Universul, septembrie 1903 (Anul 21, nr. 239-268)

1903-09-26 / nr. 264

Meh­med Effendi Agi­azade 107, Calea Victoriei, 107 Am onoare­a recomanda ono­rabilului public că am primit un mare asortiment de Covoare veritabile de Smyrna și Persiane vechi și moder­ne, lână pură și de mătase, de toate dimensiunile, cali­tățile cele mai fine, precum și djindjln pentru perdele cu prețurile cele mai mode­rate. Rog pe onor. Public de a vi­zita magasinul meu­ pentru a se convinge atât despre calita­tea măriei cât și despre ef­­tinătatea prețului. lucii noKtihitare Se aduce la cunoștința amatorilor de a cumpăra loturi din moșia Hâr­­șești și în special se previn toți lo­cuitorii cari au cumpărat deja lo­turi din moșia Hârsești, jud­. Argeș, fosta proprietate a d-nei Ecaterina Butculescu, iar azi proprietate a d-lui Dimitrie C. Butculescu, că acea moșie, în afară de hipoteca Creditu­lui Fonciar rural, mai este hipote­­cată in întregime către d-na Maria Athena Papazoglu cu actul înscris de trib. Argeș la No. 90 900 pentru suma de 30000 lei capital, cu procen­te de 10 °/o neplăți­te din Main 1901. Toți cumpărătorii de loturi tre­­buește să consemneze la Casa de Depuneri pe numele c,ed­itoarei, d-na Maria Athena Papazoglu, câte 100 lei de fie­care pogon cumpărat, pen­tru că numai ast­fel se va scoate de sub hipoteca sus menționată lotul cum­pe­rat și cumpărătorul va stă­pâni liniștit un lot de pământ ne­grevat de datorie. Acei locuitori cari au cumpărat loturi și au răspuns deja întregul preț al cumperărei, sunt preveniți ca să ceară de la proprietarul vînzător să le lămurească situațiunea față de creanța hipotfetară, sus arătată,crean­ță care poate nu li s’a declarat, căci în primele zil­e din Octombrie credi­­toarea, d-na Papazog­u, va cere trib. Argeș să anuleze toate acele vînzări ca fiind făcute după transcrierea co­mandamentului de vînzare silită a întregei moșii sfârșești și ca fiind făcute în disprețul drepturilor de creditoare a d-nei Papazoglu. Pentru ori­ce ramur ri a se adresa la d. avocat N. Alexandrescu în Bu­curești, str. Armenească 22. 6886 PA DIJMA după moșia Vlangulești, județul Olt, aproape de Drăgășani, este de vîn­zare. Pentru informaticas a se adresa București, str. Dreaptă S. 6887 Institutele Unite — ele­­ băieți — București, str. Știrbei-Vodă 37 S«S» direcțiunea d-îuî D. A. LAUR­IAN fost secretar general în Ministerul cultelor și Instrucțiun­i publice și prof. la liceul Matei Basarab, etc. Liceu clasic, real și modern Curs primar și școală comercială Limba germană și franceză obli­gatorie din clasa I primară. Profe­sori aleși de la școalele statului. Se primesc elevi interni și externi. Prospecte la cerere. 6614 CONSULTAȚII MEDICALE A UIV LEU Pentru acei cu mai puține mijloace la d-mi BAUBERGER pentru boale interne, de femei și copii Tratament special și radio, al boalelor lumești Str. General Floresca Intre Hotel de Londra și Grădina Sf. Gheorghe. 6885 de pe Moșia Foișoru, jud. Dolj, fn întindere de 255 hectare, se vin­de în ziua de 30 Septembrie 1903, prin licitație publică, la tribunalul Dolj. Condițiunile acestei vînzări voluntare sunt publicate în «Moni­torul Oficial­ și In Gazeta Craiovei, ele se pot vedea la d. avocat Cioca­­zan, in Craiova, în toate zilele de la 9—10 jum. dimineața. Asemenea se arendează Moșia­ I­pișoru, din a­­celași județ, cu o întindere de mai mult de 1250 de pogoane arabile și livezi. Licitația se va face în casele d-nei Elisabeta D. Gancea din str. Ca­­zărmeî 39, Craiova, pe ziua de 28 Septembrie 1903. 