Universul, septembrie 1901 (Anul 19, nr. 237-266)

1901-09-26 / nr. 262

INSTITUTUL DE BǍIEJI OILITXTGXT?- FOjoIa. Fondat în anul 1891 50, Calea I’lorucî, Bucureși! Directori proprietari: I. CUXCIU și G. POPA Profesori la Liceul «Lazăr» Director de studii G. C. DIîRGU Profesor la liceul Lazăr, fost direc­tor al Liceului Modern,dejun­at Cursuri primare, comerci­ale și liceale complecte. Elevi Interni, semi-interni și externi. Cartier hiigienic, corp de clădire anu­me construit, perfectă Mate de curățenie­, consulate oficial prin numeroase rapoa­rte elogioase. îngrijire părintească, su­praveghere severii. Prin conștiincioasa munci a direcția irei, încrederea onor­ părinți și autorități școlare, cum si numeral elevilor,au fost in continuă creștere in timp de 7 ani. In Iunie, curentul an școlar, comisia ni­e examinatoare au­ promovat numai în cursul liceal peste 110 elevi, ci­fră la care n’ajuns nici unul din cele­­l’alte institute de bieți,la ci. ViI.comi­­siunea, delegată in scopul de a exercita controlul suprem în învăță­mintul privat, a declarat, din lii elevi presentați,9 pro­movați si 4 coleg. număr de asemenea neatins de ecle­ iație scoase de bieți. In vederea instructiunei din ce în ce mai solidă. Direcțiunea n'a cruțat nici tur sacrificiu: pentru anul școlar 1901— 1902, la lista corpului didactic, distins și bine apreciat al institutului, a adăugat n­ouă profesori. Însărcinând in același timp cu controlul general al studiilor un director special, pe d. profesor DI. C. DRAGU­, cunoscutul fost director al li­ceului «Modern». Universul In provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 23 Septembrie — Buze și Incendiul din str. Carol. — Sâmbătă, pe la orele 7 și luni. seara, s’au aprins casele d-nei Tătaru,iu, situate în str. Carol. Ele erau vechi și aproape ruinate. Sosind pompierii, pentru a salva proprietățile vecine, au trebuit ca târnăcoapele să dărîme aceste case, localizând ast­fel incendiul după o muncă de o oră. A ars mobila din­tre o­dae ; restul lucrărilor au fost scoase afară Focul a provenit din explozia li­nei kunos. Pagubele nu sunt mari. Marț, înscrierile încep de la 15 Au­gust. Informațiuni se dau clar de acum. Prospecte la cerere. INSTITUTUL M­ODERN d­­e B­ă­­i­ț­i AL PROFESORILOR ASOCIAȚI ■190, Calea Victoriei, București Piiillists elevi externi de la lei 250 „ interni „ „ „ 750 ANUAL 4007 Ouster Io Filosofii etc. și profesoară licențiată, cu do­miciliul ia sat, primesc băeți și fete în gazdă. Se predau toate­­ limbile moderne și clasice, științele etc., piano, vioară, muzica vocală, con­versație în ori­ce limbă , creșterea bună, părintească. Adresa la Administrație. gsEBg&gsasBgasBgga 3996 Anemia (lipsa sîngelui), Clo­­rosa (paloarea feței). Debilita­tea generală, sleirea nervoasă,­­ se vindecă în cel mai scurt timp cu Ilempier-Steani­. Acest preparat e unul dintre cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, mărește greu­tatea corpului, redă pofta de mâncare pierdută. Se găsește la farmaciile și drogueriile din țară, sau direct la farmacia î­­teanu, R.­Sărat. Flaconul 4 leî. Dr. HAEALAMB Membru al Societăței de Sif­logra­­fie din Paris BOALE DE PIELE ȘI VENERICE — Roatele Penului — Și-a reluat consultațiunile de la 2 la 5 după amiaza 3,—Strada Izenastei­ cl.— 3­3998 Casa­ de sănătate 51, Str. Teilor, 51 dirijată de d­rul SAABNER-TUDURI Se caută boaiele : Interne, Chirurgicale, Ner­voase și Chromice la bărbați, femei și copii, precum și Faceri și boalele de femei Se poate chema ori­ce medic, chirurg sau manios Se primesc cuiuță, întreținere, medic și me­dicamente. Pentru pensiuni lunare prețuri moderate 4014 Br. A. Marcel — Medic al spitalului Caritas — Special în boabe de Sto­mac și ludcstrie Fost asistent la clinica specială de boale de stomac a d-ruluri Boos din Berlin. S’a reîntors In Capitală Calea Călărașilor, 64. Consult. 2­4 M.Fain Vis-te-vis de Pa­sUut Re­gat, SlHcurești Primul magazin de Pălării bărbătești Specialitate de Canotiere pentru Dame Singurul depozitar pentru România Pudră de toaletă — fără bioală — Efectele ei sunt senza­ționale Vindecarea sigură pentru si­filis și boale secrete Dr. Eracli Stema Medic al Eforiei Spitalelor civile Asistent benevol la facultate, la cur­sul de boale interne al d-lui dr. I. Thoma Thomescu Specialist: BOALE INTERNE (piept, sto­mac, rinichi) de femei și copii Cosultați­uni de la orele 10—12 și 4—0 Calea Rahovei 80’ miíingF D-rulsiT RAI­BERGER STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 intre h­otel de Londra și grădina Sf. Gheorghe. Consultațiiuiî a 1 frâne: Pentru cei cu mai puține mijloace LA ORI­ CE OUA A ZU.E5 Se caută toate boiile, în spe­cial boale de femei și copii. Trai amețit, special pentru boalele lumești Craiova Atentat cu revol­verul.—Ispas Staicovici, lucrător de pavaje, cu domiciliul în str. Justiției, luindu­se la ceartă cu fratele său Blasiu Staicovici, acesta din urmă a scos un revolver și a voit să tragă asu­pra ce­lui din lemn, dar a fost oprit la timp de­ către o a treia persoană,, care cunoștea de mai ’nainte relele intenții ale lui Blajin. Poliția deține ca atentator. Duel cu securea.