Universul, octombrie 1901 (Anul 19, nr. 267-297)

1901-10-28 / nr. 294

ProspeCtul GRATIS și FRANCO Cruțați timp și parate în­­velând limbi străine la: The BeRlitz School BERLITZ SCHULE EGALE BERLITZ Casa Vlasso, Str. Carol 38 Se predau limbele engle­ză, franceză, germană, română, italiană și rusă după cea mai bună metodă din lume (­2 medalii de aur la Expoziția din Paris). Cursuri în grupuri și parti­culare în școală și la dom­ic­­iu­ Ti Sunt 160 instituții de felul acesta cu 70 000 <devî anual. Se fac sau procură traduceri în toate limbele. Toate cursurile «le limba franceză A51 -StilIMTIMT SE CA­UT A Tiner prezentabil, munci­tor, dispunând garanție 3—4000 lei, pentru reprezintă­rea unu­i articol bin­ î introdus. Ofertele numai in scris. A­­genției de publicitate C. Schul­der: 10 str. Șelari: 4162 O d in centrul comerț­u­­lui&SCSi il3ț, a cărei valoare esti­mativă este lei 300.000 și care pro­duce un venit anual foarte mare, e de vînzare cu un preț moderat. Proprietara caută și un mic îm­prumut. Adresa la Administrație Se coută cu împrumut 12 000 lei dând o bună garanție. Bonuri ur­bane.—Oferte sub : TV. la Ad­ministrație. I> «it. Gerota — Chirurg — Specialist: Org.genito-urinare,bărb. și femei S'a mutat str. Polonă No. 1 7 Consultați in­ ora 5 si jum. — 7 seara 4158 Nu are NICI O FILIALA vechiul SSugîstin cu încălțăminte de lux „la Lumea Eleganta“ — 70, calea Victoriei, 10 — aceasta spre cunoștința onor. sale clientele. 4084 B.WÎBQUÎGV­I pas in blazare * CD PRETOBI l'onrle REDUSE s< FIXE STOCUL de COVOARE VERITABILE SMYRN­ si PEHSI­­ ere, Stofe da Mobil'e, Ferde­­ e, For­tiere, Storuri, etc, etc.­­A­ SOSIT pentru sezonul d­e iarnă Stofe garantate Englezește pen­­tri costume de Bărbați & Dame, FÎ.Ai­t''8.E, Mollesne, Moussi­­liurî, etc., etc. Calitatea Garantată 4082 Dr. K­uwisch Special in Isale Interne și Sifilitici — ©’-i m­/uita/fe — I V?>. 51, calea Dudești IVo, 51 f'vis-a-vis de Farmacie­ CONSULT. DE LA 2­4 P. M. 4080 _________ De arendat de la 23 Aprilie 1003, pe termen de 5 ani, Sii.șiile 605ICESTI și WAtt ACK­V Ei­ I (Cartovoni) am­bele situate în județul Buzau și în apropiere de oraș. Doritorii se pot adresa în Bucu­rești, hotel Imperial, la doamna pro­prietară : Constanta Th. Ilals 4080 Pădurea Tunari — I.FAIRE IEFTINE — Stânjenul șliaă 30 lei loco. >■ cer 42 » » Nuiele stânjenul 20 » » Araci mia ... 16 » » Cinci lei carul de crăci șliau ori­cât va pune în car. — Stânjenii de lemne cer și șliacii sunt stânjeni mari de pădure.­­JÜL Ștefan Hagi Thaodoraky. De arendat cu începere de in Ariile 1903 m. Moșia MAM­­OIIJ 'județul Ialomița, la o depărtare de 10 minute de gara Dalg­a-Mare, în întindere de 2000 pesoane.Da­­b­itorii se vor adresa c-nor proprie­tari în strada Pensionatului No. 1, București. 4135 Inspectori de asi­gurare de viață O societate de asigurare de pri­mul rang, angajcrită ca ins­pect­ori-voiaj­ori pentru asigurări de viață sub condițiune cât se poate de avantagioase persoane apte, pre­zentabile și cari dispun de cauțiune, împrejurările actuale fiind foarte principase activitățiî In această ra­mură, achizițiuniile sa pot cultiva pe o scară întinsă. A se adresa la administrația zia­rului sub «Activitate». 4112 Snainfe­a le a cu­mp­ăra Șoșoni și Oarosî, eirili n­­rmad­ul cîiii pag. 4, ÎLSE IHJIîlTRESCU, fi LA SI­­­JLON-#. 7000 d­ecalitri vin an­» u­n negru (roș) re­colta anului acesta, care se culege acum după brumă, ca­litatea superioară la gust, sunt de Tinzare. A se adresa la d­na Catifea Kirilă, str. Ca­rol No. 53, Iași, 4143 uscarei bălților de la Adaba­zar, a recunoașterei școalelor, mănăstirilor și spitalelor fran­ceze din Turcia, a reconstrui­rei caselor distruse pe tim­pul revoluțiunei armene, au fost de asemenea aplanate, însă nu se știe dacă Franța a mai tăcut și alte cereri. »National Zeitung» spune că Francia a promis Puterilor să evacueze insula Mitilene. Cit vor sta francezi! la Mitilene Paris, 26 — Ziarul oficios «Tenijjs» de­clin­ă c«1 tran­­«*,ia­r« Unea ocupată In­sula M­itilene până când toate cererile«­ vor* fi complect satisfăcute. In ce cas va interveni Anglia in conflictul franco turc Londra. 26.—Anglia va in­terveni în conflictul franco turc, conform tractatului din 1878 cu Turcia, numai în caz când Franța va ocupa un alt punct.