Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)

1902-10-28 / nr. 296

Un dar președintelui Membrii societăței «Li­ed­er­ta­­m­el» din București au oferit cu această ocaziune președintelui cL Weinrlich pentru munca depusă de acesta­ în conducerea înțe­leaptă și rodnică a societăței, un elegant și scump album, care cuprinde, pe prima pagină o alegorie în jurul căreia figurează portretul președintelui în a doua o frumoasă ilustrație originală, în cele­l­alte pagini alte frumoase alegorie în culori, iar în restul filelor semnăturile tuturor mem­brilor. De asemenea secțiunile din București ale societăței au oferit președintelui o statuie mare a­­legorică, înfățișând muzica. Sta­tuia fost desvetită atunci. De asemenea s’a oferit d-lui Zarisch dirigintele corului, o co­roană de lauri și o statue, iar membrilor cari au 25 ani de activitate în societate, li s’au o­­ferit câte un lanț cu o emblemă și o diplomă din partea socie­tăței. Emblema societăței Solemnitatea s’a încheiat prin­­tr’un imn cântat de întreaga so­cietate de bărbați, doamne și d-șoare. Din salonul de recepție, toți au mers apoi în saloanele vecine, unde li s’au servit bare mati­nală (Punschoppen) și o mică gustare. D. I. Roșea publicist, a ridi­cat aci un toast pentru prospe­ritatea societăței din partea re­vistei «România Muzicală». La orele 12 membrii s’au re­tras, pentru a-șî da întâlnire d. n­. la orele 3, la Ateneu. * ¥ * D.Kiderlen Wächter, ministrul Germaniei în Capitală, a făcut cu­noscut societăței «Liedertafel» că contele de Bü­low, cancelarul imperiului german, a primit cu plăcere alegerea sa ca membru de onoare al societăței, și că i-a comunicat aceasta,era telegramă. D-niî Appel, membr­u în comi­te­­tul de recepțiune,­ și Weinrlich, președintele societ­­ei, «Lieder­tafel», au fost decorați de M­. S. Regele cu ordinul «Coroana Ro­mâniei». Cu această ocaziune, M. S. Regina României a adresat o telegramă de felicitare comitetu­lui societăței, prin care urează prosperitate în viitor și felicită societatea pentru a 50 a aniver­sare lucrurile stăpâne­scă, pregătindu-șe ast­fel pentru viitor o bună gospo­dărie. D-na Caveciu, observând lipsa lucrurilor din casă, bănui că bucă­tăreasa ar fi aceea care și le însu­șește și făcu o plângere la poliție. Poliția dispuse a se face o perche­ziție la locuința bănuitei. Această percheziție avu de rezul­tat descoperirea tuturor lucrurilor furate de către Maria. Necredincioasa­­ servitoare a fost arestată, iar lucrurile furate resti­tuite d-neî Caveciu. Furt.—­Efrim Tecu Iota, din co­muna Ciutura, a fost furat de pun­gașul Dumitru Liosovici, de suma de 18 lei. Pungașul, în urma sem­nalmentelor de ita de păgubaș, a fost prins de poliție. Asupra lui s’au găsit toți banii furați. Modificarea taxelor de ac­­ciz.­La primăria orașului se lu­crează actualmente la un memoriu relativ la modificarea taxelor de aceiz. Cu alcătuirea acestui memoriu este însărcinat d. D. Petrescu, șeful comptabilităței. Lueilius. Bala­ de aseară La orele 9, a început aseară un bal dintre cele mai elegante, în salonul «Liedertafel», la care au luat parte toți delegații și membrii societăței. Doamnele și* d-rele s’au distins și prin frumu­sețea toaletelor. Până după orele i din noapte, s’a dansat cu multă vioiciune. Lumea abia mai încăpea în salon. La intrarea în curtea salonului Liedertafel un mare arc de triumf pavoazat cu in­­sighiere0 societățea, și iluminat de sut­ de lampiona ne reda localului un aspect pitoresc. Toată curtea până la intrarea în salon, era iluminată numai cu lampioane veneț­iene. Petrecerea a fost minunată. Marin. Concertul de la Ateneu­ ­r­, la orele 3 p. m., a avut loc în Palatul Ateneului,concertul dat de societatea «Liedertafel». Frumoasa sală a Ateneului era literalmente plină de o lume a­­leasă. Elita coloniei germane și austriaca se afla de față. A. S. R. Principesa Maria a bine-voit a onora cu prezența la acest concert. D. Procopie Dumitrescu, pri­marul Capitalei, cu d-na, se afla, de asemenea, prezinte. Concertul a reușit pe deplin. S'a executat de cor și orches­tră «legenda lui Fillbjof» de Esa­­ias Tegner, sub conducerea ma­estrului E. Jakisch. Atât corul cât și orchestra au executat cu preciziune această bucată în care d. E. Waterstraat, bariton, și d-ra E. Einschenk au dovedit un deosebit talent în arta cân­tului. Apoi ri­oii Ii. Skohoulis (vio­­lintă), E. Waterstraat (violoncel) și maestrul E. Jaksch (piano) au executat cu măestrie «Al douilea trio» din Schubert. Corul a cântat în urmă «Rudolf von Werdenberg» de Fr. He­gem, și «Untrene» (Infidelitate) de Gluck cu cuvinte de Sicher. Ambele bucăți au fost foarte mult aplaudate. Concertul s’a sfirșit cu «Die erste Walpurgisnacht» (Prima noapte a Sf­. Walpurga), balada de Goethe, compusă de Mendels­sohn pentru cor și orches­tă. La această bucată au cântat solo, cu succes deosebit, d-ra Hintz și d-nii I. Britz, tenor. E. Waterstraat, bariton, și E. Zür­­ner, bas. Corul, compus din bărbați și fe­mei, a cântat foarte bine și si fost des întrerupt de aplauzele numerosului și alesului public. Concertul s-a sfârșit la orele 5 luni. Adresăm toate laudele noastre maestrului director, d. E. Jakisch. Ucp. «« • «MS»-------­Universul