Universul, august 1903 (Anul 21, nr. 208-238)

1903-08-01 / nr. 208

August, la orele 2 d. a., va avea loc înmormîntarea, cu toate onorurile cuvenite unui general. Deja, d. general Băicoianu, co­mandantul corpului 111 de armată, a și dat ordine în consecință, înmormîntarea se va face pe chel­tuiala Statului. >*> Generalul Cotrutz lasă în ur­mă doui copii, un băiat de 15 ani și o fetiță de 12. Neconsolata sa soție, d-na Adela Cotrutz, e sora d-lor Constantin Vlaicu, deputat de Bacäu și N. N. Vlaicu, fost prefect de poliție. Moartea generalului a impresio­nat mult pe gălățeni, de­oare­ce dînsul era stimat, iubit, venerat și considerat ca om drept și bun. Fie-i amintirea vecinică. Coresp. Fălticeni Crimă.—Dumitru Ștefan Judele, ducîndu-se cu alții în seara de 27- 28 iulie, la casa lui Costache Chi­­haia zis și a Anghelinei, a fost în­­tîmpinat­ă de Cihaia, care, dându-i o lovitură cu ascuțișul unui topor, i-a despicat capul. Dumitru Judele a fost dus la spi­talul­­ Stammten, dar nu sunt spe­ranțe de scăpare. Criminalul a fost arestat. Se crede că între Mihaia și Ju­dele erau­ dușmănie din cauza gelo­ziei, ambii iubind pe aceeași fată. Sinucidere­­a Femeea Ileanca Safta, a lui Ion Dediu, de 22 ani, din Baia, trăind în necontenite certe Cu soaci­ă-sa și fiind maltratată de r­însa, s’a spânzurat de o grindă din șura caselor, pe când bărbatu-său lipsea­ l­e la Borca. Ploești Călcată de căruță. — Copila Steliana D. Dianu, din Parcheni, fiind călcată de către o căruță, a încetat din viață. Căruțașul a fost arestat. Mușcate de câini turbați. Maria Gheorghe Constantin și­­ Ma­ria Ioan Vasile, ambele din strada Puțu de piatră, fiind mușcate de către niște câini bănuiți a fi tur­bați, s’a dispus transportarea lor în căutarea institutului antirabic din București. Copiu. Roman Rănire. — Șeful de cantonieri Neculae Vrabie, fiind în inspecția șoselei Roman-Tg.-Frumos și ză­rind niște vite d’ale locuitorilor din Miclăușeni, păscând pe zona șoselei, vor să le ducă la oborul primăriei. Ei fu însă întâmpinat în drum de către Gheorghe­ Ciubotarii» și loan Maran, din aceeași comună c­ari ’șî sperară vitele îndărăt. Vrabie, refu­zând, aceștia săriră asupra lui bă­­tendu-i crunt. Aloldoveanu. CTET pentru MURĂTURI­I STAICOVICI TA33S fi SEPTi­T Straila Regală, 11 bis CilUí in pag. IV m­an­­«ail Loteriel «Spelcțâței Agrare». Igieni^Í^TIfT! N­E A, se citi în pagina IV-a Iastiitrtu! ProissL üsoolap — DIY BRAIL A — Stia&fik IDo Torog­eî 38T ©. 53 Curs primar, liceal și co­mercial, conform programelor Sta­tului. Institutul este instalat în una din casele cele mai frumoase și igienice din centrul orașului, având curte spațioasă și grădină. Reputațiunea morală și pedagogică a celor zece profesori asociați ai liceului și gim­naziului și personalul didactic ales, merită toată atențiunea părinților care doresc să dea copiilor o educa­­ție morală , și o instrucție serioasă. înscrierile se fac de pe acum; prețuri moderate. 6570 Directori : JJ* AF380'« Institutul OTESCU — BUCUREȘTI — Calea Dorobanților No. 16-18 Liceu complect clasic, real și modern Curs superior de comerț. — Curs primar dispunând de cel mai complect corp didactic, dintre, cei mai recunoscuți pro­fesori ai Capitalei, secundari și univer­sitari în immer de 39, afară de prepa­ratori. , " Rezultatul examenelor de finele anului școlar, examenele fiind ținuta pentru toate cla­sele în institut, presintând cel mai mare număr de elevi pentru învățământul se­cundar, atât cursul inferior cât și cursul superior, au fost strălucite, având cel mai mare numer de promovați, aseme­nea și pentru invetământul comercial pre­cum­ și pentru cel primar unde­ toți e­­levii au­ fost promovați. Singurul institut organizat militărește cum a probat'o defilarea de 10 Maiu acest an și anul precedent. Bazat pe această organizare, ordinea, disciplina și buna regulă din acest in­stitut sunt exemplare. Acestea unite cu instrucțiunea solidă, menajul și îngrijirea p­i­­r­incescă iară pereche ia deobște recunos­cute, instalațiunea într’un vast și splen­did local cu curți și grădini spațioase etc., fac ca acest institut de frunte să cor­espunză tuturor cerințelor instrucțiu­nei și educațiunea­ moderne. Conversațiunea în limba franceză și germana. Prețurile modeste cunoscute. Pros­pecta se trimit la cerere. Directorul și proprietarul institutului IO­AN OTESCU Profesor și fost 13_ani director al liceului Bilui-lilteazul Fost membri: în Consiliul Peraia-6513 nect al Instrucțiunei INSTITUTUL RE D-SOARÉ ,.§TAHL« pension francez fondat la 1881 'By S\A. MUTAT Sn str. Brutus 3 (lângă Circ) înscrierile încep la 15 August; cursurile lu­ 1 Septembrie, es­te INSTITUTUL DE BAEȚI — BUCUREȘTI — Strada Pensionat»! eu Mo. 7 ws-a-vis de Ministerul de Romenii In acest institut se fac carsuri primare și secondare. Și se primesc elevi cari urmează cursurile la gimnaziile și li­ceele Statului, precum și la șchiilete comerciale, având în internat preparațiuni serioase, cu preparatori speciali. Dispune de un personal didactic ales dintre cei mai buni profesori publici. Direcțiunea nu va cruța nici un sacrificiu spre a da elevilor o în­grijire aleasă, reducând în acelaș timp prețurile spre a conveni tutu­ror părinților, înscrierile și preparațiunile de co­rigență și burse pentru licee, semi­narii, și școli comerciale, încep la 1 August. Prospecte se trimit la cerere. 