Universul, octombrie 1901 (Anul 19, nr. 267-297)
1901-10-28 / nr. 294
ProspeCtul GRATIS și FRANCO Cruțați timp și parate învelând limbi străine la: The BeRlitz School BERLITZ SCHULE EGALE BERLITZ Casa Vlasso, Str. Carol 38 Se predau limbele engleză, franceză, germană, română, italiană și rusă după cea mai bună metodă din lume (2 medalii de aur la Expoziția din Paris). Cursuri în grupuri și particulare în școală și la domiciu Ti Sunt 160 instituții de felul acesta cu 70 000 <devî anual. Se fac sau procură traduceri în toate limbele. Toate cursurile «le limba franceză A51 -StilIMTIMT SE CAUT A Tiner prezentabil, muncitor, dispunând garanție 3—4000 lei, pentru reprezintărea unui articol bin î introdus. Ofertele numai in scris. Agenției de publicitate C. Schulder: 10 str. Șelari: 4162 O d in centrul comerțului&SCSi il3ț, a cărei valoare estimativă este lei 300.000 și care produce un venit anual foarte mare, e de vînzare cu un preț moderat. Proprietara caută și un mic împrumut. Adresa la Administrație Se coută cu împrumut 12 000 lei dând o bună garanție. Bonuri urbane.—Oferte sub : TV. la Administrație. I> «it. Gerota — Chirurg — Specialist: Org.genito-urinare,bărb. și femei S'a mutat str. Polonă No. 1 7 Consultați in ora 5 si jum. — 7 seara 4158 Nu are NICI O FILIALA vechiul SSugîstin cu încălțăminte de lux „la Lumea Eleganta“ — 70, calea Victoriei, 10 — aceasta spre cunoștința onor. sale clientele. 4084 B.WÎBQUÎGVI pas in blazare * CD PRETOBI l'onrle REDUSE s< FIXE STOCUL de COVOARE VERITABILE SMYRN si PEHSI ere, Stofe da Mobil'e, Ferde e, Fortiere, Storuri, etc, etc.A SOSIT pentru sezonul de iarnă Stofe garantate Englezește pentri costume de Bărbați & Dame, FÎ.Ait''8.E, Mollesne, Moussiliurî, etc., etc. Calitatea Garantată 4082 Dr. Kuwisch Special in Isale Interne și Sifilitici — ©’-i m/uita/fe — I V?>. 51, calea Dudești IVo, 51 f'vis-a-vis de Farmacie CONSULT. DE LA 24 P. M. 4080 _________ De arendat de la 23 Aprilie 1003, pe termen de 5 ani, Sii.șiile 605ICESTI și WAtt ACKV Ei I (Cartovoni) ambele situate în județul Buzau și în apropiere de oraș. Doritorii se pot adresa în București, hotel Imperial, la doamna proprietară : Constanta Th. Ilals 4080 Pădurea Tunari — I.FAIRE IEFTINE — Stânjenul șliaă 30 lei loco. >■ cer 42 » » Nuiele stânjenul 20 » » Araci mia ... 16 » » Cinci lei carul de crăci șliau oricât va pune în car. — Stânjenii de lemne cer și șliacii sunt stânjeni mari de pădure.JÜL Ștefan Hagi Thaodoraky. De arendat cu începere de in Ariile 1903 m. Moșia MAMOIIJ 'județul Ialomița, la o depărtare de 10 minute de gara Dalga-Mare, în întindere de 2000 pesoane.Dabitorii se vor adresa c-nor proprietari în strada Pensionatului No. 1, București. 4135 Inspectori de asigurare de viață O societate de asigurare de primul rang, angajcrită ca inspectori-voiajori pentru asigurări de viață sub condițiune cât se poate de avantagioase persoane apte, prezentabile și cari dispun de cauțiune, împrejurările actuale fiind foarte principase activitățiî In această ramură, achizițiuniile sa pot cultiva pe o scară întinsă. A se adresa la administrația ziarului sub «Activitate». 4112 Snainfea le a cumpăra Șoșoni și Oarosî, eirili nrmadul cîiii pag. 4, ÎLSE IHJIîlTRESCU, fi LA SIJLON-#. 7000 decalitri vin an» un negru (roș) recolta anului acesta, care se culege acum după brumă, calitatea superioară la gust, sunt de Tinzare. A se adresa la dna Catifea Kirilă, str. Carol No. 53, Iași, 4143 uscarei bălților de la Adabazar, a recunoașterei școalelor, mănăstirilor și spitalelor franceze din Turcia, a reconstruirei caselor distruse pe timpul revoluțiunei armene, au fost de asemenea aplanate, însă nu se știe dacă Franța a mai tăcut și alte cereri. »National Zeitung» spune că Francia a promis Puterilor să evacueze insula Mitilene. Cit vor sta francezi! la Mitilene Paris, 26 — Ziarul oficios «Tenijjs» declină c«1 tran«*,iar« Unea ocupată Insula Mitilene până când toate cererile« vor* fi complect satisfăcute. In ce cas va interveni Anglia in conflictul franco turc Londra. 26.—Anglia va interveni în conflictul franco turc, conform tractatului din 1878 cu Turcia, numai în caz când Franța va ocupa un alt punct.