Universul, noiembrie 1902 (Anul 20, nr. 300-329)

1902-11-26 / nr. 325

Spitalul rural din Sliveni, jud. Dorohoiîi.—(Vezi explinația) Calendar pe anul 1902 Ortodox La nr. 25 Noimbrie. —1 Martira Ecatarina. CatoHc Luni, 7 Decembrie.—Conncepțiunea Măriei. Soarele răsare 7.24 ; apune 4.199m ■—»*4*■ ■ București, 25 Noembrie. Casa de depuneri și criza din 1899 Terminism cu instructivele extrase din bogatul raport al d Sui N. P. Ianovici despre istoricul și situația Casei de depuneri, consemnațiuni și economie, mai luând notă aci, după cum ani făgăduit, și de capitolul privitor la trecerea Casei de depuneri prin criza din 1899 și la înfințarea, tot cu acea ocaziune, a Creditului județean și comunal. Casa de depunerii a avut să sufere și ruasa de urmările crizei din 1899. Până în luna August 1899, Casa a fensit față cererilor de restituire ic numerar; după acessîi l ffcUt, însă, și-a mai putut restitui depozitele în numerar mai insemnate, de cit. cu foarte mare grec lat*, deși administrațiunea incetase încă din luna iunie orice operație de împrumut nou. Circulațiie proveneau din faptul că depuineze noul în numerar aproape nu se mai făceau, în special in Capitală, care în timpuri mormăie alimentează Casa în chip simpler. Astfel, de la un an In altul, fie la 1898-69-Ic 1899-900, def îUîiPîne în numerar au scăzut de 130 159.817 lei 25 bani la 100.713 714,08, iar cele în efecte de la 213.345 212,17 lei la 169 301.956.22, — restituirile în 189S—99 fiind de 127 117.271,93 în numerar și de 215.114.420,38 în efecte.—Cu toate acestea, solduri In la finele anului 1808—99 na s’hu echorît sub 55 milioane ■rsime rap și 203 milioane efecte. Builu, cu toată sh'ttîîțbi'area ,la.‘care se afla, a trebuit să vină în ajutorul Casei de depuneri, achitând bonurile de lesnur ca -i mai datora. Pe la mijlocul lui Ianuarie 1899 însă, toate resursele erau sleite și greutățile de a face față plăților deveniseră foarte mari. Tiv aceste împrejurări a intervenit legea din 29 ianuarie 1600, prin care, modificându-se art. 7 și 8 din legea organică a acestui așpremînt, i s’a dat dreptul a se împrumuta spre a achita restituirile ce i se cereau. Din cauza crizei, negăsind în țară sumele de cari avea absoluta trebuință, Casa s’a împrumutat în streutelate cu let 10 milioane 657.201, bani 75, oferind drept gagiu efecte publice ale Casei de economie, deoarece Statul nu îi era interzis, prin condițiunile împrumutului de 175 milioane în bonuri de tezaur, chiar și numai da a mai garanta vre-un împrumut. Casa de economie nu risca absolut nimic, deoarece era garantată prin creanțele Casei de depuneri. Dobânda plătită pentru aceste sume a variat între 7 la sută și 0 la sută, împrumuturile însă ajungeau la scadență și trebuiau plătite. Pe de altă parte, comune și județe aveau lucrări angajate, operațiuni întreprinse pe baza contractelor încheiate cu Casa de depuneri, care nu mai era ia măsură a se realise împrumuturile stipulate. Mai presus de toate devenise evident că faptul de a împrumuta Statului, județelor sau comunelor, pe lungi termene, capitalurile ce se adună la Casa de depuneri și tari sunt exigibile la vedere, constituia în anume împrejurări un adevărat pericol. Alunei s’a votat legea pentru înființarea Creditului județian și comunal.. Mai târziu, din Iunie 1901 până în Septembrie acelaș an, județele și comunele, cari au putut, prin contractarea unui împrumut la Creditul județian și comunal, să-și reducă anuitatea, au contrariat fără efilare asemenea împrumuturi, iar obligațiunile ce primeau si au dat spre plată Casei de depuneri. In acest chip s’au plătit Casei de depuneri 18.220 880 lei prin obligațiuni în valoare nominală de Ies 22.770.100. Cursul cu care obligațiunile a fi fost primite de Casă e de 80 la sută , cursul pieței pe a tonei, varia între 81 la sută și 82 la sută. Astăzi cursul acestor obligațiuni e de 94V/o Din Iunie 1900 și