6689 Dr. E0MALD S’a întors în Capitală 5, Piața A­razei, 5 Pnntfell ,ostipații, hemoroizilor UUIi­S U­I (trinji), indigestiei, greței, durerilor de cap, amețelilor,­­ etc., cereți Elixir de Cascara SCEOPUJL Lei 2.50 la toata farmaciile și drogheriile Depozit in România, Farmacia LA CERBU, drogheriile STOENESCU, ZAMFINESCU, BRUS. A. Ionescu DENTIST Garantează Scoaterea, plumbuirea și punerea de Dinți artificialii, toate fără durere și­ cu jumătate preț 34, STRADA CAROL I, 34 (vis-a-vis de Poșta nouă) 6822 Doctor db chirurgie dentară Ștefan Boveanu Medic-chirurg- REN TIST București, calea Victoriei No. 87 vis-a-vis de biserica Albă Consultații 9—12 a. m. pentru cei m­ai bine situați, și de la 2—5 p. m­­rezervat pentru acel cu mai puține gúiloana. tis.vis In acest scop, în ziu­a de 14 Iulie, el a pus mai limite focare în inte­riorul casei și, după ce a grămădit asupra lor mobila din casă, le-a a­­prins și a plecat la Sinaia. Cum au fost făcute aceste focare și împrejurările de fapt ce au­ urmat după aprinderea lor, cititorii noștri au avut eraziune să le cunoască din dările de seamă ce le-am făcut la timp. Citirea ordonanței a durat până la orele 2 și un sfert. Alt incident După citirea ordonanței, d. Di­­sescu crede că, pentru luminarea juraților, ar fi nevoe ca Curtea, îm­preună cu comisiunea juraților, să facă o descindere la imobilul incen­diat și aceasta înainte de a se în­cepe instrucția orală. Această cerere o sprijină și d. Delavrancea. Curtea admite cererea și, la orele 2 și jumătate, împreună cu toate părțile din proces, se transportă la fața locului. Descinderea De la palatul justiției membrii Curței, primul­ procuror, comisiunea juraților, avocații și inculpatul s’­a dus în trăsuri la casa d-lui Soco­lescu, de pe bulev. Carol. Se știe că d. Socolescu pretinde că focarele n’au fost puse de d-sa, ci de o altă persoană care s’a introdus în casă după plecarea sa la Sinaia, deschizând unele odăi cu cheile luate din biuroul său, iar altele cu chei false. Ajunși la casa d-lui Socolescu, d-sa a arătat Curtea și comisiunea juraților, biuroul in care se aflau cheile și care chiar la primele cer­cetări a fost găsit deschis, de­și el îl închisese când a plecat la Sinaia. Acest biurou se afla în odaia sa de culcare, care a putut fi des­chisă foarte ușor cu vre-o chee falsă. După aceasta ne-am dus pe rînd în toate odăile unde au fost așezate focarele arătându-se juraților modul cum ele sunt așezate și cum sunt făcute. Intr’o tinichea sau lădiță e pusă vată peste care s’a turnat petroleu, iar In mijlocul vatrei s’a înfipt o lu­minare. Peste aceste cuibare apoi s’a gră­mădit în unele locuri mobila iar în altele lemne. Lui Socolescu i se impută că ar fi astupat și gurile de apă pentru ca la nevoe să nu se poată avea apa necesară pentru stingerea fo­cului. Cu ocaziunea descinderea de ele însă, s’a constatat că numai o gură de apă e astupată, iar două nu. In adevăr peste gura de apă din curte s’au așezat câți­va stânjeni de lemne. Socolescu pretinde că aceste lemne au fost așezate acolo fără știrea d-sale de antreprenorul Dobrescu. Scopul principal al acestei descin­deri a fost ca jurații să constate «de visu» dacă s’a putut să se intro­ducă o persoană străină în casă și să așeze focarele. Descinderea s’a terminat la orele 4 d. a. Redeschiderea ședinței La orele 4. Curtea reintră în ședință, după descinderea ce a fă­­cut-o la casele d-lui Socolescu. Se procede la interogatorul acu­­zatului. D. președinte arată acuzatului vina ce ’i se impută și-l întreabă dacă se recunoaște vinovat. Acuzatul răspunde negativ și i se dă cuvîntul spre a se apăra. D. Socolescu se plânge de chipul în care s’a făcut instrucția contra d-sale. D-sa spune că judecătorul n’a voit să ia act de declarațiile sale,nici să verifice dacă ele erau exacte sau nu. D. prim-procuror Hamangiu cere d-lui președinte să oprească pe a­­cuzat de a face procesul judecăto­rului de instrucție. D. președinte spune acuzatului să urmeze. D. Socolescu arată că-i era cu ne­putință ca la scurtul timp de 3 sferturi de oră să îngrămădească toate mobilele din casă pentru ca să le dea foc. Deși d-sa a arătat aceasta judecătorului de instrucție, dânsul n’a voit s-o consemneze. D. Socolescu arată că a fost ținut la carceră pe rogojină timp de 6 zile în cel mai mare secret, ca un criminal periculos. Spune că ’I s’au făcut pagube mari și aceasta numai din cauza chipului pătimaș cum s’a făcut in­strucțiunea. Acuzatul enumără toate punctele de acuzare ce se aduc în contra-I și rând pe rând le explică arătând că e nevinovat. Arată că era cu