­Locuitorul Iancu Dumitrescu, din str. Cuza- Vodă, având aseară o ceartă de fa­milie cu cumnata sa Rița O­trescu, aceasta a pus mâna pe o secure și a tras una în pieptul cumnatului sini de Fa trântit jos. Norocul a fost că securea nu prea tăia și lancu Dumitrescu era gros îmbrăcat. Femeea a fost dusă la secție pen­tru a fi anchetată. Alegerea baroului avoca­ților.­­Astă­zi, avocații locali în­­trunindu-se în localul palatului de justiție, au procedat la alegerea con­siliului de disciplină al baroului a­­vocaților din Craiova. Au votat 46 de avocați. Au în­trunit: Al. Nicolaid, 14 voturi; A. Belohian, 31; At. Marinescu, 9; M. Cristescu, 9; I. Tulpeanu, 19; N. M. Viișoreanu, 14 ; G. I. Pessicu, 30 ; G. Stăncescu, 1 . P. Ghineioiu­­ și J. Chinlescu, 1 .—decan a fost ales d. A. Betolvan, iar membri d-niî G. I. Pessicu și Iuniu Tîl­peanu. Ug’olin. Focșani îngrozitoarea crimă a unui elev.—­După cum v’am telegrafist, o crimă îngrozitoare s’a comis as­tăzi pe la­ orele 7 p. m. Iată cum stau faptele : Elevul Căliănescu Adolf, din clasa IV de la liceul «Unirea», un copil în etate de 14-15 ani, era de mult timp în dușmănie cu un alt băiat anume Iosipescu, băiat în prăvălia d-lui Kiniayer. Astăzi, pe la orele 7, sm&ndoul se întîlnesc pa strada Concordiei, în fața hotelului Dasca­­lov, și se iau la ceartă. In timpul certei, victima a­ spus criminalului Iosipescu cu vîrrtor: «chiorule». Cum criminalul se uită cam sașiu, acest cuvînt a fost de ajuns ca el să scoată niște foarfece ce le avea în buzunar și să-i dea cu ele trei lo­vituri : clone în braț și una în drep­tul inimei. Această lovitură i-a pro­dus moartea. Victima a căzut jos în nesimțire, iar criminalul, după comiterea faptei, a dispărut. Ridicat de jos de către trecători, nenorocitul Căliănescu a fost dus acasă, în Str. Mare. Imediat au fost chemați spre a da ajutor, d-nar d-un Cremnițer, Klang și Gheller senior. Toata aju­toarele au fost de prisos, de­oare­ce­ victima a încetat din viață după o jumătate de oră. In primul mo­ment nu se știa cine-e criminalul. Grație însă câtor­va vorbe spuse de victimă, s’a văzut că criminalul nu este altul de­cât Iosipescu. D. po­lițan­­ Profiriu și Capeleanu, direc­torul poliției, s’au dus imediat la locuința lui și l’au arestat. Crimi­nalul a dat foarfecele și, la intero­gatoriul ce i­ s’a luat, a dat dovadă de un cinism revoltător. Crima aceasta a impresionat adine pe toți focșănenii, cu atât mai mult cu cât victima era un copil foarte blajin și cuminte. Va voi ține în curent cu tot ce se va mai descoperi. De la Sirl­ov. Ploești Spargeri și furturi îndrăz­nețe.— De două săptămâni de zile, spargerile și furturile se țin lanț în orașul nostru, mai ales prin ma­halalele mărginașe, așa că în acest timp am avut de înregistrat peste 13 spargeri, unele însoțite chiar de furturi. E de notat, însă, că până acum nu s’a putut pune mâna pe nici unul din­ acești îndrăzneți spărgători, cu toate măsurile energice luate de poliție. Nu mai departe, astă-noapte, a­­­ceasta bandă de spărgători a în­cercat să pătrundă in prăvălia d-lui Alex. Fidel, din calea Bucureștilor, și numai în urma alarmei date de sergentul de noapte spărgătorii au luat-o la goană. Poliția urmărește cu energie pe a­­cești îndrăzneli spărgători, cari sunt bănuiți a fi dezertori, dând chiar ordine cârciumarilor de pe la mahala să fie cu prevedere, și să anunțe imediat poliția,când va simți urmele spărgătorilor. Nenorocire.­ Astăzi, pe când tăetorul Dumitru Ivrin ridicase un lemn spre a-l așeza pe capra de tăiat, acesta scăpându-i peste pi­cioare, i le-a zdrobit într’un mod oribil. Intr’o stare disperată, nenorocitul tăetor fu transportat la spital. Cociu Vaslui Amăruite asupra ciocni­rei de la Zorleni-Bauca.— Azi v’am telegrafiat despre ciocni­rea trenului accelerat No. 1, ce ve­nea din București, cu un vagon de marfă, deșert, între stațiunile Zor­­leni Banca, pe la ora 4.50. Iată în mod detaliat, cum s’a pro­­dus această ciocnire, care era să aibă urmări foarte g­rave, pe care mi-a arătat’o un pasager Venit cu acest tren, precum și relațiile luate de la amabilul șef de stație din lo­calitate, M. Polăngeanu. «Plecaserăm din gara Zorleni și toți pasagerii discutau despre groaz­nica nenorocire întâmplată la Pa­leta și despre descrierile ei în «U­­niversul» ; nu trecu 10 minute, de la plecarea noastră, și suntem cu toții aruncați jos, simțind în acelaș timp două sguduituri puternice. Ne-am speriat, grozav..., credeam, că s’a întâmplat o altă nenorocire, analoagă cu cea de la Palota. Ne sculăm iute de jos și dăm buzna la ușile vagonului, pe unde cu îmbrânceli și ghiouluri am eșit d’inăuntru. Ce se întâmplase ? Un vagon de mărfii, deșert, a fost dus de vîntul puternic de­ astă-noapte, din gara Banca, pe linia pe unde trebuia să treacă