până la 30 Septembrie 1902, Creditul județean și comunal a emis și pus în circulațiune obligațiuni pentru valoarea nominală de lei 30.155 600, și anume 22.770 100 lei pentru conversiunea unei părți din împrumuturile contractate de județe și comune la casa de depuneri, iar 7.379 500 lei pentru efectuarea de împrumuturi la diferite comune și județe direct de Creditul județean și comunal. Din totalul valorii obligațiunilor emise, s’au amortizat de la 11 Decembrie 1900 și până la 30 Septembrie 1902 obligațiuni pentru, o valoare de lei 651,800, din cari, prin trageri în sorților mestriate 519.400 lei, iar 132 400 prin amortizări anticipate de către împrumutați, încetul cu încetul șituațiunea generală economică îmbunătățindu-se, și intrările Casei de depuneri au devenit tot mai însemnate.. Astăzi nici Casa de depuneri, nici Casa de economie nu mai datoresc un ban, iar afluența de numerare din cele mai mari. Prin măsurile luate și mai ales prin crearea Creditului județian și comunal. Casa de depuneri nu mai este expusă, in nici un caz, a mai trece prin greutățile arătate mai sus. Sfîrșind cu aceste estrase, nu putem de cât sa constatăm încă odată cât de mult autorul raportului pe cărei am analizat și-a ajuns scopul urmărit, acela, după cum spune și d-sa încheiându-și raportul, dea contribui cu aceasta spre a se cunoaște și mai bine de către toți că avem un așezămînt cu care ne putem mândri și în care tot românul își poate păstra cu cea mai deplină încredere și fructifica în chipul cel mai sigur prisosul muncei sale.» Din Anglia (Coresp. particulara a ziarata: «Universul »>) Londra, 21 Noembrie. Anglia ți Italia Se asigură din izvor autorizat că lordul Linsdowne, ministru de externe al Angliei, a făcut cunoscut Rusiei, în termeni cei mai precisî. că Marea Britanie, nu va putea, în nici un caz și sub nici un pretext, să admită numirea unui reprezintant rus permanent la curtea Afganistanului. Nota diplomatică adaugă că Anglia ar vedea cu ochi riii orice încercare a Rusiei da a-șî spori influența eî în această parte a Asiei centrale. Această comunicare e redactată în termeni foarte energici și nu lasă loc nici unei discuțiuni. Generalii boeri General Botha a comunicat presei de aci, lista subscripțiilor făcute in Anglia în lagărul iiio-boer. Scrisoarea lui cuprinde expunerea provenienței sumelor transmise și frigăduiala făcută de către generalii boeri că v ârsimîntul acestor s urne se va face prin îngrijirile comitetului central al Transvaalului și OrangriuT. Nu-i greu de viitat în aceasta scrisoare, a generalului Botha că șefii boemi sunt descurajați. Totalul sumelor adunate în Anglia se ridică la 635.270 franci. Știrea despre moartea fiicei celei mai spare a generalului Delarry, în Transvaal, a pricinuit o dureroasă impresie în cercurile, boero-file de aur. Astfel ,Gecare din cei trei generali ,ț.e.c .a fost și lovit de un doliu îfi limpid ,șa, derei sale în Europa, Bewert prin moartea unuia din fiii săi ; Botha prin aceea a fratelui lui, generalul Christian ; Delarey prin aceea a fiicei sale, pe când generalul Lucas Meyer a murit la Bruxelles, fi vădit că aceste morți succesive sunt efectul, geoazmaelor încercări ale războiului. Sinuciderea rezerviștilor Mai multe ziare se ocupă de chestia rezerviștilor întorși din Africa de sud și cari nu pot găsi de lucru. Ele anunță că ministerul de războie va deschide anchete în privința morții unuia din acești rezerviști la Belfast (Irlanda), care s’a spânzurat, și a altuia care s’a otrăvit la Hyde Park, în Londra. Acești două oameni făcuseră demersurile cele mai stăruitoare spre a face să li se înapoeze actele lor și necăpătându-le, nu puteau găsi nici o slujbă. Ministerul de războiri declară că nu-e vina sa dacă oamenii nu-și pot recăpăta hârtiile, căci cei mai mulți se mută fără a înștiința autoritățile și, când hârtiile sunt gata, ei nu mai vin să le ceară. «Daily