neputință ca mica cantitate de gaz și benzină ce se arată de acuzare să fi produs in­cendiul și efectele sale. D. Socolescu explică că nu era în nici o încurcătură financiară, că averea sa imobilă se urcă la peste un milion după evaluarea Creditu­lui, și că asupra acestei averi are datorii ipotecare numai de 200 mii de lei. Spune că mobilele și toate lucru­rile din casă erau asigurate pentru 170 mii lei. Explică că luase haine și puțină rufărie în geamantan la plecarea­­ la Sinaia, și că s-a spus apoi că și-a luat toate hainele și toată ru­­făria, cum și motivul pentru care avea oare­care acte în geamantan. La sosirea de la Sinaia a fost a­­restat în gară și dus la poliție. Aci a fost acuzat că și-a pus sin­gur foc caselor. La protestările sale a fost întrebat cine crede că i-a pus focul. D. Socolescu spune că a răs­puns că n’are alți dușmani de­cât pe societățile de asigurare și pe d. bancher Gh. Eftimiu. La întrebarea d-lui președinte, explică cum s’a produs incendiul de anul trecut de la depozitul său de lemnărie din șoseaua Mihail Bravul. Președintele citește o scrisoare a­­nonimă primită de d. Socolescu prin care era vestit că îi se va pune foc la case de către societățile de asi­gurare, și despre care expertul a spus că e scrisă de d. Socolescu. Acuzatul protestează contra aces­tei acuzațiuni. I.—Când a plecat soția d-r. ? R.—La 18 Maiü. r.—Atunci v’ațî mutat jos ? R.—Nu. M’am întors la 1 iunie, în Capitală. I.—Ați aranjat casa înainte de plecare . R.—Da, cum fac totdeauna,punând pânză la ferestre și strângând imo­bilele. I.— V’a ajutat vre­un servitor la această operație ? R. — Da, servitorul. D. Socolescu explică apoi cum a aranjat mobilele In cele 3 odăi, și înfr’îngerea și cum le-a presărat cu naftalină. I. — Odăile astea le țineau­ mereu închise. R.—Da, când lipseam. I.—In preziua incendiului v’ați urcat sus? R.—Da, numai în sufragerie, de aci am luat rufele. L—In salon și in bibliotecă n’ați intrat ? R----Wxl Arată că atunci când s’a urcat sus, pe la orele 10 jum., se afla și zugravul acolo. Apoi pe la 11 s’a dus la tribunal, unde avea un proces. Spune că apoi s’a dus la Casa de depuneri, unde avea o mică afacere. Le 3 și jumătate a venit acasă și pe la orele 4 a expediat pe servitor la gară cu geamantanele. Apoi a scris o scrisoare către soția sa, ca răspuns la o alta pe care o primise, și apoi a plecat. S’a dus la clubul Tinerimea, unde îl aștepta doctorul Orăscu ca să-i dea vești despre mersul curei soției sale, și apoi s’a dus direct la gară, întrebat cum ’șî explică punerea focului, acuzatul dă explicațiuni că trebue să fi fost vre-o persoană deuS cari cunoșteau rostul casei și cari au luat lemne, luminări și gaz, etc. La întrebările ce i s’au pus de d. prim-procuror dă explicațiunî asu­pra veniturilor și cheltuelilor sale. D. prim-procuror (câtră acusat). E adevărat că în ziua comiterei cri­mei între orele 3 și 4 ați fost a­­casă ? R.—Da am fost dar n’am intrat în casă. I.—Ați primit o telegramă că casa d-voastră e în flăcări, pentru ce nu v’ați întors imediat în București? R.— Pentru că plecase acceleratul și n’aveam alt tren de­cât după masă. La întrebările puse de d. T. Io­­nescu, Socolescu recunoaște că în adevăr luminările le-a cumpărat și adus singur acasă de­oare­ce for­mau un pachet mic. După ce mai dă și alte explica­țiuni se termină cu luarea intero­gatorului. Ședința se ridică la ora 8 seara. Desbaterile vor continua azi la ora 12 d. a. Tnmasiu. UN­ PROVERB PE ZI Trupul măgarului nu ține mult. (Oriental). Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 23 Septembrie — Constanța Incendii­.—Un incendiu violent a distrus cu desăvârșire 80 hectare de pădure. Incendiul a început ori, pe la ora 1 și abia azi, pe la orele 4, a fost localizat. Focul, ajutat de un vânt puternic, s’a întins din Bulgaria, din pădurea numită Otinorman,pendinte de Hai­­ranchioi. Accident.­Copilul Ioniță Stan Gheorghe, în etate de 6 ani, pe când voia să traverseze strada din comuna Perveli, a fost călcat de o căruță ce trecea în goana cailor. Căruțașul a dispărut, iar copilul, într’o stare nu tocmai gravă, a fost dus la casa părinților, unde i s’a dat primele ajutoare. Epidemii.