+ * * A se citi alte telegrame sosite in timpul nopței, hi «Ultima Ora». Junelul portului Constanța — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi repre­zintă tunelul portului Constanța, care a fost vizitat alaltă-îerî de către M. S. Regele. Lucrările acestui tunel s-au în­ceput în Martie 1809 și tunelul propriu zis a fost terminat în cur­sul lunii curente. Tunelul a fost făcut pentru ca trenurile să aibă acces direct la port, căci, până acum, acest drum se făcea printr-un zigzag care pri­cinuia multă pierdere de timp în detrimentul traficului. Linia de racordare va pleca de la stația Cerna-Vodă. Tunelul este pentru cale du­blă ca și linia de racordare. E primul tunel din țară cu cale dublă. Are 8 metri 40 lărgime în interior, 6 metri 20 înălțime la mijlocul bolței și o lungime totală de 490 metri. T­etura care va servi de ra­cordare cu linia C­erna-Vodă-Con­­stanța se va termina în cursul anului viitor. Lucrările tunelului sunt con­duse actualmente de d. inginer­­inspector Baiulescu și de d. in­giner Pâslă, care conduce lu­crările pe șantier. Antreprenorii lucrărilor sunt d-nii Bertolero și Moreski. Tunelul, dimpreună cu tăetura, va costa un total 1.810.000 lei, dintre cari 985.000 lei au fost absorbiți de tunelul propriu­ zis. Tunelul e construit în stil aus­triac și belgian, cu pietre de gra­nit, transportate de la Turcoaia, lângă Macin. Are o intrare monumentală, e­­xecutată cu mult gust. Piatra de ornamente e adusă din Brosuiroasa, ind. Bacäu. Fundamentul tunelului e făcut cu mulon și piatră brută de Ca­­nara, de lângă Constanța. In rezumat, noul tunel din Con­stanța e o lucrare care aduce cea mai mare onoare corpului nos­tru teh­nic, cu atât mai mult cu cât natura pământului în care a fost săpat tunelul e foarte nefa­vorabilă unei asem­enea lucrări. UN SEAT !»F, ZI Mirosul petroleului dispare da­că în 4 litri și jum. de petroliu amesteci 100 de gr. clorur de var și scuturi bune. Toarnă totul în­­tr-un recipient care conține 500 gr. de var nestins. Scutură var. Varul absoarbe clorura de var. Lasă puțin și decantează. Miro­sul va dispare. Lordul Kitch­ener renunță la artilerie Pentru istoricul războiului an­­glo-boer e bine a înregistra și următorul fapt: După două ani de lupte con­tinue, englezii s'ar fi convins de inutilitatea artileriei lor, și par a căuta un pretext spre a o re­trimite în Anglia. Ast­fel afirmă un corespondent militar, care a urmărit campania de la începutul ei și până azi ; el scrie că tunurile nu au fost de­cât o gravă piedică pentru marșuri și pentru libertatea de acțiune a coloanelor engleze. Nu­mai în foarte puține împrejurări tunurile au adus servicii apre­ciabile. Corespondentul amintește fap­tul unei baterii oare, din Sep­tembrie 1900 și până azi, a stră­bătut un marșuri 2000 de mile, adică aproape 3220 k­ilometri, și în total n’a tras de­cât 24 de focuri ; deci se pricepe lesne ce mare sumă s’a cheltuit cu acea­stă inutilă baterie. Corespondentul adaugă că o mare parte a trupelor sunt în­trebuințate spre a face escortă și a apăra tunurile. In cât privește pe comandanți, operațiunile au numai o preocu­pare : a pune la adăpost tunu­rile pentru ori­ce eventualitate ! A pierde o luptă nu e aproape nimic, dacă nu se pierd între însa și tunuri. In urma acestor constatări, se pare că lordul Kitchener a luat hotărîrea de a retrimite în pa­trie toate cele 500 de tunuri puse la dispoziția lui și de a reține numai câte­va baterii Maxim și Pom Pom, pentru ori­ce even­tualitate, imediat după eter la farmacie și, v­ăzând că starea d-nei Braunștein se agravează, o transportă într’o ediție a primăriei, chemând în ace­lași timp pe a­mii d-rî Marcovici și’Adam în ajutor. Dar, cu toate a­­jutoarele date în grabă, starea d-nei Braunștein nu se îmbunată­,ia de loc, așa că se părea posibilă amâ­narea căsătoriei: cum însă actul era redicat de d. ofițer se decise a se celebra ast­fel. D. C. M. Borș, ofițerul starei ci­vile, se prezintă la d-na Braunștein și îi luă consimțământul.In prezența medicilor cari declaras­­ă că­ d-na Braunștein nu poate asista la cele­brarea căsătoriei, lucru despre care se făcu men'iune în registre și în urmă d. G. M. Borș pronunță că­sătoria. In acest timp d-ri­ Marco­viei și Adam își dădeau silințele să o re­aducă la simțiri pe bolnavă, prin inhalațiuni cu oxigen. Prevăzând un sfîrșit apropiat, o transportă pe o targa la locuința ei, unde, după un sfert de oră, cu toate sforțările medicilor, dînsa în­cetă din viață. Acest fapt a emoționat mult lumea. Falsificator­i la bani.— Poli­ția noastră a prins și arestat aseară pe un individ, care voia să schimbe o hârtie de o sută de lei la tutun­geria d-lui F. Manea, dar d-l Manea, observând bine hârtia, con­stată că e falsă, însă perfect imitată și tl dădu pe mâna poliției. El este din Galați. Azays. Universal la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 25 Octombrie — Bacău Celebrarea ««ei cîissUori! urmată d­e s deces.— Aseară, la ora 4 p m­., trebuia să se celebreze căsătoria civilă a d-lui dr. Iulius Solomonică, din Iași, cu d-șoara Dina Braunștein, fiica bancherului M. Braunștein, din localitate. Pe când se aflau în sala primă­riei, unde așteptai­ venirea­­ d-lui ofițer G. M. Borș, de­odată d-nci Braunștein îi vine rea și cade pe o sofa în nesimțire. Primele ajutoare i se dădură de d. dr. Solomonică, care trimise Botoșani Monstrul p lin l’oimia-Lun­gă.