News» anunță că s-a înființat o societate particulară spre a veni în ajutorul rezerviștilor. Ziarul zice că acesta este un nou scandal. Rezerviștii su fost întrebuințați de War Office, și prin urmare el trebue să se ocupe de dînșii. . West. CRONICI FEIEMIME Viața pe care trebue să o ducem III Termin azi cu reproducerea înțeleptelor sfaturi pe care mi le-a dat o d-nă bătrână la o serată, un fiu păstrați niciodată prea multe flori mirositoare în jurul astru. Floarea, îmi spunea odată un dr. bătrân, e geloasă pe frumusețea femeilor și caută să se facă roti. Asta era o drăguță metaforă spre a convinge mai ușor pe clientele sale de pericolul ce era de a mirosi prea mult florile. Migrenele provenite din această cauză nu înfrumusețează de loc. Apoi trebuc să fim vesele și întotdeauna senine. Înaintând în vîrstă, să devenim din ce în ce mai bune și să fim indulgente. Un caracter bine-voitor, o oarecare liniște de spirit, sunt în numărul condițiunilor indispensabile spre a române frumoase. Când ajungem într’o vîrstă mai doaptă, să ne despuiem de orice pretenție la o înfățișare tinerească. O bunică îmbrăcată în fel cu nepoata și chiar cu fiica ei, sunt lucruri oribile și chiar caraghioase? de văzut. Dar trebue să continuăm a iubi tinerețea... la alții, a o primi cu bunătate și a-i surîde. Intr’im cuvînt, e un lucru prost de a ne teme de bătrânețe,căci cu toată temerea noastră, ea va sosi. Să ne mulțumim cu vîeșca pe care o avem , o octogenară! ea îngrijește de vîrstă ei, poate fi încă frumoasă, drăguță și iubită ... de copiii și de amicii ei, tineri și bătrâni. Ziua O CLUITARI. PH 7,1 Orî ce greșeală e bazat pe un adevăr de care se abuzează. Spitalul rural din Săveni jud. Dorohoiu — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi reprezintă o vedere din față a spitalului rural din corn. Limeni jud. Dorohoiu. Acest spital, zidit nu tocmai de mult, este cea mai frumoasă clădire din Săvent și adăpostește în ei pe toți locuitorii din acea comună cari au curost ajutor medical. Cucerirea Polului Publicarea cărții ducelui de Abruzzi asupra călătorie din Polul Nord, se pare că a făcut a se întoarce moda convorbireî despre descoperirile polare. . In adevăr, în distanță de puține zile, telegraful ne-a adus ști PeS-despre trei expedițiuni cari fii recrcat fo zadar calea spre Polul artic. Marele mister polar nu a fost încă turburat. Lupta de cucerire întrebuințata de exploratorii polari urmează lentă și tenace ca toate luptele omului cu materia și cu natura , dar Polul se catatilează de ghiață și rezistă pa o cetate fortificată. O fantasie de poet ar putea vedea între litaații de ghiață cari plutesc pe luciul Oceanului polar atâți mesageri misterioși, cari se înfățișează înaintea exploratorilor - spre a-l distrage din expediția lor, ca și Capul Bunei Speranțe, în poema lui Gampens, care se prezintă lui Vasco de Gama sub forma unui uriaș,spre a-l sfătui de a nu încerca plutirea pe nouă mări. Dar pentru cutezătorii exploratori acel lund ,mstematic,, găsit în carburele și în măsurile noastre și, care s’ar putea zice că nu există decât în hărțile geografice —• Polul—este o țintii pe care trebue s’o încereasri în mod fatal. Pentru unul care nu isbutește, sunt alții zece cari meditează expediția ; adesea oricine se întoarce îndărăt învins, se gândește din nou a se încerca cu alte mijloace și pe alte căi,—trebue să deschidă cu oriși ce preț calea, trebue, să ajungă. Noi nu știm , mai bine, să Întrupăm această luptă tăcută și continuă, înpotriva marelui mister polar, decât într’un american, locotenentul Peary, unul țâtre reîntorșit în aceste ultime zile. Gândiți-vi, că acest om de douăsprezece ani merge rătăcind fără popas prin regiunile polare. In timp de opt ani, el a străbătut în jale sensurile Groenlanda, însoțit de un singur tovarăș, un negru care se numește Stenson, iar ca bagaj neavând alt decât o sarcină pe care