6551 DIRECȚIUNEA Trunchiî de íag ale iară inimă neagră Tăiați proaspăt SE CAUT’A DE ZEL lOSSSEI, Industria LeminuUii — 3X7 CITS2 SÎI — ’ 6565 lirele Tirg anual de Gașin din jud. Bacău Târg de Mărfuri, Vite cornute și cai Slingându-se cu desăvârșire epi­demia de febră aftoasă în județul Bacău și aflându-se în condițiunile legale.­­Marele Târg se va deschide cu începere de la 1 August pentru mărfuri, iar de la 5 August pentru vite. Doritorii de a angaja magazii se vor adresa din vreme la d. A. Pa­­raschiv, gara Onești.. Ddin anul acesta maî toate târ­gurile au­ fost închise, este o oca­­ziune pentru "amatori de a’șî putea procura vite cornute admirabile de muncă și măcelărie și cai de lux și de muncă. 6588 (1) ’ F­A­BRIC­A Ing. G. Maîtioli k Co. xnutându-se la București, se află disponibilă la Galați toată instalația complectă, situată intre Dunăre și drumul de fier și care cuprinde : 1) O clădire în cărămidă, 2 etaje, suprafața 1200 m. p., cuprin­zând biutouri, casă de locuit și ma­gazie pentru 1500 vagoane marfă. 2) Alte magazii de lemn, în mă­rime de 400 m. p. 3) 8000 m. p. loc viran îngrădit. Doritorii pot lua toată instalația, închiriindu-se pentru 3—10 ani, sau se vinde în condițiuni avantagioase. Adresa : Ing­. G. Staltion­, str. Cătunu-Nou 7,­­București. 6521 De vînzare 0 instalațiune de moară —­­c­a. d­ar Tolnai — aflătoare pe moșia DO­­BIRENI—tot B. Județul IL­FOV, prin Gara Vidra După vizitare­a se adresa: IP *3tra&a; glj ai&x&st; 0439 Vaslui Fratricid.­ Ștefan Florea, din cătunul Rediu, s’a luat la ceartă, de la o căpiță de fiu,cu fratele sau Constantin. Din una în alta cearta a degenerat în bătae. Ștefan, dim­preună cu copiii săi, au sărit cu ță­poaiele și greblele asupra lui Con­stantin. Bătaia a fost așa de aprigă, în­cât nenorocitul de Constantin, dus la spitalul din Negrești, a în­cetat din viață. Autoritățile fiind avizate, crimi­nalii au­ fost prinși și acum se află toți trei, tatăl și feciorii, arestați, incendii­.­O mână criminală a pus f­oc la aria locuitorului N. Șo­­roagă, din G­liceni. Focul a distrus întreaga cireadă Uitială. UN SFAT PE 7.1 Crăpăturile mâinelor. — Cel mai bun mijloc în contra crăpăturilor mâinelor este de a’țî freca mâinele cu praf de fale sau de tărîțe, noaptea, înainte de culcare. Navigabilitatea brațu­lui Sulina Comisiunea europeană a Du­nărei, observând că înâmpinile Vaselor pe Dunărea de Jos pro­vin din cauza dimensiunilor con­siderabile și din zi în zi cres­cânde ale bastimentelor de mare ce vin în aceste ape, fără a fi înzestrate cu aparatele necesare navigațiunei fluviale, a decis ur­mătoarele : . 1) Toate bastimentele de peste 800 tone de registru vor trebui să aibă o cârmă suplimentară mai înainte de a trece prin bra­țul Sulinel. 2) Viteza maximă a ori­cărui bastiment de peste 800 tone de registru nu va putea întrece în brațul Sulinel, opt noduri, sau 14, 3 k­m. pe­ oră. Aceasta sub pedepsele prevă­zute de regulament. Cu toate acestea, bastimen­tele de 800 tone și mai puțin al căror mers accelerat ar putea cauza stricăciuni îmbrăcăminte­­lor malurilor, pot fi supuse la a­­celeași obligațiuni printr-o în­științare specială a inspectorului navigațiunei. 3) Inspectorul navigațiunei este autorizat să tolereze vapoarelor cu linii prea line, facultatea de a naviga in brațul Sulineî, la coborîre (curentul înapoi) cu o viteză de 9 mile pe oră când a­­pele sunt prea mari, adică 8 pi­cioare și mai mult de­asupra lui zero scare­ de la Tulcea, rămâ­nând însă obligați să micșoreze mersul lor la curbele și pasa­­gin­e grele. 4) Navigatorii sunt asemenea încunoștiințaț­i, că la ape mici, când nivelul cade mai jos de 5 picioare sub zero a scăzei de la Tulcea, este prudent să reducă viteza la 5 mile pe oră pentru a guverna mai bine cu mica a­­dîncime liberă sub chilă, mai ales în partea superioară a brațului Sulineî și în nouile tăeturi. ’ Asistența La orele 2 și jum. sosesc mem­brii familiei defunctului, apoi pe rând d-ni: V. Ursian, dr. Felix, I. Li. Caragiale, architect Mincu, I. Bogdan, Aurel Popovici, prof. Nadetide, Christu Bănescu, S. Enășescu, preotul C. Enescu, di­rectorul seminarului Nifon, S. Mitrani, N­. Lolliei­, d-riî A. Ba­­beș, Vlădoianu, D. Stăncescu, secretarul Ateneului, poetul Alex. Macedonschy, Barbu Delavran­­cea, I. I­eliade-Rădulescu, C. Christescu, profesor­ Gârbea, C. Stoicescu, ministrul domeniilor, etc., etc. Serviciul divin Serviciul divin este oficiat de arhiereul Nifon Ploeșteanu, vi­carul Mitropoliei, înconjurat de ș­ase preoți. Un cor compus din câți­va elevi ai seminarului Nifon a cântat «Vecinica pomenire», care stâr­nește plânsul îndureratei asis­tențe compusă din prieteni, elevi și admiratori ai defunctului. Tinerul Corlătescu, elev în clasa IV-a a liceului Sf. Gheor­ghe, arată dragostea pe care știuse să o insufle Anghel Deme­­triescu în nuimele fragede ale e­­levilor săi și termină spunând că eternă va fi recunoștința și admirațiunea acestor elevi. După aceasta coșciugul, purtat pe brațele profesorilor și elevilor, este așezat pe dric. Onorurile militare.