Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)
1902-10-28 / nr. 296
Un dar președintelui Membrii societăței «Liedertamel» din București au oferit cu această ocaziune președintelui cL Weinrlich pentru munca depusă de acesta în conducerea înțeleaptă și rodnică a societăței, un elegant și scump album, care cuprinde, pe prima pagină o alegorie în jurul căreia figurează portretul președintelui în a doua o frumoasă ilustrație originală, în celelalte pagini alte frumoase alegorie în culori, iar în restul filelor semnăturile tuturor membrilor. De asemenea secțiunile din București ale societăței au oferit președintelui o statuie mare alegorică, înfățișând muzica. Statuia fost desvetită atunci. De asemenea s’a oferit d-lui Zarisch dirigintele corului, o coroană de lauri și o statue, iar membrilor cari au 25 ani de activitate în societate, li s’au oferit câte un lanț cu o emblemă și o diplomă din partea societăței. Emblema societăței Solemnitatea s’a încheiat printr’un imn cântat de întreaga societate de bărbați, doamne și d-șoare. Din salonul de recepție, toți au mers apoi în saloanele vecine, unde li s’au servit bare matinală (Punschoppen) și o mică gustare. D. I. Roșea publicist, a ridicat aci un toast pentru prosperitatea societăței din partea revistei «România Muzicală». La orele 12 membrii s’au retras, pentru a-șî da întâlnire d. n. la orele 3, la Ateneu. * ¥ * D.Kiderlen Wächter, ministrul Germaniei în Capitală, a făcut cunoscut societăței «Liedertafel» că contele de Bülow, cancelarul imperiului german, a primit cu plăcere alegerea sa ca membru de onoare al societăței, și că i-a comunicat aceasta,era telegramă. D-niî Appel, membru în comitetul de recepțiune, și Weinrlich, președintele societei, «Liedertafel», au fost decorați de M. S. Regele cu ordinul «Coroana României». Cu această ocaziune, M. S. Regina României a adresat o telegramă de felicitare comitetului societăței, prin care urează prosperitate în viitor și felicită societatea pentru a 50 a aniversare lucrurile stăpânescă, pregătindu-șe astfel pentru viitor o bună gospodărie. D-na Caveciu, observând lipsa lucrurilor din casă, bănui că bucătăreasa ar fi aceea care și le însușește și făcu o plângere la poliție. Poliția dispuse a se face o percheziție la locuința bănuitei. Această percheziție avu de rezultat descoperirea tuturor lucrurilor furate de către Maria. Necredincioasa servitoare a fost arestată, iar lucrurile furate restituite d-neî Caveciu. Furt.—Efrim Tecu Iota, din comuna Ciutura, a fost furat de pungașul Dumitru Liosovici, de suma de 18 lei. Pungașul, în urma semnalmentelor de ita de păgubaș, a fost prins de poliție. Asupra lui s’au găsit toți banii furați. Modificarea taxelor de acciz.La primăria orașului se lucrează actualmente la un memoriu relativ la modificarea taxelor de aceiz. Cu alcătuirea acestui memoriu este însărcinat d. D. Petrescu, șeful comptabilităței. Lueilius. Bala de aseară La orele 9, a început aseară un bal dintre cele mai elegante, în salonul «Liedertafel», la care au luat parte toți delegații și membrii societăței. Doamnele și* d-rele s’au distins și prin frumusețea toaletelor. Până după orele i din noapte, s’a dansat cu multă vioiciune. Lumea abia mai încăpea în salon. La intrarea în curtea salonului Liedertafel un mare arc de triumf pavoazat cu insighiere0 societățea, și iluminat de sut de lampiona ne reda localului un aspect pitoresc. Toată curtea până la intrarea în salon, era iluminată numai cu lampioane venețiene. Petrecerea a fost minunată. Marin. Concertul de la Ateneu r, la orele 3 p. m., a avut loc în Palatul Ateneului,concertul dat de societatea «Liedertafel». Frumoasa sală a Ateneului era literalmente plină de o lume aleasă. Elita coloniei germane și austriaca se afla de față. A. S. R. Principesa Maria a bine-voit a onora cu prezența la acest concert. D. Procopie Dumitrescu, primarul Capitalei, cu d-na, se afla, de asemenea, prezinte. Concertul a reușit pe deplin. S'a executat de cor și orchestră «legenda lui Fillbjof» de Esaias Tegner, sub conducerea maestrului E. Jakisch. Atât corul cât și orchestra au executat cu preciziune această bucată în care d. E. Waterstraat, bariton, și d-ra E. Einschenk au dovedit un deosebit talent în arta cântului. Apoi rioii Ii. Skohoulis (violintă), E. Waterstraat (violoncel) și maestrul E. Jaksch (piano) au executat cu măestrie «Al douilea trio» din Schubert. Corul a cântat în urmă «Rudolf von Werdenberg» de Fr. Hegem, și «Untrene» (Infidelitate) de Gluck cu cuvinte de Sicher. Ambele bucăți au fost foarte mult aplaudate. Concertul s’a sfirșit cu «Die erste Walpurgisnacht» (Prima noapte a Sf. Walpurga), balada de Goethe, compusă de Mendelssohn pentru cor și orchestă. La această bucată au cântat solo, cu succes deosebit, d-ra Hintz și d-nii I. Britz, tenor. E. Waterstraat, bariton, și E. Zürner, bas. Corul, compus din bărbați și femei, a cântat foarte bine și si fost des întrerupt de aplauzele numerosului și alesului public. Concertul s-a sfârșit la orele 5 luni. Adresăm toate laudele noastre maestrului director, d. E. Jakisch. Ucp. «« • «MS»-------Universul