o puteau duce zece câni. La 1891 are un genunchii sfâmmat, la 93 corpul înghiețat; la 95 este pe punctul de a muri de foame. Câțiva ani în urmă se pierdu în negurile Groenlandei, singur cu negrul său, în mijlocul nesârșițelor deșerturi de ghiață, pe Un frig teribil. Frigul ît Inghieța picioarele și foghierul amenința de a produce găngrena ; trebui procedat la operația chirurgială. Acolo sus, de unde chirurgia Negrul va fi operatorul. Dar de unde instrumentele chirurgiale ? Va fi întrebuințat un cuțit de bucătărie. Și negrul cu aresta ac șapte degete americanului, lntr’o asemenea stare, acesta se târăște patru sute de khilometri până s’ajungă la navă. Acolo medicul găsește, că operațiunea este real făcută și el se supune la o nouă operație. Ultima expediție a lui Peary aceea de la care s’a întors de puține zile, a durat patru ani. Prima iarnă a fost constrâns să o petreacă numai pe nave a doua, pe când nava se ducea in America aduce știri și a aduce hrană, el o petrecu lângă eschimoși. In cei 2 firii următori în distincțu explorator a parcurs întinse distanțe și a ajuns la o naltă latitudine, fără a putea, cu toate acestea, bate recordul expediției ducelui de Abruzzi. Peary nu se gândește a se repausa. Douăsprezece ani de căsătorie e mult, dar locotenentul american găsește că sunt puțini când ținta nu și-a ajuns-o. Și nedescurajat de abia reintrat în lumea viilor, el zice: „ Dați-mi mijloacele și eu voi reîncepe d’a cape. Nu este oare eroism în acest om, care urmărește idealul seu printre dificultăți așa de groaznice, cu credința neabătută și care să nu aibă pace până ce visul său nu va fi realisat ? Din cele alte done expedițiuni reîntoarse acum, una este a lui Sverdrup, tovarășul lui Nansen, întors, fără, să fi putut trece peste 77 grade ; alta este a lui Baldowin. Aceasta,,pregătitâ cu fondurile americanului Ziegler și anunțată cu o reclamă americană, n’a isbutit ; nu se știe dacă a fost din nedibăcia persoanelor, sau din causa elementelor., Baldorrin își propusese de a face drumul pe care l’a făcut ducele de Abruzzi, mergând înspre Pol pe calea cea mai scurtă, in linie dreaptă, dar el n’a ajuns la punctul la care a sosit căpitanul Cagni, deși la plecarea, sa luase cu sine patru sute., de câini pe când Cagni d'a yusese decât o sută opt, carte la retoarcere a fi fost reduși abia la șoapte. Multe alte expedițiuni sunt astăzi în proiect. Așa că dacă alt avantagist n’ar fi adus expediția ducelui de Abruzzi, aceasta numai ar fi fost de ajuns, de a fi excitat în atâți valoroși înamorați de Pol, ambițiunea de a trece peste cele 73 de grade atinse de ducele, de Abruzzi. Buni păpite de s.!i<*a. TRIBUNA MILITAM Istovicu i g.boiului ruso-turc din 1877-7S de Slaisti- Slujor rus traducere in limba română di lt.-colonel Gărdescu ly : 11 .. 10’Lucrarea statului-majoritmi .c: chemată să arunce o nouă lumină asupra acestei campanii importante prin documentele ce se scoate la iveală. Nu trebue însă să ne facem ilusiune asupra sincerității acestui uvragiu, care se resimte de nota patriotică și în care diferitele chestiuni sunt expuse la așa mod, ca să salveze interesele militare și politice ale Rusiei. După uvragiul rus, războiul a fost hotărât din cauza refuzului forței de a primi protocolul de la Londra, din 31 Martie 1877, contrasemnat de reprezintanții celor șase avari Puteri europene, prin care se cereau reforme în provinciile rescuîald din Bulgaria: “ aE O scurtă privire istorică asupra chestiei orientale va rectifica această aserțiune și va arăta, că dacă acesta a fost motivul public invocat de ruși, cauzele însă trebuesc căutate în altă parte. Cauzele adevărate ale războiului sunt datorite de o parte tendinței diferitelor naționalități din Peninsula Balcanică de a se forma în state independente și d'altă parte urmările tractatului de la Guciuc-Gainardji, din 1774, prin care se recunoștea Rusiei, de către