in provincie De la coresp. noștri particulari a­ Pe ziua de 25 Octombrie— Craiova Servitoare hoață. — Maria Axentie, bucătăreasă la d-na Sofia A. Caveciu, în fie­care seară când pleca acasă,­ducea cu dînsa câte ceva din Piatra-Neamțu Crima. — O crimă îngrozitoare s’a săvîrșît în com. Costișa din a­­cest județ și în următoarele împre­jurări. Două locuitori în­âlnindu-se au plecat împreună la cârciumă să facă un chef. După ce au consumat o cantitate oare­care de vin, s’au luat la ceartă. Amândouî fiind în­­tr’o stare cam anormală din cauza bouturei, s’au luat din vorbă la ceartă și repede au ajuns la fapte. A i­e­­șit din cârciumă luându-se afară la o bătae în toată regula. Unul din ei, numit Gheorghe Cristaru, într’un moment de furie, a împușcat pe ad­­versarul său descurcând mai multe focuri. La țipetele disperate ale vic­timei s-au strâns mai mulți locui­tori cari i-au dat oare­care îngri­jiri. Din cauza însă a rănilor, nenoro­cita victimă a încetat din viață în durerile cele mai oribile. Crimina­lul a fost arestat. Parchetul fiind avizat, d. procuror A. Cugler a ple­cat la fața locului pentru cercetarea cazului. S’a orînduit o anchetă. Nenorocire.— O dureroasă ne­norocire s’a întâmplat în comuna Tarcăul. Iată faptele : Dumitru Gh. Dră­­goi, voind să se urce în vagoanele ce veneau din Brateș, a alunecat și nenorocitul a fost strivit cu desă­vârșire. După câte­va minute a în­cetat din viață. Iulian­ Pîpești -Procesul primăriei cu soc. electrică va avea loc în ziua de 30 Octombrie, la tribunalul local. Se știe că primăria a intentat acest proces societățea de electricitate din Lüge, de­oare­ce aceasta nu a exe­cutat lucrările conform caetului de sarcini. Primăria s’a constituit parte ci­vilă cu suma­ de 60.000 lei. Nouă amănunte asupra de­lapidărilor capit­anului Iso­­pescu.—Am publicat erî că suma delapidată de către sinucisul căpitan Anton M. Popescu, casierul reg. 32, ar fi de 9797 lei 50 bani, plus pre­­tențiunile furnisorilor neachitați. Ei bine, aceștia n’au întârziat și eiî s’a prezintat la regiment bruta­rul Marin Ionescu, căruia i se da­torează suma de 5000 lei pentru pâine, măcelarul Masciu Dumitru. Căruia i se datorează aproape 5000 lei pentru carne și furnizorul Ste­lian G. Iliescu, căruia i se datorează suma de peste 3000 lei pentru orez și fasole. Toți acești furnisori posedă bo­nuri în regulă, pe care regimentul e dator să le achite. Să se noteze însă că furnisorii trebuiau să-și pri­mească banii din 15 în 15 zile, și nu sunt achitați de aproape patru luni. Afară de acești furnisori probabil că vor mai veni și alții cu sume mai mici însă. Comisia de anchetă lucrează ne­încetat, și nu va termina cerceta­rea de­cât la sfârșitul septemânei viitoare. In privința acestor lipsuri s-a con­statat că sinucisul casier împrumuta bani pe la diferiți ofițeri, din ale căror chitanțe s’au găsit chiar în casa regimentului unele represen­­tând sume de la 1000—2000 lei, fiind în același t­ip cheltuitor peste măsură. Sumele delapidate sunt mai ales din reținerile­ ofițerilor. Țin să spun afirmarea unui ofițer care zice că suma delapidată atinge cifra de 30 mii lei. Scrisoare din America.­­ D. Radu Văleanu, depositar de zi­are în orașul nostru, a primit de la Nicolae Tarcea, fost și el depo­zitar de ziare, stabilit acum în A­­merica. O scrisoare din care extra­­gem fragmentele interesate : Cleveland, la Octombrie. D-le Radu V. Văleanu, Vei ști că eu sunt acum în Cle­veland, la depărtare de 538 mile spre vest de New-York. Cleveland, un oraș de vre-o 321.313 locuitori, îmi amintește Bucureștiul nostru, afară numai că aci sunt multe fa­brici unde se lucrează diferite me­­taluri. In Cleveland sunt foarte mulți ro­mâni, și în special de cei din Tran­silvania cari în loc să emigreze în România, cum faceau până acum, vin în America, unde sunt plătiți foarte bine. Guvernul american o dă aci celui ce se apucă de agricultură ISO de anii de pămînt, și dacă după trei ani se constată că a întreținut bine acel pămînt, i se dă atît cît poate munci, plătind numai instrumentele de muncă, — și astea în rate. Sunt de admirat petrecerile pe cari românii le fac aci în cafeneaua lui Simion­ Barză, unde se joacă ser­ba, hora și bătuta de români; engle­zii rămân cu ochii sgîiți. Trebue să știi că dacă ești vred­nic în America, nu mori de foame, toate meseriile fiind bine plătite. Pot să te încredințez că majori­tatea românilor stabiliți aci sunt bine văzuți, dispunând de mari Ca­pitaluri. Prieten Mister N. Tareea, Orange st. 190 Cleveland Ohio Cocîîi. Cronica teatrală Teatrul Național. — Tonta Ne­credinciosul, comedie în 3 acte lo­calizată de d. P. Gusty. Retrage­rea d-ncî Aristița Romanesau Nu știă dacă erau o sută de per­soane era după amiază în sală. Și doară era o reprezentație cu prețuri scăzute ! Direcția ar fi trebuit să suprime matineu! de orî; ziua de Sfântu Dumitru nu e prielnică pen­tru spectacole , vizitele de făcut ce­lor _ cari ’și serbează onomastica, grija plicticoasă a mutatului, sunt motive bine­cuvîntate cari împie­dică lumea să se mai gândească la teatru, la care de altminteri nu prea se gândește nici în alte zile. N­­ii Ci­|>ilmiă Furtul din strada Călușei