in provincie De la coresp. noștri particulari a Pe ziua de 25 Octombrie— Craiova Servitoare hoață. — Maria Axentie, bucătăreasă la d-na Sofia A. Caveciu, în fiecare seară când pleca acasă,ducea cu dînsa câte ceva din Piatra-Neamțu Crima. — O crimă îngrozitoare s’a săvîrșît în com. Costișa din acest județ și în următoarele împrejurări. Două locuitori înâlnindu-se au plecat împreună la cârciumă să facă un chef. După ce au consumat o cantitate oarecare de vin, s’au luat la ceartă. Amândouî fiind într’o stare cam anormală din cauza bouturei, s’au luat din vorbă la ceartă și repede au ajuns la fapte. A ieșit din cârciumă luându-se afară la o bătae în toată regula. Unul din ei, numit Gheorghe Cristaru, într’un moment de furie, a împușcat pe adversarul său descurcând mai multe focuri. La țipetele disperate ale victimei s-au strâns mai mulți locuitori cari i-au dat oarecare îngrijiri. Din cauza însă a rănilor, nenorocita victimă a încetat din viață în durerile cele mai oribile. Criminalul a fost arestat. Parchetul fiind avizat, d. procuror A. Cugler a plecat la fața locului pentru cercetarea cazului. S’a orînduit o anchetă. Nenorocire.— O dureroasă nenorocire s’a întâmplat în comuna Tarcăul. Iată faptele : Dumitru Gh. Drăgoi, voind să se urce în vagoanele ce veneau din Brateș, a alunecat și nenorocitul a fost strivit cu desăvârșire. După câteva minute a încetat din viață. Iulian Pîpești -Procesul primăriei cu soc. electrică va avea loc în ziua de 30 Octombrie, la tribunalul local. Se știe că primăria a intentat acest proces societățea de electricitate din Lüge, deoarece aceasta nu a executat lucrările conform caetului de sarcini. Primăria s’a constituit parte civilă cu suma de 60.000 lei. Nouă amănunte asupra delapidărilor capitanului Isopescu.—Am publicat erî că suma delapidată de către sinucisul căpitan Anton M. Popescu, casierul reg. 32, ar fi de 9797 lei 50 bani, plus pretențiunile furnisorilor neachitați. Ei bine, aceștia n’au întârziat și eiî s’a prezintat la regiment brutarul Marin Ionescu, căruia i se datorează suma de 5000 lei pentru pâine, măcelarul Masciu Dumitru. Căruia i se datorează aproape 5000 lei pentru carne și furnizorul Stelian G. Iliescu, căruia i se datorează suma de peste 3000 lei pentru orez și fasole. Toți acești furnisori posedă bonuri în regulă, pe care regimentul e dator să le achite. Să se noteze însă că furnisorii trebuiau să-și primească banii din 15 în 15 zile, și nu sunt achitați de aproape patru luni. Afară de acești furnisori probabil că vor mai veni și alții cu sume mai mici însă. Comisia de anchetă lucrează neîncetat, și nu va termina cercetarea decât la sfârșitul septemânei viitoare. In privința acestor lipsuri s-a constatat că sinucisul casier împrumuta bani pe la diferiți ofițeri, din ale căror chitanțe s’au găsit chiar în casa regimentului unele representând sume de la 1000—2000 lei, fiind în același tip cheltuitor peste măsură. Sumele delapidate sunt mai ales din reținerile ofițerilor. Țin să spun afirmarea unui ofițer care zice că suma delapidată atinge cifra de 30 mii lei. Scrisoare din America. D. Radu Văleanu, depositar de ziare în orașul nostru, a primit de la Nicolae Tarcea, fost și el depozitar de ziare, stabilit acum în America. O scrisoare din care extragem fragmentele interesate : Cleveland, la Octombrie. D-le Radu V. Văleanu, Vei ști că eu sunt acum în Cleveland, la depărtare de 538 mile spre vest de New-York. Cleveland, un oraș de vre-o 321.313 locuitori, îmi amintește Bucureștiul nostru, afară numai că aci sunt multe fabrici unde se lucrează diferite metaluri. In Cleveland sunt foarte mulți români, și în special de cei din Transilvania cari în loc să emigreze în România, cum faceau până acum, vin în America, unde sunt plătiți foarte bine. Guvernul american o dă aci celui ce se apucă de agricultură ISO de anii de pămînt, și dacă după trei ani se constată că a întreținut bine acel pămînt, i se dă atît cît poate munci, plătind numai instrumentele de muncă, — și astea în rate. Sunt de admirat petrecerile pe cari românii le fac aci în cafeneaua lui Simion Barză, unde se joacă serba, hora și bătuta de români; englezii rămân cu ochii sgîiți. Trebue să știi că dacă ești vrednic în America, nu mori de foame, toate meseriile fiind bine plătite. Pot să te încredințez că majoritatea românilor stabiliți aci sunt bine văzuți, dispunând de mari Capitaluri. Prieten Mister N. Tareea, Orange st. 190 Cleveland Ohio Cocîîi. Cronica teatrală Teatrul Național. — Tonta Necredinciosul, comedie în 3 acte localizată de d. P. Gusty. Retragerea d-ncî Aristița Romanesau Nu știă dacă erau o sută de persoane era după amiază în sală. Și doară era o reprezentație cu prețuri scăzute ! Direcția ar fi trebuit să suprime matineu! de orî; ziua de Sfântu Dumitru nu e prielnică pentru spectacole , vizitele de făcut celor _ cari ’și serbează onomastica, grija plicticoasă a mutatului, sunt motive binecuvîntate cari împiedică lumea să se mai gândească la teatru, la care de altminteri nu prea se gândește nici în alte zile. Nii Ci|>ilmiă Furtul din strada Călușei Od-nă, Safi