Turcia, dreptul de a interveni, la nevoe, în favoarea proteginților săi ortodoxi din imperiul Sultanului. Această favoare acordată Rusiei a fost punctul de plecare, de care această putere s-a servit necontenit, pentru a provoca la nevoe turburari în Turcia, turburări cari erau urmate de intervenirea ei, fie pe cale diplomatică, fie «maru militari».Toate intervenirile rusești de atunci și până acum au fost o urmare a țelului urmat de ruși, cu privire la misiunea și rolul lor cinic în Peninsula Balcanică. Nu e de prisos un cuvînt asupra acestei misiuni și rol,căci el va îndreptăți pe cugetători a se se gândi la pericolele ce așteaptă și amenință statele din Peninsula Balcanică și mai ales pe noi, românii. Inchipuindu-și că reprezintă elementul unei noui civilizațiuni bazată pe alte principii, pe alte ideii pe o altă organizație decât vechea lume occidentală, rușii se cred chemați a fonda o lume nouă, lumea rusească, sau lumea slavonă, precum o mai numesc spre a o face mai ademenitoare. Rușii nu vin cu dorința de a intra în cercul cultural de astăzi, contopindu-se cu civilizația europeană, spre a participa la mersul progresiv al omenirii, ci vor să întrerupă șirul acestor desvoltari de mii de anii și luptă de două secole pentru a o nimici. Această luptă a rușilor cu Europa formează nodul împrejurul căruia stă astăzi lumea încăierată. Această luptă e plină de actualitate, căci noi românii ne aflăm în mijlocul ei, participăm la dînsa. O serie întreagă de scriitori ruși desvoltă această dogmă de căpetenie și nestrămutată a politicei marelui imperiu de Nord. Toate scrierile lor au de scop a îndrepta în acest scris opinia publică rusească și opinia țărilor, menite, după ruși, a le aparține lor într-un timp mai apropiat sau mai depărtat. Generalul Faderow, între alții, expunea, încă de la 1868, că antagonismul dintre Europa și Rusia a creat prin însuși faptul ivirea poporului rus, a unui popor nou, numeros, cu alte idei sociale, cu o biserică a sa proprie, înconjurat de elemente cinice ce-i sunt înrudite sau prin aseimentre de măâă Sau de religiu- HQ. Tluși și nu surite pentru Fadejcvv numai ruși propriu ziși, ci ei cuprind pe slavii ruși și neruși și pe ortodoxi. Toți aceștia trebue să trăiască într’o naturală și vecinică inamiciție cu celelalte popoare europene, din care nici unul nu va deveni în mod constant un aliat al rușilor. Românii, după expresiunea lui Fadejcw, crescuți în carnea slavismului, numai prin ajutorul Rusiei pot să existe și independența ca și libertatea lor atârnă de Rusia. Toți acești scriitori ruși nu se îndoiesc că dominațiunea slavismului se va întinde mai curând sau mai târziu până la Adriatica. Precum se vede, programul îl ominifițiunii rusești e tras de prințeiilipe^ișmac și se urmărește cu conștiință și tenacitate La OM-CO înfrângere rușii se reculeg, după expresiunea celebră a prințului Goriceacov, pentru a relua din nou firul acțiunelor, cu aceeași vioiciune ca și mai înainte. Pentru a reveni acum la istoricul rus al războiului , din 1876—77, să reamintim că după revoluția din Herzegovina, isbucnește răscoala din Bulgaria la Nord și la Sud de Balcani. «Sentimentul general de simpat fie id poporului rus, față de «popoarele de același sânge și «de aceeași credință din PeninssȘsula Balcanică, se exprimă maî xdilem,prin sacrificii pecuniare 'kriafte^' hTipffrtante și apoi prin U1WUIU 1. Í W» UuvlUy UU IU I V după cum arata prințul de Bismarck în memoriile sale. Rusia «angajări de numeroși voluntari «ruși» (Tomul I, pag. 3, din istoricul războiului) E locul de a semnala act prin două fapte că în momentul revoltei din Turcia, proiectele rusești nu erau încă fixate asupra modului cum vor obține soluțiunea chestiunea Orientului înscenată de ei. Rusia se adresă mai intein Austriei, propuindu-l prin generalul Sumaracoff, ce sosise la Viena în misiune secretă la 15 Septembrie, ca trupele