Universul, noiembrie 1900 (Anul 18, nr. 301-330)

1900-11-26 / nr. 326

Serviciul Telegrafic a­l­­ zia­r­ul­ui. Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL ■V Piața cerealelor.—Proces de calomnie. — Criminali ares­tați.—Arestare.—Teatrale. — Timpul.—Apele Dunărei Brăila, 24.—Cu toate că as­­tă­zi America a adus scăderea prețurilor, piața cerealelor a ră­mas fermă. Prețurile sunt ace­leași. Cererea pentru porumb a fost foarte mare, trebuind să se complecteze mai multe vapoare aflate sub încărcare. La obor, din contră, astă­zi nu a fost nici o animație, căci nu au sosit cereale din județ. Prețul porumbului nou se menține ne­schimbat la obor. — Eli s’a judecat la tribunal sect. 11-a, procesul intentat de d. Simionescu, directorul zia­rului «Orizontul Brăilei», în con­tra d-lui Antinescu, ajutor de primar, pentru calomnie. Tribu­nalul a achitat pe d. Antinescu. — Poliția a arestat astă-noapte pe femeea Mița Covaci și pe complicii ei Vasile Radu și Ni­­colae Constantin, autorii crimei comisă ieri dimineață asupra muncitorului Ștefan Dumitru, fapt despre care v’am telegrafist ieri. — Un furt de bani s’a comis azi noapte la d. Copi­tanovici. Poliția a arestat pe servitoarea Anastasia Apostol, autoarea fur­tului. — In curând celebra tragedi­ană din Berlin, Agnes Sorina, va juca la teatrul «Rally» drama «Nora». — Timpul e frumos, senin și cald. — Apele Dunărei cresc. Sinucidere.—Întruniri po­litice Buzea, 24.—Un soldat, ordo­nanță a d-lui colonel Ștefănescu, comandantul reg. 7 artilerie de aici, disperat că a fost trecut la fr­ont, s-a împușcat în tâmpla dreaptă. Transportat la spitalul militar, d. dr. Constantinescu a reușit să-i extragă glontele din cap, ast­fel că sunt speranțe de scăpare.­­ Astă­ seară, la orele 8 și jum., atât conservatorii cât și liberalii din localitate vor ține întruniri publice, în vederea ale­gerea de mâine a unui deputat la colegiul II de Buzeu. Conser­vatorii se vor întruni în sala de la otel «Moldavia», iar liberalii la «Filip Beraru». In întrunirea conservatoare vor vorbi d-nii Alex. Marghiloman, ministru de externe ; Emil Theo­dor, primar și alții; la întruni­rea liberală vor lua cuvîntul d-nii P. S. Aurelian, Spiru Haret, Vasile G. Morțun și Diamandy. menea va fi întâmpinat de toate­le, cea mai mare parte din mi­niștrii actuali, afară de d. Ivan­­d­off și Toncefîf. Desm­ințtre Berlin, 23. (A. N­.) Norddeutsce Zeitung, desminte știrea vieneză a ziarului Tagblatt după care se fac Sforțări pentru a se împedica o vizită a președintelui Krueger la Viena și la Roma. Această știre este, întru­cât privește pe Germania, absolut falsă. EVENIMENTELE din CHINA Expediția din Kalgan Peking. 23. (A. R.) «Agenția Reuter». Este inexactă știrea că expediția din Kalgan, care s’a îna­poiat la Peking, ar fi fost în­vinsă. Expediția a constatat că locotenentul englez Wales Jones a fost asasinat de asemenea din ordinul unui funcționar superior al districtului. Din Străinătate Boala Țarului Livadia, 23. (A. R.) Sănătatea Țarului este foarte satisfăcătoare. Temperatura și pulsul sunt nor­male. Discursul Tronului Londra, 23. (A. R.) Discur­sul Tronului spune că Parla­mentul a fost convocat în sesiu­ne extra-ordinară, pentru a vota creditele devenite necesare în urma operațiunilor din Africa de sud și din China. Regina nu se va rosti asupra celor­lalte a­­faceri, meritând atențiunea Par­lamentului, de­cât în sesiunea ordinară. Sporirea flotei Paris, 23. (A. R) Senatul a reluat discuția proiectului pentru sporirea flotei. D. Lanessan, mi­nistrul marinei, susține proiectul El zice că guvernul, prezintând acest proiect, n’a fost animat de nici un gând agresiv contra vre­unei puteri. El a ascultat numai de dorința de a asigura securitatea Franței. Ministrul susține utilitatea diferitelor ge­nuri de vase și dovedește ne­cesitatea cuirasatelor. D. La­nessan adaugă că comparația în­tre cuirasatele străine și franceze a fost în folosul acestor din ur­mă. El termină zicend : Suntem o democrație care nu cerem de­cât să trăim în pace cu popoa­rele vecine și vom fi destul de mari