Universul, septembrie 1902 (Anul 20, nr. 239-268)

1902-09-26 / nr. 264

Arderea unui sat din Macedonia de către o bandă bulgară.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1902 OH cn­ uz Miercuri, 25 Septembrie.—Cuvi­oasa Eufrosina Catolic Miercuri, 8 Octombrie.— Brigita Soarele răsare 6.6 , apune 5 29 București, 2d Septembrie. „Corola Fratrei“ Bătrânul­­ și frumosul Bucu­rești e azi în sărbătoare. Toți bucureștenii, mari și mici, tineri și bătrâni, așteaptă cu nerăbdătoare bucurie oas­peți drag­ă , pe studenții ita­lieni cari vin în număr mare să ne viziteze. Tinerii re­prez­en­tan­ți ai iu­bitului și mîndrului popor italian, vin să ne arate că ini­­mile lor sunt încălzite pentru România de aceleași simță­minte pe cari poporul român le are pentru Italia: «Corda Frates». Inimi su­rori. Aceasta nu e numai o vorbă frumoasă, ci un adevăr, o pu­ternică realitate. De la redeșteptarea poporu­lui român, de la înch­iegarea României, nici un singur mo­ment nu s’a desmințit legă­tura trainică ce unește popo­rul român cu cel italian. Ori­cari au­ fost împrejură­rile, ori­cât de grele timpu­rile pentru unii sau pentru alți’, neîntunecată a rămas iubirea dintre cele două țări, strălucitoare ca soarele și mai tare de­cât granitul. Progresele tînărului nostru Stat și ale poporului nostru a­u­ fost privite cu simpatie de toată lumea civilisată , dar de nimeni ele n’au­ fost urmărite cu­­ mai sinceră și mai curată bucurie de­cât de frații noș­tri italieni. Și tot așa, noi Românii am urmărit cu iubire adîncă des­voltarea viguroasă a surorei Italia și strălțarea ei la ran­gul de mare Putere europeană. Nu poate să fie pentru ita­lieni bucurie ori durere, pe care românii să n’o împărtă­șească din toată inima; și tot așa italienii se împărtă­șesc la ori­ce ne atinge pe noi. Nimic din ce privește pe una din ambele țări nu e strein celei­l­alte. Și cu cât trece timpul, cu atât se strînge și se întărește această comunitate de senti­mente, această sfintă legătură a inimilor. «Corda Fratres». Inimi su­rori. In bravii studenți italieni ce sosesc astă­zi ca să vizi­teze țara, noi salutăm pe­ re­­prezintanții iubitului popor italian și în vizita lor vedem o nouă dovadă de curată dra­goste a Italiei pentru noi. Pretutindeni în țara noastră, ori­unde se vor duce, ei vor fi îmbrățișați cu adăncă iubi­re frățească și călătoria lor va cimenta și mai puternic, legăturile trainice dintre ita­lieni și români, împreună cu întreaga țară, le spunem scumpilor oaspeți: Bun sosit la noi, fii ai Ita­liei ! In veci să trăiască și să înflorească iubita voastră Pa­trie ! Uu romiul. Din Anglia Corespo­n­dență particulară a,,Universului“ Londra, 20 Septembrie. Publ­ca engleză Circulă cu oare­care persistență svonul că într’un viitor nu toc­mai îndepărtat se vor face noul alegeri generale. Acest svon a pricinuit oare­care emoțiune și protestările par­tizanilor lui Chamberlain. Cercurile oficiale se întreabă îngrijorare care va fi rezultatul întrunire! ce se va ține peste opt zile la Birmingham­. O altă chestiune ce pare a in­teresa mult toate partidele, e a­­ceea a atitudine­ pe care o vor lua naționaliștii. Vor asista el oare sau nu vor lua parte la sesiunea de toamnă? «That is the Question» ! In primul caz se înfățișează două ipoteze : Irlandezii vor vota pentru guvern în chestia lege­ a­­supra învățămîntului și atunci se poate spune cu quasi-siguranță că ministerul va avea majo­ritate ; dacă Irlandezii votează contra guvernului, situația va fi mult mai interesantă, căci e si­gur că majoritatea guvernului, dacă va fi majoritate, va fi exce­siv de restrînsă. In sfirșit se pretinde că pri­mul ministru e absolut hotărît să ajungă la un compromis spre a face să dispară ostilitatea vio­lentă a neconformiștilor. Pe de altă parte, «Liverpool Daily Post» a publicat o știre