Fridman, din strada Călușei No. 23, a reclamat era secției 26 că o fostă servitoare a d-sale anume Sultana, din str. Albișoară, i-a furat o mare cantitate de argintărie, precum și mai multe haine. Comisarul a început cercetările pentru prinderea acelei servitoare. O fată arsă de vie In strada Foișor Aseară, la orele 6, comisarul secției 35, a fost anunțat de o fenice Florea Constantin, din strada Foișor, că o copilă a ei, anume Lenuța, în vârstă de 6 ani, a încetat din viață, fiind arsă de vie. Sărmana mamă, plângând cu hohote, a povestit comisarului că fetița ei se juca pe lângă o lampă aprinsăi, care se răsturnă și î luară foc hainele. Cei din casă precum și mai mulți vecini săriră în ajutor, dar corpul micei Lenuța era deja ars într-un mod oribil. Nu trecu de cât puțin timp și sărmana copilă încetă din viață în cele mai grozave dureri. Comisarul se transportă la fața locului și dresă actele despre această oribilă nenorocire. Universitatea din Rostock (Germania) a fost condamnat la șase luni închisoare de fortăreață din cauza unui duel pe care l-a avut cu colonelul Pacensky._____ IntaIsplari Mama.—Mito, hotărăște-te odată: iei pe bancher sau pe pictor ? Mita.—In orî ce caz, mai înl.Sia pe bancher, ceea ce probează că miei un sfînt din calendar nu a luat încă sub protecția lui sărmanul nostru teatru. Ve închipuiți cu ce lipsă de entusiasm joacă artiștii în fața scaunelor goale. Totuși, Toma Necredinciosul, care deși localizată de d. Gusty e o farsă slăbuță, a fost jucată destul de nostim de d-na Ciucurescu și d. Niculescu, de d-nele Alice Acil, P. Moor și Siniver, de d-nii Soreanu, Cernat, Costescu, Ahile, Carussy și Decu. D. Decu, unul dintre cei mai tineri de la teatru, juca pentru prima oară rolul lui Turel, care acum un an era interpretat de d. Dimitriu, și s’a achitat satisfăcător,—de aceea merită această mențiune specială. Seara s’a reluat «Călătoria Lizetei». D-na Aristița Romanescu ne anunță că, împlinind treizeci de ani de carieră artistică, va părăsi scena pentru totdeauna, dând o mare reprezentație de retragere în Februarie, când i-au făgăduit concursul câțiva artiști celebri din străinătate. Pânâ atunci, d-na Aristița Romanescu își propune să treacă in revistă pentru ultima dată rolurile de căpetenie în care a obținut cele mai frumoasa triumfuri în strălucitai carieră. Astă seară apare în «Ofelia». Cred că sunt interpretul sentimentului unanim, exprimând aici profunde păreri de ren, pentru considerabila eclipsă ce va suferi teatrul dispărând această stea de prima mărime, care a încălzit și a fermecat cu razele ei pe iubitorii Artei mai mult de un sfert de secol. Ceea ce este și mai mâhnitor e că d-na Romanescu se retrage în plină eflorescență a admirabilului d-sale talent, când ar mai fi putut să aducă mari servicii primei noastre scene care, dacă posedă o excelentă trupă de comedie, este cam lipsită de bune elemente pentru dramă. Se spune însă că d-na Romanescu ar fi nemulțumită de situația deplorabilă, și morală și materială, în care se sbate Teatrul Național, și aceasta ar fi pricina care o îndeamnă să renunțe la succesele ce’î rezervă restul carierei d-sale. Apoi cred că tocmai acesta ar fi un cuvînt care să înduplece pe valoroasa artistă să continue a da instituțiunei puternicul sprijin. Merge rea teatrul acum, așa că dar o să meargă și mai rău când îl va părăsi d-na Romanescu. Să sperăm că dragostea pentru Teatru care știm că o însuflețește, va isbuti până în cele din urmă să birue plângerile oricât de drepte ce va fi având d-sa înpotriva Teatrului. Să sperăm că reprezentația din Februarie nu va fi un adio întristător, ci o apoteoză splendidă a unei carieri artistice care va urma pe viitor să facă fața teatrului românesc. ". ..................- - - ■ --------------------— O CUGETARE PE ZI Fn drept, pentru ca să câștigi într’adever cele drepte. Știri din străinătate — Prin poștă — Din Madrid se anunță că celebrul scriitor francez Edmond Rostand, autorul lui «Cyrano de Bergerac», a cumpărat cu suma de 200 000 lei grandioasa vilă a deputatului Bergamin, situată lângă Limonar, pe insula Malaga. * * Din Posen se anunță că pe moșia contelui Kutovy a ars o casă în care dormeau 30 de lucrători poloni din Rusia. Două lucrători au perit în flăcări. Mai mulți au fost grav răniți. * * * Deputații cehi din Parlamentul austriac au hotărît să facă o crâncenă obstrucțiune contra proiectelor de lege, silind astfel pe primul ministru Korber, ca să-șî dea demisia. Prin cercurile politice din Viena se afirmă că Korber va proroga Parlamentul și va guverna pe baza § 14 din Constituție.