+ * * A se citi alte telegrame sosite in timpul nopței, hi «Ultima Ora». Junelul portului Constanța — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi reprezintă tunelul portului Constanța, care a fost vizitat alaltă-îerî de către M. S. Regele. Lucrările acestui tunel s-au început în Martie 1809 și tunelul propriu zis a fost terminat în cursul lunii curente. Tunelul a fost făcut pentru ca trenurile să aibă acces direct la port, căci, până acum, acest drum se făcea printr-un zigzag care pricinuia multă pierdere de timp în detrimentul traficului. Linia de racordare va pleca de la stația Cerna-Vodă. Tunelul este pentru cale dublă ca și linia de racordare. E primul tunel din țară cu cale dublă. Are 8 metri 40 lărgime în interior, 6 metri 20 înălțime la mijlocul bolței și o lungime totală de 490 metri. Tetura care va servi de racordare cu linia Cerna-Vodă-Constanța se va termina în cursul anului viitor. Lucrările tunelului sunt conduse actualmente de d. inginerinspector Baiulescu și de d. inginer Pâslă, care conduce lucrările pe șantier. Antreprenorii lucrărilor sunt d-nii Bertolero și Moreski. Tunelul, dimpreună cu tăetura, va costa un total 1.810.000 lei, dintre cari 985.000 lei au fost absorbiți de tunelul propriu zis. Tunelul e construit în stil austriac și belgian, cu pietre de granit, transportate de la Turcoaia, lângă Macin. Are o intrare monumentală, executată cu mult gust. Piatra de ornamente e adusă din Brosuiroasa, ind. Bacäu. Fundamentul tunelului e făcut cu mulon și piatră brută de Canara, de lângă Constanța. In rezumat, noul tunel din Constanța e o lucrare care aduce cea mai mare onoare corpului nostru tehnic, cu atât mai mult cu cât natura pământului în care a fost săpat tunelul e foarte nefavorabilă unei asemenea lucrări. UN SEAT !»F, ZI Mirosul petroleului dispare dacă în 4 litri și jum. de petroliu amesteci 100 de gr. clorur de var și scuturi bune. Toarnă totul într-un recipient care conține 500 gr. de var nestins. Scutură var. Varul absoarbe clorura de var. Lasă puțin și decantează. Mirosul va dispare. Lordul Kitchener renunță la artilerie Pentru istoricul războiului anglo-boer e bine a înregistra și următorul fapt: După două ani de lupte continue, englezii s'ar fi convins de inutilitatea artileriei lor, și par a căuta un pretext spre a o retrimite în Anglia. Astfel afirmă un corespondent militar, care a urmărit campania de la începutul ei și până azi ; el scrie că tunurile nu au fost decât o gravă piedică pentru marșuri și pentru libertatea de acțiune a coloanelor engleze. Numai în foarte puține împrejurări tunurile au adus servicii apreciabile. Corespondentul amintește faptul unei baterii oare, din Septembrie 1900 și până azi, a străbătut un marșuri 2000 de mile, adică aproape 3220 kilometri, și în total n’a tras decât 24 de focuri ; deci se pricepe lesne ce mare sumă s’a cheltuit cu această inutilă baterie. Corespondentul adaugă că o mare parte a trupelor sunt întrebuințate spre a face escortă și a apăra tunurile. In cât privește pe comandanți, operațiunile au numai o preocupare : a pune la adăpost tunurile pentru orice eventualitate ! A pierde o luptă nu e aproape nimic, dacă nu se pierd între însa și tunuri. In urma acestor constatări, se pare că lordul Kitchener a luat hotărîrea de a retrimite în patrie toate cele 500 de tunuri puse la dispoziția lui și de a reține numai câteva baterii Maxim și Pom Pom, pentru orice eventualitate, imediat după eter la farmacie și, văzând că starea d-nei Braunștein se agravează, o transportă într’o ediție a primăriei, chemând în același timp pe amii d-rî Marcovici și’Adam în ajutor. Dar, cu toate ajutoarele date în grabă, starea d-nei Braunștein nu se îmbunată,ia de loc, așa că se părea posibilă amânarea căsătoriei: cum însă actul era redicat de d. ofițer se decise a se celebra astfel. D. C. M. Borș, ofițerul starei civile, se prezintă la d-na Braunștein și îi luă consimțământul.In prezența medicilor cari declarasă că d-na Braunștein nu poate asista la celebrarea căsătoriei, lucru despre care se făcu men'iune în registre și în urmă d. G. M. Borș pronunță căsătoria. In acest timp d-ri Marcoviei și Adam își dădeau silințele să o readucă la simțiri pe bolnavă, prin inhalațiuni cu oxigen. Prevăzând un sfîrșit apropiat, o transportă pe o targa la locuința ei, unde, după un sfert de oră, cu toate sforțările medicilor, dînsa încetă din viață. Acest fapt a emoționat mult lumea. Falsificatori la bani.— Poliția noastră a prins și arestat aseară pe un individ, care voia să schimbe o hârtie de o sută de lei la tutungeria d-lui F. Manea, dar d-l Manea, observând bine hârtia, constată că e falsă, însă perfect imitată și tl dădu pe mâna poliției. El este din Galați. Azays. Universal la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 25 Octombrie — Bacău Celebrarea ««ei cîissUori! urmată de s deces.