acceleratul, și din cauza ne­­gurei dese ce era, mașinistul n’a putut să observe vagonul ce venea în contra trenului împins de viat. Mulțumită agerului mașinist Alec­­sai Micu Ion, care a oprit mașina imediat, o nouă nenorocire a fost înlăturată. Vagonul a fost ridicat din cauza izbiturei puternice, pe cele două roate din­dărăt, cazând cu cele dina­inte, pe locomotivă, stricându-i co­șul; de asemenea și partea de lemn a vagonului a fost toata sfârîmată. Tot din cauza izbilirei au fost desprinse vagoanele unele de altele. Imediat s’a telegrafiat atât la Ber­­lad cât și la Vaslui, spre a trimite alte locomotive în ajutor, iar loco­motiva trenului No. 1,așa cum era prinsă cu vagonul de marfă, de co­șul sfarîmat, a plecat spre Vaslui. După cât­va timp, o mașină din Berind, sosi și conduse trenul până la Banca, iar de aer trenul f-.­ luat de locomotiva sosită din Vaslui, cu care sosise și d. Pilăngeanu, șeful gării Vaslui. N’a fost nici un accident de per­soane. Pagubele se ridică la 1006 de lei. La gara Munteni, elevii școalei de ofițeri, din București, s'au coborît din acest tren, luând drumul spre com. Mânjești. In vederea unor lu­crări topografice pe cari le vor exe­cuta acolo. ■______ Radu Lucruri dinn toată lumea Țarina caricaturist». — Ziarele franceze au spus asupra vieței intime a perechei imperiale rusești toate anecdotele posibile, dar un coleg al ziarului «Gaulois» garantează autenticitatea celor ce urmează, căci i s'a povestit de ambasadorul unei mari puteri, care ar putea fi chiar Pru­sia. A­­ceastă anecdotă confirmă ceea­ ce toți știu, autoritatea foarte mare pe care o are văduva lui Ale­xandru III asupra fiului ei. Se pare că tînăra și blonda împărăteasă desemnează de mi­nune și că posedă darul de a face caricaturile personagiilor importante. Adesea împăratul o rugase să-l facă și caricatura lui. — Nu — răspunse împărăteasa — căci mi-e teamă că le vei su­păra­ împăratul stărui, până ce Au­gusta lui soție se învoi. Și cu câte­va trăsături de con­­deie, ea desemnă pe un fotoliu un copil încoronat, al cărui chip era acel al împăratului, căruia mama îi dă să fugă. Țarul zise mult, dar nu arătă mamei sale nici­odată acest por­tret. Ob­­ soacrele și surorile sunt în loc­ de a­ur,a aceleași. Reclamă americană.­­ Agentul unei companii americane de asigurări asupra vieței a ob­servat ca 25% din persoanele ce riscă a se îneca in cursul băilor de vară, reușesc să se salveze sau prin meritul lor propriu sau printr’un ajutor providențial. Din această observație, agentul a tras următoarea concluziune : «Dacă e vre-o persoană care să fie în stare de a aprecia benefi­ciile unei asigurări asupra vieței, e de­sigur aceea care a văzut așa de aproape moartea. «Să ne silim deci de a atrage pe aceștia în mrejele noastre» Mijlocul fu găsit destul de repede. El a tipărit o reclamă pe niște plăci de fier smălțuit, și a cu­­fundat-o în apa tutur­or stațiunilor balneare. Nenorocitul care se îneacă, primul lucru care o vede în apă e placa pe care e scris: «Nenorocitule, le-am gândit ba­rem de a­ ți asigura viața la o societate ?» Nenorocitul, dacă scapă de înec, aleargă la o agenție spre a se asigura. 3:31 13 O afacere bună. Un tînăr se duce la un doctor bătrîn și se plânge că are prea mult sânge, prea multă tinerețe, și’l întrebă : — Ce’mî dai, doctore, pentru asta? Doctorul suspinând : — Ți-ași da cinci­zeci de mii de lei !... Sinuciderea directorului Băncei Naționale din Iași (Telegrame de la corespondentul nostru particular) Iași. 24.—Astă­zi e bine sta­bilit că Spacu a sustras peste 100.000 lei din fondurile spita­lului «Caritatea», depuse la bancă. Vorbind azi cu un membru din comisiunea de soumpt a băn­­cei, acesta mi-a afirmat că func­ționarii de aici nu numai că nu s’au făcut vinovați de neglijență, dar numai mulțumită lor hoțiile au fost așa­ curând descoperite. Cercetări in străinătate Parchetul a luat măsuri ca și in­ străinătate sa se facă cerce­tări, pe la diverse case de bancă, pentru a se vedea dacă sinuci­sul n’a depus acolo fondurile de­lapidate. In afară de hoția celor 230.000 lei, s’au mai descoperit alte mici hoții, cari toate se urcă la vr’o 20.000 lei, așa că totul a ajuns pân’acum la 250.000 lei. Se pare că alt nimic nu se va mai afla, așa­ că ancheta, la bancă, va lua curînd sfîrșit. Restul de 20.000 lei e furat din manipulările cu cupoanele scrisurilor din depozite și a altor aduse spre încasare. Datoriile lui Spacu Sinucisul a lăsat numeroase datorii. E însă neconfirmată ști­rea unui ziar bucureștean despre o datorie de 5000 lei la banche­rul Unlher. Unul din principalii creditori e firma Iurist. Continuarea, anchete! Ancheta în afacerea Spacu urmează: D. judecător de in­strucție a făcut câte­va descin­deri, dar fără rezultat. Mierea­nu. Alte furturi ispreofienüe loi Calatoresso Eri după prânz, escrocul Căîe­­lorescu a fost adus de la Văcă­rești în cabinetul d-lui judecător de instrucție Romulus P. Voi­nescu­. D judecător a început era