senzațională, pe care afirmă că o are de la un corespondent foarte bine informat. Ministrul Balfour, după o în­trevedere cu lordul Londonderry, s-a­r fi hotărît să retragă proiectul de reformă al învățămintului, care a stîruit atâta agitație și a divizat partidele parlamentare din Marea Britanie și Irlanda. Mai tîrziu­ Balfour apoi Cham­berlain, au declarat că acea­stă știre era greșită. Dar opinia publică slăbite întru a crede că însemnate hotărîri au fost luate sri între miniștri și lordul Lon­donderry. Protoslanți și catolici Acum cât­va timp, Alianța pro­testantă engleză ceruse aplicarea unei vechi legi permițând ex­pulzarea preoților catolici din Marea Britanie, fură nici o altă formă de proces. Ieri, Alianța cerea tribunalelor expulzarea unui jesuit francez, preotul Marie-Joseph , dar ma­gistrații au refuzat să aplice le­gea invocată, care nu mai răs­punde cerințelor civilizației mo­derne. încercare criminală Niște re­­facători au încercat ieri să facă să deraieze, lângă Kimberley, în Scoția, un tren express. Mari cătinî de fer fuseseră puse de-a curmezișul șinelor într’un loc unde povîrnișul e foarte repede. Din fericire, un tren care urca panta, se lovi în­­tâia de obstacol și, fiind-că iu­țeala lui nu era mare, pagubele au fost numai materiale. Trenul express, venind din di­recția contrarie, a putut fi înș­tiințat la timp și ast­fel s'a înlă­turat o groaznică nenorocire. înverșunat la moarte Un om încăpățânat e negreșit acel nefericit fierar din Si­ngland Road, care a încercat de ș­ase ori să se sinucidă și n'a izbutit de­cât a 7-a oară de a-și executa formala sa voință. In luna August el și-a tăiat gâtlejul , fu căutat și iernase în viață. Abia restabilit, el încercă să se sugrume cu un fusard de mătase , dar și de asta-dată fu surprins la timp și readus la viață. Nevastă sa ascunzând toate lucrurile tăietoare cari se aflau la îndemâna lui, fierarul se re­pezi într’o oglindă, sperând să se rănească de moarte, dar moar­tea nu vor să-i primească nici acum. La începutul acestei luni în­cercă să se înece la Millwale , dar abia se aruncase în apă și fu scos. După câte­va zile, el se repede în colivia unui ascensor și nu-și face de­cât niște răni neînsem­nate. In sfirșit, la 5 Septem­brie, își tae gâtul cu un briceag și moare. Se zice că el era nebun. West CRONICI FEMENINE Dioda de toamnă A sosit iarăși timpul, în care este multă mișcare în magazinele de modă și când bărbații bagă atunci mâna în buzunare pentru ca să satisfacă cerințelor modei. Pălăriile de toamnă au ca ma­terial chifton de muselină sau pluche și pâslă. De obicei, se poartă pălării în rdoue sau trei culori, ca de pildă roșu—negru­­verde, sau albastru—verde—ca­­feniu etc., garnisite cu aripi de pălări, pene de struț și altele. La o pălărie elegantă nu trebue să lipsească aranjamentul dindă­răt, așa numitul cache-cheveux, care de multe ori atârnă până la încheierea taliei. Rochiile de toamnă sunt scurte și de culoare închisă, așa în­cât nu mai trebue să fie ținute cu mâna, ca să nu măture strada. In ceea ce privește coloarea rochilor în primul rând se poartă coloarea verde deschis cunoscută sub numele «Perruche» ; o nu­anță mai închisă din această co­loare se numește «Perroquel», după aceea urmează altele cari bat în albastru și în sfârșit nu­anțele Jaco, Ara, Lori și Isollier. După cum se vede din aceste nume, colorile sunt ca ale pene­­­lor de papagal, cari sunt atât de moderne și cari au aplicațiune în toate combinațiunile ecosöse. Nuanțele galbene-verzui­­ se nu­mesc Paradis, Padole, Regent, Ris, Colombia și Mousson. A­­ceastă nuanță din urmă bate în verde ca mușchii de pe arbori. Afară de aceea mai sunt nuanțe de colori, roșă, lila, gris, albas­tre, beige, precum și diferite a­­mestecuri din aceste colori. După cum se vede, moda știe să inventeze nuanțe de