­Cortegiul Defunctul fiind comandor al ordinului «Coroana României», un detașament al reg. Ilfov No 21, așezat în linie în fața biseri­­cei, a dat onorurile militare. Panglicele au fost ținute de d-nii I. L. Caragiale, N. Pătrașcu, Barbu Delavrancea și ]. Mincu In tot timpul serviciului divin și mai cu seamă in momentul când corpul decedatului a fost ridicat pe brațe,. Barbu Delavran­cea plângea cu hohote. Cortegiul se oprește în drep­tul liceului Sf. Gheorghe unde s’au făcut rugăciuni, apoi par­curgând Calea Victoriei, str. Ca­rol, Calea Rahovei se oprește în fața Seminarului Nifon­iei, preotul Enescu, directo­rul seminariului Nifon, vorbește de meritele profesorului de elită ce a fost Anghel Demetriescu, de înfățișarea sa măreață și voioasă, numindu-l «falnicul far» al se­minarului Apoi elevul A. E. Nicolau, arată cum defunctul în­tot­deau­­na amintea elevilor seminariști că devenind preoți vor fi ade­vărații conducători ai turmei. «Scumpe, profesor, termină ele­vul, am sădit în inimele noastre învățăturile adevărului și ale fru­mosului. Elevii tăi îngenunche la mormîntul tău și roagă cu la­crămî fierbinți pe A­tot-Puterni­­cul să te primească în împărăția cerurilor». La cimitir Ajuns în fața cimitirului, coș­ciugul din nou purtat pe brațe de cei cari l’au iubit și s’au adă­pat la cultura celui ce fu An­ghel Demetriescu, este transpor­tat la capela cimitirului, unde în boltă este așezat provizoriu­ pe un catafalc până ce va construi cavoul familiei. Se fac ultimele rugăciuni, se varsă ultimele lacrimi și fie­care pleacă cu durerea în suflet pen­tru perderea lui Anghel Deme­triescu, profesorul savant cu graiul fermecător, viitorul», a ministerului instruc­țiunei publice, a d-lui Take Io­­nașcu, a familiei Nabetide, etc., etc. É Genazziui.­­Hm-« Carter Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Afacerea de la magazinul «La Papagal».­ Liberarea celor arestați După cum am anunțat deja, tribunalul Ilfov, secția vacanțe­lor, a amânat pentru ele pronun­țarea asupra confirmarea manda­telor de­ arestare, a celor arestați în afacerea scandalului de la ma­gazinul «La Papagal».. Tribunalul, în unanimitate, a infirmat mandatele tuturor celor trei la VS­D. prim-procuror nefăcând a­­­pel, eî au fost puși chiar eri în libertate. Instrucția însă ’șî va urma cursul.* » * Tot erî, d-na Farchi, în urma cerereî d-sale, a fost adusă la cabinetul d-lui medic legist, spre a fi examinată dacă poate sau nu suporta regimul penitenciar. Cum, însă, tribunalul infirmase mandatul de arestare, acest exa­men medical n’a mai avut loc. Grefier. Inmoralitarea lui Anghel Demetriescu Era, la orele 3 d. a., s’a făcut înmormîntarea rămășițelor pă­mântești ale lui Anghel Deme­­triescu. Coșciugul, așezat pe un cata­falc, în mijlocul bisericei Sf. Ni­­colae-Tabacu, se perdea în mul­țimea de flori și coroane. Printre coroane am remarcat pe acelea ale d-lor Brătilă și I. Th. Fiorescu, depuse pe coșciug chiar în Carlsbad. Apoi e coroana din partea A­­teneului român, a seminarului Nifon, a profesorilor liceului Sf. G.Perghy, a zíiíuMmt «Cârlier­ Lucruri iu luată vma . O amazonă îimericsînă. — Săptămâna trecută a murit la Deadwood (America­) d-șoara Marta Burke, cunoscută sub nu­mele de Calamity Jane, una din cele mai interesante figuri din America, și din care scriitorul Bret Hart făcuse eroina unuia din romanele sale. De 15 ani încoace ea a servit ca ștafetă în armată și, îmbră­cată în haine bărbătești, a luat parte la campania generalului Guster în contra indienilor. Ea a luat parte la multe cioc­niri sângeroase, în care a dat dovadă de mult curagiu și de inteligență. Din minimile farmecu­lui. — Intr’un sat lângă Este (Italia), locuiau un anume Mon­­tarto cu mama lui, ducând o viață aproape sălbatecă, departe de ceil alțî locuitori. Tinărul Montarto, acum cât­va timp, se amorezase de o fată anume Elvira Goldin, dar din cauza purtărilor lui sălbatece fata l-a respins. Din această cauză tînărul de­veni și mai sălbatec de­cât cum era înainte, așa că mama lui era convinsă că Elvira îl fermecase băiatul și că trebuia cu ori­ce chip să o silească a-l deslega de acele fermece. — 2 Ințelegându-se cu fiul ei, bă­trâna chemă sub un pretext pe tînăra fată și închizând-o într o odae, cu ajutorul copilului eî în­cepură să o bată, spunându-i să­ î­libereze băiatul de farmec. Nenorocita Elvira în zadar se ruga de dînșie. In cele din ur­mă reuși să sară pa fereastră scăpând ast­fel de cel douî sălba­teci. .A. 23 La tribunal. — Ce avea prevenitul în mână când a dat în agentul Pripice? — Nu i-am văzut în mână de­cât pumnul, d-le președinte. Nuanțe, agricultura și­emiserem București, 30 Iulie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1881-88­5% leî 