pentru ca nimeni să nu gân­dească să ne atace. (Aplause). Discuția generală este închisă. Proectul d­e amnistie Paris, 23. (A. R.) Camera a discutat proiectul de amnistie ; d. Drumont a cerut amnistia ge­nerală, cu deosebire pentru d-nii Guerin, Deroulede, Habert, (miș­care). D. Lares zice că guver­nul caută numai să împedice u­­nele procese jenante ; el se re­proșează de a exclude pe con­damnații politici din amnistie ; el zice că afacerea care domină totul este afacerea Dreyfus. Pro­­ectul de amnistie va lua lui Dreyfus mijloacele de a dovedi nevinovăția sa. Dacă este vino­vat el nu trebuia grațiat. (între­ruperi sgomotoase). Oratorul respinge amnistia care pune la adăpost un mișel ca Esterhazy și lasă sub lovitura unei bănueli ofițeri stimați ca Picquart. (A­­plause sgomotoase). D. de Ribére cere, într’un scop de liniștire, ca amnistia să fie generală și ca o excepție să fie făcută numai pentru trădare, (câte­va aplause). Oratorul cere guvernului să prezinte un pro­iect în acest sens. D. Waldeck-Rousseau răspun­de că n’a propus amnistia ple­nară pentru a nu expune țara la nouă agitații. Acei pentru cari se cere amnistia au tot­deauna amenințarea pe buze. (Aplause repetate). Propunerea de Ribere este respinsă prin 311 voturi contra 232. Votarea adresei Londra. 23. (A. R.) Camera lorzilor a adoptat adresa de răs­puns la mesagiul regal. Lordul Salisbury a declarat că independența nu poate fi redată republicelor lebere. Guvernul este gata să le dea autonomia până ce vor fi mature pentru inde­pendență. In ceea­ ce privește China, lor­dul Salisbury zice că concertul european există și el va duce la bune rezultate. Serviciul militar de doui ani Paris, 23. [A. R.) «La Liberté» zice că pretenția de a impune mini­strului de războiü serviciul mili­tar de doui ani va indispune pe Rusia ; adoptarea unei legi în acest sens ar avea ca urmare de­nunțarea alianței franco-ruse din partea Rusiei, care a făcut deja de mai multe ori observații a­­micale dar foarte stăruitoare. De data asta, zice «Libert­é», lucru­rile ar putea lua altă fază și ră­ceala evidentă a raporturilor fran­co-ruse ar putea aduce o rup­tură. 1‘ol­lica de naționalitate a guvernului maghiar Budapesta, 23. [A. R.­ D. Szell, ministru-președinte, a declarat în cursul discuției generale a bud­getului, că politica sa cu privire la naționalități este bazată pe principiul de a se menține intact caracterul național al Statului un­gar și de a trata toate naționa­litățile cu un spirit de conciliare și de imparțialitate, dar de a com­bate cu energie sforțările îndrep­tate contra ideei unui stat națio­nal ungar. Se poate deja cons­tata succesul acestei politice, căci șovinștii români nu mai consi­deră ca oportun de a face dis­cursuri conaționalilor în contra Statului ungar. (Aplause). Luarea în considerare a budgetului este votată cu o mare majoritate. Criza ministerială Sofia, 23. (A. B.) In scopul de a se evita dizolvarea Camerei,Prin­țul a însărcinat pe d. Radosla­­voff, care dispune de majoritate în Sobranie, cu formarea unui cabinet care va cuprinde, zice­ Telegramele particulare ale ziarului Universul din ediția de aseară pentru provincie Krueger în Olanda Berlin, 24.—Despre recepțiu­­nea entusiastă a lui Krueger va mai comunic următoarele amănunte complimentare : Celele mai entusiaste ovații s’au­ făcut pe linia Colonia— frontieră, la gările Düsseldorf, Oberhausen și Arnheim. La aceste gări trenul a suferit mici întârzieri din cauza îm­­bulzelei publicului. La gara Zevaaren, frontiera Olandei, Krueger a fost în­­tîmpinat, în afară de trimisul special al Reginei, și de au­toritățile locale și de consulul Transvaalului în Amsterdam. La discursurile călduroase de felicitare ce i s-au­ adresat, Krueger a răspuns că Olanda, patria-mumă a boerilor, a fost pururea țara dreptății și că speră că de aici va porni ar­­bitragiul ce va putea salva pe boeri. La Haga a sosit la 3.50. Precum v’am telegrafiat, mul­țimea era enormă și ovațiu­nile grandioase. I s’a făcut o primire oficială; toate auto­ritățile, aproape toți deputații și