colori, așa în­cât în fie­care sezon sunt altele noul. Olimpia Arderea unui sat din Macedonia de către o bandă bulgara — Vezi ilustrația — Cititorii noștri șliO din­ tele­gramele pe cari le-am publicat, că în Macedonia și în Albania se întinde revolta bandelor bul­gare cari s’au ridicat contra Tur­ciei, în scop de a elibera aceste două provincii. Se știe că fostul colonel din armata bulgară Jan­­kov se află în acele locuri în fruntea unei mari bande de vre-o 3000 de inși, cari devastează și incendiază satele turcești. Ilustrația noastră de pe pag. 1, reprodusă după un mare ziar parisian, care a primit de la co­respondentul său schițe fotogra­fice din regiunile revoltate­, re­prezintă arderea și jefuirea­ unui sat turcesc din Macedonia de către o bandă bulgară. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Proces de darnic intentat do­roc­­iind­ căilor ferate de soția fosililor șef de tren Bibicescu, victima acciden­tului de la Palota Se știa că Intre cei ce și-au gă­sit moartea într'un mod tragic cu ocaziunea groaznicei deraieri de la Palota, a fost și șeful de tren Constantin Bibicescu, care a fost găsit carbonisat într-un vagon de dormit. In urma lui Bibicescu a remas soția sa cu 4 copii minori, cărora direcțiunea căilor ferate le-a recu­noscut ca pensie suma de 42 Ioi. D-na Maria Bibicescu, nemulțu­mită cu această soluțiune, a inten­tat­ direcțiunea căilor ferate proces, cerând suma de o sută mii ca daune materiale și morale. Judecarea acestui proces a venit ieri înaintea tribunalului Ilfov sec­ția a 3-a. D-na Bibicescu a fost asistată de d. advocat Gaster, iar direcțiunea căilor ferate a fost reprezintată prin d-nii advocați Brezeanu și Cape­­leanu. D. Gaster a susținut că direcțiu­nea căilor ferate e responsabilă de daunele materiale și morale în sumă de 100 mii lei cerute de d-na Bi­bicescu, întru­cât accidentul s’a în­tâmplat din cauza defectuozităței li­niei și neprevederea direcțiunea cai­lor ferate. D-sa a mai susținut că suma de 42 lei, acordată de direcție ca pen­siune, e o sumă derizoare pentru în­treținerea a 4 copii minori. Reprezintanț­ii căilor ferate din contră au susținut că direcția nu poate fi făcută responsabilă de ac­cidentul întâmplat în ceea ce pri­vește pe Bibicescu, de­oare­ce dió­sul a contravenit regulamentului, călătorind fără bilet, căci biletul gratuit ce i s-a liberat nu era vala­bil pentru acest tren și nici nu se dovedește cu nimic că el și-ar fi cumpărat un alt bilet valabil. Afară de aceasta, suma ce se cere ca despăgubiri e prea mare în ra­port cu ceia­ ce câștiga dînsul, având ca leafă o sută l­e lunar. D. Gaster combătând cele spuse de reprezentanții direcțiunei căilor ferate, a susținut că Bibicescu a că­lătorit cu bilet în regulă și­­ că, duiari­ •­sul, pe lângă seafa de o sută lei mai avea și 60 lei lunar diurnă, pentru ca să dovedească aceasta a cerut în subsidiar proba cu martori. D. avocat Șonțu, ținând locul de procuror și reprezintând pe minori, a susținut acțiunea. Tribunalul a obligat pe părți să depună concluziuni scrise, și a ră­­mas să-șî dea sentința Sâmbătă, 28 Septembrie. Grefier. UI­ SFAT PE ZI Pastrarea inu­t-de-lemnului. — Pentru ca unt-d­e-lemnul să nu rîncezească, trebue să’l ferim de aer. Mijlocul cel mai bun este de a turna spirt curat ca să’l a­­copere. Spirtul, fiind mai ușor, va pluti pe de-asupra fără să se amestece. țjtifî din străinitate — Prin poștă — In noaptea de 20 spre 21 c. un mare incendiu­ s'a declarat în car­tierul evreesc din Salomo. întreg cartierul a fost distrus de flăcări, amenințând să con­sume întreg orașul. Spectacolul era înfiorător. Mărea era ilumi­nată la o distanță mare. Focul nu se știe cum a luat naștere. Cu toate măsurile mari luate de au­­torităț­i focul abia a doua zi a pu­tut fi localizat. Se afirmă că sunt multe vic­time­ omenești. Pagubele,cu apro­ximație, întrec miiionul. * ¥ Marconi, inventatorul telegra­fiei fără sîrmă, a inventat o tră­sură automobilă electrică a cărei construcție s-a sfirșit acum la Livorno. La acest automobil nu va fi nevoe de nici un fel de lichid și greutatea bateriilor electrice va fi de 137 kilograme, încercările se vor face la Paris. Acumulatorii vor putea face 900 kilometri fără a fi reincărcați.