in­strucția. Gălătorescu, întrebat de jude­cător cum a luat sigiliul și im­primatele de la ministerul de războii­ și care i-a fost scopul, a declarat următoarele : De cât­va timp eram fără bani. Viața mea de până aci me fă­cea să sufer din această cauză. Prietenii mei se uitau cam red la mine și aceasta m'a hotărît ca să încerc o înșelătorie. Având trecere la ministerul de resboiu, am isbutit să ’mi procur prin furt sigiliul și imprimatele. Acestea le-am luat nu cu gân­dul ca să înșel pe cine­va, ci pen­tru a speria pe amieii mei. Intr’adever, am falsi­ficat man­datul de bani, am iscălit pe ge­­neralul Oprescu, dar de la nimeni n'am luat nici un ban. După cum se vede, escrocul caută acuma ca să se apere, spu­nând că n’a­ făcut furtul și plas­tografia cu intențiune de a-și pro­cura ceva bani, lucru ce a de­clarat la ancheta făcută de șeful siguranței, ci că a voit să-și bată joc de prieteni. * * La orele 4 zrile, Ilfov s’a în­trunit și după o scurtă deliberare, a confirmat mandatul de arestare emis de d. judecător Voinescu. *•* * Era, poliția Capitalei a cerut informațiuni polițiilor din Paris și din Marsilia, asupra escroche­­riilor comise în aceste orașe de către Gălătorescu. V. o cugetare pe zi Omul drept nu se teme de mustrările celor reî. Și­ toliog­ra­fii ♦ A apărut și se află de vînzare la librăriile principale : «Quelques poésies» de Mihhail Eminescu. Acest volum conține, într’o­ ad­mirabilă traducere în versuri albe, mai multe din poeziile regretatului nostru poet și a fost editat de două mari librari din Paris și Geneva. Volumul conține o notă biogra­fică de poetul Vlăhuță , iar tradu­cerea poeziilor se datorește d­ reî M. M.V., directoarea un­ui așezămînt de cultură din București. ÎNTÂMPLĂRI Sfin­c­ui»i­ură Scandalul și bătaia de la biserica b­ărbătescu. Nuntă cu bătaie se vede adesea ori, dar nuntă cu bătaie în biserică, mai rar. Un caz de acestea am a­­vut de înregistrat alaltă­ orî, Dumi­nică, la Biserica Bărbătescu, din ca­lea Rahovei. Pe la orele 5 și jumătate, pe când preotul Gh. Zamfirescu oficia la o mintă, indivizii Bunica Căminescu, Gristache Bălan și Titina Tinichigiu încep să insulte pe preot. Dascălii sări în apărare, dar persoanele de mai sus îl luară de per și-l detsră cățeaua. Își poate închipui ori­cine scan­dalul produs. Lumea striga din toate părțile, iar mireasa încremenise de frică. Vorba românului , nunta ori foc? Comisarul secției 28 a deschis o an­chetă. Rănirea «lii sin. Senatuln! Un anume Leonida Mavrodin, din str.­ Alexa No. 32, a întâlnit era pe um cunoscut al său, Mihail Fulger, din str. Senatului No. 23, și începu să-l croiască cu bastonul, până ce-î sparse capul. Sărind mai mulți tre­­cători în ajutor, victima putu fi scăpată de mângâeriie contondente ale lui Leonida Mavrodin. Rana de la cap fiind gravă, Fulger fu trans­portat la spitalul Brâncoveneasa. Cazul se anchetează de comisarul secției 3. Furtul din str. Bragagiu O femee, Lina Ionescu, din strada Bragagiu No. 4, s’a dus ieri la sec­ția Ț1 și a reclamat că noaptea pe la orele’11, i s’au furat din casă 2 ceasuri de argint, de către un in­divid Gheorghe, servitor la d. Jean Gherase,, din str. Grozăvești No. 7. Secția a deschis o anchetă. Spargerea «tin calea Victo­rie! Erî noapte, pe la ora 1, două hoți, Iorgu Ștefănescu și Virgil Constan­­tinescu, s’au dus la casele cu No. 105 din calea Victoriei, au sărit peste zid și s’au introdus în curtea magazinului de vinuri a fraților Ardeleanu, din calea Victoriei No. 107. Hoții au forțat ușa, au­ rupt cu o pilă niște fiare, și s’au introdus în magazin. Acolo au forțat salta­rul deria un birou, de unde au furat 2 fișicuri cu gologani, în sumă de 6 lei. Pe când însă căutau să mai sco­tocească și prin alte părți, fură sur­prinși de­ sergentul de stradă. Unul dintre spărgători, Iorgu Ște­­fănescu, fu prins în pironiță, iar cel­ l’alt, Virgil Constantinescu, a dispărut. D. Boambă, comisar la serviciul de siguranță, isbuti insă era dimi­neață ca să prindă și pe acest din urmă spărgetor. Fu­rtiifiil in câmpul Floreasca Erî au­ fost arestați Mirica Ghe­orghe și fiica acestuia Didina, care spărgând un geam de la casa fe­­meei Mița, din Câmpul Floreasca, s’au introdus înăuntru și au furat diferite lucruri. Ei se află arestați la secția 20. Focul din str. Flautelor Aseară, la orele 8 și 35 minute, un incendiu a isbucniit în strada Plantelor la No. 9, proprietatea d-lui I. N. Corabie. Focul a distrus o magazie de zid, arzând cu desăvâr­șire 3 care cu fîn. Pompierii din postul Foișor sosind la vreme, după o jumătate de oră focul a fost localizat, încercarea de sinucidere din grădina Cișmegiu­ Un nenorocit în vîrstă ca de 45 ani, anume Ilie Deborga, de fel din Dobrogea, s’a dus astă-noapte în Gismaegiu, spre a se sinucide. Pe când disperatul om lega însă funia de craca unui copac ca să se spânzure, doue femei în văzură, în­cepură­ să țipe și deteră fuga de înștiințară pe sergentul de stradă postat acolo. Acesta sări