100— Î001/., id. 1892-93­5 °,'0 lei 907,-100, id. de 321/» mil. 4 °/o lei 877»—871/,­ id. de 50 mil. 4 °/o lei 877, — 88, id. de 274 mil. 4 °/0 lei 881/,—88T/,. Obligațiuni com. București 4% lei 84»/,-857,. Oblic, credit, jua. și com. 07, lex 100-100*/,. Func. rurale 5»/, lei 99*/, — 100. id. de 4’/, tei 83’/,—89*/,­ Urb. Bu­curești 5% lei 907,—00’/,, idem Iași 5 °/, tei 837»—84. _ Acțiuni : Banca Națională 2335 —• 2345 lei.Banca Agricolă lei 260—265, Banca de Scont lei 123—125. Socie­tăți de asigurare : Dacia­ România lei 420—424. Naționala lei 420—424 Monede: Napoleonul lei 20.15 Cor. germană lei 24.70. Fiorinul lei 2.127.. Rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri : Banca Na­țională 5—60/o,Banca Agricolă 6-8 °/C. Casa de depuneri 5*/, °/C. Devise : cek Londra 25.137.­­ cek Paris 99.95; cek Viena 104.95 ; cek Berlin 123.35. 3 luni : Londra 21.947.­ Paris 99.227.­ Berlin 122.25. Cota valorilor române in străinătate Frankfort. — Renta de S’/o 99.40, idem 4% 87.80. Paris. — Renta de 5°/„ 99.50. Berlin. — Renta de 1892—93 5°/0 99.40. idem de 1890 4»/o 87.60. id. de 1894 4»/, 87.70. id. de 1896 4»/, 88.80. id. de 1898 4°/« 86.70. Comu­nale București 94.50. Cota valorilor sirlins Consol, engleze 917s’ Renta fran­ceză 97.80. Renta italiană 102.50. Banca otomană 589. Loturi otomane 127.­ Cereale Cursurile grâului sunt neschim­bate astă­zi în bursele americane. Tendința se menține fermă din cauza reducțiunei stocurilor vechi și a o­­fertelor foarte restrînse ale cultiva­torilor în grâne noul. Porumbul a­­rată o mică urcare de 7s—l/ș­teni. Prin piețele­ europene se observă o slăbiciune de prețuri aproape ge­nerală. In Franța timpul, s’a îndreptat, permițând­ continuarea lucrărilor se­­ceraitui fix în departamentele de nord, unde lucrările s’au suspendat în tot cursul ,săptămâne, precedente, din cauza timpului, pee jos. La Brăila s’au vîndut erî urmă­­­toarele cereale : Grâu de 75—79 kgr. cu 1—6% corp. str. hect. 14.500 cu lei 9.80—10.75 hiet. Grâu de 80-81 kgr. heet. 15.300 cu lei 11 — 11.20 hect. și vag. 262 de 76—81 kgr. cu lei 13 — 14.15 suta de kgr. Orz de 5S — 60 kgr. vag. 24 cu lei 8.50— 10.25 suta de kgr. Orzoaica de 64— 677­ kgr. vag. 9 cu lei 9 — 13."ft suta de kgr. Ovăz de 44—467* kgh vag. 15 cu lei 9.10 — 9.40 suta de kgr. Magazin de 79 kgr. hect. 700 cu­ lei 11.75 suta de kgr. Cob­a de 657,—66­ kgr. vag. 3 cu lei 16.12*­,— 16.55 suta de kgr. și secară de 71­*­ 74 kgr. vag. 2 cu lei 9.70 — 9.80 suta de kgr. Ultime fie pest Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Iulie. Grâu de Oct. cgr. 7.31 urc. 1 b. Secară „ ,, „ 6.15 invariabil Ovăz „ „ „ 5.31 Porumb „ „ 4.94 ,, Colza » „ „ 10.85 urc. 10 h. Berlin, 29 Iulie. Grâu de Sept.Mar. 163.50 scă. 25 c. Secară de … ., 133.75 50 c. Paris, 29 Iulie. Grâu de Sept. fr. 21.35 scă. 15 c. Făină ,, 28.65 ,, 40 c. I­b­iu de coiza » 50.25 invariabil New-York, 29 Iulie. Grâu disp. .cent. 86*/* invariabil Grâu de Sept. ., $5s/8 ] Grâu de Dec, „ 857, scă. V9 c. Porumb „ „ 58% W. VI c-Chicago, 29 Iulie. Grâu­ de Sept. cent. 80— urc. 7*,c- Grâu de Sept. „ 80*’, invariabil Porumb Sept. ., 527, urc* */«’?• Anvers, 29 Iulie-Cobza disp.­cents. 20­75 invariabil Naveta » » 20.— ., INFORMAȚIUNI JOU1 ♦ Toate persoanele care vor cumpara «VESELEA» care a apărut azi, Joul, 31 Iulie c., vor concura, in mod gratuit, prin tra­gere la sorți, la patru fru­moase premii, intre cari o frumoasă brățară cu ceasornic de argint. A se vedea árumesul de­tailat In pagina s-a­ «Veselia» se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ Alaltă­ eri A. S. R. Prințul Ferdinand a primit la castelul Pelișor pe miniștrii plenipoten­țiari ai Austriei și Rusiei, pe cari î-a reținut la dejun. ♦ Cu prilejul întrevederii de la Ischl, împeratul Austro-Un­­gariei a conferit următoarele or­dine suitei M. S. Regelui Carol: Marele cordon al ordinului «Francisc­­ Iosif» d-luî general Coandă și d-lul general dr. Teo­dori ; insemnele de comandor cu ateu ale aceluiași ordin, d-lui colonel-aghiotant Mavrocordat , ordinul «Coroana de fier» cl. II, d-lui II.-colonel aghiotant Vol­­voreanu. Sub­ inspectorului de mișcare de la G. F. R. Sachs, un cea­sornic de aur cu inițialele îm­­păratului. S’au conferit mai multe medalii și diferite daruri mai multor funcționari din suita regală. M. S. Regele a bine-voit a conferi insemnele de ofițer al or­dinului «Coroana României» ca­sierului călătoriilor Curței impe­riale, Moeres, și cele de cavaler al ordinului «Steaua României» comisarului Curței imperiale, De­­leisch. A mai conferit mai multe alte decorațiuni §j medalii. ♦ Ziarele de peste munți a­­nunță că fostul director al liceu­lui din Năsăud a fost numit de către ministrul instrucțiunei pu­blice al Ungariei, profesor la li­ceul maghiar din Jaszberény. ♦ Ziarele de peste munți a­­nunță că Dumineca trecută s’a deschis la Baia-Mare adunarea generală a asociațiunei transil­vane «Astra» în prezența­ unui public foarte numeros și în mare entusiasm. Discursul de deschi­dere al președintelui P. Cosma