Universul, septembrie 1902 (Anul 20, nr. 239-268)
1902-09-26 / nr. 264
Arderea unui sat din Macedonia de către o bandă bulgară.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1902 OH cn uz Miercuri, 25 Septembrie.—Cuvioasa Eufrosina Catolic Miercuri, 8 Octombrie.— Brigita Soarele răsare 6.6 , apune 5 29 București, 2d Septembrie. „Corola Fratrei“ Bătrânul și frumosul București e azi în sărbătoare. Toți bucureștenii, mari și mici, tineri și bătrâni, așteaptă cu nerăbdătoare bucurie oaspeți dragă , pe studenții italieni cari vin în număr mare să ne viziteze. Tinerii reprezentanți ai iubitului și mîndrului popor italian, vin să ne arate că inimile lor sunt încălzite pentru România de aceleași simțăminte pe cari poporul român le are pentru Italia: «Corda Frates». Inimi surori. Aceasta nu e numai o vorbă frumoasă, ci un adevăr, o puternică realitate. De la redeșteptarea poporului român, de la închiegarea României, nici un singur moment nu s’a desmințit legătura trainică ce unește poporul român cu cel italian. Oricari au fost împrejurările, oricât de grele timpurile pentru unii sau pentru alți’, neîntunecată a rămas iubirea dintre cele două țări, strălucitoare ca soarele și mai tare decât granitul. Progresele tînărului nostru Stat și ale poporului nostru au fost privite cu simpatie de toată lumea civilisată , dar de nimeni ele n’au fost urmărite cu mai sinceră și mai curată bucurie decât de frații noștri italieni. Și tot așa, noi Românii am urmărit cu iubire adîncă desvoltarea viguroasă a surorei Italia și strălțarea ei la rangul de mare Putere europeană. Nu poate să fie pentru italieni bucurie ori durere, pe care românii să n’o împărtășească din toată inima; și tot așa italienii se împărtășesc la orice ne atinge pe noi. Nimic din ce privește pe una din ambele țări nu e strein celeilalte. Și cu cât trece timpul, cu atât se strînge și se întărește această comunitate de sentimente, această sfintă legătură a inimilor. «Corda Fratres». Inimi surori. In bravii studenți italieni ce sosesc astăzi ca să viziteze țara, noi salutăm pe reprezintanții iubitului popor italian și în vizita lor vedem o nouă dovadă de curată dragoste a Italiei pentru noi. Pretutindeni în țara noastră, oriunde se vor duce, ei vor fi îmbrățișați cu adăncă iubire frățească și călătoria lor va cimenta și mai puternic, legăturile trainice dintre italieni și români, împreună cu întreaga țară, le spunem scumpilor oaspeți: Bun sosit la noi, fii ai Italiei ! In veci să trăiască și să înflorească iubita voastră Patrie ! Uu romiul. Din Anglia Corespondență particulară a,,Universului“ Londra, 20 Septembrie. Publca engleză Circulă cu oarecare persistență svonul că într’un viitor nu tocmai îndepărtat se vor face noul alegeri generale. Acest svon a pricinuit oarecare emoțiune și protestările partizanilor lui Chamberlain. Cercurile oficiale se întreabă îngrijorare care va fi rezultatul întrunire! ce se va ține peste opt zile la Birmingham. O altă chestiune ce pare a interesa mult toate partidele, e aceea a atitudine pe care o vor lua naționaliștii. Vor asista el oare sau nu vor lua parte la sesiunea de toamnă? «That is the Question» ! In primul caz se înfățișează două ipoteze : Irlandezii vor vota pentru guvern în chestia lege asupra învățămîntului și atunci se poate spune cu quasi-siguranță că ministerul va avea majoritate ; dacă Irlandezii votează contra guvernului, situația va fi mult mai interesantă, căci e sigur că majoritatea guvernului, dacă va fi majoritate, va fi excesiv de restrînsă. In sfirșit se pretinde că primul ministru e absolut hotărît să ajungă la un compromis spre a face să dispară ostilitatea violentă a neconformiștilor. Pe de altă parte, «Liverpool Daily Post» a publicat o știre senzațională, pe