­Fem­ea Maria Teșcu, din corn. J­oiana-Lungă, a dat naștere unui curios monstru, căruia lipsindu-i buza superioară, are eșită în afară o prelungire a cerului gurei, unită cu partea inferioară a nasului, ceea­ ce prezintă aspectul unui rit de porc. Partea ac­asta fiind în lungime cam de 5—6 c. m., și imobilă, în­­pedică pe copil să sugă. Mama nu­mitului monstru e disperată.Cui. Caracal Faliment. — Marele comerciant din localitate Florea Niculescu. În­cetând plățile, va fi chemat în declarare pe ziua de 29 c. Pasivul se urcă la peste 800.000 de lei. Dispariția unui­ act.— O an­chetă s’a desch­is contra d-lui avo­cat Stătescu, sub grava acuzare că și-ar fi însușit un act, care era de­favorabil unui client al d-sale și a­­ceasta pe când se afla absent d. jude din cabinetul său. Aflu că d. Stătescu a și fost sus­pendat din demnitatea de avocat al Statului. Andrian. Craiova Arsă. «le vie.—Locuitorul Pavel Barbu Sârbu­, din Galicea-Mare, du­­cendu-se era în luncă la tăiat de coceni, și-a lăsat o copilă în vîrstă numai de un an, anume Fira, lângă foc, în covergă, înfășurată în scutece. Nu se știe prin ce împrejurare scutecile au luat foc, arzând copila de vie. Când neconsolații părinți se în­torc la covergă, nu mai găsiră din copilă de­cât un bulgăre de scrum. Cazul i’a comunicat parchetului,care a autorizat inmormîntarea rămăși­ței or. Bârae.­­ Tudor Sadoveanu, fe­cior ln casă la d-na Aristița Aman, din str. Gogălniceanu, a fost crunt bătut de către un alt fecior, Toma Ioniță, din serviciul d-Suî dr.Gheor­­ghiade. Agresorul a fost chemat la poliție, spre a lămuri cum a deve­nit c­azul. Epizootii. — Zilnic suntem ne­voiți a înregistra epizootii, mai a­­les printre vitele locuitorilor din județ. Astă­zi, un raport al comunei Negoiu arată că in acea comună bântue cu furie febra aftoasă la ru­megători. In vederea numeroaselor cazuri, o telegramă sosită de la ministerul da interne, anunță pentru ziua de 27 cor. sosirea d-lui inspector vete­rinar Starcovici la Craiova. Vizita d-lul ministru­­l. Missiv-KrîlCU acceleratul de seară, a sosit in orașul nostru d. minis­tru al domeniilor B. Missir. La gară, d-sa a fost primit de cei două pre­fecți, de d. Romanescu, primarul orașului Nicolaid și alte persoane distinse din partidul liberal. De la gară, d. ministru a mers direcț­ia d. Romanescu,unde a pe­trecut noaptea. A doua zi, d. Missir, însoțit de d. Popovici, directorul serviciului pădurilor de la minister, a inspectat pădurea Murta și îm­prejurimile. Aseară d. ministru s’a înapoiat la București. Ugolin, Giurgiu Afacerea Constantini«» și lóban Harich. — Văzând că în oraș circulă diferite versiuni rela­tiv la această importantă afacere ce pasionează întreg orașul, m’am pre­­zintat d-luî procuror A. Iliescu,care, la întrebările făcute de mine, îmî reiază cele ce urmează : «De către firma Costandaro, aju­tată de d. Alexandru M. Soare, s’a comis un abuz de încredere în dauna d-lui Iuhan Harich. Parchetul fiind sesizat, imediat s’au confiscat registrele și toate scriptele și, după o minuțioasă cercetare făcută de d. Râpeanu, directorul Creditului Agri­col, s’a constatat că intr’adever e­­xistă abuz de încredere. Cu toate acestea, d. Iohan Harich a declarat că nu are nici o pretenție contra firmei Constandato și în urma a­­cestei declarațiuni cei deținuți au fost puși la libertate. Contrar știrilor că acțiunea s’ar fî stins, d. Iliescu, procuror al trib. Vlașca, mi-a spus că afacerea a­­ceasta se află actualmente la d. jude instructor, care cercetează cu multă scrupulositate asupra cui cade vi­novăția. VS voți­ ține în curent. Mamă denaturată.—Astă­zi, de către d. primar al comunei Pu­­tineiu, s’a raportat parchetului lo­cal, că, la o distanță de 5 metri de eleșteul acelei comune, s’a găsit un copil de sex femenin aruncat, născut de curând. S’a deschis o anchetă. Dunăreanul­ Ploești Sinuciderea comerciantu­lui N. Senius, p lin Brașov. — O telegramă sosită din Brașov ves­tește că unul din principalii co­mercianți ai pieței noastre, brașo­veanul N. Senius, s’a sinucis astă­­noapte cu un glonț de revolver. Cei care au cunoscut pe Senius comentează în diferite feluri cau­zele acestei sinucideri, și toți soco­tesc că numai girurile pe care Se­enis le acordase unor comercianți, acum faliți, l-au determinat să ia a­­ceastă funestă hotărîr­e. Un intim a lui Senius îmi spune că Senius i-ar fi spus acum câte­va zile : «Mai bine de­cât să mă știu falit, mă omor». — 2 In adevăr, de un caracter ne­mai pomenit de bun, Senius a girat pentru faliții frații Cristescu, cu su­ma de peste o sută mii de lei. Când a simțit însă că va fi declarat­­ la stare de faliment, din pricina giru­rilor, și-a ținut cuvîntul. Un glonț de revolver l’a scăpat de această rușine. Negustorimea. Ploeștiul întreg, deplâng moartea acestui comerciant, care a preferat moartea de sonoare­. Nenorocirea din iler­ceni.