a fost primit cu aplauze și acla­­mări generale. I-a respins pro­topopul Șuta. După acesta George Pop de Băsești, președintele co­mitetului partidului național, sa­lută adunarea în numele «socie­­tăței pentru crearea unui fond de teatru român». Se dă apoi citire telegramei d-lui A. Mocsonyi, trimisă din Gmunden și primită cu entusiaste aplauze. La ora 1 jum. s’a început ban­chetul, la care au luat parte trei sute de persoane. A fost impu­nător. S’au rostit numeroase toaste frumoase și bine simțite. La orele 8 seara concertul, cu succes splendid. In decursul a­­cestuia plebea maghiară a făcut demonstrațiuni de stradă, dar fără urmări mai grave. ♦ In cursul lunei Septembrie se va face o escursiune a Româ­nilor la Athena, cu scopul de a vizita expoziția internațională des­chisă în capitala Greciei încă de la 1 Aprilie trecut. Pentru aceasta, s’a ținut o în­trunire la d. Sardelly, directorul ziarului grecesc «Iris». S’a hotărât formarea unul co­mitet de studenți, care va căuta ca escursiunea să reușească pe deplin. In acelaș timp s’a fixat și iti­­nerariul pe care’l vor urma es­­cursioniștii și anume : București- Constanta-Constantinopole-Pireu, ■iar întoarcerea se va face prin Arhipelag- Smirna-Troia- Darda­nele - Constantinopol - Constanța- București. Escursioniștii români se vor întoarce în țară însoțiți de stu­denții greci, a căror vizită este de mult așteptată. Escursiunea va dura 15 zile și s-au hotărît următoarele prețuri : Cabine speciale : 400 lei ; clasa I: 350 ; a II: 250 ; a III : 150. In a­­ceste prețuri intra toate cheltuelile de transport și întreținere pe timp de 15 zile. Studenții și militarii vor beneficia de o reducere generală de 40 la sută, înscrierile se primesc chiar de acum la redacția ziarului «Iris», Str. Covaci 14. Pentru informațiuni a se adresa tot acolo. ♦ Pentru înființarea unei școli în comuna Vișina (Vlașca), a do­nat o casă marele proprietar din acel județ, d. Bălescu. ♦ Erî s’a întors în Capitală d. ministru Stoicescu, venind de de la moșia sa Negrești. ♦ Erî s’a făcut, cu onorurile cuvenite, înmormântarea în ci­mitirul Sf. Vineri a regretatului Alexandru Iorgulescu, unul din­tre luptătorii de la Plevna. ♦ Cercul studenților români «Naționalitatea», a însărcinat pe d. Victor Demetrescu, doctorand în medicină, spre a ține a 2-a conferință din seria începută, Du­minecă 3 August, în com. Co­­mana (Ilfov), tratând despre: «Pelagră, ravagiile ce le face în populația de la sate și mijloacele de combatere». ♦ D. M. Bădescu a fost nu­mit copist la oficiul stăreț civila din Capitală, în locul d-lui I. Tătărescu, care a fost înaintat tîitor de registre, în locul d-lui G. Gapeleanu. ♦ D. dr. Manolescu, director general al serviciului sanitar, în­soțit de d. dr. Poltzer, sub-di­­rector al institutului de chimie al ministerului de interne, au sosit în Capitală venind din ins­­pecțiunile făcute pe valea Praho­vei, începând de la Predeal pînă la Ploești, precum și în județul Dâmbovița, la Pucioasa și Vul­­cana. D. Manolescu va prezintă d-luî Lascar, ministru de interne, un interesant raport, mai ales cu privire la fabricele de petrol. ♦ Delegația societăței vetera­nilor s’a prezintat erî d-luî Eug. Stătescu, președinte interimar al Consiliului de miniștri, exprimân­du-și reclamațiunile lor și în­­mânînd­u-i o copie pe memoriul înaintat d-lui ministru al dome­niilor. D. Eug. Stătescu a spus dele­gaților că va studia chestiunea. ♦ Primăria Capitalei a insti­tuit o comisiune, compusă din d-nii Saila, prefectul poliției Ca­pitalei ; Cezărescu, loc­țiitor de primar și arhitect Petculescu, pentru inspectarea sălilor de tea­tru și spectacole din Capitală. Comisiunea și-a început de era lucrările. ♦ Primăria Capitalei a luat dispozițiunea ca tăierea vitelor mici să se facă în subsolurile ha­lelor din oraș, așa că nu va mai fi permisă tăierea vitelor în mă­celării ; pentru tăiere primăria a stabilit o taxă. ♦ S’au acordat concedii d-lor prof. dr. Gr. Rimniceanu, mem­bru în consiliul sanitar superior și dr. N. I. Angelescu, preșe­dintele comisiei farmaceutice. ♦ Ministerul domeniilor a a­­probat înființarea unor comisiuni de capacitate pe lângă corpora­țiile de meseriași și cari vor e­­xamina pe toți meseriașii lipsiți de actele necesare, spre a li se elibera carnete și brevete. ♦ Cartierii oficiali de mărfuri și cereale din orașul Călărași s’au plâns Camerei de comerț din București și ministerului de’ domenii contra samsarilor din a­­cel oraș cari le încurcă toate o­­perațiunile pe cari le fac, fără ca regulamentul întocmit de pri­mărie să'l poată proteja. ♦ D. I. vlădoianu, directorul general al regiei monopolurilor care se afla în concediu, s’a în­tors la București. ♦ D. Cogâlniceanu, consul ge­neral al României la Cernăuți, care se afla în concediu, s’a în­tors la postul săf. ♦ Se anunță din Constanța : Vaporul «Liban», al casei Frais­­sinet din Marsilia, venind din Constantinopole, s’a înămolit Luni l­a 6 mile în direcția sud a cana­lului Sf. Gheorghe și la 4 mile de țărm, în urma unei greșeli a pi­lotului, care, voind să scurteze drumul, a străbătut băncile de nisip în loc de a le ocoli. La miezul nopțea au plecat în ajutor 3 remorcheri din Sulina. Alaltă­ ori dimineața, d. căpitan Demetriade, comisar maritim al guvernului, s-a dus la fața lo­cului. D. căpitan al portului, Wilfan, a plecat și d-sa acolo cu o pilo­ting a comisiei europene. Marți, la orele 5 d. a., adică 14 ceasuri după înămolire,în mo­mentul când era să se încheie un contract cu proprietarul remor­cherului «Berthilda», căpitanul făcu o ultimă sforțare și reuși a despotmoli vaporul. Compania Fraissinet a câștigat deci cei 50 mii de franci pe cari îi cerea «Berthilda». ♦ D. Fleva, ministrul pleni­potențiar al țării la Roma, care se află bolnav la moșia sa din jud. R.