— Aseară, la ora 4 p m., trebuia să se celebreze căsătoria civilă a d-lui dr. Iulius Solomonică, din Iași, cu d-șoara Dina Braunștein, fiica bancherului M. Braunștein, din localitate. Pe când se aflau în sala primăriei, unde așteptai venirea d-lui ofițer G. M. Borș, deodată d-nci Braunștein îi vine rea și cade pe o sofa în nesimțire. Primele ajutoare i se dădură de d. dr. Solomonică, care trimise Botoșani Monstrul p lin l’oimia-Lungă.Femea Maria Teșcu, din corn. Joiana-Lungă, a dat naștere unui curios monstru, căruia lipsindu-i buza superioară, are eșită în afară o prelungire a cerului gurei, unită cu partea inferioară a nasului, ceea ce prezintă aspectul unui rit de porc. Partea acasta fiind în lungime cam de 5—6 c. m., și imobilă, înpedică pe copil să sugă. Mama numitului monstru e disperată.Cui. Caracal Faliment. — Marele comerciant din localitate Florea Niculescu. Încetând plățile, va fi chemat în declarare pe ziua de 29 c. Pasivul se urcă la peste 800.000 de lei. Dispariția unui act.— O anchetă s’a deschis contra d-lui avocat Stătescu, sub grava acuzare că și-ar fi însușit un act, care era defavorabil unui client al d-sale și aceasta pe când se afla absent d. jude din cabinetul său. Aflu că d. Stătescu a și fost suspendat din demnitatea de avocat al Statului. Andrian. Craiova Arsă. «le vie.—Locuitorul Pavel Barbu Sârbu, din Galicea-Mare, ducendu-se era în luncă la tăiat de coceni, și-a lăsat o copilă în vîrstă numai de un an, anume Fira, lângă foc, în covergă, înfășurată în scutece. Nu se știe prin ce împrejurare scutecile au luat foc, arzând copila de vie. Când neconsolații părinți se întorc la covergă, nu mai găsiră din copilă decât un bulgăre de scrum. Cazul i’a comunicat parchetului,care a autorizat inmormîntarea rămășiței or. Bârae. Tudor Sadoveanu, fecior ln casă la d-na Aristița Aman, din str. Gogălniceanu, a fost crunt bătut de către un alt fecior, Toma Ioniță, din serviciul d-Suî dr.Gheorghiade. Agresorul a fost chemat la poliție, spre a lămuri cum a devenit cazul. Epizootii. — Zilnic suntem nevoiți a înregistra epizootii, mai ales printre vitele locuitorilor din județ. Astăzi, un raport al comunei Negoiu arată că in acea comună bântue cu furie febra aftoasă la rumegători. In vederea numeroaselor cazuri, o telegramă sosită de la ministerul da interne, anunță pentru ziua de 27 cor. sosirea d-lui inspector veterinar Starcovici la Craiova. Vizita d-lul ministrul. Missiv-KrîlCU acceleratul de seară, a sosit in orașul nostru d. ministru al domeniilor B. Missir. La gară, d-sa a fost primit de cei două prefecți, de d. Romanescu, primarul orașului Nicolaid și alte persoane distinse din partidul liberal. De la gară, d. ministru a mers direcția d. Romanescu,unde a petrecut noaptea. A doua zi, d. Missir, însoțit de d. Popovici, directorul serviciului pădurilor de la minister, a inspectat pădurea Murta și împrejurimile. Aseară d. ministru s’a înapoiat la București. Ugolin, Giurgiu Afacerea Constantini«» și lóban Harich. — Văzând că în oraș circulă diferite versiuni relativ la această importantă afacere ce pasionează întreg orașul, m’am prezintat d-luî procuror A. Iliescu,care, la întrebările făcute de mine, îmî reiază cele ce urmează : «De către firma Costandaro, ajutată de d. Alexandru M. Soare, s’a comis un abuz de încredere în dauna d-lui Iuhan Harich. Parchetul fiind sesizat, imediat s’au confiscat registrele și toate scriptele și, după o minuțioasă cercetare făcută de d. Râpeanu, directorul Creditului Agricol, s’a constatat că intr’adever există abuz de încredere. Cu toate acestea, d. Iohan Harich a declarat că nu are nici o pretenție contra firmei Constandato și în urma acestei declarațiuni cei deținuți au fost puși la libertate. Contrar știrilor că acțiunea s’ar fî stins, d. Iliescu, procuror al trib. Vlașca, mi-a spus că afacerea aceasta se află actualmente la d. jude instructor, care cercetează cu multă scrupulositate asupra cui cade vinovăția. VS voți ține în curent. Mamă denaturată.—Astăzi, de către d. primar al comunei Putineiu, s’a raportat parchetului local, că, la o distanță de 5 metri de eleșteul acelei comune, s’a găsit un copil de sex femenin aruncat, născut de curând. S’a deschis o anchetă. Dunăreanul Ploești Sinuciderea comerciantului N. Senius, p lin Brașov. — O telegramă sosită din Brașov vestește că unul din principalii comercianți ai pieței noastre, brașoveanul N. Senius, s’a sinucis astănoapte cu un glonț de revolver. Cei care au cunoscut pe Senius comentează în diferite feluri cauzele acestei sinucideri, și toți socotesc că numai girurile pe care Seenis le acordase unor comercianți, acum faliți, l-au determinat să ia această funestă hotărîre. Un intim a lui Senius îmi spune că Senius i-ar fi spus acum câteva zile : «Mai bine decât să mă știu falit, mă omor». — 2 In adevăr, de un caracter nemai pomenit de bun, Senius a girat pentru faliții frații Cristescu, cu suma de peste o sută mii de lei. Când a simțit însă că va fi declarat la stare de faliment, din pricina girurilor, și-a ținut cuvîntul. Un glonț de revolver l’a scăpat de această rușine. Negustorimea. Ploeștiul întreg, deplâng moartea acestui comerciant, care a preferat moartea de sonoare. Nenorocirea din ilerceni.