— Fata Victoria Constantin, aflându­se ca servitoare în comn. Berce­ni, la proprietarul moșiei, pe când gătea mâncare la mașină, i-au luat hai­nele foc, arzând în întregime. Fiind transportată la spital, ne­­norocita victimă și-a dat sfîrșitul astă­zi, în chinurile cele mai îngro­zitoare. Cociu. T.­Severin Cs sin­ă. — Ion D. Gălugăru, din cătunul Mileni, pendinte de comuna Burila mică, nu se știe din ce cauza a încărcat o pușcă și, pe când locui­torul Ștefan D. Puscu se afla Îm­preună cu mai mulți săteni pe ulița satului, a venit drept spre el și i-a descărcat pușca drept în față, la o distanță de câți­va metri, rănindu -l foarte grav la mâna dreaptă. Imediat asasinul a fost a­­restat, iar Pasai internat în cura spitalului din Vânju-Mare, într’o stare disperată. După declarația d-lui medic al spitalului, mâna dreaptă a nenorocitei victime e frac­turată cu desăvîrșire, căci s’a pro­dus o plagă prin împușcătura cu alice în regiunea palmeră externă, de mărimea unei piese de 2 lei, a fracturat oasele carpiene și a distrus atât oasele moi cât și crcle­ l’alte cu desăvârșire, ast­fel că, chiar în cazul favorabil al unei vindecări, victima va rămâne infirmă pentru toată viața. Cos­a Dum­­hiecii, 4 Noem­brie 1901, se va pune în viu­­zai*e. In iosită țara, cu p«*ei«15 «le : 20 Hani exemplarul ALMÎt NAGHUL „UNIVERSULUI“ — ste anii­ 1002 — un volum de 150 pagini, cu o frumoasă copertă în 0 culori. El va cuprinde 21 ilustrații și o ma­terie calendaristică și literară importantă și variată. Cu 25 bani se trimite franco în toată țara. C«»iag-gressul absolvenților școalelor de m­eserii ZIUA ÎNTÂIA — Ședința de dimineață — seri, la orele 10 dim., s’a des­chis, în localul școalei «General Golescu», al douilea congres al absolvenților școalelor de me­serii. Cu vîntarea de deschidere a ți­nut-o d. I. Condeescu, președin­tele asociațiunei generale a ab­solvenților școalelor de meserii. D-sa face apel la Solidaritatea tuturor și se at­rage atenția că le­găturile dintre meseriași nu se pot cimenta de­cât prin solida­ritate și ținerea de angajamentul făcut. D. Marin Alexandrescu, dr. în drept și licențiat in științele eco­nomice, ține apoi o interesantă conferință asupra: Educațiunei e­­conom­ice. Telegrame cîttre. M. S. Re­gele și A. S. N­. Prințul Fer­dinand Congresul a trimis următoa­rele done telegrame, adresate una M S. Regelui și cea­ Falsă A. S. R. Prințului Ferdinand , Majestății Sale Regelui. Al douilea congres al absol­venților școalei de arte și me­serii din Bucur­ești aduce M. V. tributul seu din admirație, pro­fund respect și devotament. Să trăiască M. V., să trăiască M. S. Regina și întreaga fami­lie regală. Preș. inginer Condeescu. A. S. R. Prințului Ferdinand. Al douilea congres de arte și meserii , întrunit azi, aduce Al­teței Voastre Regale omagiile sale respectoase și călduroase urări pentru viitor. Preș. inginer Condeescu. Sunt aleși apoi în biuroul con­gresului d-niî: Gr. Alexandres­­cu, președinte de onoare ; I. P. Condeescu, inginer, președinte ; M. Alexandrescu dr. în drept, Radu Pop, industriaș ; St. Bur­cuș și S. Petculescu, architecți; N. Grigorescu, St. Șindrea și Marin Demetrescu, vice-preșe­­dinți ; P. Săvescu, Ep. Dumi­­trescu, Al. Dimitriu și G. Ro­man, secretari: Miclescu, N. Grigorescu, P. Păunescu, C. Ște­­fanescu, M. Botez, I. Coman, Pârvulescu, D Petrăchescu și V. Huhuîea, membri. Ședința se ridică la orele 12. — Ședința de după amiazi — Ședința sa redeschide la orele 3 jumătate. D. Dimitriu propune a se tri­mite telegrama­ți­u­nilor miniș­tri de culta și domenii, pentru interesul ce -i poartă causeî meseriașilor. Propunerea se ad­mite. Se trece la ordinea zilei. «Organizarea muncei industriale în România» . Rolul asociațiilor profesionale, regimul și funcțio­narea lor față de legile econo­mice actuale , contractul și pri­vilegiile muncei industriale. D. președinte Condiescu dă congresiștilor explicațiunile a­­c­estor vaste chestiuni. Face istoricul organizarea bres­lelor în străinătate, cari au ur­mărit în­tot­dea­una țelul de a ameliora situația meseriașilor. La noi industria fiind încă în fașe, n’am ajuns încă în poziție de a ne preocupa de aceste ches­tii ; totuși înființarea breslelor se impune ca unul din mijloa­cele cari ar îmbunătăți situația meseriașului român. Vorbește despre mijloacele de a procura de lucru meseriașilor români și exprimă mulțumiri consiliului comunal al Capitalei pentru hotărîrea ce a luat de a Întrebuința muncitori români la lucrările comunei. Preconizează ideea unui sistem de credit reciproc și organizarea unui credit mutual pentru munci­tori,sprijinit pe societate prin ga­ranția solidară a tuturor. D. Gheorghe Roman spune că organizarea muncei industriale e punctul cel mai important din program. Această organizare se poate începe