­Sărat, a cerut prelungi­rea cu o lună a concediuli­i­ sale. ♦ In urma intervenției comi­­siunei mixte a Prutului, guver­nul a hotărît desființarea tuturor morilor plutitoare ce se află pe rîu și carnmpiedu­că navigația. ♦ Ministrul lucrărilor publice a aprobat raportul serv­­idraulic cu privire la lucrările de mai jos, carte vor trebui să fie făcute în portul Constanța în vedere exportului petroleului. Pe lângă cele 3 rezervorii mari va mai trebui să se construiască o stație de recepțiune a vagoa­­nelor-cisterne pentru petrol, re­zervoare pentru depozitul pro­vizoriu al conductelor de încăr­care și linii de garaj. Toate aceste lucrări vor fi exe­cutate de către casa Wolff și vor costa 146539 leî._________ | știris golors . Regulamentul școalei externe de menaj a Statului a fost apro­bat de d. ministru Haret. (SSuixI­rrs Allisuxe .♦ S’au introdus următoarele modificări la pelerinele­ ofițerilor: Pe timpuri reci ofițerii pot purta pelerină de postav negru impermeabil, căptușită cu satin cenușiui închis, având spatele for­mat dintr’o singură bucată în­­cheindu-se cu dinaintele în drep­tul umerilor. în față se încheie printr’un cârlig și 2 copci spre a se potrivi pe tunică sau bluză și prin 4 nasturi negri de os, din care cel de sus este fixat la 30 milimetri sub copca de la g­ât, cel de jos în dreptul taliei, iar ceî­ l’alțî la distanțe egale de cei extremi. Gulerul acestei pelerine va Ü de catifea neagră. Lungimea pe­lerinei va fi pînă la rotila ge­nunchiului fără a-1 depăși, înă­untru in ambele părți are cât un buzunar, între nasturii 2 și 3. Gluga de aceeași stofă cu pe­lerina ; căptușala fie satin negru. ȘTIRI ECOSOMIGE­­ l Ru­rdiU Taxa de magazin agru­ va fi : a) Pentru benzină 25 bani de fie­care 100 sau fracțiune de 100 kgr. și de fie­care zi începută după termenul scutit de maga­­zinagiu prevăzut de tarif ; b) Pentru uleiuri minerale, 10 bani de fie­care 100 sau fracțiune de 100 kgr. și de fie­care zi în­cepută după termenul scutit de magazinagiu prevăzut de lege. ♦ D. M. G. Boerescu, secre­tarul legațiunei române din Lon­dra, a trimis ministerului de do­menii un raport asupra importa­­țiunei alimentare a Angliei, în care se află un capitol privitor la importul României în Anglia ; sa arată că România ar pu­tea, dacă nu­ direct, dar prin in­termediul Olandei, să exporte carne în Anglia. De la Anvers sau Rotterdam, produsele româ­nești s’ar putea ușor trimite în Anglia. Afacerea s’ar putea în­cepe în mic,prin ajutorul vre-unei casa olandeze sau belgiane, iar în urmă importațiunea cărnei din România în Anglia s’ar putea face direct între noi și vr’unul din porturile engleze, spre exem­plu cu Southampton, care e punctul cel mai apropiat de linia serviciului nostru maritim pe c­oasta Angliei și unul din por­tuile sudice cele mai apropiate de Londra. D. Boerescu ’șî sfîrșește ra­portul arătând că România ar putea să importe în Anglia ceea ce importă Serbia, Bulgaria și Grecia, adică : fructe uscate, mai ales prune, nuci și semințe olea­ginoase, ceară brută și miere, ouă și lăptur’i, piei netabăcite, frînghii, curele, lină de vae, coarne, in, cânepă și carne. ♦ Un confrate anunță că gu­vernul austriac a interzis trân situl peștelui proaspăt din Ro­mânia, ce se exporta în Ger­mania. ȘTIRI SANITARE ♦ S’a stins cu totul febra af­toasă din jud. Putna și Roman. ȘTIRI ARTISTICE In grădina Cișmigiu au început a se face pregătiri pentru marea serbarea populară pe care o va da «cercul reporterilor de ziare din București» În­ zilele de Sâmbătă 2 și Duminecă 3 August. Ultime infermațiuni JOUI. ♦ Camera de comerț din Foc­șani a cerut ministerului comer­­ciului ca să ia măsuri contra unor comercianți cari fac comerț am­bulant cu obiecte bisericești prin jud. Putna. S’a decis a se in­terveni la ministerul de interne pentru a se retrage autoriza­ți­u­­nea dată acestora. ♦ Ministerul de domenii a a­­probat ca recoltarea port­altoilor din pepinierele Statului să se facă la toamnă prin zilele de prestație. Pînă acum aceste lucrări cos­­tau 20.000 lei aproximativ. Ță­ranilor li se dau din 10 părți una ca dijmă. ♦ Bărbierii din București au adresat un memoriu ministeru­lui de domenii pentru respecta­rea {igei repauzului duminecal. ♦ Camera de comerț din ora­șul Pitești a cerut să se acorde o subvențiune din