♦ Ministerul domeniilor aducs la cunoștința generală că «Mo­­niteur officiel du commerce», eta­gan al ministerului de comercii al republicei franceze, publică-­ următorul avis : «In scopul de a crea o con­vni­sie cu recompensele date de ju­riul internațional al Expozițiunii universale din 1900, se organi­zează în acest moment, la Paris, întreprinderi al căror scop de căpetenie pare a fi să se dea di­plome și medalii purtând mile­­simul 1900. «Industriașii și comercianții, invitați de a lua parte la aceste întreprise, sunt informați că ele nu au nici un caracter oficiali».­­ Printre economiile cari se realisează la ministerul cultelor în sumă de 4.900.000 lei se cu­­prind economii însemnate și pen­tru școalele din Macedonia. A­­ceste economii se urcă la 106.000 lei. ȘTIRI SANITARE ♦ Ziarul «British­ medical» din Londra anunță că în Cardiff a fost un nou­ caz de ciumă. Acea­­ta a fost introdus dintr-un orășel din Argentina.­­ D. dr. Elie Basilescu va f reintegrat în funcțiunea de me­dic comunal la Craiova.­­ Direcțiunea generală a ser­viciului sanitar superior a pro­pus ministerului de interne ca desființându-se posturile de me­dici la penitenciare, atribuțiunile lor să fie îndeplinite de către medicii de oraș. ♦ Consiliul sanitar superior, a admis cererea d-lui dr. Ion Pa­­naitescu, cu diploma de la fa­cultatea de medicină din Paris, de a fi admis la examenul de liberă practică a medicinei. ȘTIRI ARTISTICE . Stagiunea teatrului din Iași, va începe Sâmbătă 4 Noembrie, cu piesa lui Alexandri «Despot Vodă». SitoliolrzaÂi ♦ A apărut: Traitement du rhumatisme articulaire ai au­st subaigu par le saliculate ac «4-; thyle, de d-ri. G. Cosma și Clin­­ceanu. Neplata colonelului La 1 Noembrie va apare fel «Biblioteca Economică» a ziaru­lui n­ostru, sensaționalul roman : Nepoata colonelului De renumitul scriitor italian Castelnuovo. Acest roman a avut cel mai mare succes în toate țările unde s’a publicat în traducere. K

Next