* * * Țarul a numit ca tutor pentru cei douî copii ai marelui duce Paul Alexandrovich, căzut în disgrație din cauza căsătoriei sale cu o baroneasă, pe marele duce Vladimir. Cei douî copii, marea ducesă Maria, de 12 ani, și marele duce Paul, vor fi crescuți de către bunica lor, regina Greciei. * In Camera austriacă s’a întâmplat, în ședința de‘ Jouî, un mare scandal cu ocazia discuției asupra contingentului recruților. Deputatul radical ceh Klofák a atacat cu violență pe medicii militari, zicând că aceștia maltratează pe soldați. Mai mulți deputați cehi strigară : Să fie împușcați și tăiați acești câini ! Rușine ! Ministrul ele războiu luând cuvîntul ca să răspundă, a veștejit purtarea acelora cari atacă armata. Ministrul fu întrerupt de vociferările cehilor, socialiștilor și pan-germanilor, cu cuvintele : N'ai avea curajul să vorbești astfel, dacă ar fi în Parlamentul maghiar ! * * * La începutul războiului sudafrican, un boer din Krugersdorp, mai înainte de a ajunge la comandosul lui, a ascuns ceea ce poseda ca bani, adică 30 mii fr., într-un furnicar ca se afla în grădina lui. In cursul evenimentelor, boerul fu capturat de englezi și transportat ca prizonier la Ceylan. In timpul absenței lui un roiü de albine și-a construit stupul d’asupra furnicarului. Veniră englezii, cari luară mierea și distruseră albinele. In ultimele zile prizonierul fu liberat și se întoarse la pământul lui, unde, cu mare bucurie, găsi intactă comoara. Soldații englezi,mulțumiți de a fi găsit mierea, numai căutară în pământ.* * * Se povestește că Dumineca trecută în catedrala Sf. Paul din Londra, în timpul slujbei religioase, diaconul însărcinat de a umbla cu discul, s’a dus la regele și regina, și atunci se văzu ceva foarte curios: regele Angliei, împăratul Indiilor, căutând prin toate buzunarele și negăsind nici un ban. Regina Alexandra abia ’și putea ține rîsul , dar Eduard VII, ca om de spirit, rugă pe diacon să-î facă credit. — Acesta nu e primul credit pe care ’l fac în viața mea — adaose dânsul.* Profesori dr. Binder de la Lucruri din toata lumea Cum petrce milionarii.Ziarele din New York publică această istorioară: Pe când erau la masă împreună cu trei doamne pe cari le invitaseră la un pahar de șampanie, frații milionari Wisner auziră că una din damele de față intreba pe vecina ei dacă i-ar fi plăcut sau nu să fie atacată de bandiți. Auzind apoi că vecina ei răspundea că asemenea aventură nu avusese încă, frații Wisner hotărîră de a le procura această aventură, și fără să spună nimic,se duseră la telefon și înștiințară pe două din prietenii lor din Warwick să organizeze o agresiune tâlhărească. Cei douî amici găsiră pe un al treilea și înarmați cu revolvere se duseră în pădurea vecină și pândiră întoarcerea lor. Aceasta nu întârzia mult și cei trei, mușcați și travestiți, s’au repezit pe cai și trăgând focuri în aer invitată pe vizitiu să se oprească. La aparenta rezistență a fraților Wisner, răspunseră alte focuri de revolver, așa că aceștia fură constrânși să predea toate valorile lor și, damele, printre cari se afla și mama unuia din hoți, a trebuit să dea bijuteriile lor. Frații Wisner au fost apoi legați de un pom și invitați de a nu denunța faptul. Insă știrea s-a răspândit repede prin oraș și numeroase cete de țărani porniră în căutarea hoților. Aceștia dispăruseră în chip misterios, dar avură gentilețea de a trimite a doua zi înapoi toate obiectele furate de legitimii lor prieteni. Cronica musicală Sala Edison. Maria de Rohan, operă de Donizetti Trupa de operă pe care d-l Stephanescu ne-a presintat’o aseară pentru întâia oară în Maria de Rohan, la teatrul Edison, merită și cată să reușească. Merită, fiindcă e compusă în cea mai mare parte din cântăreți români ale căror calități au fost apreciate de mult și câtă să reușească, fiindcă tineri și bătrâni vor cu toții să-și aducă piatra pentru reclădirea unui edificiu național : opera română.f " Dintre cele 64 de opere ale lui Donizetti, Maria de Rohan nu e desigur cea mai inspirată, libretul fiind cam slab, dar totuși interesantă prin distinse calități de factură și unele bucăți reușite, ce se găsesc mai ales în actele 2-lea și al 3-lea. Modul cum e interpretată această operă de către artiștii d-lui Ștefănescu e mai mult decât satisfăcător. Chiar de nu ar fi astfel, critica pentru cele spuse mai sus, nu poate nici nu trebue să apese prea greu asupra unor amănunte pe cari artiștii singuri le cunosc destul de bine. E învederat că unora dintre inșiî le cam lipsește experiența scenei, și trebue o experiență specială ca să te poți mișca în mod estetic pe o scenă așa de mică. Dar aceasta se poate căpăta cu timpul ; esențialul e ca vocile să fie în ființă, și, relativ, vocile sunt : Vocea d-nei Stibal, în ducesa de Chevreuse, deși nu prea puternică, e clară și mlădioasă, și în Contele de Chalais, d. Bâjenaru pare că și-a regăsit frăgezimea, dulceața și puterea organului șefi de altă dată , aceasta mai ales în delicioasa-î romanță din actul al 2-lea. D. Eliade e meșter în părțile delicate ale rolului lui Chevreuse, astfel în aria’ suavă din actul al 3-a; d-șoara Elena Theodorescu se cam jertfește binelui comun, cântând partea de contralto a lui Gondi, care nu-i prea convine dar pe care îl reprezintă destul de îndemânatec pentru o debutantă, iar d. Theodorescu basul, tatăl precedentei, profită că are puțin de cântat în partea lui Fiesque, spre a privi cu drag cum fiica îi pășește pe urme în cariera teatrală. Corul și orchestra sub direcțiunea d-lui Stefanescu, sunt potrivite și totul a fost foarte aplaudat. »«**»*»**«!maasmmsi «BH» ^ul»prezinta cu