partea minis­terului de comerț și al instruc­țiunei pentru școala de comerț înființată în acel oraș, care a fost­ întreținută timp de 4 ani din cei 2000 lei anual donați de Camera de comerț și 500 lei donați de comună, și care aduce însemnate servicii. ♦ Serviciul silvic din minis­terul de domenii a înzestrat toate serviciile sale interioare cu noul instrumente topografice care vor servi la diferite operațiuni pe teren. ♦ Budgetul fondului de 2 la sută, care are destinația a servi la ameliorarea pădurilor, a fost aprobat de ministerul de agricul­tură și de cel de finanțe, cu oare­­care mici modificări. Din fondul acesta, serviciul silvic va face plantațiunea nisi­purilor zburătoare, a torenților și a dealurilor surpătoare. — va întreprinde lucrări de șosele ne­cesare exploatărei pădurilor, etc. Budgetul acestui fond va fi pus în aplicare de la 1 August. ♦ Ministerul de domenii a tri­mis o circulară șefilor de pepi­niere, prin care dă ordine a se însemna principalele varietăți de struguri proveniți din vitele românești și din cele străine, ast­fel ca la recolta coardelor, aceste varietăți să fie absolut autentice. Dacă este posibil, ministerul de domenii a cerut să se mar­cheze vița la atac, cu un semn care să remițe stabil. Aceasta va servi la cunoaște­rea altoilor și port-altoilor, cari se vor distribui la toamnă. Până azi, în special pentru al­toi­ de la stat, nu pentru cei a­­mericani, nu se putea garanta autenticitatea, din cauză că nici plantațiile vechi din pepiniere, nu au putut fi făcute cu vițe autentice. ♦ Elevii absolvenți ai școalei de artificieri militari, al căror nume urmează, de­și au termi­nat cursurile numitei școale, dar din lipsă de vacanțe de elevi guarzi de artilerie cl. 11, nepu­tând fi înaintați, se trec pe ziua de 1 August 1903, ca sub­ofițeri la reg. 2 artilerie, rămânând a se înainta după ordinea clasifi­­cațiunei, pa măsură ce se vor ivi vacanțș: Borcea C-tin., rămânând atașat cu serviciul la minis.­­ războiu direcția I pers. și inf.; Gheor­ghe Livrariu, remânînd atașat cu serviciul­­ la minis., direcția III, artilerie; Florea Călin, R. Topor; Serafim Mihail, rămânând atașat cu serviciul la minis., direcția 111, artilerie; Gheorghe Rădu­­lescu și Alexandru Ivănescu, Va­sile Popescu, direcția I, perso­nal și Const. Ivănescu. ♦­in serviciul exterior al ad­ministrațiilor financiare s’au fă­cut următoarele înaintări și nu­miri : D-nic: Iosef Niculescu, A. Pa­­raschivescu și I. Scripca, actuali impiegați auxiliari cl. I, impie­gată definitivi cl. II. C. I. Teo­dora, A. Clara, G. Vasiliu, S. Chirițescu, Al. Monoreschi, C. Rogojanu și G. Vasiliu, actuali impiegați auxiliar cl. II, impie­s­ați auxiliari cl. I. N. S. Stoica,­­ N. Georgescu, V. Luca, D. Petrescu, G. M. Stănescu, Q. C. Lânaru, D. Goneianu, G. Pe­­trescu, G. Stroescu, A. N. Au­­rescu și I. P. Antonescu, actuali impiegați cl. lll-a, impiegați au­xiliari cl. NI. D-niu Fl. Stănculescu, G. T. Mihăescu, V. Brădeanu, G. C. Vlasio, G. D. Gheorghiu­ și G. Ch­isdeanu, au fost numiți im­piegați auxiliari cl. Ill-a. ♦ Din Galați s’au exportat era 53.000 kigr. de lână. ♦ După un raport trimis de primăria Capitalei ministerului de interne, se constată că orașul București este iluminat­ cu 155 lămpi electrice cu arc voltaic a 10 amperi, 2967 lămpi cu gaz aerian și becuri Papillon și 1000 lămpi cu bec Auer. In total sunt 3967 lămpi din­tre cari 2129 ard toată noaptea, iar 1837 ard până la orele 11 noap­tea. Cele 2967 lămpi cu bec Pa­­pillo se vor transforma în lămpi cu bec Auer. Mai sunt 2075 lămpi cu pe­trol. Lămpile cu uleiu dens și cu petrol luminează părțile ex­centrice ale orașului. ♦ In ziua de 14 Septembrie se va face alegerea unui mem­bru în comitetul Bursei Bucu­rești. Primăria Capitalei va afișa în­tre 1—-15 listele patentărilor de cl. I și a II-a.­­ ♦ Arăturile pentru semănătu­rile de toamnă se fac cu multă greutate din cauza lipsei de ploae. ♦ D. I. G. Teodorescu, aju­tor cl. 11-a din biuroul pensiilor de la ministerul de finanțe, a fost înaintat ajutor cl. I în același biurou. ♦ D. Vasile Paiu a fost numit controlor în serviciul exterior al fondului comunal, iar d. Enache loan agent de control în același serviciu. ♦ M. S. Regele a semnat de­cretul prin care se decide ca re­gimentul 5 de roșiori din Cra­iova să plece la T.-Severin în ziua de 26 Octombrie, iar reg. 1 de călărași, din T.