mai întâi de toate prin înființarea unei Burse a meseriașilor, care să fie punctul central și de legătură al tuturor breslelor. D-sa propune ca congresul să ia disposițiunea pentru obținerea de la comună a unui local pentru această Bursă. D. Popp reamintește vremu­rile tradiționale când industria țărei, cu toate că în stare rudi­mentară, era însă în mâna bres­lelor române. Odată cu imitarea civilizației streine, pe de o parte meseriile începură a fi disprețuite, iar pe de alta starea meseriașului ro­mân începu să decadă. Toți alergară la profesii libe­rale, totul începu să fie impor­tat din streinătate. Meseriașii streini fură prefe­rați de către cei mari și bogați. D-sa sfârșește zicând că meș­teșugarii români au nevoe de sprijinul guvernului ca să poată să-și amelioreze situația. D. Marin Alexandrescu explică chestia organizărei muncei in­dustriale și spune că trebue să se consolideze clasa mijlocie,care e clasa cea mai puternică a so­­cietatei. «Să împingem țara către indus­trialism pentru a para loviturile claselor agricole. Adevăratul pro­gres nu se poate obține de­cât prin industrie. Fără aceasta nu se poate avea nici comerț». D-sa preconizează sistemul meș­teșugarilor autohtoni, ca cel mai prielnic pentru meșteșugarul ro­mân și insistă asupra solidarită­­ței care trebue să existe printre meșteșugari. Apoi exprimă spe­ranța că Statul va acorda și me­seriașilor acele legi ocrotitoare da cari se bucură alte branșe, spre exemplu agricultura. Mai vorbesc ,d-nii Buza și Pe­­trachescu ; apoi ședința se ri­dică la orele 6 jum. Mes.—----­----­­ --------------­ viu­ri din streimUstte — Prin poștă — Din Moscova se anunță că în localul ambasadei franceze de u­­n ol­o s’a săvârșit un furt îndrăsneț. Hoțul, îmbrăcat în uniforma se­cretarului ambasadei, a furat haine și o sumă mare de bani ; după aceea s’a urcat într’o birja și a dispărut.* * * Niște tâ­lhari necunoscuți au jefuit biserică din Mariendorf. Ei au devastat cu totul altarul, orga și toate băncile, furând or­namentele de aur și de argint de la icoane. După aceea mon­struoși tâlhari au zdrobit toate statuele îngerilor.* Prințul Filip­ de Orleans, pre­tendent la tronul Franței, a sosit la Budapesta, în afaceri fami­liare. Se știe că prințul Filip de Orleans est­e ginerele ar­hidu­celui Iosef al Austriei. * » * Ara dat știrea că din mena­­geria din Párkány (Ungaria) au scăpat mai multe animale sălba­tice, între cari un leu și un ti­gru. Aceste fiare au început să facă prădăciuni mari printre vi­tele locuitorilor din județul Stri­­goniu. * * • «Neues Wiener Journal» află că regele Leopold al Belgiei va pleca în curând în America, pen­tru ca să contracteze în cercurile financiare de acolo un împrumut mai mare de bani, pentru între­prinderile sale din Africa și din China.* * « Serviciul de poliție veterinară de pe lângă ministerul de agri­cultură și comerț din Roma a primit foarte multe raporturi de la veterinari, cari constată efica­citatea remediului în contra epi­zootiei aftoase, descoperit de mi­nistrul Baccelli.* * * Guvernul sârbesc a început să construiască lângă Belgrad un mare port de iarnă. * * V Dețină-ti, la Parc-des-Prince, din Paris, o mulțime de lume venise spre a asista la material germano - american de 50 ehi­­lometri. A învins biciclistul american Michail pentru trei tururi de pistă. El a făcut cei 50 de chi­­lometri în 43­ 12”. Germanul Robi a făcut într-o oră 65 chilo­metri și 742 metri, bătând ast­fel recordul sumei pe oră, care aparținea până acum lui Dickent­­mann. Tragica Sinucidere DIN CIȘMEGIC BK­, la orele 3 după amiază, sergentul Bratu Tom­a, cu No. 168, postat in grădina Cișmegiu, auzi o detunătură de revolver și alergă numai­de­cât în spre acea parte a locului. Gând ajunse lângă cascadă, văzu trântit jos pe un om în vârstă de 57 ani. El ținea în mână un revolver cu 5 focuri, calibru No. 6. Neno­rocitul se împușcase trăgându-și un glonț în inimă. Moartea a fost instantanee. Sosirea autorităților Sergentul de stradă înștiința numai­de­cât secția G. D. Emil Zamfirescu, sub­ comisarul de cl. I, sosi cel dintâiü la fața locului și începu cercetările. Imediat după aceea veniră d-ni­ inspec­tor Durma și procurorul Slăli­­neanu. Sinucisul era îmbrăcat în hai­ne negre, cu pardesiu tot negru. Lângă dînsul, la o mică distanță, îi căzuse pălăria.