O­d-nă, Safi Fridman, din strada Călușei No. 23, a reclamat era sec­ției 26 că o fostă servitoare a d-sale anume Sultana, din str. Albișoară, i-a furat o mare cantitate de argin­tărie, precum și mai multe haine. Comisarul a început cercetările pentru prinderea acelei servitoare. O fată arsă de vie In strada Foișor Aseară, la orele 6, comisarul secției 35, a fost anunțat de o fe­nice Florea Constantin, din strada Foișor, că o copilă a ei, anume Le­­nuța, în vârstă de 6 ani, a încetat din viață, fiind arsă de vie. Sărmana mamă, plângând cu ho­hote, a povestit comisarului că fe­tița ei se juca pe lângă o lampă a­­prinsăi, care se răsturnă și­ î luară foc hainele. Cei din casă precum și mai mulți vecini săriră în ajutor, dar corpul micei Lenuța era deja ars într-un mod oribil. Nu trecu de cât puțin timp și sărmana copilă încetă din viață în cele mai grozave dureri. Comisarul se transportă la fața locului și dresă actele despre acea­stă oribilă nenorocire. Universitatea din Rostock (Ger­mania) a fost condamnat la ș­ase luni închisoare de fortăreață din cauza unui duel pe care l-a avut cu colonelul Pacensky._____ IntaIsplari Mama.—Mito, hotărăște-te o­­dată: iei pe bancher sau pe pictor ? Mita.—In orî­ ce caz, mai în­­l.Sia pe bancher, ceea­ ce probează că m­iei un sfînt­­ din calendar nu a luat încă sub protecția lui sărmanul nostru teatru. Ve închipuiți cu ce lipsă de en­­tusiasm joacă artiștii în fața scau­nelor goale. Totuși, Toma Necre­dinciosul, care de­și localizată de d. Gusty e o farsă slăbuță, a fost jucată destul de nostim de d-na Ciucurescu și d. Niculescu, de d-nele Alice Acil, P. Moor și Siniver, de d-nii Soreanu, Cernat, Costescu, Ahile, Carussy și Decu. D. Decu, unul dintre cei mai tineri de la teatru, juca pentru prima oară ro­lul lui Turel, care acum un an era interpretat de d. Dimitriu, și s’a achitat satisfăcător,—de aceea me­rită această mențiune specială. Seara s’a reluat «Călătoria Lizetei». D-na Aristița Romanescu ne a­­nunță că, împlinind trei­zeci de ani de carieră artistică, va părăsi scena pentru tot­dea­una, dând o mare re­prezentație de retragere în Februa­rie, când i-au făgăduit concursul câți­va artiști celebri din străină­tate. Pânâ atunci, d-na Aristița Ro­­manescu își propune să treacă in revistă pentru ultima dată rolurile de căpetenie în care a obținut cele mai frumoasa triumfuri în strălu­ci­tai carieră. Astă­ seară apare în «Ofelia». Cred că sunt interpretul sentimen­tului unanim, exprimând aici pro­funde păreri de ren, pentru conside­rabila eclipsă ce va suferi teatrul dispărând această stea de prima mărime, care a încălzit și a ferme­cat cu razele ei pe iubitorii Artei mai mult de un sfert de secol. Ceea ce este și mai mâhni­tor e că d-na Romanescu se retrage în plină eflorescență a admirabilului d-sale talent, când ar mai fi putut să aducă mari servicii primei noas­tre scene care, dacă posedă o exce­lentă trupă de comedie, este cam lipsită de bune elemente pentru dramă. Se spune însă că d-na Romanescu ar fi nemulțumită de situația deplo­rabilă, și morală și materială, în care se sbate Teatrul Național, și aceasta ar fi pricina care o îndeamnă să renunțe la succesele ce’î rezervă restul carierei d-sale. Apoi cred că tocmai acesta ar fi un cuvînt care să înduplece pe valoroasa artistă să continue a da institu­țiunei puterni­cul sprijin. Merge rea teatrul acum, așa că dar o să meargă și mai rău când îl va părăsi d-na Romanescu. Să sperăm că dragostea pentru Teatru care știm că o însuflețește, va isbuti până în cele din urmă să birue plângerile ori­cât de drepte ce va fi având d-sa în­potriva Tea­trului. Să sperăm că reprezentația din Februarie nu va fi un adio întris­tător, ci o apoteoză splendidă a unei carieri artistice care va urma pe viitor să facă fața teatrului ro­mânesc. ". ..................- - - ■ --------------------— O CUGETARE PE ZI Fn­ drept, pentru ca să câștigi într’adever cele drepte. Știri din străinătate — Prin poștă — Din Madrid se anunță că ce­lebrul scriitor francez Edmond Rostand, autorul lui «Cyrano de Bergerac», a cumpărat cu suma de 200 000 lei grandioasa vilă a deputatului Bergamin, situată lângă Limonar, pe insula Malaga. * * Din Posen se anunță că pe moșia contelui Kutovy a ars o casă în care dormeau 30 de lu­crători poloni din Rusia. Două lucrători au perit în flăcări. Mai mulți au fost grav răniți. * * * Deputații cehi din Parlamentul austriac au hotărît să facă o crân­cenă obstrucțiune contra proiec­telor de lege, silind ast­fel pe primul ministru Korber, ca să-șî dea demisia. Prin cercurile po­litice din Viena se afirmă că Korber va proroga Parlamen­tul și va guverna pe baza § 14 din Constituție.