­­ S’a stins epidemia de anghina difterică ce exista în Chiragi cum și cea de febră tifoidă din Edilchioi și Hărăuchioi. Anghina difterică există numai în Gârlița și Palat. Cozii cerealelor: — Grâu ar­­năut, 8.40—10.20 ; Orz, 4.00—5.00; In, 7.60—13.00; Ovăz, 7.60—8.40; Secară, 6.70 —7.20; Răpită sălba­tică, 5—6.50; Meia, 5.20 -6.00 și Fasole 11.50. Călărași S’a deschis o anchetă. Miron, împușcat din greșeală..—Va­sile Gh. Ardeleanu, din Chioara, pe când se afla cercând o pușcă la câr­ciuma femeei Angheleasca, pe care el nu știa că este încărcată, arma a luat foc și a împușcat pe Alexie Tilică Irimia, care a rămas mort pe loc. • De la Ostrov. Aproape în nesimțire, aseară la orele 8, a fost adus la spital, unde cu toate ajutoarele date de d. dr. Marinoiu, la orele 12 din noapte și-a dat sufletul în chinurile cele mai oribile. Nenorocirea din Stăvcești­din noapte, locuitorul Simion Neac­­șu, plecă cu căruța cu boi să în­carce niște coceni, împreună cu so­ția sa Maria, care ținea în brațe pe copilul lor Gheorghe, de 6 luni. Trecând cu căruța prea repede printr-un șanț, mama împreună cu copilul au fost asvârlite­ între pi­cioarele boilor,­cari au călcat și sdrobit corpul copilului, lăsându-l fără suflare, iar femeea a scăpat ne­atinsă. Condeiă. Găești Amănunte asupra focului din Crânguri.—După cum v’am telegrafiat, ori, pe la ora 1 jum. d. a. un groaznic incendiu s’a de­clarat în com. Crângurile, la o de­părtare de 6 kilometri de Găești. Plecând imediat la fața locului, am putut constata că focul, alimen­tat de un vînt puternic, a prefăcut în cenușe aproape tot satul, lăsând pe drumuri și fără nici un adă­post 40 familii de săteni. Focul a luat naștere de la dopu­rile unui foc de pușcă, dat de Du­mitru Burlui, primarul comunei. Dopurile, fiind de câlțî, s’au aprins, căzând pe o glugă de coceni, care a luat foc. Focul s’a Întins apoi peste întregul sat. S’a dat imediat alarma și au so­sit ajutoare din comunele Pătroaia, Rădulești, și Gura Foei, precum și pompele din Găești și Titu, însă focul luase proporțiuni atât de mari și cuprinsese atâtea case,­ că era peste putință de localizat. Au ars cu desăvîrșire 40 case, salvându-se prea puține lucruri din ce erau într’insele,’ 30 coșare de vite și pătule cu producte, cum și vr-o 10 magazii, glugi de coceni, clăi de fân, garduri și 30 vite ale locuitorilor. Un bătrân, de 60 ani, care era bolnav și n'a putut eși din casă,­ a perit in flăcări, de asemenea un copil. Primarului Burlui și hangiului Stoica Alexe le-au ars și banii, ce-î aveau în casă, în sumă de 5800 lei. Pe la orele 9 seara a sosit la fața locului și d. Câmpeanu, prefectul județului. Focul a fost localizat abia la orele 11 noaptea. Pagubele trec peste 100.000 lei. Se vor lansa mai multe liste de subscripții pentru venirea în aju­torul celor rămași fără nici un adă­post. Tiba, Giurgiu Exposiția agricolă.­­ Zilele acestea s’a deschis în vasta sală a școalii de băeți No. 1, o frumoasă exposiție agricolă, cu produsele gră­dinilor școlare rurale. D-niî Chica, prefectul județului, R. Grigorcea, revisor școlar și E. Eftimescu, profesor de științele na­turale la gimnaziu, cari formează juriul, vor decerne zilele acestea premiile cuvenite. Dunăreanul. Târgoviște Groaznică nenorocire.—Un bătrân, in etate ca de 60 ani, a­­nume Ion Drăghici, domiciliat în București, șoseaua Golentina No. 34, a venit de câte­va zile cu un cam­ion al dlui Geisler, din Bucu­rești, spre a transporta de la gara locală la fabrica de petrol «Aurora» din apropierea orașului, un cazan în greutate de 20.000 k­ilograme trimis de uzinele «Lemaître». Aseară, pe la orele 7, pe când ca­mionul cu cazanul era aproape de­ fabrică, voind a sări de pe proțapul camionului, s’a împedicat de un lanț, călșând jos între boi. O roată dinainte­a camionului i-a trecut peste ambele picioare, ră­­mânânduci-le, de la ea bunciiL — 2 — Ploești Patru incendii.