­­ Revolverul a­­vea 5 focuri și el nu trăsese de rit un singur glonte. Scrisor­ile—Fotografia D. sub­ comisar Emil Zamfire­­scu făcu o percheziție asupra cadavrului, ca să vadă de nu se găsește vre-o carte de vizită, din care să-î afie identitatea. Lângă piept, în buzunarul hai­nei, găsi o fotografie cabinet, fă­cută la Măncii, în care erau fo­tografiate două copilițe ale lui. Intr’un alt buzunar găsi apoi 8 scrisori, în doliu, adresate ur­mătoarelor persoane: d-lui G. Stoicescu, ministrul justiției ; d-lui prin - procuror ; copiilor lui ; «1 -lor Stefan Belu, T. Vă­­cărescu, Al. Belu, prințului Con­stantin Basarab de Brâncoveanu și d-nei Maria Teodor Văcărescu. Aceste scrisori aveau data de 17 Septembrie 1901, ceea ce dovedește că încă de atunci ne­norocitul se hotărise ca să-și curme viața. Cine e sinucisul ? Din aceste scrisori găsite, cari er­au deschise, s-a constatat că sinucisul nu era altul de­cât Pla­ton Ni­colau, care locuia în strada Lumineî, la No. 39. Platon a fost pe vremuri foarte bogat, încetul cu încetul însă pierdu întreaga avere și intră în datorii. Fu numit atunci administrator al moșiilor eforiri brâncovenești, unde stătu mult timp. Fiind un jucător pasionat de cărți, mare parte din banii câș­tiga­ți de la Eforie ti pierdu. Acum câți­va ani fu înlocuit din acest post. De atunci începură zilele rele pentru nenorocitul Platon. Mobila și tot ce avea adunat din tinerețe, le vîndu rînd pe rînd, pentru a pulsa avea hrana de toate zilele. In ultimul timp soția sa îl pă­răsi, lăsându-i cu cinci copii, din­tre cari două fete. Împovărat peste măsură și ne mai putând duce viața în mize­rie, el, care odinioară a stat așa de bine, se hotărî să-și curme zi­lele, lucru ce a și făcut. Scriso i­a rea către d. min­istru al justiției In grădina Cișmegiu, când s’au găsit scrisorile, în înivălmă­­șeala ce se făcuse, am profitat de ocaziunea când autoritățile citeau­ acele scrisori și mi-am a­­runcat ochii pe ele. Iată ce spunea nenorocitul în­­tr’una din scrisori, adresată d-lui G. Stoicescu, ministrul justiției. «Sacrificați 10 minute și citiți aceste rîmturi, veniți în ajuto­rul celor două orfane, rămase în cea mai mare mizerie, spre a fi internate într’o școală. «Nu întreba de ce mi-am curio­it zilele, nu-mi dau seama de faptele mele. Am fost un om cinstit, muncitor, n’am făcut rou la nimeni. Din contra, am­ fost înșelat și batjocm­it de ai mei, cărora timp de 22 ani nu le-am făcut de­cât­ bine. «Ve rog în numele umanităței, prin orî­ ce mijloc veți bine-voi, fie prin Clubul Agricol, unde am fost dintre cei dintâi membri fondatori, să se interneze copi­lele mele într’o școală. Vă vom­ fi recunoscător pentru aceasta și în lumea cea­l­altă. «Luați banii ce am de primit de la principele Constantin Ba­­sarab de Brâncoveanu, 12,000 lei ; de la d. Radu Văcărescu, 16,000 lei ; de la d. Belu, 3900 lei Cu aceste sume nenorocitele mele copilițe ișî vor putea ter­mina studiile». Scrisoarea adresată copii­­lor sei O altă scrisoare e adresată co­pii­lor săi. «Erlați-mă, le zice el, mititel mei, n’am puiul, face alt­fel, a fost peste putință să maî rezist. Oh ! O­zeuîe ! ce vsțî face voi, duicî copile, tu dragă Elenă ? «Dragi copii, știți suferințele mele de douî ani și 4 luni, știți câte lacremî am vărsat. Șt­iți cât­ de mult am iubit pe scumpa voastră soră Atalia, care a mu­rit. «După 24 de ani de muncă, mă văd umilit, desonorat, bat­jocorit, de cine ? de ai mei, că­rora timp de 22 ani nu le-am arătat de­cât dragoste, nu le-am făcut de­cât bine, iar eu, drept recunoștință, mi-au făcut cel mai îngrozitor rău. Până la vârsta de 55 ani, n’am știut ce e răutatea, în acești 2 ani și 4 luni, am vă­zut tot răul». Scrisoarea către «3. pi*im­­proerior In această scrisoare, nenoroci­tul zice că i-a fost imposibil să mai reziste torturelor de când a perdut pe fiica sa Atalia. Roagă apoi pe d. prim-pro­curor să stăruească spre a se incasa banii ce are de luat. Toată grija sărmanului sinucis­e pentru copiii săi. La ei se gândește până în ultimul moment și strîn­­gând portretul lor la piept, își curmă zilele.• * • * In cele-l’alte scrisori, Platon vorbește tot în sensul de mai sus și cere să se dea copiilor săi banii ce ara de primit. * » * Ori­cine își poate Închipui sfâși­etoarea scenă, când fiii sinuci­sului aflară fatalul desnodământ. Cele două copile au plâns și au strigat necontenit pe tatăl lor. Era peste putință ca cine­va să le poată »lina cât de puțin sdro­­bitoarea durere. Corpul sinucisului fu trans­portat aseară la morgă. Reporter, buzele. Ziua și noaptea e supra­­veghiată de medici, infirmiere și o comisiune compusă din mai multe doamne, pentru ca să nu poată mânca nimic. Augusta Christensen s-a năs­cut în Mecklemburg și e în vîr­­stă de 48 de ani. Frmecea, care e destul de corpolentă, are o greutate de 78 și juni. kilograme. Acum postește pentru a cincea oară. Maî înleiti a postit în Schles­wig timp de 15 zile, apoi în Hamburg 15 zile, în Kopenhaga 20 zile, iar în anul 1899 în aqua­riul din Londra timp de 18 zile. Și alunei a vroit să postească 30 zile, dar a fost oprită de me­dici. El e cea dintâi femee care s’a prezintat în fața publicului din Londra ca postitoare. Și înaintea ei au fost femei cari au postit timp mai îndelun­gat, dar nu s’au arătat în public. In anul 1868 s’a răspândit vestea despre o fată tînără din Wales, cu