care afirmă că o are de la un corespondent foarte bine informat. Ministrul Balfour, după o întrevedere cu lordul Londonderry, s-ar fi hotărît să retragă proiectul de reformă al învățămintului, care a stîruit atâta agitație și a divizat partidele parlamentare din Marea Britanie și Irlanda. Mai tîrziu Balfour apoi Chamberlain, au declarat că această știre era greșită. Dar opinia publică slăbite întru a crede că însemnate hotărîri au fost luate sri între miniștri și lordul Londonderry. Protoslanți și catolici Acum câtva timp, Alianța protestantă engleză ceruse aplicarea unei vechi legi permițând expulzarea preoților catolici din Marea Britanie, fură nici o altă formă de proces. Ieri, Alianța cerea tribunalelor expulzarea unui jesuit francez, preotul Marie-Joseph , dar magistrații au refuzat să aplice legea invocată, care nu mai răspunde cerințelor civilizației moderne. încercare criminală Niște refacători au încercat ieri să facă să deraieze, lângă Kimberley, în Scoția, un tren express. Mari cătinî de fer fuseseră puse de-a curmezișul șinelor într’un loc unde povîrnișul e foarte repede. Din fericire, un tren care urca panta, se lovi întâia de obstacol și, fiind-că iuțeala lui nu era mare, pagubele au fost numai materiale. Trenul express, venind din direcția contrarie, a putut fi înștiințat la timp și astfel s'a înlăturat o groaznică nenorocire. înverșunat la moarte Un om încăpățânat e negreșit acel nefericit fierar din Singland Road, care a încercat de șase ori să se sinucidă și n'a izbutit decât a 7-a oară de a-și executa formala sa voință. In luna August el și-a tăiat gâtlejul , fu căutat și iernase în viață. Abia restabilit, el încercă să se sugrume cu un fusard de mătase , dar și de asta-dată fu surprins la timp și readus la viață. Nevastă sa ascunzând toate lucrurile tăietoare cari se aflau la îndemâna lui, fierarul se repezi într’o oglindă, sperând să se rănească de moarte, dar moartea nu vor să-i primească nici acum. La începutul acestei luni încercă să se înece la Millwale , dar abia se aruncase în apă și fu scos. După câteva zile, el se repede în colivia unui ascensor și nu-și face decât niște răni neînsemnate. In sfirșit, la 5 Septembrie, își tae gâtul cu un briceag și moare. Se zice că el era nebun. West CRONICI FEMENINE Dioda de toamnă A sosit iarăși timpul, în care este multă mișcare în magazinele de modă și când bărbații bagă atunci mâna în buzunare pentru ca să satisfacă cerințelor modei. Pălăriile de toamnă au ca material chifton de muselină sau pluche și pâslă. De obicei, se poartă pălării în rdoue sau trei culori, ca de pildă roșu—negruverde, sau albastru—verde—cafeniu etc., garnisite cu aripi de pălări, pene de struț și altele. La o pălărie elegantă nu trebue să lipsească aranjamentul dindărăt, așa numitul cache-cheveux, care de multe ori atârnă până la încheierea taliei. Rochiile de toamnă sunt scurte și de culoare închisă, așa încât nu mai trebue să fie ținute cu mâna, ca să nu măture strada. In ceea ce privește coloarea rochilor în primul rând se poartă coloarea verde deschis cunoscută sub numele «Perruche» ; o nuanță mai închisă din această coloare se numește «Perroquel», după aceea urmează altele cari bat în albastru și în sfârșit nuanțele Jaco, Ara, Lori și Isollier. După cum se vede din aceste nume, colorile sunt ca ale penelor de papagal, cari sunt atât de moderne și cari au aplicațiune în toate combinațiunile ecosöse. Nuanțele galbene-verzui se numesc Paradis, Padole, Regent, Ris, Colombia și Mousson. Această nuanță din urmă bate în verde ca mușchii de pe arbori. Afară de aceea mai sunt nuanțe de colori, roșă, lila, gris, albastre, beige, precum și diferite amestecuri din aceste colori. După cum se vede, moda știe să inventeze nuanțe de colori, așa