rusești să ocupe Bulgaria, iar cele austriace Bosnia, pentru a forța pe Poartă să primească condițiunile de pace făcute. Această propunere nu fu primită de austriaci. In Octombrie, acelaș an 1870, Bisusia se hotărăște a face mai închisi războiu Austriei (poate tot pentru liberarea slavilor?), care era singura putere ce se putea opune în mod eficace proiectelor sale din Peninsula Balcanică. In acest scop, zice prințul de Bismarck, se primi o telegramă de la generalul Werder, din Livadia, prin care mă întreba din partea împăratului Alexandru, dacă Germania va rămâne neutră, în cazul unui războiu între Rusia și Austria. Consiliile ferme ale prințului de Bismarck trimise la Livadia prin generalul Schweidnitz, a împedicat războiul dintre Austria și Rusia. Toate acestea au împins pe ruși la declararea războiului de la 12 (24) Aprilie 1877. (Va urma) IV. Noul Abonament cu premii la „UNIVERSUL" Costul abonament HÎHÎ Pentru 3 lunile! . . . G » 6 » » . . 11.50 » un an lei . . . 22.50 Premiile Cu înv.Opere de la Decembrie 1903, Universul deschide un nou abonament, cu următoarele premii ,ce se acordă gratuit abonaților prin tragere la sorți: 1) O vilit la Sinaia. (în tradinsconstruită anul acesta). 2) O mie de lei în bani. 3) O pianină. • 4) Un tandem pentru damă și bărbat. 5) O pereche de cercel cu turcoasa, înconjurate cu diamante, în valoare de 500 lei. 6) 500 lei în bani. 7) O brațsră, lanț de auri, cu trafir înconjurat de diamante, în valoare de lei 400. 8) Un bruoc mare de aur cu oglindă, împodobit cu diamante, rubine, smaragde și perie, în valoare de lei 350. 9) Un ceasornic remontoir de aur cu 2 capace, pentru bărbat. 10) Un ceasornic de aur cu 2 capace, pentru damă. 11) O mașină de cusut. . 13) Un bilet, dus și întors în Veneția. 13) Un bilet, dus și întors, la Roma. ... 14)Un mare vas artistic lucrat, de porțelan, pus pe o coloană tot de porțelan, pictat. ■ . 15) Un ceas de bronz aurit, pentru masă, în valoare de 130 demeri 16) O mare lampă de atârnat. 17) 2 candelabre de bronz aurit. 18) O oglinda de masă, de lemn sculptat. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor da mai sus, abonații pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an 12 bilete. Toți abonații la Universul primesc gratuit și almanahul Universului pentru anul 1903 precum și Universul literar colorat pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul», mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ca se acordă- In fiecare lună, u imitorsuiî pi: zi cu cât se duce căSotând mai departe, cu atâta e mai plâns. , (Polonez). știri din străinătate — Prin vostii — Italia, invitată să ia parte în mod oficial la expoziția universală care va avea loc în 1904, la St. Louis, a refuzat, nevoind a concura la expozițiune afară de Europa.* Al * O nouă descoperire, care va place desigur tuturor acelora cari suferă de reumatism ori sunt astmatici, a făcut-o un doctor din Atena Doctorul Metaxa asigură, într’adever, că a găsit serul care vindecă astmul și reumatismul. Sute de experiențe au fost făcute și ce par a confirma acest lucru. Poliția din Lyon a arestat pe un individ acuzat de furi, pe al cărui corp se aflau niște talungii extraordinare. Pe pântece el are un talwagiu reprezintând asasinarea lui Enric 111 , iar pe spate are un adevărat tablou, reprezintând moartea lui Carnot. Acest al douilea talungit, e foarte bine executat; se recunosc toate personagiile cari erau de față în acel trist moment. Chiar in momentul în care mesagiul președintelui Roosevelt preconisa legile cari reglementau și moderau puterea trusturilor. un nou trust se forma in America . 