— Fata Victoria Constantin, aflânduse ca servitoare în comn. Berceni, la proprietarul moșiei, pe când gătea mâncare la mașină, i-au luat hainele foc, arzând în întregime. Fiind transportată la spital, nenorocita victimă și-a dat sfîrșitul astăzi, în chinurile cele mai îngrozitoare. Cociu. T.Severin Cs sină. — Ion D. Gălugăru, din cătunul Mileni, pendinte de comuna Burila mică, nu se știe din ce cauza a încărcat o pușcă și, pe când locuitorul Ștefan D. Puscu se afla Împreună cu mai mulți săteni pe ulița satului, a venit drept spre el și i-a descărcat pușca drept în față, la o distanță de câțiva metri, rănindu -l foarte grav la mâna dreaptă. Imediat asasinul a fost arestat, iar Pasai internat în cura spitalului din Vânju-Mare, într’o stare disperată. După declarația d-lui medic al spitalului, mâna dreaptă a nenorocitei victime e fracturată cu desăvîrșire, căci s’a produs o plagă prin împușcătura cu alice în regiunea palmeră externă, de mărimea unei piese de 2 lei, a fracturat oasele carpiene și a distrus atât oasele moi cât și crcle l’alte cu desăvârșire, astfel că, chiar în cazul favorabil al unei vindecări, victima va rămâne infirmă pentru toată viața. Cosa Dumhiecii, 4 Noembrie 1901, se va pune în viuzai*e. In iosită țara, cu p«*ei«15 «le : 20 Hani exemplarul ALMÎt NAGHUL „UNIVERSULUI“ — ste anii 1002 — un volum de 150 pagini, cu o frumoasă copertă în 0 culori. El va cuprinde 21 ilustrații și o materie calendaristică și literară importantă și variată. Cu 25 bani se trimite franco în toată țara. C«»iag-gressul absolvenților școalelor de meserii ZIUA ÎNTÂIA — Ședința de dimineață — seri, la orele 10 dim., s’a deschis, în localul școalei «General Golescu», al douilea congres al absolvenților școalelor de meserii. Cu vîntarea de deschidere a ținut-o d. I. Condeescu, președintele asociațiunei generale a absolvenților școalelor de meserii. D-sa face apel la Solidaritatea tuturor și se atrage atenția că legăturile dintre meseriași nu se pot cimenta decât prin solidaritate și ținerea de angajamentul făcut. D. Marin Alexandrescu, dr. în drept și licențiat in științele economice, ține apoi o interesantă conferință asupra: Educațiunei economice. Telegrame cîttre. M. S. Regele și A. S. N. Prințul Ferdinand Congresul a trimis următoarele done telegrame, adresate una M S. Regelui și cea Falsă A. S. R. Prințului Ferdinand , Majestății Sale Regelui. Al douilea congres al absolvenților școalei de arte și meserii din București aduce M. V. tributul seu din admirație, profund respect și devotament. Să trăiască M. V., să trăiască M. S. Regina și întreaga familie regală. Preș. inginer Condeescu. A. S. R. Prințului Ferdinand. Al douilea congres de arte și meserii , întrunit azi, aduce Alteței Voastre Regale omagiile sale respectoase și călduroase urări pentru viitor. Preș. inginer Condeescu. Sunt aleși apoi în biuroul congresului d-niî: Gr. Alexandrescu, președinte de onoare ; I. P. Condeescu, inginer, președinte ; M. Alexandrescu dr. în drept, Radu Pop, industriaș ; St. Burcuș și S. Petculescu, architecți; N. Grigorescu, St. Șindrea și Marin Demetrescu, vice-președinți ; P. Săvescu, Ep. Dumitrescu, Al. Dimitriu și G. Roman, secretari: Miclescu, N. Grigorescu, P. Păunescu, C. Ștefanescu, M. Botez, I. Coman, Pârvulescu, D Petrăchescu și V. Huhuîea, membri. Ședința se ridică la orele 12. — Ședința de după amiazi — Ședința sa redeschide la orele 3 jumătate. D. Dimitriu propune a se trimite telegramațiunilor miniștri de culta și domenii, pentru interesul ce -i poartă causeî meseriașilor. Propunerea se admite. Se trece la ordinea zilei. «Organizarea muncei industriale în România» . Rolul asociațiilor profesionale, regimul și funcționarea lor față de legile economice actuale , contractul și privilegiile muncei industriale. D. președinte Condiescu dă congresiștilor explicațiunile acestor vaste chestiuni. Face istoricul organizarea breslelor în străinătate, cari au urmărit întotdeauna țelul de a ameliora situația meseriașilor. La noi industria fiind încă în fașe, n’am ajuns încă în poziție de a ne preocupa de aceste chestii ; totuși înființarea breslelor se impune ca unul din mijloacele cari ar îmbunătăți situația meseriașului român. Vorbește despre mijloacele de a procura de lucru meseriașilor români și exprimă mulțumiri consiliului comunal al Capitalei pentru hotărîrea ce a luat de a Întrebuința muncitori români la lucrările comunei. Preconizează ideea unui sistem de credit reciproc și organizarea unui credit mutual pentru muncitori,sprijinit pe societate prin garanția solidară a tuturor. D. Gheorghe Roman spune că organizarea muncei industriale e punctul cel mai important din program. Această organizare se poate începe mai