-Severin să treacă la Craiova. * D. E. Balaban, directorul general al telegrafelor și poște­lor, și-a prezintat era demisia d-lui V. Lascar, ministru de in­terne. D. Lascar nu s’a pronunțat încă asupra acestei demisiuni. ♦ Era dimineața, la or­ele 11 și jumetate, d. Emil Costinescu, ministru de finanțe, a primit în audiență comisiunea comercian­ților de băuturî spirtoase din Ca­pitală, în capul căreia se afla d. I. Brătescu. Comisiunea a înmânat d-lui Costinescu memoriul prin care cer desființarea licenței și înfiin­țarea taxei pe decalitru și desfi­ințarea economatelor. Asemenea au cerut d-lui Cos­tinescu și reducerea amenzilor puse de administrația financiară pentru că au rămas în urmă cu plata licenței. D. Costinescu le-a promis că se va ocupa de aproape de des­ființarea licenței, iisă să aibă răb­dare până la Noembrie spre a vedea recolta vinurilor din anul acesta. Cât despre amenzi, d. Costi­­nescu le-a spus să facă petiții și îî va scuti pe toți. ♦ Statutele Băncilor populare, cari lucrează în mod indepen­dent, se vor tipări zilele acestea și apoi vor fi distribuite Băncilor ♦ D-nii Giani și Duca, m­­em­­­bri în consiliul de administrație al Băncilor populare, se află în jud. Vâlcea, unde inspectează băncile locale. ♦ In ziua de 5 August se va nrim­i consiliul de administra­ție al Băncilor populare, spre e­ lua în discuțiune regulamentul lege­ de administrare a acestor bănci. ♦ Direcțiunea școalelor de a­­dulți din România a ofertat Ca­merei de comerț din București, ca să i se dea autorizația de a organiza școalele de adulți ale corporațiilo ilor din București, cari au fost prevăzute în legea meseriilor. ♦ La 25 August vor începe examenele de admitere în școa­­lele de muncitori agricoli, înfi­­ințate de ministerul domeniilor, SNT­AMPLAHI Mitt Ci­pitala Încercarea de sinucidere din strada Sinagoga Era, la orele 12 și jumătate, o fe­mei Lea, soția unui cismar Lazăr Alfandari, din strada Sinagoga No. 3, a încercat să se sinucidă dând o cantitate de sublimat corosiv disol­­vat în apă. Nenorocita femee ar fi trecut în lumea veșniciei, dacă .In momentul acela n’ar fi sărit în ajutor soțul ei. Alfandari vărsă paharul cu otravă și conținutul fu așa de tare în­cât, căzând peste degetele femeii, și îe arse. Ea fu transportată la spital, încercarea de sinucidere din strada Popa­ Nan O d-nă Frosa Păunescu, din str.­­ Popa-Nan No. 4, a încercat era să se sinucidă dând o cantitate de chi­brituri disolvate în spirt. D-na Păunescu fu dusă numai de­cât la spitalul Golcea, unde se află și­ acum. ■ D-na­ Frosa Păunescu e măritată și cauza pentru care a încercat să-și curme viața, e o chestiune intimă. Copil Snecat O femee Velica Ion Florea s-a dus era la circumscripția 28 și a decla­rat că soțul ei Ion Florea, a plecat de acasă cu căruța, împreună cu­­ un copil al ei de 4 ani, ca să maiii>e niște porumb la moara Fundeni. După ce au măcinat porumbul, B’am dus să se scalde în eleșteu și acolo copilașul s’a înecat. flSg|twar.m»—.1.1...1 ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]. [r1Hh 15' an»»—"­TM » .rawwigai MBB Serviciul telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Prinderea unei bande de b­ort de cal.—Furt. — Copil otră­vit.—Alt furt Iași, 3Q.—Primarul com­. Mi­­roneasa, Gaman și Ion Graf, șe­­ful secției de geandarmi din Po­­dul­ Iloaeî, în urma delegației par­chetului, au reușit să prindă în în jud. Suceava o bandă de hoți de cai, pe care a înaintat'o par­chetului, cu o herghelie de cai furată. _— Hoții au încercat să pradă biserica din Prigorenî, introdu­­cându-se înăuntru prin spargerea unul geam, dar fiind simțiți de păzitori, au fugit înainte d’a fura ceva. — Copilul Vasile, al femeei Maria a Floare!, din str. Păcu­rari, dând o soluție pe care mama lui o pregătise pentru curățitul lingurilor, s’a otrăvit. — Neculai Chelariu, podar co­muna!, ducându-se la Cizer Sau­lomon să-i ia gunoaiele din 0-­gradă și găsind la poartă o pușcă a lui Gh. Murgescu, a furat’o. Plata cerealelor. — Ceartă pentru hamali.—Arestare. —­ Un client câlcat în picioare.­— Amploiat necredincios. — Ali­­pele Dunărei.—Epidemie Brăila, 30.— Din America a sosit o scădere de Vs la gri­, iar pentru porumb o urcare de V«. Griul de 74-81 kgr. s’a vîn­­dut cu 12.75-14.15 suta de kgr. Orzul de 58-65 kgr. cu 8.50-9.30 suta. Orezul de 44-46.700 kgr. cu 9.05-9.17 și jumătate. Or­zoaica de 64—67.500 kilograme cu 9—13.12 suta de k­gr. Coiza de 65.500 kgr. s’a vindut la oboi cu 16.55—16.52 și jum. fiecara de 71—74 kilograme, cu 9.80— 9.70 suta. Articolele de furaj, orzul și orezul sunt în urcare. Navlurile se mențin. Vagoane sosite 300. In port staționează 18 vapoare. — Casa Loewenton, voind să descarce niște vagoane cu ha­mali particulari. Casa muncea a oprit aceasta, înlocuind pe acei hamali cu oamenii săi. Din cauza aceasta s’a produs un conflict, și o delegațiune s’a dus la căpitănia portului. S’a deschis o anchetă.­­ Căruțașul Ilie Iehim a fost prins de un frânar transportând cereale din vagoanele casei Per­­man. Căruțașul a fost arestat.­­ Alexandru Stan a reclamat secției 2 că voind să cumpere niște pantaloni de la hăinarul Haimatz din str. Unire!, a fost bătut și călcat în picioare, fu­­rându-i-se în același timp și 15 lei. S’a deschis o anchetă. — Neculai Ionescu, dând bă­iatului său din prăvălie 100 ilî spre a face o plată, amploiatul a dispărut. Se fac cercetări pen­tru prinderea lui. — Cota apelor Dunărei este 2.58, în scădere cu 8 p­pt. — Pojarul a încetat în corn. Filipești scarlatina s’a ivit în Ciacâru. Furt.-Arestare.-Sint sci­dere. - Hoți prinși Iași, 30. — Relativ iei furtul comis la locuința îfi,poateî Jiștera Brackle, din str. Apca, despre care v’am telegrafiat s’a ccaj»

Next