senatorii, toate societățile locale cu steagurile lor, comi­tetul hoerofil de recepțiune, etc., se aflau­ la gară formând o masă compactă, prin care abia putea străbate bătrânul președinte. De la palatul re­gal n’a fost nimeni la gară, căci regina trimisese un ofi­țer superior la Zevaaren spre a saluta pe Krueger. Gara e splendid împodobită cu steaguri olandeze, trans­­vaaliene și orangiste, întreg orașul e splendid pavoazat. La discursul președintelui comitetului hoerofil, Krueger a răspuns foarte emoționat, dar cu o voce pătrunzătoare, că are încredere în influența poporului olandez și că speră în ajutorul lui, care va aduce triumful dreptăței. Crede că ziua dreptății nu este departe și că întreg poporul olandez­­ se va uni cu el spre a înde­plini opera libertății. Curând după descinderea lui Krueger la Hotel des în­des, el a fost vizitat de mai mulți miniștri, afară de pri­mul - m­i­n­i­st­r­u Pierson și de ministrul de externe Beaufort, cu cari s’a întreținut mai multă vreme. Krueger a mai primit și pe câți­va membrii distinși ai parlamentului. Un nou stat al boerilor Londra, 24.— Un personagiu englez, sus pus în lumea poli­tică, a declarat corespondenții lui ziarului «Leipziger Tag­blatt», că Englitera va consimți ca boerii să înființeze republici în nordul Transvaalului, cu s­ngura condiție ca Krueger să declare supunere Englitezei. Un bulgar delapidator arestat Viena, 24.— Poliția a ares­tat azi pe un bulgar, anume Constantin Capusa, care, în calitate de diriginte al biu­­roului caligrafic «Minerva», a delapidat o sumă de 32.000 coroane din cauțiunile depuse de subalternii săi. Epidemie gravă în Spania Paris. 24. — Din Madrid se telegrafiază, că în provincia Murcia­­ s’au produs 4040 ca­zuri de trichinosă. Până acum sunt trei morți și 20 persoane pe moarte. Tentativă­­ la crimă.—Moarte subită. — Hoție. — Ntăuiători sub pază.—Sanitară Iași. 24.—Poliția de siguranță a prins erî pe Ananie Pampareu, vestit hoț de cai, care de cât­va timp face cele mai îndrăznețe hoții în orașul și în județul nostru. Un tovarăș al seu, iarăși pri­mejdios hoți numit loan An­­inie, fiind aseară zărit de sergentul polițienesc Capmari Ioan, a fost somat să se predea. Drept ori­ce răspuns, hoțul a rupt-o la goană fugind până la câmpul Bahluiu­­lui, de lângă Socola. Ajuns aci, hoțul, vezând că sergentul se apropie, scoate un revolver și, îndreptându-l asupra agentului polițienesc, încearcă să tragă foc. Norocul însă a fost că în acea clipă au apărut și alți polițiști, cari, punând mâna pe criminal, l-au dezarmat, înaintându-l po­liției.­­ Cunoscuta proprietară Ca­­linca Fotino, din str. Butu, a murit în mod subit, aseară, pe­­când se afla în casă. — Agenții poliției au arestat pe servitorul Constantin Pan­­descu,care,spărgând pivnița d-lui Dim. Rosetti, a furat o mulțime de sticle cu vin. — Din ordinul serviciului sa­nitar s’a pus sub pază medicală un num­er de 90 de masculi so­siți din Bucovina fabricei de conserve din localitate. Incendii. —­­prestare» — Mal­trata ce Galați, 24.—Astă-noapte, a is­­­­bucnit un incendiu la spitalul israelit din localitate. Focul a provenit de la o sobă din ca­mera mortuară. Au fost distruse niște atenante. Pagubele se urcă la 2500 lei.­­ De asemenea, în comuna Foltești, un incendiu a consumat proprietatea locuitorului lui'gu Buze. Pagubele se urcă la 2500 lei. Se crede că focul a fost pus de dușmani. — Individul Iosif Benioke, in­­troducându-se în locuința lui Leon Schwartz, Fa prădat. El a fost arestat. — Hie Radu, în urma unei certe provenită din niște cauze necunoscute, a maltratat groaz­nic pe fata Maria Stamatiade. El a fost arestat. Româncă trecută în Paris la catolicism—A. S. l­. Princi­pele Ferdinand la vînătoare. —Arestare.— Evadare.— Dis­pariție.—Bandă de hoți prinsă Iași. 24.