­­­­ La Kiev, în Rusia, a apărut o proclamație a unui comitet re­voluționar prin care se promite poporului că în curând vor evada toți prizonierii politici din închi­sorile Rusiei.* La St.­Joseph, în statul ame­rican Missuri, s-a prăbușit o es­tradă, asvîrlind jos 1500 per­soane. 200 au fost rănite, dintre care unele de moarte.* ¥ ¥ Medicul militar austriac Ar­thur Menzer declară că a găsit un nou ser, cu care poate vin­deca reumatismul articular. El și-a încercat leacul la 25 bolnavi și pe toți i-a vindecat. * ¥ ¥ La redeschiderea Parlamentu­lui englez, Chamberlain va depune un proiect de lege autorizând guvernul să garanteze un împru­mut transvaalian de 30 milioane livre Sterlinge. Această sumă va fi afectată la amortizarea obligațiunilor guver­nului bur și la diverse lucrări, pre­cum reparația căilor ferate, etc. . * Deficitul Germaniei pe anu­l budgetar trecut, e de 150 mi­lioane de mărci. * " * * La Lucerna a fost arestat nu­mitul Jules Leboisard, care în timpul acestui an s’a însurat de cinci ori. * Din Manilla (Filipine) se a­­n­unță că colonelul american Per­­sling a biruit complect populația numită M­oros, aproape de Man­­d­ou, luând și 40 de pozițiuni fortificate. Populația Moros s-a risipit. Sultanul de Rabacudana a murit de rănile primite în luptă. Americanii au avut numai două răniți. Ge­neralul Davis a ordonat sus­pendarea ostilităților, pentru ca sultanii dușmani pînă acum să aibă timp de a cere pace. La Caprizzi, lângă Udine (Ita­lia) o femee a născut două ge­meni slipiți prin burtă unul de altul, așa că nu aveau de­cât un stomac­. Gemenii au trăit nu­mai o oră și au fost luați pen­tru a fi conservați în muzeul a­natomic. Mama a scăpat cu zile. * * * Intro corespondență din Ber­lin se spune că ș­ase scriitori germani, în cap cu Conrad, se vor duce la Paris pentru a de­pune o coroană de argint pe mormîntul lui Zola, în numele literaților și admiratorilor lui din Germania. * Ziarele din Florența (Italia), protestează cu indignare contra insinuațiilor ziarului englez«Stan­­d­ard», care a zis că în Florența și în alte orașe din Toscana sunt numai răscoale și anarhiști, în­demnând pe turiști să nu vizi­teze acele părți în iarna viitoare. * Guvernul­­ engle­z a sporit nu­mărul permisiunilor de imigra­­țiune pentru italieni, în Africa de sud, de la 8 la 20 persoane pe lună. Rămân însă în vigoare cele­l­ alte exigențe, așa că, după cum spune un ziar italian, nu poate fi sfătuit încă un italian d’a emigra în Africa de sud. * Se anunță din Ancona (Italia) că la penitenciarele de acolo s’a desființat obiceiul d’a se ținea condamnații în lanțuri. Introdu­cerea acestei reforme s'a făcut cu o ceremonie care a fost foarte emoționătoare. Mulți condamnați plângeau. Grăbîțî­re ! La 3 N­oembrie a.c., va ave»» loc tragerea la sorți a premiilor ce acord săiîi gratuit abonaților noștri, intre cari premii sunt : 1 pereche cercel de safir cu briliante, in valoare »Ie Leî 1500, un Inel de safir, în valoare de 400 Ici, o pianină, ceasoarni­­ce de aur, etc., etc. Vor concura în tragere toți abonații și cei ce se vor abona de­ la 1 și 15 Octombrie și 1 Noembrie. Prețul ab­onamentului: 3 luni, 5 Iei, 6 luni, Iei IO; un an, iei 19.50. universul In provincie De la coresp. noștri particulari —Pe ziua de 23 Septembrie— Brăila Primirea studenților ita­lieni.