încât în fiecare sezon sunt altele noul. Olimpia Arderea unui sat din Macedonia de către o bandă bulgara — Vezi ilustrația — Cititorii noștri șliO din telegramele pe cari le-am publicat, că în Macedonia și în Albania se întinde revolta bandelor bulgare cari s’au ridicat contra Turciei, în scop de a elibera aceste două provincii. Se știe că fostul colonel din armata bulgară Jankov se află în acele locuri în fruntea unei mari bande de vre-o 3000 de inși, cari devastează și incendiază satele turcești. Ilustrația noastră de pe pag. 1, reprodusă după un mare ziar parisian, care a primit de la corespondentul său schițe fotografice din regiunile revoltate, reprezintă arderea și jefuirea unui sat turcesc din Macedonia de către o bandă bulgară. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Proces de darnic intentat dorociind căilor ferate de soția fosililor șef de tren Bibicescu, victima accidentului de la Palota Se știa că Intre cei ce și-au găsit moartea într'un mod tragic cu ocaziunea groaznicei deraieri de la Palota, a fost și șeful de tren Constantin Bibicescu, care a fost găsit carbonisat într-un vagon de dormit. In urma lui Bibicescu a remas soția sa cu 4 copii minori, cărora direcțiunea căilor ferate le-a recunoscut ca pensie suma de 42 Ioi. D-na Maria Bibicescu, nemulțumită cu această soluțiune, a intentat direcțiunea căilor ferate proces, cerând suma de o sută mii ca daune materiale și morale. Judecarea acestui proces a venit ieri înaintea tribunalului Ilfov secția a 3-a. D-na Bibicescu a fost asistată de d. advocat Gaster, iar direcțiunea căilor ferate a fost reprezintată prin d-nii advocați Brezeanu și Capeleanu. D. Gaster a susținut că direcțiunea căilor ferate e responsabilă de daunele materiale și morale în sumă de 100 mii lei cerute de d-na Bibicescu, întrucât accidentul s’a întâmplat din cauza defectuozităței liniei și neprevederea direcțiunea cailor ferate. D-sa a mai susținut că suma de 42 lei, acordată de direcție ca pensiune, e o sumă derizoare pentru întreținerea a 4 copii minori. Reprezintanții căilor ferate din contră au susținut că direcția nu poate fi făcută responsabilă de accidentul întâmplat în ceea ce privește pe Bibicescu, deoarece diósul a contravenit regulamentului, călătorind fără bilet, căci biletul gratuit ce i s-a liberat nu era valabil pentru acest tren și nici nu se dovedește cu nimic că el și-ar fi cumpărat un alt bilet valabil. Afară de aceasta, suma ce se cere ca despăgubiri e prea mare în raport cu ceia ce câștiga dînsul, având ca leafă o sută le lunar. D. Gaster combătând cele spuse de reprezentanții direcțiunei căilor ferate, a susținut că Bibicescu a călătorit cu bilet în regulă și că, duiari •sul, pe lângă seafa de o sută lei mai avea și 60 lei lunar diurnă, pentru ca să dovedească aceasta a cerut în subsidiar proba cu martori. D. avocat Șonțu, ținând locul de procuror și reprezintând pe minori, a susținut acțiunea. Tribunalul a obligat pe părți să depună concluziuni scrise, și a rămas să-șî dea sentința Sâmbătă, 28 Septembrie. Grefier. UI SFAT PE ZI Pastrarea inut-de-lemnului. — Pentru ca unt-de-lemnul să nu rîncezească, trebue să’l ferim de aer. Mijlocul cel mai bun este de a turna spirt curat ca să’l acopere. Spirtul, fiind mai ușor, va pluti pe de-asupra fără să se amestece. țjtifî din străinitate — Prin poștă — In noaptea de 20 spre 21 c. un mare incendiu s'a declarat în cartierul evreesc din Salomo. întreg cartierul a fost distrus de flăcări, amenințând să consume întreg orașul. Spectacolul era înfiorător. Mărea era iluminată la o distanță mare. Focul nu se știe cum a luat naștere. Cu toate măsurile mari luate de autorități focul abia a doua zi a putut fi localizat. Se afirmă că sunt multe victime omenești. Pagubele,cu