—Aici a produs o e­­normă senzație știrea că o dom­nișoară din înalta societate eșană, descedentă a unei familii dom­nitoare, și care se află actual­mente la Paris, ar fi cedat stă­ruințelor maicelor și ar fi tre­cut la catolicism, hotărându-se să se căliv­rească. Familia a in­tervenit l­a Șal, opunându-se e­­""^tergic la‘•a ceasta. — A. S. R. Principele Fer­dinand sosește mâine dimineață la orele 6 și 10 m. în gara Vas­lui. Gara este frumos împodo­bită pentru această ocasie. Un regiment de infanterie va face onorurile cuvenite. De ase­autoritățile. După­ ce va lua dejunul, va porni cu un tren special la Bâr­­zești. Apoi va merge călare la mo­șia Buda Rafaila, unde va lua parte la vînătoare. — Poliția de aici a arestat pe 7 țigani ruși suspecți. — Criminalul Petre Dobrin a evadat de sub paza jandarmilor, din comuna Ciulnița. — Elevul Mihail Bazgan a dis­părut în mod misterios de la lo­cuința părinților săi din comuna Cotnari. S’au început urmăriri pentru aflarea lui. — Autoritățile din Suceava au arestat o bandă de hoți care s’a dovedit că a comis nenumărate furturi în județul Iași. Executarea unui ucigaș Berlin. 24.—Ucigașul Goen­­ezi a fost executat azi dimi­neață. Acum doui ani Goenezi, o­­riginar­­ din Ungaria, a ucis pe soții Kutschera din Berlin, jefuindu - de întreaga lor a­­vere. Apoi criminalul a fugit în America. In urma intervenției diplo­matice a Germaniei, el a fost extrădat de către Statele­ Unite, judecat în Berlin și condamnat la moarte. El a fă­cut recurs și apoi a cerut de la împărat grațiere, dar fiind respins, sentința de condam­nare la moarte s-a executat azi dimineață. Trupele americane părăsesc China Londra. 24. — In insulele Filipine situația devenind extrem de gravă pentru Statele­ Unite în urma bi­ruințelor repurtate de trupele revoluționare de sub comanda lui Agri­­naldo, guvernul Statelor Unite a dat ordin trupe­lor americane din Peking, care păzesc legațiunea Statelor­ Unite, să plece imediat spre Filipine. Krueger primit de Regina Olandei Berlin, 24.—Krueger a fost primit azi, înainte de amiazi, în audiență privată de către regina Wilhelmina. O trăsură de gală a Curții a condus pe Krueger la palat în mijlocul unor ovațiuni ne­mai­pomenit de entusiaste a zecilor de mii de suflete ce staționau­ de la Hotel des în­des și până la Palat. Garda palatului a făcut o­­norurile cuvenite. Entusias­­mul era atât de mare, în­cât la un moment dat mulțimea a început să cânte imnul trans­­vaalian. Regina a primit în mod foarte afectuos pe Krueger, care­­ a sărutat mâna de trei ori. Timp de câte­va secunde Regina a strîns de mână pe Krueger, fără a putea vorbi de emoțiune. La plecare, Regina a săru­tat fruntea lui Krueger. Audiența, la care n’a asis­tat ministrul de externe, a durat aproape 40 minute. In timpul acesta s’au făcut niște demonstrații indescriptibile în fața Palatului. Krueger a ieșit cu lacrimi în ochi de la palat și aproape un sfert de oră a fost nevoit să stea cu trăsura de gală a Curții în mijlocul unei mul­țimi imense. La un moment dat mulțimea voia să desha­­me caii spre a-l duce pe Kru­eger în triumf până la oțel are o iminentă remaniere a ca­binetului ungar. De astă dată se spune că d. Horonszky, președintele fostu­lui partid național (apponyist), care a fuzionat cu partidul gu­vernamental, va fi numit mi­nistru de interne, spre a di­­rigia viitoarele alegeri legisla­tive, cari se vor face la pimă­­vară. Cum însă de la formarea ac­tualului cabinet Széli, adică de acum doui ani, mereu se vor­bește despre remaniare, e fi­resc că știrea de acum e pri­mită cu oare­care rezervă. Plecarea Curiei chineze Londra, 24.— «Sini»darii» anunță că, în urma stăru­ințelor prințului Ciang­ek­­­un­g, Curtea chineză se pregătește a-și muta re­ședința i­e In Singuri fu la Wu­­eiang. Pacea cu China imposibilă Londra. 24. — Morning Post are știri «lui Seeking, cari afirmă că streinii ce lo­­cuesc in China, nu cred în posibilitatea păcei. Din potrivă, toate semnele a­­rată că la primăvară os­tilitățile vor reîncepe cu mai multă înverșunare. Spre a impune pacea, nu există de­cât o singură so­luție, anume împărțirea Chinei. Elementele culte ale chi­­nezilor cred că pacea este imposibilă fără reintrona­­rea împăratului Ituuang- Lu. Congresul africanderilor Londra, 24.