—Studenți­ universitari brăi­­leni vor face studenților italieni cari vor sosi în localitate în dimineața zilei de 23 c., o­­ grandioasă primire. Se știe că studenții italieni după ce vor vizita Constanța, vor merge la Cerna-Voda spre a vizita podul de peste Dunăre, de unde imbarcându­­se pe vaporul «Orientul» vor veni la Brăila în dimineața zilei de 29c. Pentru aceasta studențimea univer­sitară brăileană în mai multe întru­niri pe care le-au avut zilele acestea, au format următorul program de primire oaspeților italieni : In dimi­neața zilei de Duminecă 29­c., vre-o 20 de remorchere de aci splendid garnisite cu verdeață și pavoazate cu drapele, pe care vor fi îmbarcați studenții brăileni și delegațiunele studenților gălățeni împreună cu muzica reg. 11 Șiret din Galați, și fanfara comunală de aci, reprezin­­tanții autorităților și publicul expres invitat vor pleca pe la orele 5 di­mineața, spre Cerna-Voda, spre a se întâlni în drum cu vaporul «Orient», pe care vor fi îmbarcați studenții italieni. La întâlnire mei m­ulte salve de tunuri se vor da de pe remorche­rele de aci, muzicile vor cânta im­nurile regale italian și român, după care se va forma cortegiul aquatic ast­fel : Intern, va deschide calea un remorcher, apoi va veni vapo­rul «Orient» având pe ambele laturi remorcherele cu studenții și muzi­cile și în urmă cele­l­alte remor­chere cu invitații, pentru Întâmpi­narea studenților italieni. La debarcader, studențimea va fi primită de tot corpul didactic, cu e­­levii din localitate, de toate socie­tățile cu drapele lor, de colonia ita­liană și un public numeros. Tot orașul va fi splendid parca­­sat cu drapele italiane și române și se vor ridica mai multe arcuri de triumf pa unde vor trece studenții. In drumul de la debarcader In oraș cortegiul va fi ast­fel format : întâi vor merge muzicile, apoi studenții­talieni, studenții români, colonia italiană, societățile, elevii și publi­cul. Cortegiul ast­fel format va par­curge strada­ Dobrogei- până la res­taurantul francez, unde li se va o­­feri studenților cafeaua cu lapte. După aceasta vor vizita portul, do­­curile, monumentul și Lacul­ Sărat. Pe la orele 11 se vor reîntoarce la restaurantul francez, unde primăria locală va oferi un splendid banchet oaspeților. După masă, la orele 2, vor fi conduși la gară cu un cor­tegiu imposant ,de unde cu trenul de 3 vor părăsi Brăila spre a mer­ge la București. La toate gările și comunele până la București pe unde vor trece, vor fi întâmpinați de ță­rani și de învățători cu elevii din fie­care comună. Cam aceasta va fi primirea ce se va face studenților, afară de cele­l­ alte surprise ce vor mai avea loc. 1#aiu. Giurgiu Curtea cu juri (Ziua IV). — Ședința se deschide ca de obiceiu la orele 9 dimineața, conform ordi­nului d-lui președinte al Curiei. D. Spiridon Zlătescu, membru al Curiei de apel din București, asistat de d-ni. Iulius Florian, membru de ședință, și Iulian Theodorescu, su­pleant. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. A. Iliescu, pro­curor. La ordinea zilei judecarea procesului lui Nicolae M. C. Roșu și Maria M. C. Roșu, din com. Plu­­tineiu, acest județ. Din actul de acuzare care este Frații noștri, frații noștri vin la noi din depărtare, Să-i primim cu brațe­­ atinse și cu dor adine și mare, Ei păstrară atâtea secole și credință și iubire Și la harul gin­tei noastre falnic plin de strălucire! De la Roma și Florența, de la Neapol din Torino, Din Veneția, Palermo, din­ Milan, din Solferino. Din Italia frumoasă azi fost aleasă floare Să ’nvîrtească hora mândră sub al României soare. Vin să cânte imnul vesel de ’nfrățire, de isbândă Și să smulgă din ogoare, iarba veștedă, plăpînda. Căci T­raian, ei știu căaicea a sădit numai lăstare Falnice, cotori din neamul cel mai nobil, cel mai mare. Viță de eroi ce vorba le-a fost sfintă... Pomenire Au rămas ale lor fapte în întreaga omenire, De aceea până astă­zi ori și cine