—De aseară și până acum, în mai puțin de 20 ore, au isbucnit în orașul nostru 4 in­cendii : unul la locuința lui Petra­­che Ion din str. S­tn Dumitru , al douilea în str. Dorobanți, al trei­lea la ghețăria gradinei «Sans-Sovei» și al 4-lea la grajdurile geambașu­­lui Răducan Radu din str. Mihaiu­ Bravu. Copiii. PR­IMA PUBEICA jde Conserve din țară] 0. Staicovici Strada Regală No. 11 Mara reducere áa prețuri Condiționle foarte avantajoase Comercianților de coloniale Franco ori­ce gară . S8 cere prețuri curente . O frumoasă fructieră cu 6 cuțite pentru fructe. Un port pline de argint plaqué. 6 cuțite de desert. Un frumos necessaire de scris, se poate câștiga de ori­ce per­soană ce va cumpera «Veselia», care a apărut azi Jouî 25 Sep­tembrie c, trimițând la adminis­trația ziarului cuponul No. 14 din pagina VII. La mormîntul lui Zola se anunță din Paris că pentru Dumineca trecută, câte­va grupe de amici ai lui Zola, între care mulți socialiști și liberi cugetă­tori, organizaseră o demonstra­­țiune la mormîntul lui spre a solemniza prima aniversare a morții lui. Insă din cauza unor incidente, amicii familiei s’au abținut de a participa la acest pelerinagiu. Mormîntul lui Zola e situat pe o movilă destul de înaltă, care domină intrarea­­ cimitirului. Se organizase un important serviciu de ordine. Manifestanții au sosit la cimi­tir în grupe mici, purtând la cheutori panglice roșii pe cari le aruncau în trecere pe mormîn­tul reposatului scriitor. Gel d’intâî a vorbit Enric Be­­renger care a lăudat pe Zola nu numai ca romancier ci și ca au­tor al scrisorei: «Eu acuz». A luat apoi cuvîntul Armand Char­­pentier care a terminat bleste­mând consiliile de războiu și ce­rând suprimarea lor. Dînsul a fost foarte mult a­­plaudat, ca și primul orator, prin strigătele de: «Trăiască Com­bes !» Apoi manifestanții au defilat pe lângă mormînt. Când a trecut grupul «Acțiu­ne!», condus de ex-abatele Gh’ar­­donnel, au isbucnit strigăte de : «Trăiască Germinal!» Alții au manifestat pentru adevăr. Nu s’a petrecut nici un inci­dent. U­­ SEAT PE ZI Apă pentru obraz. — A­pele pentru obraz nu sunt alt­ceva de­cât ape acidulate cu pi­cături de acid clorhidric. Pentru petele feții se întrebuințează cu succes giiceratul de scrobeală cu 5 la sută acid tartaric. Lucruri din toată lumea Teritoriu noii.—D-rul Fre­derick Cook, cunoscutul explo­rator și membru al expediției lui Gerlache la polul Sud, des­pre care se credea că a pie­rit în urma excursiunei sale în munții Alaska, a scris fami­liei sale. El aru­lă că nu a izbutit să atingă vii lul muntelui Mac­ Kinley și că, după ce a străbă­tut aproape 1.000 kilometri că­lare și 650 k­m. cu vaporul și pluta, a descoperit un teritoriu absolut necunoscut încă, între­tăiat de munți, de ghețuri și de rîuri, despre care va aduce o descriere, precum și specimene ale Horei ținutului ast­fel desco­perit. Escursie suzeranîi.— Ex regina Madagascarului, Ranava­­le, care a fost detronată de Franța și trimeasă ca să aibă re­ședința la Alger, a căpătat voia de a veni la Paris și a se duce să facă o cură în munții Auver­­nia. De acolo ea s-a dus să vizi­teze celebra prăpastie Padirac, împreună cu senatorul Sintillac, Emma Galvé și Enric LavedaD. Prăpastia Padirac, descoperită în 1899, e unul din acele puțuri naturale, unde se perd ploile și cari sunt continuate apoi pe sub pământ de grote și cursuri de apă, cari se reîntorc apoi la su­prafață spre a forma fluviile. Pu­țul Padirac are 35 m­ diametru, 110 circonferință și 75 adâncime. Regina și tovarășii ei s’au co­­borât în fundul puțului pe o scă­rișoară de fier, au intrat sub pă­mânt trecând la lumina torțelor printr’o serie de galerii și caverne din care una are 90 metri înăl­țime. Au trecut apoi cu barca o serie de lacuri d’asupra cărora se aflau atîrnate stalactite minu­nate. Au ajuns până la un k­i­­lometru de marele puț. Acolo ex-regina, puțin cam speriată, ma­nifestă dorința, de a revedea soa­rele. Atunci toți se întoarseră înapoi. mitrescu­l escrocherie oftează pă­rerile s­ai multor autori în această privință. Falsul, continuă d-sa, trebue