­Olandezii din Cupland, numiți a­frica li­deri, s’aui întrunit ieri in congres. In orașul Wor­cester. La acest congres a fi participat 3000 de de­legați reprezintând toate orașele și satele unde io­­cuiesc afrikanderii. Guvernatorul ill­line­z, temându-se de izbucni­rea revoluției, a luat în­tinse­­ nesuri de siguran­ță, postând opt mii de sol­dați cu tunuri pe dealu­rile cari domină orașul. Congresul a decurs­ în cea mai perfectă liniște. Toți oratorii au veștejit cruzimile trupelor engle­ze in Transvaal. S’a votat cu unanimi­tate și in mijlocul unor manifestații enorme o moțiune prin care se cere sfirșirea războiului, ac­­centuăndu - se că numai independența republice­lor sud - africane va asi­gura pacea: N. Barbu 60 ani, Ioan Chiriac Petre 7 zile, Eftimița Chiriac Petre 7 zile, Solomon Emel 49 ani, Maria Gheorghe Matei­­­an, Gheorghe Ni­­culae D. Marinescu 7 luni, Teodora Elena Alexandrescu 5 zile, Ana Ion Balei 45 ani, Petruțu M. Barbu 2 ani, Gheorghe C-tin­­isopol n. m., Maria T. Ion 1 oră, Ioana T. loan 1 oră, Iuliu Ștefan Stănescu n. m., Mirc­ea C. Deidebio 6 ani, Zambul Mircus Maer 4 jum. ani, Ioan C. Mateescu 2 supse , Rebeca Svabo 15 luni, Iancu Haim­ 77 ani, Ralița Dobrescu 85 ani. Mărirea veniturilor Agenția Universală Italiană din strada Regală No. 11, numirește ve­niturile d-lor posesori de Bani și Bonuri plasăndule Gratis fără nici o cheltuială, pe hypoteci sigure pe moșii sau case, cu dobândă a­­vantagioasă. -București-Telefon. 3060 Ulti­mi­a or fi Telegramele particulare ale zia­rului «Universul» — sosite în timpul nopței — Papa și pelerinii italieni Roma, 24.—Papa Leo XIII s’a îndreptat pe deplin din in­dispoziția în care se afla în cele două zile din urmă, așa că azi a putut primi nume­roși pelerini italieni în cate­drala Sf. Petru. Pelerinii au aclamat cu en­­tusiasm pe Papa, care i-a bine­­cuvîntat. Leo XIII de­și are un aer foarte obosit, ’totuși privirile­­ n’au pierdut nimic din vivacitatea lor. Cestiunea păcei cu China Roma, 24. — «Tribuna» pu­blică un interview al corespon­dentului său­ special din Tokio cu noul ministru de externe al Japoniei, care a declarat că are cuvinte de a crede că în­cheierea păcei cu China este iminentă. Incendiul de la arsenalul din Cherbourg Paris, 24.— Astă-noapte un incendiu amenințător a iz­bucnit la arsenalul flotei de războiu din Cherbourg. Deși incendiul a fost mult favori­zat de vîntul de Nord, totuși cu mare greutate a putut­­ fi localizat. Până în acest moment lip­sesc amănunte mai complecte. Arestarea unui căpitan falsificator Viena, 24. — Produce mare sensație prin cercurile mili­tare de aici vestea sosită din Budapesta, că un căpitan de artilerie, anume Iulius, a fost arestat de comenduirea pieții pentru falsificări de polițe. Remaniare ministerială în Ungaria Viena. 24.—Din nou a în­ceput să circule zgomotul desa G­RATIS la Roma, la Veneția și la Viena A se citi anunțul în pag. IV-a FRESA ROMÂNA Adevărul publică în loc de re­vistă un interview pe care zice că Fa avut cu un marcant personagiu­ conservator, asupra chestiei ce cre­de guvernul despre situația politică, precum și asupra raporturilor dintre M. S. Regele și d. Dim. Sturdza. Apărarea Națională revine asupra pasagiilor din Mesagiul re­gal despre aparatul nostru adminis­trativ și zice că acesta, de sus până jos este, prea pestriț, prea costisi­tor, și în care ne-am încurcat atât de mult, în­cât nu mai putem eși din el, sub forma în care se află. Constituționalul ocupându-se cu interpelarea d-lui deputat G. Pa­­lade, zice că prin aceasta liberalii au comis o greșeală de prevedere, căci dacă erau mai prevăzători, ei așteptau discuția Mesagrului și apoi interpelau guvernul asupra pretin­selor torturi de la R.­Sărat. Drapelul se ocupă cu interpe­larea d-lui deputat G. Palade și zice că în urma declarațiunilor gu­vernului, partidul național liberal are imperioasa datorie de a reda terți starea legală și morală. Epoca ocupându-se cu desvolta­rea interpelărea d-lui deputat G. Pa­lade asupra exceselor de la R.