numele Sarah Jacobs, că nu mânca de mai mulți ani. Preotul din localitate afirmă că fata acea postește de 16 ani, ceea ce a produs în Englileza o vie emo­­țiune. Ca să se convingă de a­­devărul acelei afirmațiuni, s-au trimis doctori și infirmieri la Lib­erheadd, unde zăcea minu­nate postitoare, ca să o exami­neze și să o supravegheze sever. In afară de infirmiere și me­dici, nimeni nu avea dreptul să intre în camera în care era în­chisă fata , dar, după două zile, aceasta începu să scadă în mod simțitor, iar după o săptămână slăbise așa de tare, în­cât me­dicii se temeau să nu moară de foame. Această temere a lor au comunicat-o și părinților fetei, cari au rîs și au spus că fata lor a fost și altă dată în aceeași stare, dar după câte­va zile ș­-a recăpătat forțele. In ziua­ a opta, biata fată a murit de foame. Imediat au fost arestați părinții fetei, doctorii și infirmierele. Doctorii și infirmie­rele au fost achitați, iar părinții au fost osândiți la un an închi­soare. Plantele musico-rale.­­ Profesorul Hans Tru­gen, unul din cei mai valoroși și admirați muzicanți din New­ York, sus­ține că plantele iubesc muzica și cresc mult mai frumoase sub efectul unor dulci melodii. El po­vestește despre o sensitivă, care, la sunetul unei armonioase fraze muzicale, își deschide foile, spre a le închide apoi tremurând la prima disonanță. Asta dovedește—lucru pe care l’a probat într’un recent și ca­non studiu, marele naturalist en­glez Grant Allen,—că plantele sunt înzestrate cu suflet; de aceea, dacă tragi un foc de pușcă în a­­propiere de planta numită sen­­sitivă, vei vedea că floarea se tofioară și se închide ; dacă veî pune sensitive sub un clopot de sticlă și veî pune alături un bu­rete îmbibat în cloroform, vei vedea că planta ’și încovoaie trunchiul, își închide frunzele și stă în această atitudine dormindă. O doamnă horticultoare poves­tește că un eiclanimius silvati­­cus din grădina ei nu putea să sufere apropierea unei garoafe și se îngălbenea pe fie­care zi ce trecea și reînvia îndată ce fu luată de acolo garoafa. JSISI Intre prieteni . — Ce diferență e între o som­nambulă și un romanțier ? — Somnambula câștigă bani sdormindu-se, și rom­ancierul a­­dormind pe alții, mai se va duce la Sinaia spre a face o vizită M. S. Reginei. ♦ Mâine, la orele 4 d. a., d. dr. Hurmuzescu va ține în aula Uni­versi­tățea din Iași o confe­rință­ despre telegrafia fard firma. ♦ Un comitet de avocați din București a luat inițiativa pen­tru așezarea­ unui bust al lui Mihail Cornea în palatul justiției. ♦ D. Răd­ulescu Niger a fost însărcinat cu instalarea noului superior al mânăstirei Lainici. ♦ Budgetele ministerelor vor fi depuse pe la 20 Noembrie pe biuroul Camerei. ♦ D. ministru Stoicescu a ple­cat la Iași. ♦ S’a scos din nou la licitație executarea fundațiilor și zidării­lor podului peste Bistrița, la Les­pezi. Valoarea după­ devis este de lei 105.000. Licitațiunea se va ține la mi­nisterul lucrărilor publice și la prefectura județului Bacäu, în ziua de 27 Noembrie, la orele 4 după amiazi. _• Mâine, Duminecă, 28 cor., meseriașii din T.­Severin vor ține întrunire publică în salonul Poarta de Fier, pentru ca cei 3 delegați, trimiși la marea întru­nire din București, de Dumineca trecută, să facă o dare de seamă despre cele hotărîte în Capitală. ♦ In ședința de ieri, Vineri, a Academiei, membrii prezenți, în unanimitate, fără distingere de culoare politică, au trimis o te­legramă de felicitare d-lui se­cretar general al Academiei, De­­metru Sturdza, cu ocaziunea a­niversărei sale. ♦ Ieri, pe la 5 și un sfert d. a. au luat foc în curtea pala­tului administrativ din București vr’o 200 kgr. fin, proprietate a d-lui Paul Stătescu, prefect de Ilfov. Focul a fost stins repede. Se crede că el a provenit dintr’o țigară aruncată în fin din nebă­gare de seamă. ♦ Ziarul «Magyar Szó», care ne-a sosit era, se plânge că, în urma falimentului dat de banca ungurească din Székely-Udvar­hely, secuii­ unguri au fost ne­voiți să se împrumute la banca românească «Albina», care, zice numitul ziar, îi va aduce la sapă de lemn, punând stăpânire pe pământurile lor, peste câți­va ani, când nu vor fi stare să-și plătească datoriile. ♦ Mâine se va face alegerea consiliului comunal din Cons­tanța. ♦ «Universul Literar colorat» care va apare, mâine, Duminecă 28 Octom­­brie c., va eti­ j»‘În<Ie ÎViimoasa scriere Lieșca Phuilie, «înto­­rită penei ilustrain: nos­tru colaborator «I» V. A. U­­rechiă. «Universul Literar colorat» se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ Percepțiile di­n Capitală au luat măsuri pentru a aplica cu toată rigoarea art. 5 din legea de urmărire, care obligă pe chiriași a propri și a achita la percepții toate dările ce imobilele în cari ia cur­se da­tore sa­ fiscului. o Rîul Someșul din Transil­vania a înghețat deja în urma