aproximație, întrec miiionul. * ¥ Marconi, inventatorul telegrafiei fără sîrmă, a inventat o trăsură automobilă electrică a cărei construcție s-a sfirșit acum la Livorno. La acest automobil nu va fi nevoe de nici un fel de lichid și greutatea bateriilor electrice va fi de 137 kilograme, încercările se vor face la Paris. Acumulatorii vor putea face 900 kilometri fără a fi reincărcați. La Kiev, în Rusia, a apărut o proclamație a unui comitet revoluționar prin care se promite poporului că în curând vor evada toți prizonierii politici din închisorile Rusiei.* La St.Joseph, în statul american Missuri, s-a prăbușit o estradă, asvîrlind jos 1500 persoane. 200 au fost rănite, dintre care unele de moarte.* ¥ ¥ Medicul militar austriac Arthur Menzer declară că a găsit un nou ser, cu care poate vindeca reumatismul articular. El și-a încercat leacul la 25 bolnavi și pe toți i-a vindecat. * ¥ ¥ La redeschiderea Parlamentului englez, Chamberlain va depune un proiect de lege autorizând guvernul să garanteze un împrumut transvaalian de 30 milioane livre Sterlinge. Această sumă va fi afectată la amortizarea obligațiunilor guvernului bur și la diverse lucrări, precum reparația căilor ferate, etc. . * Deficitul Germaniei pe anul budgetar trecut, e de 150 milioane de mărci. * " * * La Lucerna a fost arestat numitul Jules Leboisard, care în timpul acestui an s’a însurat de cinci ori. * Din Manilla (Filipine) se anunță că colonelul american Persling a biruit complect populația numită Moros, aproape de Mandou, luând și 40 de pozițiuni fortificate. Populația Moros s-a risipit. Sultanul de Rabacudana a murit de rănile primite în luptă. Americanii au avut numai două răniți. Generalul Davis a ordonat suspendarea ostilităților, pentru ca sultanii dușmani pînă acum să aibă timp de a cere pace. La Caprizzi, lângă Udine (Italia) o femee a născut două gemeni slipiți prin burtă unul de altul, așa că nu aveau decât un stomac. Gemenii au trăit numai o oră și au fost luați pentru a fi conservați în muzeul anatomic. Mama a scăpat cu zile. * * * Intro corespondență din Berlin se spune că șase scriitori germani, în cap cu Conrad, se vor duce la Paris pentru a depune o coroană de argint pe mormîntul lui Zola, în numele literaților și admiratorilor lui din Germania. * Ziarele din Florența (Italia), protestează cu indignare contra insinuațiilor ziarului englez«Standard», care a zis că în Florența și în alte orașe din Toscana sunt numai răscoale și anarhiști, îndemnând pe turiști să nu viziteze acele părți în iarna viitoare. * Guvernul englez a sporit numărul permisiunilor de imigrațiune pentru italieni, în Africa de sud, de la 8 la 20 persoane pe lună. Rămân însă în vigoare celel alte exigențe, așa că, după cum spune un ziar italian, nu poate fi sfătuit încă un italian d’a emigra în Africa de sud. * Se anunță din Ancona (Italia) că la penitenciarele de acolo s’a desființat obiceiul d’a se ținea condamnații în lanțuri. Introducerea acestei reforme s'a făcut cu o ceremonie care a fost foarte emoționătoare. Mulți condamnați plângeau. Grăbîțîre ! La 3 Noembrie a.c., va ave»» loc tragerea la sorți a premiilor ce acord săiîi gratuit abonaților noștri, intre cari premii sunt : 1 pereche cercel de safir cu briliante, in valoare »Ie Leî 1500, un Inel de safir, în valoare de 400 Ici, o pianină, ceasoarnice de aur, etc., etc. Vor concura în tragere toți abonații și cei ce se vor abona de la 1 și 15 Octombrie și 1 Noembrie. Prețul abonamentului: 3 luni, 5 Iei, 6 luni, Iei IO; un an, iei 19.50. universul In provincie De la coresp. noștri particulari —Pe ziua de 23 Septembrie— Brăila Primirea studenților italieni.