întâi de toate prin înființarea unei Burse a meseriașilor, care să fie punctul central și de legătură al tuturor breslelor. D-sa propune ca congresul să ia disposițiunea pentru obținerea de la comună a unui local pentru această Bursă. D. Popp reamintește vremurile tradiționale când industria țărei, cu toate că în stare rudimentară, era însă în mâna breslelor române. Odată cu imitarea civilizației streine, pe de o parte meseriile începură a fi disprețuite, iar pe de alta starea meseriașului român începu să decadă. Toți alergară la profesii liberale, totul începu să fie importat din streinătate. Meseriașii streini fură preferați de către cei mari și bogați. D-sa sfârșește zicând că meșteșugarii români au nevoe de sprijinul guvernului ca să poată să-și amelioreze situația. D. Marin Alexandrescu explică chestia organizărei muncei industriale și spune că trebue să se consolideze clasa mijlocie,care e clasa cea mai puternică a societatei. «Să împingem țara către industrialism pentru a para loviturile claselor agricole. Adevăratul progres nu se poate obține decât prin industrie. Fără aceasta nu se poate avea nici comerț». D-sa preconizează sistemul meșteșugarilor autohtoni, ca cel mai prielnic pentru meșteșugarul român și insistă asupra solidarităței care trebue să existe printre meșteșugari. Apoi exprimă speranța că Statul va acorda și meseriașilor acele legi ocrotitoare da cari se bucură alte branșe, spre exemplu agricultura. Mai vorbesc ,d-nii Buza și Petrachescu ; apoi ședința se ridică la orele 6 jum. Mes.—-------- -------------- viuri din streimUstte — Prin poștă — Din Moscova se anunță că în localul ambasadei franceze de un olo s’a săvârșit un furt îndrăsneț. Hoțul, îmbrăcat în uniforma secretarului ambasadei, a furat haine și o sumă mare de bani ; după aceea s’a urcat într’o birja și a dispărut.* * * Niște tâlhari necunoscuți au jefuit biserică din Mariendorf. Ei au devastat cu totul altarul, orga și toate băncile, furând ornamentele de aur și de argint de la icoane. După aceea monstruoși tâlhari au zdrobit toate statuele îngerilor.* Prințul Filip de Orleans, pretendent la tronul Franței, a sosit la Budapesta, în afaceri familiare. Se știe că prințul Filip de Orleans este ginerele arhiducelui Iosef al Austriei. * » * Ara dat știrea că din menageria din Párkány (Ungaria) au scăpat mai multe animale sălbatice, între cari un leu și un tigru. Aceste fiare au început să facă prădăciuni mari printre vitele locuitorilor din județul Strigoniu. * * • «Neues Wiener Journal» află că regele Leopold al Belgiei va pleca în curând în America, pentru ca să contracteze în cercurile financiare de acolo un împrumut mai mare de bani, pentru întreprinderile sale din Africa și din China.* * « Serviciul de poliție veterinară de pe lângă ministerul de agricultură și comerț din Roma a primit foarte multe raporturi de la veterinari, cari constată eficacitatea remediului în contra epizootiei aftoase, descoperit de ministrul Baccelli.* * * Guvernul sârbesc a început să construiască lângă Belgrad un mare port de iarnă. * * V Dețină-ti, la Parc-des-Prince, din Paris, o mulțime de lume venise spre a asista la material germano - american de 50 ehilometri. A învins biciclistul american Michail pentru trei tururi de pistă. El a făcut cei 50 de chilometri în 43 12”. Germanul Robi a făcut într-o oră 65 chilometri și 742 metri, bătând astfel recordul sumei pe oră, care aparținea până acum lui Dickentmann. Tragica Sinucidere DIN CIȘMEGIC BK, la orele 3 după amiază, sergentul Bratu Toma, cu No. 168, postat in grădina Cișmegiu, auzi o detunătură de revolver și alergă numaidecât în spre acea parte a locului. Gând ajunse lângă cascadă, văzu trântit jos pe un om în vârstă de 57 ani. El ținea în mână un revolver cu 5 focuri, calibru No. 6. Nenorocitul se împușcase trăgându-și un glonț în inimă. Moartea a fost instantanee. Sosirea autorităților Sergentul de stradă înștiința numaidecât secția G. D. Emil Zamfirescu, sub comisarul de cl. I, sosi cel dintâiü la fața locului și începu cercetările. Imediat după aceea veniră d-ni inspector Durma și procurorul Slălineanu. Sinucisul era îmbrăcat în haine negre, cu pardesiu tot negru. Lângă dînsul, la o mică distanță, îi căzuse pălăria. Revolverul avea 5 focuri și el nu trăsese de rit un singur glonte. Scrisorile—Fotografia D. sub comisar Emil Zamfirescu făcu o percheziție asupra cadavrului, ca să vadă de nu se găsește vre-o carte de vizită, din care să-î afie identitatea. Lângă piept, în buzunarul hainei, găsi o fotografie cabinet, făcută la Măncii, în care erau fotografiate două copilițe ale lui. Intr’un alt buzunar găsi apoi 8 scrisori, în doliu, adresate următoarelor persoane: d-lui G. Stoicescu, ministrul justiției ; d-lui prin - procuror ; copiilor lui ; «1 -lor Stefan Belu, T. Văcărescu, Al. Belu, prințului Constantin Basarab de Brâncoveanu și d-nei Maria Teodor Văcărescu. Aceste scrisori aveau data de 17 Septembrie 1901, ceea ce dovedește că încă de atunci nenorocitul se hotărise ca să-și curme viața. Cine e sinucisul ? Din aceste scrisori găsite, cari erau deschise, s-a constatat că sinucisul nu era altul decât Platon Nicolau, care locuia în strada Lumineî, la No. 39. Platon a fost pe vremuri foarte bogat, încetul cu încetul însă pierdu întreaga avere și intră în datorii. Fu numit atunci administrator al moșiilor eforiri brâncovenești, unde stătu mult timp. Fiind un jucător pasionat de cărți, mare parte din banii câștigați de la Eforie ti pierdu. Acum câțiva ani fu înlocuit din acest post. De atunci începură zilele rele pentru nenorocitul Platon. Mobila și tot ce avea adunat din tinerețe, le vîndu rînd pe rînd, pentru a pulsa avea hrana de toate zilele. In ultimul timp soția sa îl părăsi, lăsându-i cu cinci copii, dintre cari două fete. Împovărat peste măsură și ne mai putând duce viața în mizerie, el, care odinioară a stat așa de bine, se hotărî să-și curme zilele, lucru ce a și făcut. Scriso ia rea către d. ministru al justiției In grădina Cișmegiu, când s’au găsit scrisorile, în înivălmășeala ce se făcuse, am profitat de ocaziunea când autoritățile citeau acele scrisori și mi-am aruncat ochii pe ele. Iată ce spunea nenorocitul într’una din scrisori, adresată d-lui G. Stoicescu, ministrul justiției. «Sacrificați 10 minute și citiți aceste rîmturi, veniți în ajutorul celor două orfane, rămase în cea mai mare mizerie, spre a fi internate într’o școală. «Nu întreba de ce mi-am curioit zilele, nu-mi dau seama de faptele mele. Am fost un om cinstit, muncitor, n’am făcut rou la nimeni. Din contra, am fost înșelat și batjocmit de ai mei, cărora timp de 22 ani nu le-am făcut decât bine. «Ve rog în numele umanităței, prin orî ce mijloc veți bine-voi, fie prin Clubul Agricol, unde am fost dintre cei dintâi membri fondatori, să se interneze copilele mele într’o școală. Vă vom fi recunoscător pentru aceasta și în lumea cealaltă. «Luați banii ce am de primit de la principele Constantin Basarab de Brâncoveanu, 12,000 lei ; de la d. Radu Văcărescu, 16,000 lei ; de la d. Belu, 3900 lei Cu aceste sume nenorocitele mele copilițe ișî vor putea termina studiile». Scrisoarea adresată copiilor sei O altă scrisoare e adresată copiilor săi. «Erlați-mă, le zice el, mititel mei, n’am puiul, face altfel, a fost peste putință să maî rezist. Oh ! Ozeuîe ! ce vsțî face voi, duicî copile, tu dragă Elenă ? «Dragi copii, știți suferințele mele de douî ani și 4 luni, știți câte lacremî am vărsat. Știți cât de mult am iubit pe scumpa voastră soră Atalia, care a murit. «După 24 de ani de muncă, mă văd umilit, desonorat, batjocorit, de cine ? de ai mei, cărora timp de 22 ani nu le-am arătat decât dragoste, nu le-am făcut decât bine, iar eu, drept recunoștință, mi-au făcut cel mai îngrozitor rău. Până la vârsta de 55 ani, n’am știut ce e răutatea, în acești 2 ani și 4 luni, am văzut tot răul». Scrisoarea către «3. pi*improerior In această scrisoare, nenorocitul zice că i-a fost imposibil să mai reziste torturelor de când a perdut pe fiica sa Atalia. Roagă apoi pe d. prim-procuror să stăruească spre a se incasa banii ce are de luat. Toată grija sărmanului sinucise pentru copiii săi. La ei se gândește până în ultimul moment și strîngând portretul lor la piept, își curmă zilele.• * • * In cele-l’alte scrisori, Platon vorbește tot în sensul de mai sus și cere să se dea copiilor săi banii ce ara de primit. * » * Oricine își poate Închipui sfâșietoarea scenă, când fiii sinucisului aflară fatalul desnodământ. Cele două copile au plâns și au strigat necontenit pe tatăl lor. Era peste putință ca cineva să le poată »lina cât de puțin sdrobitoarea durere. Corpul sinucisului fu transportat aseară la morgă. Reporter, buzele. Ziua și noaptea e supraveghiată de medici, infirmiere și o comisiune compusă din mai multe doamne, pentru ca să nu poată mânca nimic. Augusta Christensen s-a născut în Mecklemburg și e în vîrstă de 48 de ani. Frmecea, care e destul de corpolentă, are o greutate de 78 și juni. kilograme. Acum postește pentru a cincea oară. Maî înleiti a postit în Schleswig timp de 15 zile, apoi în Hamburg 15 zile, în Kopenhaga 20 zile, iar în anul 1899 în aquariul din Londra timp de 18 zile. Și alunei a vroit să postească 30 zile, dar a fost oprită de medici. El e cea dintâi femee care s’a prezintat în fața publicului din Londra ca postitoare. Și înaintea ei au fost femei cari au postit timp mai îndelungat, dar nu s’au arătat în public. In anul 1868 s’a răspândit vestea despre o fată tînără din