această ocasiune frumoasa dramă în 5 acte a lui Sudeman «Ex lebe des Leben», care a obținut deja un mare succes, pe scena acestui teatru. Suntem siguri că publicul ’și va da concursul pentru reușita reprezintației dată ’în folosul acestei instituțiimî patriotice și umanitare. Biletele sunt de vinzare la ziarul «L’Independanee ^âomaine». ♦ m. S. Regele va sosi în Capitală astă-seară, venind de la Sinaia. ♦ Pe ziua de 15 Noembrie se va face o însemnată mișcare în personalul poliției Capitalei. ♦ La întrunirea pe care partidul liberal o va ține astăzi în sala Eforiei vor lua cuvîntul între alții și d-nii D. Sturdza, Ferechide și C. Gernescu. «In viitoarele budgete ale județelor nu se vor mai prevede burse pentru studii. ♦ Ministerul de interne a dat o circulară către toți prefecții din țară prin care le cere ca să intervină pe lângă consiliile județene spre a întocmi cât se poate mai repede budgetele județene. Tot d’o dată ministerul cere cu sa se facă economii însemnate. ♦ Direcțiunea generală a căilor ferate va construi în primăvara anului, viitor, în toate gările principale‘unde se încarcă producte, magazii. Tot d’odată va căuta ca să procuri un număr de 300 vagoane pentru cereale peste numărul de astăzi. « Erî, cu ocazia zilei de Sf. Dumitru, hramul bisericei Mitropoliei, unde se află depuse moaștele Sf. Dumitru, s’a oficiat un «Te-Deum» de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. ♦ Citim în ziarele maghiare, care ne-au sosit erî , în Sohodol, o comună românească de lângă Câmpeni,a fost spartă o fereastră a comerciantului Solomon Fischbein și îndată fu aruncat în cameră un cartuș cu dinamită care făcu explozie. Efectul exploziunei a fost înfricoșat : ferestrele fură aruncate în aer, mobilele au fost sfărîmate și numai ca prin minune rămase nevătămat colțul unde se aflau paturile. Familia Fischbein scăpă numai cu frica, pe când un băiat de vre-o 13 ani a fost rănit la spate. Gendarmii s’au pus în urmărirea criminalilor. ♦ «Magyar Szo» află că consistorul eparhiei române gr. or. din Arad, a suspendat și dat în judecată pe preotul șerb Panclovici, și pe epitropul Gyuricz din Szentes, pentru că au delapidat bani din averea bisericei. ♦ «Universul Literar colorat», care a apărut astăzi. Duminecă 27 Noembrie, conține 7 Garibaldi și privighetoarea, poezie de Pier Emilio Bosi, tradusă de N. Ține. Locul amintirilor, de Maro ; Intre două focuri, de Nicodem ; Ce-mi pasă, poezie de Carol Scrob ; încercarea țărănească, de Dumitru Câmpulungeanu ; Verișoara, de Teleor ; Indra, de A. Vântul; Bona copiilor, anecdotă de Th. D. Speranță ; Higiena ; Cronica, versuri de Marion ; Săptămâna financiară, economică și agricolă; Diverse ; Nota hazlie ; Jocuri ; etc. ; Continuarea senzaționalului roman «Nunta imposibilă». Afară de acestea, mai cuprinde și două frumoase ilustrațiuni, reprezintând: Din escursiunea studenților italieni la Brăila și Lupta cu o ursoaică în județul Putna (colorată). «Universul Literar colorat» se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ Eri fiind ziua onomastică a d-lui Dumitru Sturdza, președintel al consiliului și ministru de războiu, d-sa a primit numeroase depeșe de felicitare atât din Capitală cât și din țară. A primit, de asemenea, multe depeșe de felicitare, de la amicii săi politici, și d. Take Ionescu. ♦ Săptămâna viitoare ministerul domenilor va trebui să numească delegați cari vor proceda la constituirea breslelor de lucrători. Pentru aceasta se vor baza pe listele ce vor găsi la Camerele de comerciu, unde meseriașii de fiecare speță au fost repartizați în trei categorii: 1) români, 2) evrei, 3) și străini. Delegații vor convoca mai întăi pe meseriașii români, pentru că, după lege, trebue să ceară 50 de meseriași români înființarea unei bresle pentru ca să se constituească. Acolo unde se va vedea din liste că nu sunt cel puțin 50 de meseriași români, de aceeași meserie, delegatul va convoca de o dată meseriașii din mai multe specialități și-î va sfătui să constituească împreună o breaslă. După înființarea breslei vor fi înscriși în ea și meseriași străini. ♦ E vorba ca votul consiliului comunal din Craiova, pentru concesiunea unei rețele de tramvai cu aer comprimat în acel oraș, să fie supus aprobarei Corpurilor legiuitoare chiar în această sesiune. In acest caz lucrările vor începe chiar în primăvara viitoare. « Lucrările anchetei industriale, începută de ministerul de domenii, sunt foarte înaintate. Până acum s’au despuiat buletinele pentru industriile din orașe și sate. Actualmente s’a trecut la despuiarea buletinelor asupra industriei mari. Ministerul domeniilor speră să poată publica rezultatele definitive ale anchetei pe la începutul lunei Februarie. Cheltuielile făcute cu această anchetă au fost de 30 mii de franci. ♦ Femeea Ilinca Năstase Dumitru, din comuna Diaconești (Dolj), a dat naștere la 3 copii gemeni, 2 băeți și o fată. Mama ca și copiii se bucură de cea mai perfectă sănătate. ♦ Societatea «Allgemeine Elektricitäts Gesellschaft» din Berlin a fost însărcinată să facă, pentru suma de 246.025 franci, instalațiile electro-mecanice la sKiuile