se mândrește Când descinde dintr’o rasă nobilă care trăește, Lângă Tibru... Frații noștri, frații noștri, au sosit cu o solie De la Roma cea be frânâ pentru tine Românie: «A trecut amara­ ți viață, întristată, viforoasă Te ridică și te prinde în horă mândră și voioasă». Ai Danubiul albastru, ai Carpatul ce dom­ește, Ai feciori și mândre fiice Mamă **) care te iubește; Ai mii turme, mii cirede, gria cu aurite spice, Ai lăstari frumoși și falnici, speră ’n viilor ferice, De la Roma și Florența, de la Neapol, din Torino, Din Veneția, Palermo, din Milan, din Solferino. Din Italia frumoasă a sosit aleasă floare Să ’nvîrtească hora mândră cu frați buni și surioare, Să’î primim cu brațe ’ntinse că în zile de serbare Pe ei carii vin din țara cu flori vii, albastră mare, Să ne spună că acolo totul cântă: dor, iubire, Că la barul gritei noastre film­­e în strălucire. 25 Septembrie 1902 S'SAUA *) Stindardul. **) Roma, citit de d. grefier Bacaloglu, reese că sus zișii sunt acuzați că în urma unor certuri ce au avut cu locuito­rul Tudor Nicolae, i-au aplicat ambii lovituri care i-au cauzat moar­tea. După ascultarea martorilor, d. procuror A. Iliescu, având cuvân­tul, narează modul feroce cum s’a pe­trecut crima, explică apoi antece­dentele acuzaților, bazându-ne pe declarația martorilor, cere de a li se aplica o severă pedeapsă­ care sa serve de exemplu tuturor. In urma d-sale, are cuvîntul în apărare d. Nicu - Pascal, advocat și deputat, care timp de o oră face atentă în­treaga sală printr’o excelentă ple­doarie explicând că acuzații de astă­zi au fost în legitimă apărare. Apoi face apel la conștiința jurilor, cerând un verdict ach­itator. Desbaterile se declară închise și de președinte face rezumatul. D-niî juri intră apoi în camera de deli­berare, de unde ei cu un verdict afirmativ pentru Nicolae M. G. Roșu, care este condamnat la 1 an lum., închisoare , și cu un verdict nega­tiv în ceea­ ce privește pe soția lui Roșu, care este achitată.—Apoi șe­dința se ridică. Spa­rgere. — Alaltă­ erî noapte un individ necunoscut, cu un cu­­ragiu ele nedescris, a comis o spar­gere la magasinul d-lui Constantin Nicolescu, cârciumar din Bulevar­dul Aleiului.­­ După ce pe subt niște m­agasii, a parcurs o distanță de 20 metri, a spart zidul prăvă­liei în care s’au introdus. Pe când însă vroia a lua niște­ bani dintr’o teșghea, este simțită de­ patronul pră­văliei, care dezs alarma trăgând fo­curi de revolver. — Grație modului de urmărire a d-lui comisar N. Mun­­teanu, individul fu prins și declară că se numește Constantin G. Mo­­diocanu, originar din jud. Vâlcea.— El a fost înaintat parchetului, îm­preună­ cu actele dresate. Circ.—Aseară a avut loc la Cir­cul «Hammersehmidt»,din localitate, o frumoasă repreziritație, la care au asistat peste 2500 persoane. Artiștii și-au îndeplinit în mod conștiincios rolurile. La fine s’a executat o frumoasă pantomimă. I­ »marcab­ul­ , de adâncă și sinceră iubire către ’ frații noștri de sânge,—s’a fi pus pe lucru și au isbutit. Azi e bine stabilit, că acei 45 de studenți italieni, vor fi și oaspeții noștriî, vor fi găzduiți și de Capi­tala Moldovei, încă nu se știe cu precisiuni data sosire! oaspeților în Iași. U C. Climes­cu rectorul universitate­, a luat toate măsurile ca șă fie in format, cât mai repede, asupra a­­cestui punct. Până atunci tot ce­lașul are mai distins, cult și cu inimă, s’a pus pe lucru, pentru a asigura o pri­mire demnă­­ de iluștrii oaspeți. Stu­denții locali iarăși au ținut mai multe întruniri și prin măsurile luate de dânști, vor preface această vizită într’o adevărată sărbătoare națională. Diferența. Iași Capitala M­oldovei și oas­peții italieni.