numai­de­cât în ajutor și luând pe Ilie ca binișorul, îl duse la poliție. Cauza pentru care nenorocitul om a încercat să se spânzure,­e mizeria. Universul, cu toate că-șî va asigura cetitorii, se va vinde tot cu 5 bani in toată țara. ♦ Ca respuns la telegrama a­­dresată M. S. Regelui de către comitetul de organizare al ex­pozițiai regionale din Vaslui, co­mitetul a primit următoarea te­legramă : Domnule președinte, Am onoare­a ve comunica cu M. S. Regele, mișcat de tele­grama prin care­­ arătați sen­timentele de iubire și devota­ment către Tron ale comitetului diriginte, cu ocazia exposiției ju­dețene inaugurale in Vaslui, me însărcinează a ve exprima înal­tele foate mulțumiri. Primiți, domnule președinte, încredințarea osebitei mele con­­siderațiuni. Colonel adj. S. Mavrocordat ♦ Mâine, la orele 2 c­. a., M. S. Regele și Marele­ Duce de Saxa-Meiningen vor pleca cu un tren special din Sinaia la mane­vrele din jud. R.­Sărat. ♦ Era dimineață a sosit în Ca­pitală S. S. Mitropolitul Mol­dovei, Iosef Naniescu, însoțit de d. dr. Dragomir Dumitrescu, înaltul prelat a descins la reșe­dința sa obicinuită, la mănăstirea Antim*. ♦ D. I. Brătianu, ministru de lucrări publice, căpitan de re­zervă în artilerie, va lua parte la manevrele regale în suita M. S. Regelui. ♦ La 14 Octombrie se va des­­veli bustul lui George Duca, fostul director al școalei de po­duri și șosele, bust așezat în curtea școalei. ♦ A. S. R. Principesa Maria, însoțită de d-na Pressan, a ple­cat era cu automobilul d-lui sub­locotenent Bibescu la Bolintinu­­dinn Deal, unde se va întâlni cu A. S R. Prințul Ferdinand. La Bolintinul-din­ Deal, A. S. R. Principesa va asista la ma­nevrele diviziei a 4-a de infan­terie comandată de A. S. R. Principele Ferdinand. De aci, AA. S­. RR. Princi­pele Ferdinand și Principesa Ma­ria vor pleca la Sinaia și de a­­colo cu trenul regal la gara Sih­­lea, la marile manevre. «Ziarul Categoriilor», care a apărut azi. Marți, are următorul conținut : îmblânzitorii celebri: Groaz­nica moarte a îmblânzitorului Lu­cas (cu ilustrație); Zarandul și Munții Apuseni; Curiozități din lume : Un palat al Țarului; Ma­rile aventuri: Căpitanul Tingăi­­for (scene din resboiul anglo­­boer) de L. Boussenard; Din călătoriile unui român prin A­­frica; Tipuri și moravuri, de Ciornei d’Apolodor ; Orașul mut din Alaska ; Aventuri periculoase la Pieile Roșii (roman) de King­ston ; Diverse. «Ziarul Călătoriilor» apare în fie­care Marți și se vinde cu 10 bani numărul în toata țara. ♦ Din Turcea a fost expulsat prin Satu-Nou în Rusia dezer­torul rus Mihail Iacoblesc. ♦ La marea defilare de lângă R.­Sărat, A. S. R. Principesa Marta va defila în fruntea reg. 4 de roșiori, a cărei comandantă este. ♦ După terminarea inspecției pe care o face comisiunea de sa­lubritate cartierelor Capitalei, co­misia va întocmi un tablou de toate imobilele în stare slabă, că­rora sa nu li se mai acorde de către autoritatea comunală auto­rizație pentru reparație. ♦ Erî a sosit în Capitală de locotenent-colonel Sign­orile, din armata italiană, spre a asista la marile manevre ale armatei noastre. D-sa este atașat militar pe lângă lega­ți­unea Italiei din Con­­stantinopole, și de asemenea pe lângă legațiunile Italiei din Bu­curești, Sofia, Belgrad și Atena. D-sa a fost primit era, la orele 3 d. a., In audiență de către rt. marchiz Beccar­ia daneisa, ministru plenipotențiar al Italiei la București. ♦ Ziarul «Novine» din Sofia, redactat de către d. Theodoroff, fost agent diplomatic al Bulga­riei la București, a fost dat ju­­decăței, fiind-că a dat știrea mincinoasă că la Balcik s’a ivit ciuma. ♦ La examenul de admitere în școala de marină au reușit 14 candidați. ♦ Junimiștii din Galați vor ține­ zilele acestea, la fostul primar, d. G. L. Aslan, o întrunire la care va lua parte și d. N. Fili­­pescu. ♦ Consulul general al Rusiei la Alexandria (Egipt), d. Alexan­dru Ivanofîi, a sosit la București și va vizita mai multe orașe din țară. ♦ La manevrele regale va a­­sista și maiorul german Scheller. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Următorii elevi au fost pri­miți ca bursieri, întreținuți de județe sau comune, la școala de arte și meserii din București : La București.—Const. T. Ni­­colae, Ion Râdulescu, Gh. Du­­mitrescu, Gh. P. Ionescu, Gh. Popilian, Andrei Pătrașcu, D. Cristescu, Anton Anghelescu, M. Popescu, Traian Popescu. ♦ Ministerul instrucțiunei a hotărît ca elevii de la conserva­tor, cari au urmat în clasele su­plimentare desființate, să poată termina conservatorul, depunând examenele ca pregătiți în parti­cular și bucurându-se de toate avantagiile celor­l­alțî elevi ai conservatorului. ♦ D. Haret, ministrul instruc­țiunei, a aprobat raportul d-lui. Juarez Movillă, maestru de mu­zică al învățământului primar, prin care propune schimbarea zilei pentru cursul de muzică. Ast­fel, institutorii și institu­toarele, cari s’au înscris la acest curs, vor urma Marția de la 5—7 p. m. și nu voia de la­ 3—5 p. m. ministerul de războiu austriac la reg. de artilerie de asediu, din Viena. ♦ M. S. Regele, însoțit de prinții moștenitori și de ducii de Saxa-Meiningen, va pleca mâine din Sinaia, la orele 2 d. a. spre a se duce direct la Sih­lea, unde trenul regal va sosi la 7 seara. ♦ Comandant al companiei de a Chilila, a reg. 2 cetate, va fi numit d. căpitan Mihailich. ♦ Eri a fost desconcentrat reg. 2 cetate, care a sfîrșit tragerea de resboiu. ♦ Mâine un tren militar va pleca din gara de Nord, rampa militară, ducând pe ofițerii ma­relui cuartier și arbitri, împreună cu bagajele și caii destinați pen­tru ofițerii străini ce vor lua parte la manevrele de la R.