ateliere din Iași ale căilor ferate. ♦ Ni se scrie din Vasluiü că agenții regiei au descoperit o mare contrabandă de tutun cultivat în pădurile din com. Gârbești (Vasluiu). Delicvenții au fost condamnați la o mare amendă. ♦ Epitropia bisericei parohiale «Eni» din Capitală este autorizată a primi pentru filiala sa «Baliștea» 1200 leî, legat lăsat de răposatul Nicolae Rădulescu în testamentul seu de la 17 ianuarie 1900, și 10.000 lei pentru reparațiuni, prevăzuți în codiciliul aceluiași testament. « S’a sancționat legea prin care guvernul este autorizat a ratifica și, dacă va fi trebuință, a face să se execute convențiunea încheiată la 29 Noembrie 1901, între România și Bulgaria, asupra pescuitului în apele Dunărei. « In zilele Paștelui 1903 se va ține la Viena o expoziție internațională de apicultura. ♦ După datele oficiale, producțiunea petrolului a fost în 1901 în România de 298 mii de tone, în cifre rotunde. ♦ S’a găsit ozokerită lângă Slănic, la Ceardac, județul Bacău, dar nu se cunoaște încă însemnătatea acestui gisment. Ozokerite e până acum un monopol al Galiției și în România se importă în fiecare an 1200—2000 kgr. ♦ Azi și mâine vor emigra din București și alte orașe nouă grupuri de evrei. Intre alții va emigra din Craiova un grup din cele 5 formate acolo. Emigranții vor călători pe cheltuiala societățeasca. ♦ D. G. C. Miciora, student în drept, se numește impiegat auxiliar cl. II la direcțiunea contribuțiunilor directe, în locul d-lui C. Marinescu, trecut in altă funcțiune. ♦ In baza legei din 6 și 9 Februarie 1902, comisiunile comunale anuale de prefaceri vor lucra în București în localurile circumscripțiunilor de percepere, în zilele de la 20 Noembre până la 31 Decembre 1902. ♦ In ziua de 25 Ianuarie 1903, se va ține concurs pentru postul de al douilea medic secundar la serviciul clinicei chirurgicale din spitalul central al epitropiei S-t. Spiridon din Iași. D-ni medici, cari doresc a lua parte la acest concurs, sunt invitați a se adresa epitropiei generale, cu 10 zile libere înaintea concursului, cu cereri înscrise, cari vor fi însoțite de titlurile ce posedă. ♦ S’au deschis posturi telefonice publice în următoarele comune rurale : Drincea, Burila- Mare, Burila-Mică, Gogoșiu, Crivina, Balta-Verde și Țibănești, din jud. Mehedinți, pendinte de oficiul Turnu-Severin, și Pleașa, din jud. Prahova, pendinte de oficiul Ploești. Aceste posturi, cari pe lângă convorbiri telefonice vor mai face și serviciul pentru primirea și expedierea telegramelor telefonate și fonogramelor interne, private și de Stat, se dau în explorare, punându-se la dispozițiunea publicului pe ziua de 2 (15) Noembre a. c. « Am anunțat acum câtva timp că consiliul comunal al Capitalei a numit o comisiune, compusă din d-niî consilieri comunali dr. Argeșeanu și Ep. Ciocanelli, d. G. Orescu, inspector general al lucrărilor tehnice comunale, d. dr. Proaa și d. Păunescu, chimist, care să viziteze lucrările de dosare făcute pe Valea Ialomiței in vederea alimentarei Capitalei cu apă de munte. D. inginer Orescu, a înaintat acum consiliului comunal un raport în care arată starea lucrărilor referitoare la construcțiunea a cinci nouă deversoare, cari urmează a fi supuse la observațiune, ca și isvoarele Seropossa și Dichiu No. 1 și 2, înzestrate de acum 3 ani cu deversoare. Cele 5 isvoare supuse observațiunei și anume : Gâlma, Tătariu, Coteanu, Rotoiul și Burlacu dau un debit zilnic de 34000 până la 78000 m. cu A. D. Orăscu arată însă că mai sunt pe valea Ialomiței 12 isvoare, cari pot da un debit de cel puțin 12.000 m. a. pe zi. ♦ Abia s’a inagurat noua tăetură în canalul Sulina și s’au și început lucrările pentru o altă tăetură în acest canal în lungime de 1892 m. Mai rămân apoi încă două tăeturi, pentru a se da canalului Sulina forma unei linii aproape drepte. Când toate aceste tăeturi vor fi gata, calea se va scurta cu 21793 m. « Prefectura județului Putna a înștiințat autoritățile că periculosul agitator albanez Assan Gean, din Odobești, a fost expulzat, în urma decisiunei ministrului de interne. « O delegațiune compusă din fruntași israeliți din Tulcea, s’a prezintat d-lui prefect Bastashi, căruia i-au exprimat dorințele populațiunei israelite de a figura și un reprezintant al lor pe lista pentru alegerile comunale. D. Bastachi, după ce s’a interesat de situația israeliților din Tulcea, a promis un bine-voitor concurs. Populațiunea israelită a designat pe d. A. M. Davidsohn a candida la viitoarele alegeri comunale. ♦ Generalul bulgar Nicolaeff, sosind la Iași, venind din Petersburg, unde a fost trimis de guvernul bulgar într’o misiune specială, a spus următoarele : «Vom întâmpina și eu pe M. S. Regele la Rusciuk, cu toată dragostea, și vom asista la grandioasa recepțiune ce va face poporul bulgar M. Sale Regelui Carol, pe care poporul bulgar trebue să’l respecte și să’l iubească, în urma campaniei de la 1877—78. Poporul bulgar va primi desigur pe M. S. Regele, ca pe un adevărat prieten. Vizita M. S. Regelui Carol la Rusciuk va fi prilejul unei reconcilieri trainice între poporul bulgar și român.» • Ziarul «Magyar