— Nici că se putea ca bătrâna capitală a Moldovei să nu profite de prima ocaziune pen­tru a saluta în chipul cel mai en­tuziast, plin de inimă și sinceritate pe reprezintanții gloriosului popor, frații noștri italieni: îndată ce s’a împrăștiat svonul că studenții italieni vor veni în Ro­mânia, o agitație neobicinuită s’a remarcat în Iași. Toate cercurile și in special cele culturale, geloase fiind că nu li-e dată și lor ferici­rea de a-și manifesta sentimentele Ploești Crima din Verbi­sit­ii.—Locui­­torul Grigore N. Avram, din com­. Verbilă îi, datora consăteanului Cons­tantin Stancu I’uiu o mică sumă de bani, pe care — se vede — nu mai avea gând să î-o înapoc­ze. Exasperat de acest fapt, Constan­tin Stancu Puiu se duce în ziua de 21 Februarie la datornicul seu, care în acel timp săpa niște pruni în li­­vedea sa. Intrebându-l de datorie și dacă mai are de gând să î-o dea vre-o dată, Grigore N. Avram răs­punde «la moși așteaptă». Atunci, ne mai pierzând vremea, C-tin Stancu Puiu se repede­­a Gri­gore N. Avram,­­ ia sapa din mână, cu care îi aplică câte­va strajnice lovituri în cap, din care pricină Gri­­gore N. Avram, grav rănit,fu trans­portat în cura spitalului Bo­desen Pentru acest fapt C-tin Stancu Puiu fu dat în judecata tribunalu­lui de Prahova.­­ La 5 Aprilie, după ce pacientul eșise din spital și intrase apoi pen­tru a doua oară, se intimplă să moară. După moartea lui, Constantin Stancu Puiu fu arestat și dat pe mâna parchetului, care îl trimise în judecata Curței cu juri, pentru loviri cari­ au cauzat moartea. Astă­zi acest proces era să se judece înaintea Curiei cu juri. Din pricină însă că partea civilă, fe­meia mortului, nu fusese citată în­ regulă, procesul a fost amânat pen­tru sfîrșitul sesiune! din Octombrie, i’rocesul Aruăuelienii, care a fost sorocit să se judece în ziua de 3 Octombrie, din pricina mulți­mea martorilor, se va judeca într’o sală spațioasă din oraș, probabil în sala liceului vechin. Interesându -S asupra raportului medicului legist Minovici, căruia i-a fost încredințat denunțătorul Petre Dumitrescu, pentru a vedea dacă se bucură de toate facultățile mintale, am aflat că raportul con-65 Amor criminal imosiifiă de moravuri p­e N. Răti­n­­­escu-Niger Proprietatea literară a ziarului «Univer­sul».—Reproducerea este oprită PARTEA III Un viv­iîni sin to cinsti prost XIV Da, dăduse o secțiune, însă făcuse o imprudență... care era să aibă un rezultat... Greșia unde o considera pe Ema, tot copil, fără sa-șî dea seama că, un copil chiar, când iubește, începe a fi matur și a cugeta asupra ori­cărui cuvînt.. Mulțumită, pentru atunc­i să dădu odihnei. Ema, de cum renase singură, se gândi numai de­cât, pentru ce morala aceasta ? Din­ ce motiv­e meritase ? Cine-i spuse mătu­se­ și că în urma ei venise cine­va? Căci trebuia să i se fi spus, de­oare­ce în înUtbarea ei părea să fi fost o siguranță. Atât doar că voise amănuntele. Berta ni avusese când să-î spue, de­oare­ce nu o văzuse că ea deschisese prințului... Atunci ? I­ rămase întipărită deci în minte întâmplarea aceasta, ca un punct de întrebare după care trebuia să urmeze un răspuns, mai curând sau mai târziu­ .. Acuma, sensul moralei? De sigur că m­ătușa­ sa, pe unde fusese, auzise vorbindu-se ceva de ea față cu prințul,—căci c’un altul ea nu stătuse la vorbă în seara trecută... Proverbul că «nu tot ce stră­lucește poate fi aur», la prințul se referia. Dar de ce dinsul putea fi și periculos ?... Iși strânsese capul în mâini, nemulțămită că nu putea înțe­lege... Singura încheere ce găsi fu așa dară că i se observase întru cât­va simțimîntul pentru Tivescu ; că mătușă-sa era ge­loasă și mai mult de ea, ca mai înainte , că, în­­ine, trebuia să se silească să fie și ea, ast­fel de cum era, în ochii lumei... Se vede că «a preface» era o condițiune esențială a putinței traiului în lume. — E greu­ să fiu ca lumea; dar voi­ căuta să mă spropiu, în aparență, de modul ei de a fi, dacă până și de mătușica trebue să mă feresc... XVI Titi Lascar sosi în ziua de 2 Februarie, dimineața. Slăbit din cauza boalei de care pătimise și puțin îngălbenit la chip, își­­ redobândi numai în câte­va zile culorile feței și vi­goarea: era în țară, era acasă între cei ce iubia.