Wales, cu numele Sarah Jacobs, că nu mânca de mai mulți ani. Preotul din localitate afirmă că fata acea postește de 16 ani, ceea ce a produs în Englileza o vie emoțiune. Ca să se convingă de adevărul acelei afirmațiuni, s-au trimis doctori și infirmieri la Liberheadd, unde zăcea minunate postitoare, ca să o examineze și să o supravegheze sever. In afară de infirmiere și medici, nimeni nu avea dreptul să intre în camera în care era închisă fata , dar, după două zile, aceasta începu să scadă în mod simțitor, iar după o săptămână slăbise așa de tare, încât medicii se temeau să nu moară de foame. Această temere a lor au comunicat-o și părinților fetei, cari au rîs și au spus că fata lor a fost și altă dată în aceeași stare, dar după câteva zile ș-a recăpătat forțele. In ziua a opta, biata fată a murit de foame. Imediat au fost arestați părinții fetei, doctorii și infirmierele. Doctorii și infirmierele au fost achitați, iar părinții au fost osândiți la un an închisoare. Plantele musico-rale. Profesorul Hans Trugen, unul din cei mai valoroși și admirați muzicanți din New York, susține că plantele iubesc muzica și cresc mult mai frumoase sub efectul unor dulci melodii. El povestește despre o sensitivă, care, la sunetul unei armonioase fraze muzicale, își deschide foile, spre a le închide apoi tremurând la prima disonanță. Asta dovedește—lucru pe care l’a probat într’un recent și canon studiu, marele naturalist englez Grant Allen,—că plantele sunt înzestrate cu suflet; de aceea, dacă tragi un foc de pușcă în apropiere de planta numită sensitivă, vei vedea că floarea se tofioară și se închide ; dacă veî pune sensitive sub un clopot de sticlă și veî pune alături un burete îmbibat în cloroform, vei vedea că planta ’și încovoaie trunchiul, își închide frunzele și stă în această atitudine dormindă. O doamnă horticultoare povestește că un eiclanimius silvaticus din grădina ei nu putea să sufere apropierea unei garoafe și se îngălbenea pe fiecare zi ce trecea și reînvia îndată ce fu luată de acolo garoafa. JSISI Intre prieteni . — Ce diferență e între o somnambulă și un romanțier ? — Somnambula câștigă bani sdormindu-se, și romancierul adormind pe alții, mai se va duce la Sinaia spre a face o vizită M. S. Reginei. ♦ Mâine, la orele 4 d. a., d. dr. Hurmuzescu va ține în aula Universitățea din Iași o conferință despre telegrafia fard firma. ♦ Un comitet de avocați din București a luat inițiativa pentru așezarea unui bust al lui Mihail Cornea în palatul justiției. ♦ D. Rădulescu Niger a fost însărcinat cu instalarea noului superior al mânăstirei Lainici. ♦ Budgetele ministerelor vor fi depuse pe la 20 Noembrie pe biuroul Camerei. ♦ D. ministru Stoicescu a plecat la Iași. ♦ S’a scos din nou la licitație executarea fundațiilor și zidăriilor podului peste Bistrița, la Lespezi. Valoarea după devis este de lei 105.000. Licitațiunea se va ține la ministerul lucrărilor publice și la prefectura județului Bacäu, în ziua de 27 Noembrie, la orele 4 după amiazi. _• Mâine, Duminecă, 28 cor., meseriașii din T.Severin vor ține întrunire publică în salonul Poarta de Fier, pentru ca cei 3 delegați, trimiși la marea întrunire din București, de Dumineca trecută, să facă o dare de seamă despre cele hotărîte în Capitală. ♦ In ședința de ieri, Vineri, a Academiei, membrii prezenți, în unanimitate, fără distingere de culoare politică, au trimis o telegramă de felicitare d-lui secretar general al Academiei, Demetru Sturdza, cu ocaziunea aniversărei sale. ♦ Ieri, pe la 5 și un sfert d. a. au luat foc în curtea palatului administrativ din București vr’o 200 kgr. fin, proprietate a d-lui Paul Stătescu, prefect de Ilfov. Focul a fost stins repede. Se crede că el a provenit dintr’o țigară aruncată în fin din nebăgare de seamă. ♦ Ziarul «Magyar Szó», care ne-a sosit era, se plânge că, în urma falimentului dat de banca ungurească din Székely-Udvarhely, secuii unguri au fost nevoiți să se împrumute la banca românească «Albina», care, zice numitul ziar, îi va aduce la sapă de lemn, punând stăpânire pe pământurile lor, peste câțiva ani, când nu vor fi stare să-și plătească datoriile. ♦ Mâine se va face alegerea consiliului comunal din Constanța. ♦ «Universul Literar colorat» care va apare, mâine, Duminecă 28 Octombrie c., va eti j»‘În<Ie ÎViimoasa scriere Lieșca Phuilie, «întorită penei ilustrain: nostru colaborator «I» V. A. Urechiă. «Universul Literar colorat» se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ Percepțiile din Capitală au luat măsuri pentru a aplica cu toată rigoarea art. 5 din legea de urmărire, care obligă pe chiriași a propri și a achita la percepții toate dările ce imobilele în cari ia curse datore sa fiscului. o Rîul Someșul din Transilvania a înghețat