* * * Țarul a numit ca tutor pentru cei douî copii ai marelui duce Paul Alexandrovich, căzut în dis­­grație din cauza căsătoriei sale cu o baroneasă, pe marele duce Vladimir. Cei douî copii, marea ducesă Maria, de 12 ani, și ma­rele duce Paul, vor fi crescuți de către bunica lor, regina Greciei. * In Camera austriacă s’a întâm­plat, în ședința de‘ Jouî, un mare scandal cu ocazia discuției asu­pra contingentului recruților. De­putatul radical ceh Klofák a ata­cat cu violență pe medicii mili­tari, zicând că aceștia maltra­tează pe soldați. Mai mulți de­putați cehi strigară : Să fie îm­pușcați și tăiați acești câini ! Rușine ! Ministrul ele războiu luând cu­­­vîntul ca să răspundă, a veștejit purtarea acelora cari atacă ar­mata. Ministrul fu întrerupt de vociferările cehilor, socialiști­lor și pan-germanilor, cu cuvin­tele : N'ai avea curajul să vor­bești ast­fel, dacă ar fi în Parla­mentul maghiar ! * * * La începutul războiului sud­­african, un boer din Krugers­­dorp, mai înainte de a ajunge la comandosul lui, a ascuns ceea ce poseda ca bani, adică 30 mii fr., într-un furnicar ca se afla în grădina lui. In cursul evenimentelor, boe­­rul fu capturat de englezi și trans­portat ca prizonier la Ceylan. In timpul absenței lui un roiü de­ albine și-a construit stupul d’asupra furnicarului. Veniră en­glezii, cari luară mierea și dis­truseră albinele. In ultimele zile prizonierul fu liberat și se întoarse la pămân­tul lui, unde, cu mare bucurie, găsi intactă comoara. Soldații englezi,mulțumiți de a fi găsit mierea, nu­mai căutară în pământ.* * * Se povestește că Dumineca trecută în catedrala Sf. Paul din Londra, în timpul slujbei reli­gioase, diaconul însărcinat de a umbla cu discul, s’a dus la regele și regina, și atunci se văzu ceva foarte curios: regele Angliei, împăratul Indiilor, căutând prin toate buzunarele și negăsind nici un ban. Regina Alexandra abia ’și pu­tea ține rîsul , dar Eduard VII, ca om de spirit, rugă pe diacon să-î facă credit. — Acesta nu e primul credit pe care ’l fac în viața mea — adaose dânsul.* Profesori dr. Binder de la Lucruri din toata lumea Cum petrce milionarii.­­Ziarele din New­ York publică această istorioară: Pe când erau la masă împreună cu trei doamne pe cari le invi­taseră la un pahar de șampanie, frații milionari Wisner auziră că una din damele de față in­­treba pe vecina ei dacă i-ar fi plăcut sau nu să fie atacată de bandiți. Auzind apoi că vecina ei răs­pundea că asemenea aventură nu avusese încă, frații Wisner ho­­tărîră de a le procura această aventură, și fără să spună ni­mic,se duseră la telefon și înștiin­țară pe două din prietenii lor din Warwick să organizeze o agre­siune tâlhărească. Cei douî amici găsiră pe un al treilea și înarmați cu revol­vere se duseră în pădurea vecină și pândiră întoarcerea lor. Aceasta nu întârzia mult și cei trei, mușcați și travestiți, s’au repezit pe cai și trăgând focuri în aer invitată pe vizitiu să se o­­prească. La aparenta rezistență a frați­lor Wisner, răspunseră alte fo­curi de revolver, așa că aceștia fură constrânși să predea toate valorile lor și, damele, printre cari se afla și mama unuia din hoți, a trebuit să dea bijute­riile lor. Frații Wisner au fost apoi le­gați de un pom și invitați de a nu denunța faptul. Insă știrea s-a răspândit re­pede prin oraș și numeroase cete de țărani porniră în căutarea ho­ților. Aceștia dispăruseră în chip misterios, dar avură gentilețea de a trimite a doua zi înapoi toate obiectele furate de legitimii lor prieteni. Cronica musicală Sala Edison. Maria de Rohan, operă de Donizetti Trupa de operă pe care d-l Ste­­phanescu ne-a presintat’o aseară pentru întâia oară în Maria de Ro­han, la teatrul Edison, merită și cată să reușească. Merită, fiind­că e compusă în cea mai mare parte din cântăreți ro­mâni ale căror calități au fost a­­preciate de mult și câtă să reușea­scă, fiind­că tineri și bătrâni vor cu toții să-și aducă piatra pentru reclădirea unui edificiu național : opera română.f " Dintre cele 64 de opere ale lui Donizetti, Maria de Rohan nu e de­sigur cea mai inspirată, libretul fiind cam slab, dar totuși intere­santă prin distinse calități de fac­tură și unele bucăți reușite, ce se găsesc mai ales în actele 2-lea și al 3-lea. Modul cum e interpretată această operă de către artiștii d-lui Ștefă­­nescu e mai mult de­cât satisfă­cător. Chiar de nu ar fi ast­fel, critica pentru cele spuse mai sus, nu poate nici nu trebue să apese prea greu­ asupra unor amănunte pe cari ar­tiștii singuri le cunosc destul de bine. E învederat că unora dintre inșiî le cam lipsește experiența scenei, și trebue o experiență specială ca să te poți mișca în mod estetic pe o scenă așa de mică. Dar aceasta se poate căpăta cu timpul ; esențialul e ca vocile să fie în ființă, și, rela­tiv, vocile sunt : Vocea d-nei Stibal, în ducesa de Chevreuse, deși nu prea puternică, e clară și mlădioasă, și în Contele de Chalais, d. Bâjenaru pare că și-a regăsit frăgezimea, dulceața și pu­terea organului șefi de altă dată , aceasta mai ales în delicioasa-î ro­manță din actul al 2-lea. D. Eliade e meșter în părțile de­licate ale rolului lui Chevreuse, ast­fel în aria’­ suavă din actul al 3-a; d-șoara Elena Theodorescu se cam jertfește binelui comun, cântând partea de contralto a lui Gondi, care nu-i prea convine dar pe care îl re­prezintă destul de îndemânatec pen­tru o debutantă, iar d. Theodorescu basul, tatăl precedentei, profită că are puțin de cântat în partea lui Fies­­que, spre a privi cu drag cum fiica îi pășește pe urme în cariera tea­trală. Corul și orchestra sub direcțiunea d-lui Stefanescu, sunt potrivite și totul a fost foarte aplaudat. »«**»*»**«!maasmmsi «BH»­ ^ul»­prezinta cu