­Să­rat, și cu răspunsurile guvernului, trage conclusiunea că atât d. mi­nistru Maiorescu, cât și d. ministru general Lahovary, au dobândit un strălucit succes, des subliniat de a­­plausele Adunării. L’Indépendance roumaine vorbind despre interpelarea d-lui deputat G. Pallade asupra esceselor de la R.­Sărat zice că chestia aceas­ta nu numai că nu s’a închis, ci este mai arzătoare ca tot­d’a­una. La Bonniamé făcând o scurtă dare de seamă asupra ședinței de ero a Camerei, analizează interpela­rea d-lui Palade, pe care o califică de comică, precum și declarațiile guvernului, despre care zice că au spulberat toate învinuirile aduse. Secolul XX zice că dovada ne­tăgăduită cum că era momentul ca liberalii să treacă dintr’o fază de rezervă și de expectativă în arta de acțiune, este avântul ce a deșteptat în sufletul tuturor intrarea sa în lup­tă, este reînvierea speranțelor în viitor pentru țară. Timpul vorbind despre călătoria lui Krueger în Europa, zice că a­­ceasta poate să aibă o oare­care în­­rîurire asupra decisiunilor guver­nului englez ; în genere însă causa boerilor­­ a suferit o amară decepți­­une cu prilejul călătoriei în Europa a președintelui lor. Voința Naționalii analizează cu deamenuntul interpelarea d-lui deputat G. Palade asupra esceselor de la R.­Sărat și ajunge la concluzia că declarațiile guvernului sunt fără precedent și că toată suflarea ro­mânească trebue să se ridice con­tra lor. Presa din provincie Evenimentul (Iași) zice că ori­cât de grea și dureroasă va fi ope­ra «dăreî îndărăt» cu cheltuelile, fie­care trebue să fie pătruns de adîn­cul înțeles al vorbelor Suveranului nostru prudent . Să ne reculegem. Iliberalul (Iași) zice că cele trei mari reforme pe cari le preconisea­­ză partidul liberal și adecă: votul universal, împroprietărirea tuturor sătenilor și înființarea tuturor in­dustriilor de cari avem nevoie, vor ridica România din starea disperată în care se află. Galații zice că atenția ce o dă el industriei gălățene se va manifesta în curând într’o mișcare profundă de care va depinde sau desvoltarea industriei pe viitor, sau poate stag­narea ei, pentru ca apoi să decadă cu desăvârșire. Presa de peste munți Tribuna (Sibiu) făcând o com­parație între Români și Maghiari, zice că aceștia din urmă sacrifică mai mult pentru idealul lor națio­nal, pe când noi Românii ne entu­­siasmăm fără a face sacrificii. En­­tusiasmul fără de sacrificii, excla­mă confratele nostru de peste munți , ca și ochiul de sticlă , n’are via­ța, n’are lumină! Gazeta Transilvaniei (Bra­șov) aruncând o privire asupra si­­tuațiunei interioare a monarhiei au­­stro-ungare, zice că este iarăși o pauză, care nu știe prin ce se va întrerupe, printr’un «allegro vivace» al unirei Cehilor obstructionist­ ori printr’un concert de puputri ale ger­manilor sub conducerea lui Wolff. ,Universul Literar, care va" apare mâine Dumine­că, va coprinde pe lângă o ma­terie bogată, variată și intere­santă, două frumoase ilustrații colorate și adecă : «Sosirea pre­ședintelui Krueger la Marsilia» și «Regina Portugaliei salvând viața a doui naufragiați lângă Li­sabona». «Universul Literar» se vinde cu 10 bani în toată țara. SPECTACOLE Teatrul Național.—Astă-seară Sâmbătă 25 Noembrie, la orele 8 și jum. seara, se va reprezintă pentru prima oară «Ginerele d-lui prefect» comedie în 3 acte de Blumenthal, localizată de d. P. Gusty. Teatrul Boulevard.—Astă­zi și în fie­care seară reprezentație cu program variat: Lice­ul V­va Th. Sidoli.—Azi și în fie­care seară reprezintații va­riate. Născuți și Morți — Pe ziua de 24 Noembrie — Născuți 29. Morți 23 adică : Vasile Câmpeanu 73 ani, Pamfil Matorel 37 ani, Elena Constatin Drăghici 1 an și 6 luni, G. Ghinceanu 32 ani, Floarea AVIS Spre înlesnirea publicului am deschis un Depozit de Petrol IN Strada Bradului No. 27 unde se vinde petrol cu decalitru și mn Bidoane a 15 kgf., marfă calitate superioară, provenită din fabrica noastră și cu pre­țurile cele mai avanta­joase. „Steaua Română“ Societate­a nou. pentru industria Petroleului D. C. I. MAROLESCU de la Facultatea din Paris — FOST MEDIC DE SPITALE — S’a mutat în strada Șli»*bej-Vodă No. I iI» Consultații pentru boalele in­terne și de copii de la orele 