­Sărat. Debarcarea va avea loc la gara Sihlele, la orele 6 seara. De aci, vor porni la castelul Sihlele, unde va fi instalat marele cuartier general, până în ziua de 28,­ după care se va strămuta la Râmnicu-Sărat, unde va avea loc și defilarea în ziua de 29. ♦ Serviciul de geniu de la mi­nisterul de răsboiu va instala în vîrful castelului de la Sihlea, un­de va rămâne peste noapte M. S. Regele la 27 Septembrie, un mare far electric, care va lumina câmpiile pe cari se vor afla tru­pele bivuacate, pentru ca să poată fi privite de rege. ♦ Toți atașații militari streini vor asista la marile manevre în suita M. S. Regelui, afară de d. colonel Leontovici, atașatul Ru­siei, care e suferind, și căpita­nul Condoianis, atașatul Greciei, împedicat de afaceri de serviciu neprevăzute. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Procesul de calomnie prin presă, intentat de d. Leonida Stere contra d-lui I. Râsvan, di­rectorul ziarului «Istru» din Tul­­cea, care trebuia să se judece erî de curtea cu jurați din Ilfov, s’a amânat din lipsă de proce­dură. ♦ Ieri s’a închis prima sesiune a Curții cu jurați. ♦ Azî se va judeca în conti­nuare procesul de punere sub interdicție a d-nei E. Turnescu. ȘTIRI ECONOMICS $1 FIMAICIARE ♦ «Societatea regională de vi­ticultură» din Lyon a luat ini­țiativa unui congres internațional de apărare în contra­grindine­, în zilele de 15—17 Noembrie st. n. Acest congres va fi însoțit de un altul special de hibridațiune a viței. Societatea își mai propune tot de­odată de a convoca o întru­nire particulară a comisiunei in­ternaționale de viticultură, pen­tru strîngerea legăturilor și de a pune bazele Congresului in­ternațional de viticultură ce se va ține în Italia la 1902. La toate aceste congrese și în­truniri va lua parte d. Petre Bă­­lăceanu, președintele consiliului general de Prahova. ȘTI IU SANITARE ♦ In urma ivirei ciume! în îm­prejurimile localității Cosenza,din Italia, direcțiunea serviciului nos­tru sanitar a dispus aceleași mă­suri pentru proveniențele din Co­­senza ca și pentru cele din Nea­­pole, adică o carantină de 6 zile, vizită medicală și desinfecțiune pentru călători și bagaje. SI HLu­ciderea casierului serviciului de în­­treținere de la C. F. R. din Iași (Telegrame de la corespondentul nostru particular) Iași. 24.—Prin telegramele de eră, «Universul» a vestit pe ci­titorii săi despre noua și tragica sinucidere din Iași. Această veste a atins foarte mult pe eseni. Cine-i sinucisul ? Iorgu Livezeanu e o figura foarte mult cunoscuta în locali­tate. El e în vîrstă de 52 ani și­­ de 10 ani funcționar la C. F. Se bucură­ de multă considerație din partea celor ce-l cunosc, pen­tru inteligența și hărnicia sa. E însurat și are doul copil. Live­zeanu e casier la serviciul de în­treținere a diviziei a V-a, cu se­diul la Iași. Antecedentele sale De mai multe ori, Livezeanu, în calitate de casier, s’a plâns de lipsuri de bani, proprietatea C. F. R., pricinuite prin furturi, a căror victimă zicea el c'a fost. Altă­dată a perdus o sumă de bani, în urma unui accident pe linie, unde se afla pentru facerea plăților. Sinuciderea Precum am anunțat, Livezeanu s’a otrăvit, înghițind 5 grame sublimat corosiv. De unde a căpătat otrava, ni­meni n’a putut afli, căci el re­fuză ori­ce respuns în această privință. O singură dată, a zis că de re­petate ori vroia sa se ucidă. Cauzele sinucidere! Nici vorbă, că tot banii au can­­sat și această hotârîre de sinu­­cid­ere. însuși muribundul a declarat d-lui inginer Antonia, șeful ser­viciului de întreținere a diviziei a 5-a, că-i lipsesc 7—8000 lei. Se crede însă că delapidarea e mult mai mare. Lăzile, în momentul când ex­pediez această telegramă, sunt încă sigilate. Știu însă, că într- una din lăzi sunt 4 pungi, cari trebue să cont­re monezi de ar­gint. E însă bănuiala că’n locul argintului, Livezeanu a pus mo­nede de aramă. Am fost în casa nenorocitului, unde d-na Livezeanu, plângând, mi-a afirmat că bărbatul ei a fost victimă, cu ani în urmă încă, a unui mare furt. Bărbatul ei a pus cea mai mare parte din bani la loc, dar ne mai având restul de 7000, a preferat mai bine să moară, de­cât să fie îndepărtat din serviciu. * ¥ ¥ In momentul când telegrafiez, Livezeanu se luptă cu moartea. Medicii nu-i mai pot da nici un ajutor. Sfirșitul e de prevăzut, în astă noapte. Familia lui Livezeanu Casierul Livezeanu e dintr’o familie foarte mult cunoscută în România. Sinucisul are două frați coloneii, iar un frate deputat la Bacău.