să îndeplinească anumite condițiuni ce­rute de lege și trebue bine obser­vat ca să nu se confunde falsul cu escrocheria. Dumitrescu n’a avut încă de la început ideea de a falsifica, el a voit numai de a profita de o sumă de bani fără însă a avea ideea că co­mite un fals căci și alții operaseră înaintea sa. El nu comitea fals ci­, escrocherie, căci acțiunea sa se reducea în a căuta în ruletă numerile rentelor a căror listă o avea mai dinainte. Dacă însă el ar fi falsificat lista în care se treceau numerile ce au ieșit la sorți trecând d’a dreptul nu­merile rentelor ce i­ se prezentau, a­­tunci ar fi comis un fals. Dumi­trescu însă a evitat acest lucru și printr’o muncă titanică căuta în tolbe și scotea numerile ce reprezentau titlurile ce erau în posesia compli­cilor sei. Ședința se suspendă la orele 2. Redeschiderea ședinței Ședința se redeschide după un sfert de oră. D. Tanoviceanu ’și continuă a doua parte a pledoariei sale pentru apă­rarea lui Vasile Dumitrescu. D-sa arată că fapta lui Parisianu e un fals documentat și răa a făcut tribunalul când a hotărât că el poate avea complice, căci e peste putință de a se concepe o asemenea teorie. D. Tanoviceanu termină cerând Curtea să aibă în vedere că dintre toate fraudele ce s’au comis la ministerul de finanțe, acesta este cel m­ai mic. D-sa a terminat cerând indulgența Curței. Pledoaria d-lui Gr. Duca D. avocat Gr. Duca, tot din par­tea lui Albahari, spune că sumele câștigate de Dan Albahari după fraudele de la ministerul de finanțe au fost exagerate atât la instrucție cât și la tribunal. Albahazy, spune d-sa’, n’a realizat de­cât un benefi­ciu de 160.000 lei. D-sa relevă cazul d-lui Rotop, ex­pert numit ca să stabilească sumele ce s’au difraudat, care, spune d-sa a lucrat cu patimă, căci asta se do­vedește și din atitudinea sa față de inculpatul Albahary pe care l-a in­sultat chiar față de d-sa. D-sa cere ca Dan Albahary să nu fie condamnat să plătească despăgu­birile civile cu întreaga sa avere ce­­ î-a fost confiscată, căci el avea avere personală care se poate dovedi prin registrele sale. Pledoria d-lui Urlațeanu D. Urlățeanu susține că sentința păcătuește când condamnă pe toți inculpații solidar la plata daunelor către Stat. Prin această condamna­­țiune a fost lovit singur Dan Alba­hari, căruia i s’a confiscat întreaga sa avere. D sa caută să dovedească că Sta­tul nu avea dreptul să confisce ave­rea lui Albahari mai înainte de a exista o sentință judecătorească de­finitivă. Pledoaria d-lui I. Th. Flo­­ rescu D. Florescu a pledat din partea lui Aren Behar. Tribunalul, spune d-sa, a con­damnat pe Behar pentru două fapte: pentru șantaj contra Statului și pen­tru șantaj contra lui Albahari. Or nici unul din aceste fapte nu e pe deplin dovedit. E adevărat că Behar a cerut bani de la Disconto-Geselschaft și de la Statul roman, dar această sumă el a cerut-o ca o recompensă pentru ca să denunțe falsurile ce se comiteau la ministerul de finanțe. Pentru ca să existe șantaj tre­bue ca el să fi usat de manopere fraudulose și de amenințări. Or a­­cest fapt nu e cu nimic dovedit. In ce privește șantajul încercat contra lui Albahari, d-sa spune că nu e cu nimica dovedit de­cât doară prin mărturisirea coinculpatului său, Dan Albahari, ceea ce e inadmisibil. Termină cerând achitarea lui Behar. La orele 6 și jumătate seara șe­dința se ridică, remâind cu desba­­terile să continue azi, la orele 2 d. a. grefier. Finanțe, agricultură și comercia București, 24 Septembrie. Pinan­țe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1881-88­5•/, lei 100*/,— 101, id. 1892-Ș3 5 ° 4 lei 991/, - 103, ic. de 327, mii. 4% lei 861/4-8674, id. de 50 mii. 4 °/0 lei 861/4—86s/4, id. de 274 mii. 4% 1«' 868/4—Sl­it. Obligațiuni com­. București 4 °/0 lei 83' ,-84. Oblig. credit jud. si com. 5 °/# lei 98'/, - 98'/,. Func. rurare 58/0 lei 100—100'/4, id. de 4 ®,6 lei 888/4—Ș9'/4 Urb. Bu­curești 58/0 lei 898/4—898/4, idem Iași 58/0 lei 83—83'/,. Acțiuni : Banca Națională 2300 — 2310 lei,Banca Agricolă lei 243—247, Banca de Scont lei 108—112. Socie­tăți de asigurare : Dacia-România lei 416—419. Naționala lei 414—417. Patria lei 140—150. Monede : Napoleonul lei 20.05. Cor. germană lei 24.70. Florinul lei 2.10. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—68/6.Banca Agricolă 6-8%, Casa de depuneri 5'/, °/0. Devise : cek Londra 25.14'/« ; cek Paris 99.80 ; cek Viena 105.10 ; cek Berlin 123.35; cek Belgia 99.65. Trei luni: Londra 24.87i/i­ Paris 99.05. Berlin 122.10. Belgia 98.65. Casa valorilor române in străinătate Frankfurt. —Renta de 5% 99.60, idem 4% 85.80. Paris.—Renta de 5% 100.45, idem 4% 88.20. Berlin. — Renta de 1892—93 5% 99.25. idem de 1890 4 °­„ 87.—, id. de 1894 4% 85.75, id. de 1896 4% 85.75, id. de 1898 4% 85.75. Comu­nale București 94.76. Cota valorilor streine Consol, engleze 88 Renta fran­ceză 96.57. Renta italiană 103.72. Banca otomană 584. Loturi otomane 127.75. Cereale După scăderea de ieri și după realizările inevitabile ale bassiștilor, cursurile s’au urcat în America cu V. — l/s pe cent pentru grâu și de '/4—'­, cent pentru porumb. Cele­l­ alte piețe străine sunt foarte slabe din cauza marilor oferte în tot felul de cereale străine. Atât în Continent cât și în piețele engleze prețurile au suferit o scădere de 25—50 c. pe suta klgr. La Brăila s’au vîndut ieri urmă­toarele cereale : (31&ü 3; 75*/* — 76 klgr. cu 6 — 18% corp. str. hect. 8400 cu lei 9—9,70 hect. și vag. 11 de 77-79 klgr. cu lei 12,40-13,627» suta klgr. Porumb nou de 75 klgr. vag. 1 cu lei 9,50 suta klgr. Con­­arantina de 77 klgr. vag. 1 cu lei 11,25 suta klgr. Secara de 65 — 75 klgr. vag. 8 cu lei 9,20—9,60 suta klgr. DVSz de 40­­,—49 klgr. hect. 37,750 cu lei 8,79—9,50 sută klgr. ai V3 £. 36 — 41 st 49 klgr, IsbrÖ 8,10 — 8,75 suta klgr. Orz de 57 — 63% klgr. hect 5150 cu lei 4,50 — 5,25 hect. și vag. 16 de 54-63 klgr. cu lei 7,65—8,40 suta klgr. Fasole vag. 9 cu lei 17,50 — 18 suta klgr. Orz tăiat de 67 klgr. vag. 16 cu lei 12,35 suta klgr. La Galați s’au vîndut . Grau de 80 klgr. vag. 48 cu lei 14 suta klgr. Secara de 718/4—74 klgr. hect. 3250 cu lei 7 — 8,40 hect. Orz de 64­/4 klgr. hect. 1500 cu lei 5,75 hect. și vag. 2 de 64 klgr. cu lei 8,40 suta klgr. și ovăz de 45!/s klgr. vag. 2 cu lei 8,20 suta kigr. 13 La gară. — Dragă Petre, unde te duc­ așa de repede? — Sunt chemat ca martor la Mogoșoaia. — In încărcare sau în descăr­care ? — Și pentru una și pentru alta­­ sunt martor într’un duel cu pistolul. ♦ Ziarele de peste munți a­­nunță că la circumscripția de recrutare din Sibiu s’au prezen­tat peste 1000 de feciori români și sași , iar la Orăștia s’au pre­zentat 362 feciori dintre cari 240 români, 52 sași, 26 unguri și 6 evrei. La Bistrița au fost recru­tați 489 feciori. ♦ D. ministru al domeniilor, G. Stoicescu, va sosi în Capitală Duminecă, iar Luni va începe să lucreze la departamentul seu. ♦ Comitetul «Societăței cor­pului didactic primar» a demi­sionat. ♦ Toți membrii congresului «societăței pentru răspândirea științelor», vor asista diseară la reprezintația piesei «Despot-Vo­­dă», la teatrul Național. ♦ P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei a plecat din București la Iași. ♦ Ziarul rus «Petersburgskie Wiedomosti», vorbind de Ro­mânia, scrie : «In România, chestiunea na­țională nu trebue să fie ameste­cată în neînțelegerile între parti­dele politice, ci trebue să fie ine­lul care leagă într-un manunchi­ pe toți oamenii politici. Chestiu­nea națională în momentul de față pentru români este echivalentă cu opinia drepturilor la limba și cultura română pentru toți ro­mânii, atât acei cari locuesc în România, cât și acei cari lo­cuesc în țările vecine eî. «Folosindu-se pentru desvolta­­rea sa pacinică de tot ce dă în tesaurul cunoștințelor omenirei cultura germană, italiană, fran­ceză și rusă, mica Românie va ști să se țină neatinsă de puter­nicii săi vecini. Fără a pretinde la un oare­care rol pe seama po­liticei europene mari, ea va găsi atunci destule simpatii la toate popoarele, cari o înconjură, mul­țumită școalelor sale și universi­tăților, spre cari deja acum se îndreptează