17 importante usine, pentru fabricariuma fitruitul msscabil, au format un sindicat ei: •Un capital de 16 până la 20 milioane de dolari ISO -100 milioane de franci). Intre gările Losovaia și Brind nicovo de pe linia ferată rusească Kursk-Giirkow, lipsește apa. De trei zile tranșited trenurilor de marfi e suspendat, așa că toate gările sunt plina de mărfuri. La Losovaia stafia 2000 de vagoane încărcate și 409 ce așteaptă să fie încărcate. E proiectată construirea unui apeduct de la fluviul Salarka la Losovaia, care ar costa o jumătate milion de ruble. E mult dorită zăpada, care ar ajuta să se iasă din aceasta grea situație * * La Roma a avut roîî un duel cu sabia între deputații Golliitini și Leali. Acesta din urmă a fost ușor rănit. Adversarii s’au împăcat Elias lîiedsol, omul cel mai bătrân din lume, a murit deună-ii la Harrodsburg, în. statul american KKentuky. El pretindea că are 133 anî și nrmopt huss. îndouia dc arte verül, spuselor sale. Căpitanul P. B. Thompson ,care, are 87 ani, și I Ii. S.tag, care are 85 ani, spun ..că pe, când ei erau inca copii, Kfiaș era bătrân. El povestea incidente din Risboiul de la 1812. O depeșe din" .Petírs Cilig andi.ță că un frig teribil moten ț..e în acel oraș, unde icrnuntura. s’a coborît până la 30 gr.a» Steauman. Nava, rîurile și canalele sunt înghețate. Dar temperatura e încă și mai aspră pe toată Intindere« b»staului Volgei, unde, în unele locuri, frigul atinge 40 grade sub zero. In Volga de jos, înghețurile sunt cu anul acesta extraordinar de premature și se semnalează că o mulțime de corăbii strinse La mijlocul gheței, In apropiere de Astrahan, se află într’o edevarată primejdie, cu ‘atât mai mult cu cât e ^cu neputință de a-î duce ajutoare.ft * # Ziarele publică o telegramă din Petersburg care spune cu se vorbește mult la Curtea Rusiei de niște neînțelegeri ivite între împărateasa-văduvă și Tarpl. Impărateasa-văduvă combate orice pretențiune de lboralism și prin ascendența, pe care ea ,o exercită asupra Țarului, i-a făcut să renunțe la proiectele sale. Se spune că ei.’i se datorește că procurorul sf. Sinod e menținut în slujbă. «National Review »din Londra publică un curios articol, care ia produs mare sgomot, asupra sentimentelor împăratului \ilhelm către Anglia. Aurlorul articolului spune : Credeți că după recenta călătorie în Anglia și la Scoția, împăratul e amic al Angliei cum s’a arătat ? Asta e 'fals. Când nu e în fața englezilor, el dă curs liber adevăratelor sale V 102 Amor criminal Bogus di Bieriîiii! de N. Aldy- Iancu-Hagsr Proprietatea literară a afara’.Un «Voi verbal».—Reproducerea este oprită PARTEA V A cui o vina?.. Ajuftă inima din Iași alergă să fie față și să deplângă soarta acestui Uit'gi* bogat și invidiat odată din cauza succeselor lui pe lângă femei. Gazetele isbucniră cu fel de fal de comentarii asupra dramei se pusese capat unui asemenea om chemat să ajungă la demnități în Stat... dar nimic sigur nu puteau să afirme. După cei aproape putrezise cu țotul. Euifinoil Tivescu, eroul a VIIi1 intrigi de salon, fu petrecut la ultimul locaș, dus subt un noian de flori... Toate deșărtămânile datorate mumftlui și averea, îî fură cu prisos date. Nu-î fură cruțate nici discursurile ce înălțați marile lui virtuți !... Numai lacrimile Eme! ar fi fost singurele dovezi ale iubirei adeverate, dar ea lipsia, dar ea credea că iubitul ei trăește... că se va întoarce... Cu toate acestea, după ce părăsi patul și ceru să i se arate scrisoarea lui Emanoil, ca să-î poată și ea răspundă, nu i se mai ascunse teribilul adever... și Iancu Lascar, cu ochii plini de lacrimi, își fui greaua sarcină de a i-l face cunoscut, cuprinzând-o în brațele lui. Ema isbarni în plâns, fără să zică vr’un cuvînt; dar boala trecuse, o ofense și durerea n’o mai dobori fizicește... Viața omenească, dragă Emo, e plină de zel sciții de întâmplări și de suferință neașteptate... Bogăția, între altele, naște pofte la cel ce trăesc în mizerie și sunt lipsiți de puterea morală... Tibescu a căzut victima unui asemenea criminal și nenorocirea ne-a lovit deopotrivă... Viața celor loviți însă, cari rămân să deplângă o pierdere, nu se mărginește mai niciodată, la