­ Aerul țării îl respira cu plă­cere; în casa părintească se sim­­ția­ bine așezat , era aproape de zîna de a căreia împătimitoare frumusețe rămăsese surprins... In ochii ei căuta iubirea ce o vedea în sufletul seu , căuta în­curajarea, ca să poată ajunge la mărturisirea simțîmîntului... Ema îi arătase însă numai o bucurie, vie în adever, dar de câte­va momente... Apoi, urmă a se manifesta în mișcările e­ fală cu dânsul, stîn­­jinire și păr'că neliniște. Alt­fel vorbiau ochii ei de­cât ai luî, alt­fel era strîngerea de mână ce-o da în fie­care zi... Deo­sebirea se simția. Cei ce iubesc și nu cred că n’ar putea fi iubiți, caută a’șî lă­muri semnele ce ved, în felul cum le-ar plăcea lor să fie, când nu au îndestulă experiență de lume. Așa Till era pornit să îndrep­­tățiască chipul de a fi al Emei, soco­tindu-l ca firească sfioșie. De­sigur că răpitoarea d-ră de acum, nu uitase plăcutele zile de la Vufturu ce le petrecuse mica Ema împreună cu el. Absența lui din țară lăsase însă un gol și acesta trebuia cu­ încetul umplut, ca legătură să se facă între a­­tunci și prezent. Delicatețea fire­­lui îl opri­a apoi să silească ceea­ ce trebuia să vie de­ la sine puțin câte puțin. Într’o după amiază Iancu Las­car, Profira și Titi se aflau în salonaș. Iancu fuma și citea un ziar o­­poziționist care-i ataca foarte cu violență. Profira vorbia cu Titi și căuta pentru interi oară să-î cerceteze starea inimei... El nu ocoli. Pentru mine Ema este cheea viitoarei fericiri... este adeverat. Insă nu așî căuta să-î impunü simțimîntul meu... — Cum asta ? Dar e datoare să te înțeleagă și ar trebui să se simtă fericită de soarta ce voești să-l faci... — Vezi asta, mamă Profira, tocmai asemenea lucru nu’l vo­­esa: nu ca datorie din partea Emei aspir ca la apropierea ei de mine, dar ca sinceră pornire a inimei ei... Mie îmî pare că Ema ține la d-ta... — Sper cel puțin... In acest moment întră Ema... Profira o chemă lângă dânsa și începu să lege o convorbire însuflețită între ea și Titi, ca pentru a-i familiariza. Nu după mult timp însă fe­ciorul le vesti pe Emanoil Ti­vescu. —• Bine c’a venit, zise Lascar lăsând ziarul și ridicându-se. Poftește-1. Tivescu, din prag, îmbrățișa cu o privire repede tabloul in­tim, apoi manitain chip familiar. Ema la moment se învioră; ochii sei se lumină restrîngend asupra întregei înfățișări bucu­ria că-l vedea ; cel mai dulce zîmbet, cu toată tăinicia lui, îi înflori pe buze . Tivescu înțelese că deja prinsese un loc în i­­nima ei. Prințul înt­inzendu-i mâna,dînsa i-o strînse foarte prietenește, ceea ce înfipse­­ in același timp ca două ascuțișuri: în a Profirei, care încruntă o clipă sprîncenile și în a lui Titi, pe care-i sur­prinse o asemenea primire a­­fectuo­asă din partea Emei. Ceea ce nu putu însă vedea Profira, vezu Titi, sau i se păru numai că vede.­­ Prințul o pri­vise o clipă numai pe Ema, drept în ochi, dar în așa fel că pare că ar fi voit să-î pătrundă adânc în suflet spre a citi în el, ori spre a o înrîuri cu vr'un farmec al personalităței sale. Nu cum­va între Ema și el se așezase acel început de priete­nie care duce în chip preursit la iubire­? Da când se cunoștea fl­oare? Venise poate prea târziu ; să fi fost această legătură cauza că Ema nu i se arăta așa după cum simția că cere inima lui ? Dureros i se strînse inima la o asemenea idee, o îndepărtă re­pede însă, imputându-șî că bă­­nuește pe încântătoarea copilă de simțiri ce nici nu visa să l­e aibă. Oare nu-l primea și pe elv Ema, cu o bucurie care-l făcuse fericit, în prima zi o întoarcere? acasă ? (Va urma,)

Next