—Studenți universitari brăileni vor face studenților italieni cari vor sosi în localitate în dimineața zilei de 23 c., o grandioasă primire. Se știe că studenții italieni după ce vor vizita Constanța, vor merge la Cerna-Voda spre a vizita podul de peste Dunăre, de unde imbarcânduse pe vaporul «Orientul» vor veni la Brăila în dimineața zilei de 29c. Pentru aceasta studențimea universitară brăileană în mai multe întruniri pe care le-au avut zilele acestea, au format următorul program de primire oaspeților italieni : In dimineața zilei de Duminecă 29c., vre-o 20 de remorchere de aci splendid garnisite cu verdeață și pavoazate cu drapele, pe care vor fi îmbarcați studenții brăileni și delegațiunele studenților gălățeni împreună cu muzica reg. 11 Șiret din Galați, și fanfara comunală de aci, reprezintanții autorităților și publicul expres invitat vor pleca pe la orele 5 dimineața, spre Cerna-Voda, spre a se întâlni în drum cu vaporul «Orient», pe care vor fi îmbarcați studenții italieni. La întâlnire mei multe salve de tunuri se vor da de pe remorcherele de aci, muzicile vor cânta imnurile regale italian și român, după care se va forma cortegiul aquatic astfel : Intern, va deschide calea un remorcher, apoi va veni vaporul «Orient» având pe ambele laturi remorcherele cu studenții și muzicile și în urmă celelalte remorchere cu invitații, pentru Întâmpinarea studenților italieni. La debarcader, studențimea va fi primită de tot corpul didactic, cu elevii din localitate, de toate societățile cu drapele lor, de colonia italiană și un public numeros. Tot orașul va fi splendid parcasat cu drapele italiane și române și se vor ridica mai multe arcuri de triumf pa unde vor trece studenții. In drumul de la debarcader In oraș cortegiul va fi astfel format : întâi vor merge muzicile, apoi studențiitalieni, studenții români, colonia italiană, societățile, elevii și publicul. Cortegiul astfel format va parcurge strada Dobrogei- până la restaurantul francez, unde li se va oferi studenților cafeaua cu lapte. După aceasta vor vizita portul, docurile, monumentul și Lacul Sărat. Pe la orele 11 se vor reîntoarce la restaurantul francez, unde primăria locală va oferi un splendid banchet oaspeților. După masă, la orele 2, vor fi conduși la gară cu un cortegiu imposant ,de unde cu trenul de 3 vor părăsi Brăila spre a merge la București. La toate gările și comunele până la București pe unde vor trece, vor fi întâmpinați de țărani și de învățători cu elevii din fiecare comună. Cam aceasta va fi primirea ce se va face studenților, afară de celel alte surprise ce vor mai avea loc. 1#aiu. Giurgiu Curtea cu juri (Ziua IV). — Ședința se deschide ca de obiceiu la orele 9 dimineața, conform ordinului d-lui președinte al Curiei. D. Spiridon Zlătescu, membru al Curiei de apel din București, asistat de d-ni. Iulius Florian, membru de ședință, și Iulian Theodorescu, supleant. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. A. Iliescu, procuror. La ordinea zilei judecarea procesului lui Nicolae M. C. Roșu și Maria M. C. Roșu, din com. Plutineiu, acest județ. Din actul de acuzare care este Frații noștri, frații noștri vin la noi din depărtare, Să-i primim cu brațe atinse și cu dor adine și mare, Ei păstrară atâtea secole și credință și iubire Și la harul gintei noastre falnic plin de strălucire! De la Roma și Florența, de la Neapol din Torino, Din Veneția, Palermo, din Milan, din Solferino. Din Italia frumoasă azi fost aleasă floare Să ’nvîrtească hora mândră sub al României soare. Vin să cânte imnul vesel de ’nfrățire, de isbândă Și să smulgă din ogoare, iarba veștedă, plăpînda. Căci Traian, ei știu căaicea a sădit numai lăstare Falnice, cotori din neamul cel mai nobil, cel mai mare. Viță de eroi ce vorba le-a fost sfintă... Pomenire Au rămas ale lor fapte în întreaga omenire, De aceea până astăzi ori și cine