pierderea suferită, dragă copilă..., Ai în jurul afecțiuni statornice, în cari te rog să crezi și pentru cari trebue să trăești iar timpul aduce mângâierea, dacă nu uitarea... Măcar pentru dragostea de mine, care îți sunt. Ca fată, care te iubesc din tot sufletul, ia-ți puterea de a înfrunta nenorocirea... Fă sacrificiu! acesta, scumpă copilă, pentru mine... Ema îî sărută mâinile amândouă și se lăsă apoi pe un colț al patului ca, cel puțin, să-și plângă toate lacrimile... Tili L’isear urmărise cu cea mai dureroasă neliniște și grijă,, boală Emeî. Suferea, ca pe cărbuni aprinși, de suferința încă inconștientă a Emeî, și se întreba ce va fi de biata copilă când își va redobândi cunoștința și când va afla adevărul... Gât îl iubia pe nenorocitul prinț ! Lăsat singur, în propriile lui cugetări, pălăria fără nici un scop, cât timp nu putea să fie primit lângă Ema. Nu sa mira de ce Aristide nu se interesa de dinsul, el, prietenul care-i vorbise odinioară de Ema, nu se întreba da ce Profira părea că-l înconjură, de ce n'o întâlnia de fel la căpătâiul Emel ? Trăia o viață ci, totul ln el, aei disperând " de însănătoșirea Emai, aci vezând-o vindecată și desmierdându-se cu speranța zî iubitoare că ea va putea să fie a lui... Aiul !... S’ăi putea însă ?... Nu. Ema va păstra pentru totdeauna inima ei dăruită aceluia ce-o făcuse înteia să bată... Simția că inima acestei ideale ființe era ca o oglindă, ce reflectează obiectele, numai cât timp ele să află în fața eî... Dar și ei, trebuia mai ales acuma, să nu lase a încăpa nici cel mai mic cuvînt de iubire, nici cea mai trecătoare privire care ar face-o să se gândească iarăși că i se cere sacrificiul ființei sale. Două zile după ce Lascar mărturisise adevărul, Ema își arătă bătrânului dorința d’a se duce să vadă mormântul prințului, la CehmetH... — E firească dorința O dragă copilă, îî răspunse Lascar ; dar fi-vei Îndestui de curagioa săjJa cât... — O ! te asigur, ’1 întrerupse, copila, că vom 11... Nici nu vom plânge chiar... — Dar dacă te-aș ruga să mai, întârzii, draga moșului, până ce va fi gata monumentul ce-am comandat? Vom face alunei un parastas și vom îl cu toții față.. Ema să gândi o clipă... — Bine, dragă moșuncă... Vom aștepta... și aftă... —• Ah ! nu ofta așa, că’mî rupi inima, ’I grăi betrânul, sărutând-o... Era gata să isbucniască în lacrimi, când intră Titi... — Tată, le chiamă niște terahte în cancelaria de jos... — Bine, mă duc... Puișor,— se adresă Emeî, plimbă-le puțin cu Tili... Aerul și umbletul au să’ți facă bine... Eși. Tili rămase confuz, în fața Emei, care’i privi cu o blândă imputare... — Știuse șî da mult... și nu Ți-ai spus .. îî șopti ea... ■ —N’am avut curajul Emo... iarta-me... Și apoi, mai curând sau mai târziu nu e totd’auna timp pentru aflarea unei nenorociri ?...— Cea mai îngrozitoare nenorocire, în adaver, răspunse ea, cu capul aplecat. . Palidă, cuprinsă cu totul de marea ei suferință, era icoana cea mai mișcătoare a durere!... Când ridică ochii asupra lui Titi, lacrimile acestuia o emoționară, și întinse mâna și i-o strânse afectuos... — A fost un vis... șopti ea... — Da, un vis, murmură Titi.. VI Pionescu ascultă până în Capet pe Bodolescu, cu cel mai viu interes... . — Așadar nu me înșelasem, a eschimă ci. Vinovatul era tot Profira Liscar... — Am fost mai pătrunzător ca mine și era natural, de judecător, response agentul... Ionescu sună: — Poftește , pe d-an,procuror Mantezeanu, ’i ordonămi După ce Suliță se dădu lui Alecu legat de mâini și de picioare, în timpul chefului, acesta de a doua zi chiar se făcu bolnav și se declară silit să plece să se caute. Guliță, mâhnit că perdea de lângă ei un bun sfătuitor, se despărți foarte înduioșat. Dar , ascultă, Alecule, să știi că"de îndată ce vom intra în posesiunea averei prințului, le înștiințez și tu s'alergi numaidecât. Am de gând să-ți dați la grad lui Mihuță. (Va urma)