Szo» atacă pe guvernul maghiar, pentru ce nu ia măsuri severe în contra «Asociațiunei transilvane pentru literatura și cultura poporului român». Organul șovinist al lui Banffy cere ca guvernul maghiar să-și schimbe politica sa față de naționalități. ♦ Ministerul instrucției publice din Ungaria a dat suma de 20.000 coroane pentru ca să se înființeze 32 de biblioteci populare în comunele rurale. * Aseară la orele 8 și 35 de minute A. S. R. Prințul Ferdinand a sosit în gara de Nord venind de la Schitu-Golești, unde a fost la vînătoare. Pe peronul gărei se aflau toți miniștrii, comandantul garnizoanei și prefectul poliției Capitalei. De la gara de Nord, A. S. Prințul Ferdinand s’a urcat în trăsură și s’a dus la Palatul Cotroceni. * Lucrătorii Lăbăcarî se întrunesc astăzi. Duminecă, orele 9 dim., in localul «Bursei Muncei», pentru a da citire statutelor alcătuite de comisiunea aleasă în întrunirea dela 20 Octombrie, ținută în sala Jignita, și a pune bazele corporațiunea lor. ♦ Aseară s’a reprezintat pentru prima oară, la teatrul Edison, de către «Societatea lirică românii», frumoasa operă a lui Donizetti, «Maria de Rohan». Sala era arhi-plină și publicul a aplaudat pe artiștii români. A se vedea în privința acestei reprezentații Cronica noastră muzicală a colaboratorului nostru d. M. Gohen-Lunaru. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Examenul pentru admiterea ca interni în spitalele Eforiei s’a terminat. Din treizeci de candidați, au reușit următorii studenți în ordinea clasificației: Minea Ion, Cohen Solomon, Samarian Pompei, Cialic Mihria, Protopopescu Virgil, Galu Ștefan, Protopopescu Gh., Apostolescu Virgil, Iarca Mihaiîî, Munteanu Adolf, Glavici, d-șoara Adela Ghaghel, Borhina Ștefan, Popescu Viorel și Enculescu Nicolae. ♦ D. D. G. Boroineanu a fost numit agregat în catedra de teologie dogmatică și simbolică de pe lângă facultatea de teologie din Capitală. ♦ Iată lista studenților mediciniști reușiți la concursul pentru posturile de externi la spitalele Eforiei, concurs care s-a ținut zilele aceastea la spitalul Colțea: Spălățelu loan, Gomoiu Victor, Georgescu Gr., Serba Em., Morțun N., Witting I., Eflimescu I., d-ra Livovski Ec. d-ra Wechsler Suzana, Moscu Botez, Nădejde loan, Călărășeanu V., d-ra Răsvan Maria, Bouleanu Mircea, Oprescu Dum., Dumitrescu P., Diehalescu V., d-ra Ceapăru, Smadu Nic., Balaban M., Odobescu Dum., d-ra Ștefanescu M., Popovici I. Comisiunea examinatoare se compunea din d-nii dr. Grineanu președinte, Stavrescu și Eracli Sterian, membrii. Sptirl rrh.ilus.xe ♦ A. S. R. Principele Ferdinand, inspectorul general al cavaleriei, va inspecta, rin cursul lunei viitoare, școala de cavalerie din Târgoviște, precum și toate regimentele de cavalerie din țară. « Prin noul cod al justiției militare să vorbește ca ofițerii în rezervă să fie supuși acelorași obligațiuni ca și ofițerii în activitate. Acest punct nu a fost încă discutat de comisiunea însărcinată cu alcătuirea noului proiect de lege. ♦ Procesul locotenentului Teodorescu din Craiova se va judeca de consiliul de revizie al corpului II de armată în cursul lunei Decembrie viitor. ♦ Următorii căpitani, din arma infanteriei, din corpul III de armată, au reușit la examenul de maior: Pipirescu V., Ghirica Em., Corodeanu și Oproiu I. S’aü presentat la examen 17 candidați. ♦ Veterinarii sublocotenenți: Dinulescu, din reg. 4 călărași, Ap. Zamfirescu, din reg. 2 călărași și Sp. Iamandi, de la divizia activă, sunt chemați pe ziua de 27 c. a depune examenele de stagiu. « D. locol. Stere, din ministerul de războiu, a fost mutat, după cerere, în reg. 11 artilerie. ♦ La 1 Noembrie companiile de geniu, aflate la forturi, vor fi schimbate cu alte companii din reg. 1 geniu. « In primele zile ale lunei Noembrie se va întruni la ministerul de război comitetul superior al armatei. ♦ Ministerul de război a dat ordin ca să nu se mai acorde concedii decât de sărbătorile Crăciunului la corpurile de trupă, a căror instrucție teoretică și practică e prea complicată. ♦ Săptămâna aceasta elevii anului 2-lea al școalei de ofițeri de infanterie și cavalerie vor vizita fortul Chitila. ♦ Compania 11 din regimentul 1 geniu, care a executat lucrările liniei ferate Cățelu-Dudești, s’a înapoiat în Capitală. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de casație, în secțiuni unite, a stabilit următoarea jurisprudență relativă la aplicarea legei rechisițiilor. Legea rechisițiilor din 1877 regulamentează două feluri de operațiuni: unele de recensămînt care se fac în fie-care an în timp de pace, și care nu au alt scop de cât a se ști în cas de răsboiu numărul și calitatea cailor ce s’ar putea rechisiționa, cum și numele proprietarilor lor, și altele, operațiuni de rechisițiune, cari nu se fac de cât în casul unei mobilisărî a armatei. Art. 44, care dispune că această lege nu se aplică de cât în cas de resboiu, se referă numai la rechisițiuni, cari se fac în cas de resboiu, nu însă și la operațiunile de recensemînt anual, pe baza căruia se fac acele rechisi Liuni. Prin urmare, când Curtea de fond achită pe un inculpat de faptul