se mândrește Când descinde dintr’o rasă nobilă care trăește, Lângă Tibru... Frații noștri, frații noștri, au sosit cu o solie De la Roma cea be frânâ pentru tine Românie: «A trecut amara ți viață, întristată, viforoasă Te ridică și te prinde în horă mândră și voioasă». Ai Danubiul albastru, ai Carpatul ce domește, Ai feciori și mândre fiice Mamă **) care te iubește; Ai mii turme, mii cirede, gria cu aurite spice, Ai lăstari frumoși și falnici, speră ’n viilor ferice, De la Roma și Florența, de la Neapol, din Torino, Din Veneția, Palermo, din Milan, din Solferino. Din Italia frumoasă a sosit aleasă floare Să ’nvîrtească hora mândră cu frați buni și surioare, Să’î primim cu brațe ’ntinse că în zile de serbare Pe ei carii vin din țara cu flori vii, albastră mare, Să ne spună că acolo totul cântă: dor, iubire, Că la barul gritei noastre filme în strălucire. 25 Septembrie 1902 S'SAUA *) Stindardul. **) Roma, citit de d. grefier Bacaloglu, reese că sus zișii sunt acuzați că în urma unor certuri ce au avut cu locuitorul Tudor Nicolae, i-au aplicat ambii lovituri care i-au cauzat moartea. După ascultarea martorilor, d. procuror A. Iliescu, având cuvântul, narează modul feroce cum s’a petrecut crima, explică apoi antecedentele acuzaților, bazându-ne pe declarația martorilor, cere de a li se aplica o severă pedeapsă care sa serve de exemplu tuturor. In urma d-sale, are cuvîntul în apărare d. Nicu - Pascal, advocat și deputat, care timp de o oră face atentă întreaga sală printr’o excelentă pledoarie explicând că acuzații de astăzi au fost în legitimă apărare. Apoi face apel la conștiința jurilor, cerând un verdict achitator. Desbaterile se declară închise și de președinte face rezumatul. D-niî juri intră apoi în camera de deliberare, de unde ei cu un verdict afirmativ pentru Nicolae M. G. Roșu, care este condamnat la 1 an lum., închisoare , și cu un verdict negativ în ceea ce privește pe soția lui Roșu, care este achitată.—Apoi ședința se ridică. Spargere. — Alaltă erî noapte un individ necunoscut, cu un curagiu ele nedescris, a comis o spargere la magasinul d-lui Constantin Nicolescu, cârciumar din Bulevardul Aleiului. După ce pe subt niște magasii, a parcurs o distanță de 20 metri, a spart zidul prăvăliei în care s’au introdus. Pe când însă vroia a lua niște bani dintr’o teșghea, este simțită de patronul prăvăliei, care dezs alarma trăgând focuri de revolver. — Grație modului de urmărire a d-lui comisar N. Munteanu, individul fu prins și declară că se numește Constantin G. Modiocanu, originar din jud. Vâlcea.— El a fost înaintat parchetului, împreună cu actele dresate. Circ.—Aseară a avut loc la Circul «Hammersehmidt»,din localitate, o frumoasă repreziritație, la care au asistat peste 2500 persoane. Artiștii și-au îndeplinit în mod conștiincios rolurile. La fine s’a executat o frumoasă pantomimă. I »marcabul , de adâncă și sinceră iubire către ’ frații noștri de sânge,—s’a fi pus pe lucru și au isbutit. Azi e bine stabilit, că acei 45 de studenți italieni, vor fi și oaspeții noștriî, vor fi găzduiți și de Capitala Moldovei, încă nu se știe cu precisiuni data sosire! oaspeților în Iași. U C. Climescu rectorul universitate, a luat toate măsurile ca șă fie in format, cât mai repede, asupra acestui punct. Până atunci tot celașul are mai distins, cult și cu inimă, s’a pus pe lucru, pentru a asigura o primire demnă de iluștrii oaspeți. Studenții locali iarăși au ținut mai multe întruniri și prin măsurile luate de dânști, vor preface această vizită într’o adevărată sărbătoare națională. Diferența. Iași Capitala Moldovei și oaspeții italieni.