1 —3 p. m. 3051 ImnțT Pentru cel cu puține mijloace Extragerea, PlumMrea Punerea Dinții șr Artificiali Toate fară durer­e LA ORI­CE OR­A A ZILEI în POLICLINICA D-rulu­i BAUBERGEN­ STRADA GENERAL FLORESCU îno. 3 între Hotel Londra și gr. St­. Gheorghe Prețurile Policlinicei sunt cunos­cute ca cele mai mici. 3057 MOHI LE! Htm­ai până la sfintele sărbători Se vinde toată marfa albită in MAGAZINELE I HÖHLE 111 ȘI MISE din strada Fântânei No. 14 (vis-a-vis de catedrala sf. losif) Mare ocaziu­ne SOBE: Belgiene, Germane, Parigine SOBE Germane se vinde ca pretor SOBE foarte reduse, pentru um timp SOBE foarte scurt, (până la 20 Decem­.) SOBE Mașini de bucate,olane,cotul Strada Lipscani No. 5 Lângă Cafeneaua SCHREIBER vis-a-vis de BON­GOUTII Doctorul Vamali Șef de clinică la Facultatea de medicină Specialist in boa­be de stomac și intestine Intorcându-se din Germania unde a urmărit mult timp progresele medicale în specialitate boațelor de stomac și intestine, dă consulta biune dimineața de la 8 — 9 și seara de la 6 — S ore. — CALEA GRIVIȚEI No. 35 — CAPITAL 5 000 -10 000 Se pune într-o afacere deja stabilită ca asociat cunoaște corespondența Ro­mână, germană și comptabilitatea. Pri­mește și un post de încredere depunând suma ca garanție. A se adresa numai în scris Agenției de Publicitate, Carol Schulder, București sub ini­țialele A. 13. 3063 S’a pierdut o brățară de aur cu 5 antice la 12 Noembrie în curtea reposa­­tului Andronescu din str. Popa- Soare. Cine o va fi găsit este rugat a o aduce la poliție sau la d. Hepites la Filaret de unde va primi o recompensă de 100 leî. 3066 3 AVIS De la 1 DECEMBRIE a. c., reîncep Cursurile de zi și de seră atât pentru domni, cât și domnișoare Invetamintul Științelor Comerciale comptabilitate, corespondența, ma­tematica comercială, cursul măr­furilor, stenografia etc. etc., după un sistem apreciat întrunind teoria cu practica. — Cereri prospecte — Durata cursur­ilor de zi, 6 luni, lunar lei 20 și cursu­rile de sear­ă, 3 luni, lunar lei 25. Un curs special de zi gratuit, pentru tinerii lipsiți de mijloace, se ține în sala «Camerei de comerț», înscrieri se fac zilnic până la 29 ale lunei curente la Alex. Genovitz - STRADA CĂLDĂRAR No. 1 -și Strada Viilor, VILLA Dr. PATZELT — Ce»*et» prospecte — 3055 NICOLAE MARZESCU — DENTIST — De la Facultatea din Paris S £ 9"> s­ A. 2>A­xjrr^.rr In CALEA VICTORIEI No. 53 Intrarea prin Pasagiul Român 2998 Moșia Cosleg, județul Prahova, proprietatea asilu­­lui «Elena Oteteleșenu», se aren­dează pa cinci ani, începători de la 26 Octombrie viitor 1901, prin licitațiune orală. Această moșie, cu o întindere aproape de done mii de pogoane arabile și pământul cu to­tul­ roditor, este situată la 10 mi­nute depărtare de gara Valea Călu­gărească și are o moară cu 3 pietre pe apa Teleajenului, case de aren­daș și magazii încăpătoare pentru bucate. Licitațiunea va avea loc Luni 4 Decembrie viitor, la orele 11 și jumătate, din zi, în casele doamnei Irena Câmpineanu, din calea Vic­­toriei No. 145, doritorii pentru a concura la licitațiune, trebue a pre­zintă o garanție de 5 la sută în nu­merar, efecte de ale Statului, scri­suri funciare rurale sau­ urbane Bu­curești. Condițiunile arendate­ se pot ve­dea în toate zilele de lucru la can­celaria administrației asilului, str. Minervei No. 22, de la orele 12—3 din zi. 3043 Doctorul VINES Medic al Sanatoriului Dr. OSCBOWSki­l Consult, de Boale interne pen­tru adulți și copii de la 6—7 p. m. 112 Calea Călărașilor 112 2973 S’a pierdut un cățel rasă Fox-terrier, alb cu coada tăiată, capul jumătate negru, jumătate alb. O dungă neagră d’a­­supra ochiului stâng. Răspunde la numele Tyc. Statura mică, vârsta 7 luni. Va primi o bună recompensă cine o­ va aduce în str. Știrbei-Vodă No. 50, elogiul de sus. Atragem atențiunea a­­supra anumeu­lui «Tea­trul Bulevard» (Sala Eforiei) din pagina IV-a. Dr. Sterie N. Giurca IX PELIKANGASSE 10. VIENA Consultaliunî cu celebritățile medici­­e și cu specialiști de la Facultatea de medicină din Viena. 