că nu și-a presentat caii, în timpul recensemîntului anual, pe motiv că legea rechizițiilor militare nu se aplică de cât în caz de résboiu, interpretă greșit art. 44, și ca atare decisiunea sa este casabilă. ♦ Curtea de casație, secția I-a, a stabilit jurisprudență că proprietarul unui imobil scutit provisorui de piața impositului către Stat are dreptul de a-șî exercita dreptul de alegător ca și cum ar plăti acel imposit, însă pentru aceasta trebue ca continiarea venitului acelui imobil să fie făcută de către comisiunea recensemîntului general sau de comisiunea de prefaceri, și această constatare să fie înscrisă în registrele de scutiri. De asemenea a stabilit că, după tabela litera C, arendașii de moșii, păduri mari, bălți și altele, se taxează, pentru patentă, după arenda anuală, câte 2 lei de fiecare mie, neputând însă trece de 740 lei ca taxă anuală a patentei. In calculul patentei nu se socotesc fracțiile dintre mie, și prin cuvintele «fracțiile dintre mie» legiuitorul a înțeles că pentru fracțiile de arendă ce trec peste mie, nu se plătește patentă.————»»•» ■» ȘTIRI FIME1A8S îl ECONOMICS ♦ încasările efectuate de Tesaurul român în cursul exercițiului 1901—1902 din taxele poștale, telegrafice și telefonice, poșta rurală, și biuroul de expediție vamală, prezintă față cu evaluările budgetare un plus de 491.723 lei, iar față cu încasările din exercițiul 1900—1901 o creștere de 259.050 lei. Cheltuelile acestei administrațiuni pe exercițiul 1901—1902 fiind de 7.006.591 lei, rezultă că venitul net ce rămâne Statului e de 2 613 050 lei. ♦ Mersul incasărilor din taxa pe spirt, din taxa de 30 bani pe ehilogramul de zahar, din taxa de 7 bani pe litrul de petrol, precum și încasările din contribuțiunile directe, în cursul celor șase luni de la 1 Aprilie până la 30 Septembrie 1902, sunt în creștere simțitoare față cu încasările realizate în epoca corespunzătoare a exercițiului precedent. ♦ Pădurile Statului, în numer de 176, înscrise în 9 tablouri, publicate în «Monitorul Oficial» de erî, se scot în vînzare spre exploatare pe periodul începător de la 1 Septembrie 1902, și pentru aceasta se va ține licitațiune publică, prin oferte închise, în zilele și localele mai jos indicate : In ziua de 9 Noembrie, la Craiova, în localul prefecture! jud. , la București, în localul ministerului domeniilor, și la Iași, în localul prefecturei județului. In ziua de 12 Noembrie, la Slatina,în localul prefecture! jud., la Ploești, în localul prefecture! jud., și la Bacäu, în localul prefecturei județului. In ziua de 15 Noembrie, la Pitești, în localul prefecturei jud., la Buzău, în localul prefecture! jud., și la Bârlad, în localul prefecturei județului. George Ranetti. M. C. II. INFORMAȚIUNI DUMINECĂ ♦ D. George Eger, directorul Teatrului german, voind să dea o dovadă de simpatie pentru România, a hotărît de a da mâine. Luni seara, o reprezintație la Teatrul Liric, in beneficiul PalatuUX PROVERB PE ZI E fericit cine poate, nu e cine vrea. Serviciul Telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului «UNIVERSUL» Piața cerealelor.— întrunire politică..—Copil găsit.— Arestări.— Boicotarea unui ziar Brăila. 26.—Telegramele din America anunță scădere , piața e calmă. Navlurile invariabile. Azi au sosit 190 vagoane cu cereale, iar în port 29 vapoare. — Azi, la ora 10 s’a ținut o mare întrunire a disidenților liberali în sala Paradis, sub președinția lui Anastase Alexiu. Au vorbit deputatul Alexiu și fostul primar Dimitrie Moisescu. S’a vorbit despre cauzele dizolvarea consiliului comunal. Lume multă. — Aseară la ora 7 s’a găsit un copil de sex masculin, în str. Unirei, in dreptul No.47, în etate de 5 zile. In scutece s’a găsit un bilet, care spunea că copilul nu este botezat. — Au fost arestați indivizii Constantin și Petrică Basmo ca bănuiți a fi autorii tâlhăriei din dosul Monumentului. — In urma calomniei publicate în ziarul «Mesagerul» și adresată membrilor corpului didactic secundar precum și bunului mers al școalelor de aci, profesorii ambelor licee s’au întrunit în conferință plenară și au desaprobat și veștejit atitudinea calomnioasă a ziarului față de acest corp, luând hotărirea ca pe viitor să trateze cu indiferență și dispreț pe colaboratorii numitului ziar. — Din comuna Greci se vestește că Gh. Ștefan și Pandele Gârlici, după ce au spart brutăria lui An Ceauș, furându-i 1000 lei precum și diferite monede, au dispărut. — Timpul frumos. — Apele sunt staționare. Faptă lăudabilă. — Nenorocire.—Accident.— Conferință rurală.—licendiîi.— Opera italiană Galați, 26.—Dirigintele școalei rurale Pechea, în unire cu parohul bisericei, spre a încuraja pe elevii cari fac parte din corul bisericei, le-a împărțit cărți și haine. Banii necesari au fost strînși prin donație. — O fetiță a femeei Catinca Rădolfi, spălătoreasă, jucându-se pe lângă foc, a răsturnat un cazan care conținea apă clocotită opărindu-se oribil. Starea micei victime e îngrozitoare. — O trăsură de stradă a călcat aseară, rănind ușor, pe bătrînul Strul Marcovici pe strada Tecuciului. — Duminecă se va ține o conferință la cercul cultural dinT.’.