— Nici că se putea ca bătrâna capitală a Moldovei să nu profite de prima ocaziune pentru a saluta în chipul cel mai entuziast, plin de inimă și sinceritate pe reprezintanții gloriosului popor, frații noștri italieni: îndată ce s’a împrăștiat svonul că studenții italieni vor veni în România, o agitație neobicinuită s’a remarcat în Iași. Toate cercurile și in special cele culturale, geloase fiind că nu li-e dată și lor fericirea de a-și manifesta sentimentele Ploești Crima din Verbisitii.—Locuitorul Grigore N. Avram, din com. Verbilă îi, datora consăteanului Constantin Stancu I’uiu o mică sumă de bani, pe care — se vede — nu mai avea gând să î-o înapocze. Exasperat de acest fapt, Constantin Stancu Puiu se duce în ziua de 21 Februarie la datornicul seu, care în acel timp săpa niște pruni în livedea sa. Intrebându-l de datorie și dacă mai are de gând să î-o dea vre-o dată, Grigore N. Avram răspunde «la moși așteaptă». Atunci, ne mai pierzând vremea, C-tin Stancu Puiu se repedea Grigore N. Avram, ia sapa din mână, cu care îi aplică câteva strajnice lovituri în cap, din care pricină Grigore N. Avram, grav rănit,fu transportat în cura spitalului Bodesen Pentru acest fapt C-tin Stancu Puiu fu dat în judecata tribunalului de Prahova. La 5 Aprilie, după ce pacientul eșise din spital și intrase apoi pentru a doua oară, se intimplă să moară. După moartea lui, Constantin Stancu Puiu fu arestat și dat pe mâna parchetului, care îl trimise în judecata Curței cu juri, pentru loviri cari au cauzat moartea. Astăzi acest proces era să se judece înaintea Curiei cu juri. Din pricină însă că partea civilă, femeia mortului, nu fusese citată în regulă, procesul a fost amânat pentru sfîrșitul sesiune! din Octombrie, i’rocesul Aruăuelienii, care a fost sorocit să se judece în ziua de 3 Octombrie, din pricina mulțimea martorilor, se va judeca într’o sală spațioasă din oraș, probabil în sala liceului vechin. Interesându -S asupra raportului medicului legist Minovici, căruia i-a fost încredințat denunțătorul Petre Dumitrescu, pentru a vedea dacă se bucură de toate facultățile mintale, am aflat că raportul con-65 Amor criminal imosiifiă de moravuri pe N. Rătinescu-Niger Proprietatea literară a ziarului «Universul».—Reproducerea este oprită PARTEA III Un viviîni sin to cinsti prost XIV Da, dăduse o secțiune, însă făcuse o imprudență... care era să aibă un rezultat... Greșia unde o considera pe Ema, tot copil, fără sa-șî dea seama că, un copil chiar, când iubește, începe a fi matur și a cugeta asupra oricărui cuvînt.. Mulțumită, pentru atunci să dădu odihnei. Ema, de cum renase singură, se gândi numai decât, pentru ce morala aceasta ? Din ce motive meritase ? Cine-i spuse mătuse și că în urma ei venise cineva? Căci trebuia să i se fi spus, deoarece în înUtbarea ei părea să fi fost o siguranță. Atât doar că voise amănuntele. Berta ni avusese când să-î spue, deoarece nu o văzuse că ea deschisese prințului... Atunci ? I rămase întipărită deci în minte întâmplarea aceasta, ca un punct de întrebare după care trebuia să urmeze un răspuns, mai curând sau mai târziu .. Acuma, sensul moralei? De sigur că mătușa sa, pe unde fusese, auzise vorbindu-se ceva de ea față cu prințul,—căci c’un altul ea nu stătuse la vorbă în seara trecută... Proverbul că «nu tot ce strălucește poate fi aur», la prințul se referia. Dar de ce dinsul putea fi și periculos ?... Iși strânsese capul în mâini, nemulțămită că nu putea înțelege... Singura încheere ce găsi fu așa dară că i se observase întru câtva simțimîntul pentru Tivescu ; că mătușă-sa era geloasă și mai mult de ea, ca mai înainte , că, înine, trebuia să se silească să fie și ea, astfel de cum era, în ochii lumei... Se vede că «a preface» era o condițiune esențială a putinței traiului în lume. — E greu să fiu ca lumea; dar voi căuta să mă spropiu, în aparență, de modul ei de a fi, dacă până și de mătușica trebue să