această o­­casiune frumoasa dramă în 5 acte a lui Sudeman «Ex lebe des Leben», care a obținut deja un mare succes, pe scena acestui teatru. Suntem siguri că publicul ’și va da concur­sul pentru reușita repre­­zintației dată ’în folosul acestei in­stituțiimî patri­otice și umanitare. Biletele sunt de vinzare la ziarul «L’Independan­­ee ^âom­aine». ♦ m­­. S. Regele va sosi în Ca­pitală astă-seară, venind de la Sinaia. ♦ Pe ziua de 15 Noembrie se va face o însemnată mișcare în personalul poliției Capitalei. ♦ La întrunirea pe care par­tidul liberal o va ține astă­zi în sala Eforiei vor lua cuvîntul în­tre alții și d-nii D. Sturdza, Fe­­rechide și C. Gernescu. «In viitoarele budgete ale ju­dețelor nu se vor mai prevede burse pentru studii. ♦ Ministerul de interne a dat o circulară către toți prefecții din țară prin care le cere ca să in­tervină pe lângă consiliile jude­țene spre a întocmi cât se poate mai repede budgetele județene. Tot d’o dată ministerul cere cu sa se facă economii însemnate. ♦ Direcțiunea generală a căilor ferate va construi în primăvara anului, viitor, în toate gările prin­cipale‘unde se încarcă producte, magazii. Tot d’odată va căuta ca să pro­curi un număr de 300 vagoane pentru cereale peste numărul de astă­zi. « Erî, cu ocazia zilei de Sf. Dumitru, hramul bisericei Mi­tropoliei, unde se află depuse moaștele Sf. Dumitru, s’a ofi­ciat un «Te-Deum» de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. ♦ Citim în ziarele maghiare, care ne-au sosit erî , în Sohodol, o comună românească de lângă Câmpeni,a fost spartă o fereastră a comerciantului Solomon Fisch­­bein și îndată fu aruncat în ca­meră un cartuș cu dinamită care făcu explozie. Efectul exploziu­­nei a­ fost înfricoșat : ferestrele fură aruncate în aer, mobilele au fost sfărîmate și numai ca prin minune rămase nevătămat colțul unde se aflau paturile. Familia Fischbein scăpă numai cu frica, pe când un băiat de vre-o 13 ani a fost rănit la spate. Gendarmii s’au pus în urmărirea criminalilor. ♦ «Magyar Szo» află că consis­­torul eparh­iei române gr. or. din Arad, a suspendat și dat în judecată pe preotul șerb Panclo­­vici, și pe epitropul Gyuricz din Szentes, pentru că au delapidat bani din averea bisericei. ♦ «Universul Literar colorat», care a apărut astă­zi. Duminecă 27 Noembrie, conține 7 Garibaldi și privighetoarea, poezie de Pier Emilio Bosi, tra­dusă de N. Ține. Locul aminti­rilor, de Maro ; Intre două fo­curi, de Nicodem ; Ce-mi pasă, poezie de Carol Scrob ; încerca­rea țărănească, de Dumitru Câm­­pulungeanu ; Verișoara, de Te­­leor ; Indra, de A. Vântul; Bona copiilor, anecdotă de Th. D. Spe­ranță ; Higiena ; Cronica, versuri de Marion ; Săptămâna financia­ră, economică și agricolă; Di­ver­se ; Nota hazlie ; Jocuri ; etc. ; Continuarea senzaționalului ro­man «Nunta imposibilă». Afară de acestea, mai cuprin­de și două frumoase ilustrați­uni, reprezintând: Din escursiunea studenților italieni la Brăila și Lupta cu o ursoaică în județul Putna (colorată). «Universul Literar colorat» se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ Eri fiind ziua onomastică a d-l­ui­ Dumitru Sturdza, preșe­dintel al consiliului și ministru de războiu, d-sa a primit nume­roase depeșe de felicitare atât din Capitală cât și din țară. A primit, de asemenea, multe depeșe de felicitare, de la amicii săi politici, și d. Take Ionescu. ♦ Săptămâna viitoare minis­terul domenilor va trebui să nu­mească delegați cari vor pro­ceda la constituirea breslelor de lucrători. Pentru aceasta se vor baza pe listele ce vor găsi la Camerele de comerciu, unde me­seriașii de fie­care speță au fost repartizați în trei categorii: 1) români, 2) evrei, 3) și străini. Delegații vor convoca mai întăi pe meseriașii români, pentru că, după lege, trebue să ceară 50 de meseriași români înființarea unei bresle pentru ca să se con­­stituească. Acolo unde se va vedea din liste că nu sunt cel puțin 50 de meseriași români, de aceeași me­serie, delegatul va convoca de o dată meseriașii din mai multe specialități și-î va sfătui să con­­stituească împreună o breaslă. După înființarea breslei vor fi înscriși în ea și meseriași străini. ♦ E vorba ca votul consiliului comunal din Craiova, pentru con­cesiunea unei rețele de tramvai cu aer comprimat în acel oraș, să fie supus aprobarei Corpurilor legiuitoare chiar în această se­siune. In acest caz lucrările vor începe chiar în primăvara vii­toare. « Lucrările anchetei indus­triale, începută de ministerul de domenii, sunt foarte înaintate. Până acum s’au despuiat bule­tinele pentru industriile din orașe și sate. Actualmente s’a trecut la despuiarea buletinelor asupra industriei mari. Ministerul domeniilor speră să poată publica rezultatele defini­tive ale anchetei pe la începutul lunei Februarie. Cheltuielile făcute cu această anchetă au fost de 30 mii de franci. ♦ Femeea Ilinca Năstase Du­mitru, din comuna Diaconești (Dolj), a dat naștere la 3 copii gemeni, 2 băeți și o fată. Mama ca și copiii se bucură de cea mai perfectă sănătate. ♦ Societatea «Allgemeine E­­lektricitäts Gesellschaft» din Ber­lin a fost însărcinată să facă, pentru suma de 246.025 franci, instalațiile electro-mecanice la sKiuile