deja în urma gerurilor mari. ♦ Ziarul «Magyar Szó» aduce știrea că jandarmii din Orșova au reușit să puie mâna pe o bandă de falsificatori de monede, a căror sediu era în insula Ada- Kaleh, din fața comunei Verciorava. Ei fabricau monede și bilete de bancă sârbești,, românești și ungurești. Gând au fost prinși, falșificatorii s’au încherat cu autoritățile și au înjunghiat pe guardul vamal Fiilop Robert Falși fînatoriî sunt turci. ♦ Citim în «Drapelul» din Lugoj: Duminică, Românii din Baliț au eșit lntru întâmpinarea protopresbiterului Gerasim Sârbu, care a venit să facă sfințirea școalei. Mai mulți tineri călăreți purtau stegulețe tricolore de hârtie, simbolul național al bisericii naționale. Văzând protopretorul Ilirschi aceasta, a alarmat îndată jandarmii să confiște steguetele și să aresteze pe purtători. Jandarmii au început o goană nebună și nu s’au sfiit să calce și biserica după serviciul divin și să caute (bine înțeles, fără resultat) steaguri tricolore in altar. Episcopul, care se mai afla în biserică, a protestat contra acestei nelegiuiri, dar fără efect. ♦ Adunarea generală a Ligei s’a amânat pentru Duminecă 4 Noembrie. Ordinea de zi a acestei adunări cuprinde următoarele : Guvîntarea președintelui Ligei, d. Sava Comănescu , darea de seamă a casierului G. I. Boamba, raportul censorilor și darea de seamă a activităței comitetului de d. I. Clineiu. Atât «Liga» cât și studenții Universitari pregătesc o mare serbare cu ocazia zilei de 8 Noembrie. sf. Mihai. Era după prânz președintele Ligei a trimis invitațiuni către toate societățile din Capitală ca să ia parte la Te-D«umul ce se va oficia la biserica Mihai Viteazu de pa Dealul Spirea. Cu această ocazie, Liga va redacta un manifest prin care va invita populațiunea Capitalei la această serbare patriotică. De la biserică, studenții, membrii Ligei, societățile și mulțimea vor merge în manifestație la statuia lui Mihai Viteazu,unde se vor ține mai multe cuvîntări. In seara acestei zile de profesor Onciu va ține !» Atheneu o conferință, unde va vorbi despre viața lui Mihai Viteazul. ^ «Le journal des basses Alpes» de la 3 Noembrie publica sub titlul : Roumains et Provencaux un frumos articol «Apropos d'un discours d’Urechie». Tema acestui articol este tot memoriul colaboratorului nostru de urechie, trimis «Uniunea studenților latini» din 1900, de la Paris. Se știe că acel memoriu aru titlu : «L’idée lairce chez Ies Roumaiins». ♦ Azi, la orele 9, membrii congresului absolvenților școalelor de meserii, se vor întruni la bariera Dorobanților și vor Lucruri din toata lumea O postitoare femee.—la equariul din Westminster e mult admirată acum o femee, al cărei program este ca să nu mănânce nimic timp de 30 de zile. Augusta Christensen, rivala lui Succi, a început să postească la 10 Octombrie și nu are să mănânce nimic până la 9 Noembrie; numai din când în când i se da puțină apă, ca să-și umezească Furia Turciei contra Puterilor «VESELIA» care a apărut astăzi Sâmbătă 27 Octombrie, cuprinde, pe lângă o materie variată și hazlie, o frumoasă ilustrație în șase colori, ne prezintând : Furia Turcie» contra Puterilor. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. »FORMAȚIUNI SÂMBĂTĂ ♦ « Universul Literar colorat» care va apare mâine, Duminecă 28 Octombrie, va cuprinde ca ilustrație pe pag. 1 «Teribila dramă din Bacău». «Universul Literar colorat» se vinde cu 5 bani in toată țara. • Comitetul partidului popular național din Bucovina a proclamat pe preotul George Balmoș candidat la alegerea de deputat dietal din districtul Câmpulung. ♦ In județul Ilfov sunt 275 biserici cu 244 preoți și 5 mănăstiri, adcă : Cernica cu 118 monahi și 7 frați; Caldărușanî cu 95 monachî și 5 frați; Ciorogârla (Samurcașești), cu 63 monahhe și 2 surori; Pasărea cu 139 monahhi și 38 surori și Țigănești cu 132 manache. ♦ Cei trei delegați ai ministerului de domenii cari vor lucra pentru ancheta industriilor din țară, și-au amânat cu câteva zile plecarea în țară, pentru a putea lua cu dînșiî și ultimele formulare pentru ancheta asupra marilor industrii. D. Atanasiu, prefectul jud. Govurlui, a luat măsuri pentru înființarea unei infirmerii la Horincea. ♦ Am vorbit despre greva lucrătorilor bărbieri din București. Acum aflăm că, într’o întrunire ținută Jouî, greviștii au hotărît să nu reia lucrul până când patronii nu vor admite noul tarif, fixat în acea întrunire de un comitet compus din mai mulți patroni și lucrători. lari toată ziua greviști au făcut manifestații ostile la patronii bărbieri din calea Moșilor, Dudești, Văcărești, str. Belvedere, etc., cari lucrează ieftin, silindu-i să șteargă de pe firmele lor prețurile cari erau 20 și 30 bani un ras. In cursul săptămânii viitoare, I. P. S. S, Mitropolitul Pri