mă feresc... XVI Titi Lascar sosi în ziua de 2 Februarie, dimineața. Slăbit din cauza boalei de care pătimise și puțin îngălbenit la chip, își redobândi numai în câteva zile culorile feței și vigoarea: era în țară, era acasă între cei ce iubia. Aerul țării îl respira cu plăcere; în casa părintească se simția bine așezat , era aproape de zîna de a căreia împătimitoare frumusețe rămăsese surprins... In ochii ei căuta iubirea ce o vedea în sufletul seu , căuta încurajarea, ca să poată ajunge la mărturisirea simțîmîntului... Ema îi arătase însă numai o bucurie, vie în adever, dar de câteva momente... Apoi, urmă a se manifesta în mișcările e fală cu dânsul, stînjinire și păr'că neliniște. Altfel vorbiau ochii ei decât ai luî, altfel era strîngerea de mână ce-o da în fiecare zi... Deosebirea se simția. Cei ce iubesc și nu cred că n’ar putea fi iubiți, caută a’șî lămuri semnele ce ved, în felul cum le-ar plăcea lor să fie, când nu au îndestulă experiență de lume. Așa Till era pornit să îndreptățiască chipul de a fi al Emei, socotindu-l ca firească sfioșie. Desigur că răpitoarea d-ră de acum, nu uitase plăcutele zile de la Vufturu ce le petrecuse mica Ema împreună cu el. Absența lui din țară lăsase însă un gol și acesta trebuia cu încetul umplut, ca legătură să se facă între atunci și prezent. Delicatețea firelui îl opria apoi să silească ceea ce trebuia să vie de la sine puțin câte puțin. Într’o după amiază Iancu Lascar, Profira și Titi se aflau în salonaș. Iancu fuma și citea un ziar opoziționist care-i ataca foarte cu violență. Profira vorbia cu Titi și căuta pentru interi oară să-î cerceteze starea inimei... El nu ocoli. Pentru mine Ema este cheea viitoarei fericiri... este adeverat. Insă nu așî căuta să-î impunü simțimîntul meu... — Cum asta ? Dar e datoare să te înțeleagă și ar trebui să se simtă fericită de soarta ce voești să-l faci... — Vezi asta, mamă Profira, tocmai asemenea lucru nu’l voesa: nu ca datorie din partea Emei aspir ca la apropierea ei de mine, dar ca sinceră pornire a inimei ei... Mie îmî pare că Ema ține la d-ta... — Sper cel puțin... In acest moment întră Ema... Profira o chemă lângă dânsa și începu să lege o convorbire însuflețită între ea și Titi, ca pentru a-i familiariza. Nu după mult timp însă feciorul le vesti pe Emanoil Tivescu. —• Bine c’a venit, zise Lascar lăsând ziarul și ridicându-se. Poftește-1. Tivescu, din prag, îmbrățișa cu o privire repede tabloul intim, apoi manitain chip familiar. Ema la moment se învioră; ochii sei se lumină restrîngend asupra întregei înfățișări bucuria că-l vedea ; cel mai dulce zîmbet, cu toată tăinicia lui, îi înflori pe buze . Tivescu înțelese că deja prinsese un loc în inima ei. Prințul întinzendu-i mâna,dînsa i-o strînse foarte prietenește, ceea ce înfipse in același timp ca două ascuțișuri: în a Profirei, care încruntă o clipă sprîncenile și în a lui Titi, pe care-i surprinse o asemenea primire afectuoasă din partea Emei. Ceea ce nu putu însă vedea Profira, vezu Titi, sau i se păru numai că vede. Prințul o privise o clipă numai pe Ema, drept în ochi, dar în așa fel că pare că ar fi voit să-î pătrundă adânc în suflet spre a citi în el, ori spre a o înrîuri cu vr'un farmec al personalităței sale. Nu cumva între Ema și el se așezase acel început de prietenie care duce în chip preursit la iubire? Da când se cunoștea floare? Venise poate prea târziu ; să fi fost această legătură cauza că Ema nu i se arăta așa după cum simția că cere inima lui ? Dureros i se strînse inima la o asemenea idee, o îndepărtă repede însă, imputându-șî că bănuește pe încântătoarea copilă de simțiri ce nici nu visa să le aibă. Oare nu-l primea și pe elv Ema, cu o bucurie care-l făcuse fericit, în prima zi o întoarcere? acasă ? (Va urma,)