ateliere din Iași ale căilor ferate. ♦ Ni se scrie din Vasluiü că agenții regiei au descoperit o mare contrabandă de tutun cul­tivat în pădurile din com­. Gâr­­bești (Vasluiu). Delicvenții au fost condamnați la o mare amendă. ♦ Epitropia bisericei paroh­iale «Eni» din Capitală este autori­zată a primi pentru filiala sa «Baliștea» 1­200 leî, legat lăsat de răposatul Nicolae Rădulescu în testamentul seu de la 17 ia­nuarie 1900, și 10.000 lei pentru reparațiuni, prevăzuți în­ codici­l­iul aceluiași testament. « S’a sancționat legea prin care guvernul este autorizat a ratifica și, dacă va fi trebuință, a face să se execute convențiunea în­cheiată la 29 Noembrie 1901, în­tre România și Bulgaria, asupra pescuitului în apele Dunărei. « In zilele Paștelui 1903 se va ține la Viena o expoziție in­ternațională de apicultura. ♦ După datele oficiale, pro­­ducțiunea petrolului a fost în 1901 în România de 298 mii de tone, în cifre rotunde. ♦ S’a găsit ozokerită lângă Slănic, la Ceardac, județul Ba­cău, dar nu se cunoaște încă în­semnătatea acestui gisment. Ozokerite e până acum un monopol al Galiției și în Româ­nia se importă în fie­care an 1200—2000 kgr. ♦ Azi și mâine vor emigra din București și alte orașe nouă grupuri de evrei. Intre alții va emigra din Cra­iova un grup din cele 5 formate acolo. Emigranții vor călători pe cheltuiala societățea­sca. ♦ D. G. C. Miciora, student în drept, se numește impiegat auxiliar cl. II la direcțiunea con­­tribuțiunilor directe, în locul d-lui C. Marinescu, trecut in altă func­țiune. ♦ In baza legei din 6 și 9 Fe­bruarie 1902, com­isiunile comu­nale anuale de prefaceri vor lu­cra în București în localurile cir­­cumscripțiunilor de percepere, în zilele de la 20 Noembre până la 31 Decembre 1902. ♦ In ziua de 25 Ianuarie 1903, se va ține concurs pentru postul de al douilea medic secundar la serviciul clinicei chirurgicale din spitalul central al epitropiei S-t. Spiridon din Iași. D-ni­ medici, cari doresc a lua parte la acest concurs, sunt invitați a se adresa epitropiei generale, cu 10 zile libere înain­tea concursului, cu cereri în­scrise, cari vor fi însoțite de ti­tlurile ce posedă. ♦ S’au deschis posturi telefo­nice publice în următoarele co­mune rurale : Drincea, Burila- Mare, Burila-Mică, Gogoșiu, Cri­­vina, Balta-Verde și Țibănești, din jud. Mehedinți, pendinte de oficiul Turnu-Severin, și Pleașa, din jud. Prahova, pendinte de oficiul Ploești. Aceste posturi, cari pe lângă convorbiri telefonice vor mai face și serviciul pentru primirea și expedierea telegramelor te­lefonate și fonogramelor interne, private și de Stat, se dau în ex­­plorare, punându-se la dispozi­­țiunea publicului pe ziua de 2 (15) Noembre a. c. « Am anunțat acum cât­va timp că consiliul comunal al Ca­pitalei a numit o comisiune, com­pusă din d-niî consilieri comu­nali dr. Argeșeanu și Ep. Cio­­canelli, d. G. Orescu, inspector general al lucrărilor teh­nice co­munale, d. dr. Proaa și d. Pău­­nescu, chimist, care să viziteze lucrările de dosare făcute pe Valea Ialomiței in vederea ali­mentarei Capitalei cu apă de munte. D. inginer Orescu, a înaintat acum consiliului comunal un ra­port în care arată starea lucră­rilor referitoare la construcțiunea a cinci nouă deversoare, cari ur­mează a fi supuse la observa­ți­une, ca și isvoarele Seropossa și Dichiu No. 1 și 2, înzestrate de acum 3 ani cu deversoare. Cele 5 isvoare supuse obser­­vațiunei și anume : Gâlma, Tă­­tariu, Coteanu, Rotoiul și Bur­­lacu dau un debit zilnic de 34000 până la 78000 m. cu A. D. Orăscu arată însă că mai sunt pe valea Ialomiței 12 isvoare, cari pot da un debit de cel pu­țin 12.000 m. a. pe zi. ♦ Abia s’a inagurat noua tă­­etură în canalul Sulina și s’au și început lucrările pentru o altă tăetură în acest canal în lungime de 1892 m. Mai rămân apoi încă două tăeturi, pentru a se da ca­nalului Sulina forma unei linii aproape drepte. Când toate a­­ceste tăeturi vor fi gata, calea se va scurta cu 21793 m. « Prefectura județului Putna a înștiințat autoritățile că peri­culosul agitator albanez Assan Gean, din Odobești, a fost ex­pulzat, în urma decisiunei mi­nistrului de interne. « O delegațiune compusă di­n fruntași israeliți din Tulcea, s’a prezintat d-lui prefect Bastashi, căruia i-au exprimat dorințele populațiunei israelite de a figura și un reprezintant al lor pe lista pentru alegerile comunale. D. Bastachi, după ce s’a inte­resat de situația israeliților din Tulcea, a promis un bine-voitor concurs. Populațiunea israelită a desig­nat pe d. A. M. Davidsohn a candida la viitoarele alegeri co­munale. ♦ Generalul bulgar Nicolaeff, sosind la Iași, venind din Peters­burg, unde a fost trimis de gu­vernul bulgar într’o misiune spe­cială, a spus următoarele : «Vom­ întâmpina și eu pe M. S. Regele la Rusciuk, cu toată dragostea, și vom­ asista la gran­dioasa recepțiune ce va face po­porul bulgar M. Sale Regelui Carol, pe care poporul bulgar trebue să’l respecte și să’l iu­bească, în urma campaniei de la 1877—78. Poporul bulgar va primi de­si­gur pe M. S. Regele, ca pe un adevărat prieten. Vizita M. S. Regelui Carol la Rusciuk va fi prilejul unei re­concilieri trainice între poporul bulgar și român.» • Ziarul «Magyar Szo» atacă pe guvernul maghiar, pentru ce nu ia măsuri severe în contra «Asociațiunei transilvane pentru literatura și cultura poporului român». Organul șovinist al lui Banffy cere ca guvernul maghiar să-și schimbe politica sa față de naționalit­ăți. ♦ Ministerul instrucției pu­blice din Ungaria a dat suma de 20.000 coroane pentru ca să se înființeze 32 de biblioteci po­pulare în comunele rurale. * Aseară la orele 8 și 35 de minute A. S. R. Prințul Ferdi­nand a sosit în gara de Nord venind de la Schitu-Golești, unde a fost la vînătoare. Pe peronul gărei se aflau toți miniștrii, comandantul garnizoa­nei și prefectul poliției Capitalei. De la gara de Nord, A. S. Prințul Ferdinand s’a urcat în trăsură și s’a dus la Palatul Co­­troceni. * Lucrătorii Lăbăcarî se întru­nesc astă­zi. Duminecă, orele 9 dim., in localul «Bursei Muncei», pentru a da citire statutelor al­cătuite de comisiunea aleasă în în­trunirea de­la 20 Octombrie, ți­nută în sala Jignita, și a pune bazele corporațiunea lor. ♦ Aseară s’a reprezintat pen­tru prima oară, la teatrul Edison, de către «Societatea lirică ro­mânii», frumoasa operă a lui Do­nizetti, «Maria de Rohan». Sala era arhi-plină și publicul a aplaudat pe artiștii români. A se vedea în privința acestei re­prezentații Cronica noastră mu­zicală a colaboratorului nostru d. M. Gohen-Lunaru. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Examenul pentru admiterea ca interni în spitalele Eforiei s’a terminat. Din trei­zeci de can­didați, au reușit următorii stu­denți în ordinea clasificației: Mi­­nea Ion, Cohen Solomon, Sa­­marian Pompei, Cialic Mihria, Protopopescu Virgil, Galu Ște­fan, Protopopescu Gh., Aposto­­lescu Virgil, Iarca Mihaiîî, Mun­­teanu Adolf, Glavici, d-șoara A­­dela Ghaghel, Borhina Ștefan, Popescu Viorel și Enculescu Ni­colae. ♦ D. D. G. Boroineanu a fost numit agregat în catedra de teo­logie dogmatică și simbolică de pe lângă facultatea de teologie din Capitală. ♦ Iată lista studenților medi­­ciniști reușiți la concursul pen­tru posturile de externi la spi­talele Eforiei, concurs care s-a ținut zilele aceastea la spitalul Colțea: Spălățelu loan, Gomoiu Victor, Georgescu Gr., Serba Em., Morțun N., Witting I., Eflimescu I., d-ra Livovski Ec. d-ra Wechsler Suzana, Moscu Botez, Nădejde loan, Călără­­șeanu V., d-ra Răsvan Maria, Bouleanu Mircea, Oprescu Dum., Dumitrescu P., Diehalescu V., d-ra Ceapăru, Smadu Nic., Ba­laban M., Odobescu Dum., d-ra Ștefanescu M., Popovici I. Comisiunea examinatoare se compunea din d-nii dr. Grineanu președinte, Stavrescu și Eracli Sterian, membrii. Sptirl rrh.ilu­s.xe ♦ A. S. R. Principele Ferdi­nand, inspectorul general al ca­valeriei, va inspecta, rin cursul lunei viitoare, școala de cavalerie din Târgoviște, precum și toate regimentele de cavalerie din țară. « Prin noul cod al justiției militare să vorbește ca ofițerii în rezervă să fie supuși acelo­rași obligațiuni ca și ofițerii în activitate. Acest punct nu a fost încă dis­cutat de comisiunea însărcinată cu alcătuirea noului proiect de lege. ♦ Procesul locotenentului Teo­­dorescu din Craiova se va judeca de consiliul de revizie al corpu­lui II de armată în cursul lunei Decembrie viitor. ♦ Următorii căpitani, din ar­ma infanteriei, din corpul III de armată, au reușit la examenul de maior: Pipirescu V., Ghirica Em., Corodeanu și Oproiu I. S’aü presentat la examen 17 candidați. ♦ Veterinarii sub­locotenenți: Dinulescu, din reg. 4 călărași, Ap. Zamfirescu, din reg. 2 că­lărași și Sp. Iamandi, de la di­vizia activă, sunt chemați pe ziua de 27 c. a depune examenele de stagiu. « D. locol. Stere, din minis­terul de războiu, a fost mutat, după cerere, în reg. 11 artilerie. ♦ La 1 Noembrie companiile de geniu, aflate la forturi, vor fi schimbate cu alte companii din reg. 1 geniu. « In primele zile ale lunei Noembrie se va întruni la mi­nisterul de război comitetul su­perior al armatei. ♦ Ministerul de război a dat ordin ca să nu se mai acorde concedii de­cât de sărbătorile Crăciunului la corpurile de trupă, a căror instrucție teoretică și practică e prea complicată. ♦ Săptămâna aceasta elevii a­­nului 2-lea al școalei de ofițeri de infanterie și cavalerie vor vi­zita fortul Chitila. ♦ Compania 11 din regimen­tul 1 geniu, care a executat lu­crările liniei ferate Cățelu-Du­­dești, s’a înapoiat în Capitală. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de casație, în secțiuni unite, a stabilit urmă­toarea jurisprudență relativă la aplicarea legei rechisițiilor. Legea rechisițiilor din 1877 regulamentează două feluri de operațiuni: unele de recensă­­mînt care se fac în fie-care an în timp de pace, și care nu au alt scop de cât a se ști în cas de răsboiu numărul și calitatea cailor ce s’ar putea rechisiționa, cum și numele proprietarilor lor, și altele, operațiuni de rechisi­­țiune, cari nu se fac de cât în casul unei mobilisărî a armatei. Art. 44, care dispune că această lege nu se aplică de cât în cas de resboiu, se referă numai la rechisițiuni, cari se fac în cas de resboiu, nu însă și la operațiu­nile de recensemînt anual, pe baza căruia se fac acele rechisi­ Liuni. Prin urmare, când Curtea de fond achită pe un inculpat de faptul că nu­­ și-a presentat caii, în timpul recensemîntului anual, pe motiv că legea rechizițiilor militare nu se aplică de cât în caz de résboiu, interpretă greșit art. 44, și ca atare decisiunea sa este casabilă. ♦ Curtea de casație, secția I-a, a stabilit jurisprudență că pro­prietarul unui­­ imobil scutit pro­visorui de piața impositului către Stat are dreptul de a-șî exercita dreptul de alegător c­a și cum ar plăti acel imposit, însă pentru aceasta trebue ca continiarea ve­nitului acelui imobil să fie făcută de către comisiunea recensem­în­­tului general sau de comisiunea de prefaceri, și această consta­tare să fie înscrisă în registrele de scutiri. De asemenea a stabilit că, după tabela litera C, arendașii de moșii, păduri mari, bălți și altele, se taxează, pentru patentă, după arenda anuală, câte 2 lei de fie­care mie, neputând însă trece de 740 lei ca taxă anuală a patentei. In calculul patentei nu se soco­tesc fracțiile dintre mie, și prin cuvintele «fracțiile dintre mie» legiuitorul a înțeles că pentru fracțiile de arendă ce trec peste mie, nu se plătește patentă.­­————»»­•­» ■» ȘTIRI FIME1A8S îl ECONOMICS ♦ încasările efectuate de Te­­saurul român în cursul exercițiu­lui 1901—1902 din taxele poș­tale, telegrafice și telefonice, poș­ta rurală, și biuroul de expediție vamală, prezintă față cu evaluă­rile budgetare un plus de 491.723 lei, iar față cu încasările din e­­xercițiul 1900—1901 o creștere de 259.050 lei. Cheltuelile acestei administra­­țiuni pe exercițiul 1901—1902 fiind de 7.006.591 lei, rezultă că venitul net ce rămâne Statului e de 2 613 050 lei. ♦ Mersul incasărilor din taxa pe spirt, din taxa d­e 30 bani pe ehilogramul de zahar, din taxa de 7 bani pe litrul de petrol, precum și încasările din contri­­buțiunile directe, în cursul celor ș­ase luni de la 1 Aprilie până la 30 Septembrie 1902, sunt în creștere simțitoare față cu înca­sările realizate în epoca cores­punzătoare a exercițiului prece­dent. ♦ Pădurile Statului, în numer de 176, înscrise în 9 tablouri, publicate în «Monitorul Oficial» de erî, se scot în vînzare spre exploatare pe periodul începător de la 1 Septembrie 1902, și pen­tru aceasta se va ține licitațiune publică, prin­ oferte închise, în zilele și localele mai jos indicate : In ziua de 9 Noembrie, la Craiova, în localul prefecture! jud. , la București, în localul mi­nisterului domeniilor, și la Iași, în localul prefecturei județului. In ziua de 12 Noembrie, la Slatina,în localul prefecture! jud., la Ploești, în localul prefecture! jud., și la Bacäu, în localul pre­fecturei județului. In ziua de 15 Noembrie, la Pitești, în localul prefecturei jud., la Buzău, în localul pre­fecture! jud., și la Bârlad, în lo­calul prefecturei județului. George R­anet­ti. M. C. II. INFORMA­ȚIUNI DUMINECĂ ♦ D. George Eger, direc­torul Teatrului german, voind să dea o dovadă de simpatie pentru Româ­nia, a hotărît de a da mâine. Luni seara, o re­­prezintație la Teatrul Li­ric, in beneficiul Palatu­UX PROVERB PE ZI E fericit cine poate, nu e cine vrea. Serviciul Telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului «UNIVERSUL» Piața cerealelor.— întrunire politică..—Copil găsit.— Are­­s­tări.— Boicotarea unui ziar Brăila. 26.—Telegramele din America anunță scădere , piața e calmă. Navlurile invariabile. Azi au sosit 190 vagoane cu cereale, iar în port 29 vapoare. — Azi, la ora 10 s’a ținut o mare întrunire a disidenților li­berali în sala Paradis, sub pre­ședinția lui Anastase Alexiu. Au vorbit deputatul Alexiu și fostul primar Dimitrie Moisescu. S’a vorbit despre cauzele dizolvarea consiliului comunal. Lume multă. — Aseară la ora 7 s’a găsit un copil de sex masculin, în str. Unirei, in dreptul No.47, în etate de 5 zile. In scutece s’a găsit un bilet, care spunea că copilul nu este botezat. — Au fost arestați indivizii Constantin și Petrică Basmo ca bănuiți a fi autorii tâlhăriei din dosul Monumentului. — In urma calomniei publi­cate în ziarul «Mesagerul» și a­­dresată membrilor corpului di­dactic secundar precum și bu­nului mers al școalelor de aci, profesorii ambelor licee s’au în­trunit în conferință plenară și au desaprobat și veștejit atitudinea calomnioasă a ziarului față de a­­cest corp, luând hotărirea ca pe viitor să trateze cu indiferență și dispreț pe colaboratorii numi­tului ziar. — Din comuna Greci se ves­tește că Gh. Ștefan și Pandele Gârlici, după ce au spart brutăria lui An­ Ceauș, furându-i 1000 lei precum și diferite monede, au dispărut. — Timpul frumos. — Apele sunt staționare. Faptă lăudabilă. — Nenoro­­cire.—Accident.— Conferință rurală.—l­icendiîi.— Opera i­­taliană Galați, 26.—Dirigintele școa­lei rurale Pechea, în unire cu paroh­ul bisericei, spre a încu­raja pe elevii cari fac parte din corul bisericei, le-a împărțit cărți și haine. Banii necesari au fost strînși prin donație. — O fetiță a femeei Catinca Rădolfi, spălătoreasă, jucându-se pe lângă foc, a răsturnat un ca­zan care conținea apă clocotită opărindu-se oribil. Starea micei victime e îngro­zitoare. — O trăsură de stradă a căl­cat aseară, rănind ușor, pe bă­­trînul Strul Marcovici pe strada Tecuciului. — Duminecă se va ține o con­­ferință la cercul cultural dinT.’.

Next