2774 DOCTOR VELESCU — DENTIST — Fost șef asistent de clinică la Facultatea den­­tistică din Philadelphia (America) întorcându-se din străinătate și reluat orele de consultațiuni"­­­a de la 9 la 12 și de la 2 la 5 în­ strada Ilegală No. IO 3840 ____ " ACADEMIA 11 OM­ANA — De ipa­citărisit — de la 23 Aprilie 1901, pe ter­men de 3 sau 5 ani, casele Academiei, din calea Victoriei No. 49, foste Oteteleșanu, a­­cum închiriate clubului Regal. Doritorii se pot adresa Aca­demiei Române, calea Victo­riei 135 între orele 2—6 p. m. 2969 25 Dr. Mauriciu Levy de la facil­iat«» din Paris Special: Boale interne de femei , faceri Consultaliune de la 1-3 și de la 6­8 -95, STRADA CAROL, 95­ De asemenea fa­ce cunoscut că tratează cu succes boalele secrete, fie cât de vechi, după metodele ele mai nouă. FiflP va un C^­ne rasă daneză, culoarea gri închis, răspunzând la nu­mele de «Omer»,va căpăta o bună recompensă, aducându-l în strada Polonă No. 101. 3067 NOUL MAGAZIN SPECIAL de Broderie, Desemn și Lucruri de Mână București, Strada Doamnei, 21 Tot felul de Furnituri pentru Brodat Se desemnează, brodează și mon­tează ori­ce lucruri de mână cu prețuri foarte moderate. — ANNA FISCHER — 3041 KTharalamb Membru al Societatea de Sifîligrafie din Paria BOALE de PIELE și VENERICE BOALELE PERULUI de la 2 la 5 p. m. 3, Strada Renaștere?, 3 HOTEL CENTRAL HOTEL PENTRU FAMILII­­ B­UCUREȘTI — Cheiul Dâmboviței, în fața Palatului de Justiție De la 26 Octombrie, trecând sub direcțiunea fraților Ilie și Nicola­e Bolonași. Se anunță onor, clientelă și d-nii voiajori că la acest hotel vor găsi confortul modern, servi­ciul prompt, curățenia exem­plară, administrația conștiincioasă, și prețuri scăzute, după timpul de față. Tramvaiul la poarta hotelului. Sublio­lor­ie Harris Nu mai va fi păr­ănlt> ! In 4 aplicațiuni dă culoarea june­­tei de la blond până la cel mai frumos negru. Flaconul mare 4 lei. Dublu 7 lei. Depou la C. Beer­coafor, București, Calea Victoriei No. 70. De arendat — De la Aprilie 1903 — Moșia Vitanu cu lunca și viile după dînsa lângâ Penitenciarul Vă­cărești. Noul arendaș se va face ală­­turile din toamna anului 1901. A se adresa la proprietară. Eca­therina Vorcas. 30 Scaune. 3029 IMPORTANT pentru Doamne și R-spre Sub-semnatul retrăgându-se de la Magazinul de Luvru, (București), unde un timp îndelungat a­­ fost m­aistru-șef al raionului de confec­­țiuni pentru dame, a înființat pe contul silii propriu UR SALON SPECIAL pentru tot felul de confecțiuni, ca: Jacquete, Pellerine, Rondonii etc., etc. Un mare asortiment de t>I­ snari stofe fine și moderne, precum și o mare colecțiune de jurnale cu cele mai noni modeluri noui pentru se­­son stă tot­dea­una la dispoziția onor. clientele. Croiala cea mai elegantă garantată — Prețuri foarte modeste — B. FROIMOV in STR. NOVA Ho. 10, vis-a-vis de hole! Capsa 3069 CA RECLAMA CEAI Fines! Ceylon Ultim­? recoltă Pachetul de 110 grame Lei 1.50 Ii. DI A filinoY f I. mun — Strada Romană No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de ju­mătate din prețurile obicinuite, adică 2­1.50 b. vizita la domiciliul bolnavilor, 1 I. 50b. consultația. Tratament­ul boațelor de stomac după metodele cele mai noi. (Onorariul se achită In parte după fie­care vizită sau consultație). 3052 pentru: MÂNUȘI PERRIN GRAND PRIX Expoziția 1900 Singurul Depozit IN ROMANIA Au Bon Goet 8, STR. LIPSCANI, 8 BUCURESCI lănușie se viM cu prețurile din Paris Chiufib­nu speciale pentr­« com­and­ele en gros Clientela noastră Română crescând fără încetare, am creat un depozit pentru mănușile nostre în marile magazine Don Bnah unde se găsesc cu prețurile din Paris fabricatele jDual UUIH noastre cele mai bune. ^Scopul nostru e ast­fel reatisat odată mai mult, vîn­­­­zarea fiind directă de la Prodirecttor la Consumator !-TOATE MÂNUȘILE NOASTRE SUNT GARANTATE -> Numai câte­va zile se vor găsi de vînzare: 1 MÂNUȘI AT­ALA, 3 nasturi cu presiune .... 2.95 ! > » ’ BIBIN­TZ Moustre cu 4 nasturi .... 2.50 ■­­ » JEANE D'ARC chevreaux extra, on 3 nasturi 4.25 ' ! Câte­ șî trete feluri ALBE, NEGRE și CULORI Tariful și carta culorilor se trimit franco „LA ALBINA”

Next