gerurilor mari. ♦ Ziarul «Magyar Szó» aduce știrea că jandarmii din Orșova au reușit să puie mâna pe o bandă de falsificatori de monede, a­ căror sediu­ era în insula Ada- Kaleh, din fața comunei Ver­­ciorava. Ei fabricau monede și bilete de bancă sârbești,, româ­nești și ungurești. Gând au fost prinși, falșificatorii s’au încherat cu autoritățile și au înjunghiat pe guardul vamal Fiilop Robert Falși fînatoriî sunt turci. ♦ Citim în «Drapelul» din Lu­goj: Duminică, Românii din Baliț au eșit lntru întâmpinarea pro­­topresbiterului Gerasim Sârbu, care a venit să facă sfințirea școalei. Mai mulți tineri călă­reți purtau stegulețe tricolore de hârtie, simbolul național al b­i­­sericii naționale. Văzând protopretorul Ilirschi aceasta, a alarmat îndată jandar­mii să confiște stegu­etele și să aresteze pe purtători. Jandarmii au început o goană nebună și nu s’au sfiit să calce și biserica după serviciul divin și să caute (bine înțeles, fără resul­tat) steaguri tricolore in altar. Episcopul, care se mai afla în biserică, a protestat contra a­­cestei nelegiuiri, dar fără efect. ♦ Adunarea generală a Ligei s’a amânat pentru Duminecă 4 Noembrie. Ordinea de zi a acestei adu­nări cuprinde următoarele : Guvîntarea președintelui Li­gei, d. Sava Comănescu , darea de seamă a casierului G. I. Boam­ba, raportul censorilor și darea de seamă a activităței co­mitetului de d. I. Clineiu.­­ Atât «Liga» cât și studenții Universitari pregătesc o mare serbare cu ocazia zilei de 8 Noembrie. sf. Mihai. Era după prânz președintele Ligei a trimis invitațiuni către toate societățile din Capitală ca să ia parte la Te-D«umul ce se va oficia la biserica Mihai­ Viteazu de pa Dealul Spirea. Cu această ocazie, Liga va re­dacta un manifest prin care va invita populațiunea Capitalei la această serbare patriotică. De la biserică, studenții, mem­brii Ligei, societățile și mulți­mea vor merge în manifestație la statuia lui Mih­ai Viteazu,unde se vor ține mai multe cuvîntări. In seara acestei zile de profe­sor Onciu va ține !» Atheneu o conferință, unde va vorbi despre viața lui Mihai Viteazul. ^ «Le journal des basses Alpes» de la 3 Noembrie publica sub titlul : Roumains et Pr­ove­ncaux un frumos articol «Apropos d'un discours d’Urechie». Tema aces­tui articol este tot memoriul co­laboratorului nostru de urechie, trimis «Uniunea studenților la­tini» din 1900, de la Paris. Se știe că acel memoriu aru titlu : «L’idée lairce chez Ies Roumaiins». ♦ Azi, la orele 9, membrii congresului absolvenților școa­­lelor de meserii, se vor întruni la bariera Dorobanților și vor Lucruri din toata lumea O postitoare femee.—la equariul din Westminster e mult admirată acum o femee, al că­rei program este ca să nu mă­nânce nimic timp de 30 de zile. Augusta Christensen, rivala lui Succi, a început să postească la 10 Octombrie și nu are să mă­nânce nimic până la 9 Noembrie; numai din când în când i se da puțină apă, ca să-și umezească Furia Turciei contra Puterilor «VESELIA» care a apărut astă­zi Sâmbătă 27 Octombrie, cuprinde, pe lângă o materie variată și haz­lie, o frumoasă ilustrație în­ ș­ase colori, ne prezintând : Furia Tur­cie» contra Puterilor. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în­ toată țara. »FORMAȚIUNI SÂMBĂTĂ ♦ « Universul Literar colorat» care va apare mâine, Duminecă 28 Octombrie, va cuprinde ca ilustrație pe pag. 1 «Teribila dramă din Bacău». «Universul Literar colorat» se vinde cu 5 bani in toată țara. • Comitetul partidului popular național din Bucovina a procla­mat pe preotul George Balmoș candidat la alegerea de deputat dietal din districtul Câmpulung. ♦ In județul Ilfov sunt 275 bi­serici cu 244 preoți și 5 mănăs­tiri, ad­că : Cernica cu 118 mo­­nah­i și 7 frați; Caldărușanî cu 95 monachî și 5 frați; Cioro­­gârla (Samurcașești), cu 63 mo­­nahhe și 2 surori; Pasărea cu 139 monahhi și 38 surori și Ți­gănești cu 132 manache. ♦ Cei trei delegați ai ministe­rului de domenii cari vor lucra pentru ancheta industriilor din țară, și-au amânat cu câte­va zile plecarea în țară, pentru a putea lua cu dînșiî și ultime­le formu­lare pentru ancheta asupra ma­rilor industrii.­­ D. Atanasiu, prefectul jud. Govurlui, a luat măsuri pentru înființarea unei infirmerii la Ho­­rincea. ♦ Am vorbit despre greva lu­crătorilor bărbieri din București. Acum aflăm că, într’o întru­nire ținută Jouî, greviștii au ho­­tărît să nu reia lucrul până când patronii nu vor admite noul tarif, fixat în acea întrunire de un co­mitet compus din mai mulți pa­troni și lucrători. lari toată ziua greviști au fă­cut manifestații ostile la patro­nii bărbieri din calea Moșilor, Dudești, Văcărești, str. Belve­dere, etc., cari lucrează ieftin, silindu-i să șteargă de pe fir­mele lor prețurile cari erau 20 și 30 bani un ras.­­ In cursul săptămânii viitoa­­re, I. P. S. S, Mitropolitul Pri­

Next