­ D. comisar al gărei, Sion, a lucrat împreună cu membrii par­chetului, la ancheta de la gară, isbutind să limpezească multe în această misterioasă afacere. Amenințe asupra sinucide­rea lui Livezeanu Iași.—Agonia casierului Live­zeanu e sf­ișietoare. Azi de dimineață a sosit d. Gaflea, sub­ inspectorul serviciu­lui de întreținere, care îm­preună cu d. procuror Partenie și cu d. inginer Antoniu au deschis casa și au constatat că ea conține gologan­ de nichel, suma de 7.400 lei în argint fiind sustrasă. Ancheta urmează: Azi au sosit frații lui Live­zeanu. Intîlnirea lor cu el a fost mișcătoare. Miereanu ¥ ¥ "informațiuni " Universul es­te in­stala­­tive cu o mare societate­­ de asigurare, spre a asi­gura pe toț­i ceti­le rii seî contra aceiiîentelor pe căile ferate, și aceasta în mod gratuit. ’ Asigurarea se va face în modul urmelor . Fie­care persoană, care călătorind­ pe căile ferate române și streine, va fi rănită in cursul voiajului și se va găsi asupra sa ultimul miner din Univer­sul va primi o sum­ă care se va hotărî și pe care o vom anunța in curenți. In caz de moarte, suma se va plăti familiei de­­nunclului. MARȚI SStl­l roplit spre ♦ D. locotenent Assachi, din artilerie, care a fost trimis să facă stagiu în armata austro-un­­g­ară, a fost reparlizat de către ~ K € ODK. " Higiena necesară.—Calomniăm civilizațiunea, dacă o acuzăm de toate relele cari cad asupra noastră. Fără îndoialăa că viața seden­tară sau prea mult obositoare face ca traiul nostru organic să devie leneș, ostenește stomacul, astupă ficatul și încarcă intes­tinul ; dar dacă lăsăm ca aceste inconveniente să se agraveze în noi, trebuie să recunoaștem că noi suntem de vină, că aceasta este neglijența noastră, de­oare­ce avem la îndemână mijlocul de a le elimina în toate zilele. Mijlocul acesta este apa Hu­nyadi Ianoș (isvorul Saxlehner) a cărei acțiune purgativă și tot­­dea­una inofensivă, este așa de complectă și de bine-făcătoare și tot mersul intestinal, în­cât nu causează nici o­dată iritat,vini. Ea este în același timp apă la­­xativă, amară, tonică, aperitivă și nu trebue să ne mirăm, dacă ea este astă­zi răspândită peste toată suprafața globului pămân­tesc. UN PROVERB PE ZI Cine nu umblă, nu vede , cine nu simte, nu crede. (Francez) Ultim­e informațiuni MARȚI. ♦ Procesul prin care familia soldatului Carol Nagy, ucis de firele tramvaiului electric, cerea ca despăgubiri civile suma de 10 mi­­leî societățeî tranvaiului și care trebuia să se judece erî de tribunalul Ilfov, secția I-a, a fost amânat pentru 26 Noembrie, pentru comunicare de acte. ♦ Se știe ca la primăria Capi­talei s’au sirius într’un volum toate părerile emise asupra mo­dului cum ar trebui organizat serviciul aesizelor. Acest volum de primar l’a înaintat era după prânz tuturor consilierilor comu­nali, spre a fi studiat, și în urmă să-și dea părerile asupra acestei importante chestiuni. Un exemplar a fost trimis, și d-luî ministru de finanțe. ♦ După cum se știe, în pri­mele zile ale lunei Octombrie vor sosi în Capitală mai mulți ingineri din Anglia, pentru a vi­zita pădurile statului și terenu­rile petrolifere din țară. Acești ingineri vor fi conduși în voiajul lor prin țară de către d. inginer Alimănișteanu. ♦ In biserica Sf. Nicolae, din Târgoviște, s’a oficiat era de că­tre preotul Sima Popescu un pa­rastas pentru odihna sufletului regretatului general Gandiano- Popescu. ♦ După o statistică întocmită de ministerul de domenii, se con­stată că exportul grâului din a­­nul acesta a fost cu mult mai mic ca în anul trecut. ♦ D. Gr. Dianu, directorul general al penitenciarelor, se o­­cupă actualmente cu întocmirea budgetului închisorilor pe anul viitor. Din cauză că i s’a refuzat mă­rirea budgetului, d-sa va căuta ea să ia o suma de bani de la diferite capitole și să adaoge la altele unde se simte nevoie. ♦ Zilele acestea se vor face de către Primăria Capitalei în­cercări cu un aparat pentru des­­potmolirea rîului Dâmbovița. ♦ Era după prânz, d. Lăcus­teanu, șeful serviciului zooteh­nic din ministerul de domenii, a vi­zitat expoziția de paseri de la șosea. D-sa a fost trimis de d. mi­nistru al domeniilor. ♦ D. Procopie Demetrescu, primarul Capitalei, va numi zi­lele acestea o comisiune din si­nul consiliului comunal, care să se ocupe cu alegerea terenului pentru construcțiunea Garei de la Obor. $ D. Procopie. Demetrescu a avut era o lungă convorbire cu d. P. S. Aurelian, ministrul de interne. In urma acestei convorbiri, s’a hotărît convocarea consiliului co­­mu­nal în ședință ordinară pe ziua de 26 Septembrie, pentru orele 4 seara. Convocarea a și fost apro­bata de ministrul de interne ori pe seară. [5* La fabrica de tutun Belve­dere s’a început recepțiunea tu­­'Uinur­ilor. Președintele com­isiu­nea este d. Ioachimescu, sub-dwi­rectorul fabricei. g ♦ Cu începere de la sf. Dix­­i­mitru, bi­rourile ministerului de­­ lucrări publice se vor muta în­­­ localul ocupat actualmente de­­ serviciul lucrărilor nou­ din str. I Amzei. ♦ Prin noul budget al minis­­­­terului de domenii, se vor pre­vede fonduri pentru înființa­rea a 3 d­ouă regiuni silvice pe lângă cele existente. ♦ C. primarul Capitalei a luat dispozițiunea ca proiectul pentru înființarea de confort pentru apă, elaborat de d. inginer șef Davi­­­­descu, să f fie tipărit și apoi îhW părții consilierilor pentru a'l stu**’ dia. > ♦ După un raport al d-lui dr. * Antipa, directorul seviciu­lui pes­­­cariilor din ministerul de dome­nii, rezultă că exportul de pește din țară a crescut în mod con­siderabil, în vreme ce importul descrește. ♦ La primăria Capitalei s’au început înscrierile în listele e­­lectorale. ♦ Ministerul de interne a pri­­­­mit o plângere din partea Pri­măriei Capitalei că jandarmeria rurală aglomerează în centrul o­­rașului cantități mari de fir, în potriva regulamentelor in vigoare și cere a se lua măsurî în con­­­­secință. r ♦ D. ministru al lucrărilor pu­blice a acordat d-lui N. Ghica, șeful diviziei II de la acel mi­nister, un concediu de 4­ zile, spre a-șî căuta sănătatea. In timpul acesta, d. Oprescu, șeful diviziei comptabilitățea, va gira serviciul direcțiune! NI. ♦ S’au mai admis ca elevi re­gulați în școala de poduri și șo­sele, următori­: Balinski Ion, Sfințescu I. Tiberiu, Pinchis­oram, Georgescu N. Constanți­­, Ruxanovici Alexandru și Ale­­xandrescu B. Vasile. ♦ Lucrările Camerei de co­merț relative la tarifele vamale vor apare zilele acestea într’un buletin special. ♦ Jour seara se întrunește co­misiunea Camerei de comerț,­­ pentru a continua cu discuțiunea­­ tarifului general. ♦ Se afirmă ca în curând se va face o remaniere în persona­lul superior al prefecturei de Constanța. ♦ La ministerul de justiție se lucrează deja la tablourile pen­tru mișcarea ce se va face zilele acestea în magistratură. ♦ Diseară se întrunește din nou, la ministerul de interne, consiliul sanitar superior, spre a discuta diferita chestiuni la or­dinea zilei. Tot în acea ședință consiliul, se va ocupa și cu măsurile de carantină. ♦ Tinerul Zâne a făcut apel în contra sentinței trib., care i-a respins cererea de liberare pe cauțiune. ♦ D. prim-ministru și mini­stru ad-interim Jar Osboiu Sturdza și d. ministru de lucrări publice I. Brătianu au plecat aseară cu expresul de 6 și 45 la Tecuciu. Azi, la orele 3 d. a., cei douî miniștri se vor duce în trăsură pe malul Siretului spre a asista la trecerea corpului de Nord pe un pod care va fi aruncat în în prezența zi­lor. Mâine, Ab­ercurî, d-niî Sturza și Brătianu se vor întoarce la­ Sihlea, unde vor aștepta pe­­ Suveran. ( ♦ D. Aurelian a însărcinat pe d. Luca Ionescu, secretar gene­­­ral al ministerului de interne, să studieze reforma legea asupra serviciului sanitar, mai ales par­tea relativă la personal și la a­­tribuțiile sale.­­ ♦ Escorta regală în tot timpul manevrelor va fi formată de un escadron de jandarmî calări, sub comanda d-lui căpitan I. Manu. ♦ A A. II. R. Principele Fer­dinand și Principesa Maria vor,* pleca astă­zi la orele 3 p. m. eu­­ un tren special din stația Gio­­­cănești, și­ vor sosi în București , la orele 3 și 37 minute. ♦ D. Assan, președintele Ga­­z• mereu de comerț din București,* care se află în străinătate, se va * întoarce în Capitală la 45 Octom­­­­brie. >.­­ D. Dimitrie Sturdza, preșe- ► dintele consiliului și ministru de­­ războiu, a plecat aseară, împre­­­­ună cu d. I. Brătianu, ministrul, lucrărilor publice, la R.­Sărat, spre a asista la manevre. : ♦ Primarul Londrei, lordul. Wankbeen, a trimes o scrisoare..­ primarului nostru, prin care se roagă să-i trimeată un exemplar­­ din Istoria Bucureștilor, de d.­­ Gion. ț Serviciul terefo­­nic și telegrafici al ziarului „Universul“* _____ *• Din România — Prin telefm an — Piața cerealelor.—Afacereiti Zaisian. Instrucția bandit­ă a­­­ lui Drag­hiei. — Mort prin­­ asfixiare Brăila. 24.—Azi au lipsit știri­ telegrafice din America, era fiind­ji Duminecă, ast­fel că piața coso­realelor a rămas cu tendința ne­ schimbată. S’au încheiat m# multe afaceri în orz și porum­,, al căror preț s’a mai ameliorat.* — Tribunalul a respins ceră­ Ț­rea lui Zaman, fost magistrate de liberare pe cauțiune. — S’a început instrucția cri­­­mei comisă de banditul Drăghici,­­ asupra distribuitorului de tutun, Chirițescu. Astă­zi au fost as­­­cultațî, în afară de bandit, mai mulți martori,­ între cari și Sava Grigorescu, care însoția pe vie­­­tima în ziua crimei. S’au lansat­ mandate de arestare contra mai­ multor locuitori din județ, cari, au găzduit pe bandit. — Azî după amiazî, pe la 4> jum., Alexandru Marin, de 35­ de ani, coborându-se în Dunărei, în dreptul vadului Danubiu, a­ muri sufocat. Dînsul a fost scos­ afară după un sfert de oră. Cau­za morții se atribue celor patru­ lucrători cari manevrau mașina

Next