în număr destul de suficient tinerii bulgari, greci, sârbi și chiar turci». ♦ Zilele trecute a apărut în Ungaria o broșură care se ocupă cu chestia naționalităților. «Deut­sche Zeitung» din Viena repro­duce în extras cuprinsul acestei broșuri pe care o consideră ca îndreptu­ră în contra sașilor și germanilor și că ar fi un fel de «captatio benevolentiae» a Ro­mânilor față de maghiari. Autorul broșureî apără națio­nalitățile nemaghiare, în contra acuzațiunei că ar fi trădătoare de patrie, apoi spune maghiarilor să se apere de curentul germanilor, căci altmintrerea vor ajunge sub mfifSffialia germană. Curier Judiciar­­ TRIBUNALELE CIVILE! Procesul fraudelor de la finanțe înaintea Curții de apel ZIUA a III-a Ședința se deschide la orele 12 jumătate. Se dă cuvîntul d-lui avocat Mi­­tescu spre a-șî termina pledoaria începută în ședința precedentă. D sa în această parte a pledoariei discută modul cum s’a calificat fap­tul ce se impută lui V. Dumitrescu. Susține că el e o victimă a ten­tației, căci el asista de mult la trageri false cari se executau din ordinul superiorilor săi. Termină cerând indulgența pen­tru Dumitrescu, care a adus servicii justiției, dând pe față chiar la pri­mele cercetări neregularitățile ce s’au comis la ministerul de finanțe. Pledoaria d-lui Tanoviceanu D. íanoviceanu spune că faptul ce se impută lui Dumitrescu din punct de vedere juridic, nu poate fi calificat de fals ci în cel mai râu caz de escrocherie. Acesta e un punct esențial căci e mai avantagios a fi autorul unui fapt mic de­cât complice într’un filare delict, la susținerea teoriei d-sale că fap­tul ast-ufd mim­a Mt comis de Du­ INFORIfIATIUNI JOUI. ♦ Diseară, la orele 10, M. S. Regele, însoțit de Casa Sa mili­tară, va pleca din Sinaia pe câm­pul de manevre, direct la Se­­garcea, fără a se opri la Craiova. ♦ Astă-seară, la orele 7, se va ține la Camera meseriilor din București o consfătuire a pre­ședinților corporațiilor din Ca­pitală. ♦ In ședința de Marți a con­gresului de științe d. dr. Șabner Tuduri a făcut o interesantă con­ferință vorbind despre : «Lacu­rile și bălțile sărate din Ro­mânia». ♦ Primăria orașului Constanța e în tratative cu direcția gene­rală a poștelor pentru vinderea palatului comunal, spre a se in­stala oficiul local, temâind ca co­muna să construiască un nou lo­cal al ei în piața Carol. ♦ Se lucrează cu multă activi­tate la aducerea apei în Constanța. Pe toate străzile principale s’au și așezat conductele și se speră ca până la 15 Octombrie orașul să fie aprovizionat cu apă de Murfatlar. ♦ Serviciul de siguranță al pre­fecturei poliției Capitalei s’a mu­tat de eli iar în localul poli­ției, iar bi­roul servitorilor și bir­jarilor, casieria, comptabilitatea și inspectorii de poliție s’au mu­tat în localul unde a fost sigu­ranța, de-asupra librăriei Socec. ♦ Se știe că experții oficiali au evaluat avariile vaporului «Do­brogean la suma de 3600 lire sterline și care sumă a fost plă­tită direcțiune­ serviciului mari­tim român. Acum ni se scrie din Rotterdam că s’a încheiat contractul de reparare cu socie­tatea «Progbom», din acel oraș, prin d. inspector Ștefănescu, de la S. M. R., pentru suma de 300 lire sterline. ♦ Vaporul «Cerna-Vodă» al Navigației Fluviale Române, fiind reparat în șantierul naval din T.-Severin, a sosit în portul Că­lărași spre a-și continua cursa luând locul vaporului «Călărași», care a plecat la Galați spre a face serviciul în Docuri. Ziarul săsesc «Kronstädter Zei­tung» își arată mâhnirea de ata­curile în contra germanilor și deduce că autorul broșurea nu poate fi decât un român. ♦ Moștenitorii defunctului Ba­­sarabeanu au anunțat ministeru­lui de domenii că renunță de a mai ține în arendă stațiunea La­­cul­ Sărat pentru care pluteau 40 de mii lei anual. D. ing. „ Păianu a fost însăr­cinat să reia în primire stațiunea conform condițiunilor din con­tract și caetul de sarcini. ♦ Conferința d-lui G. M. Ur­­șianu «Despre Românii de la Pind», care urma să se fie a­­laltă­ ora în sala Bragadiru, s’a amânat pentru Marți 30 c., la orele 8 jum. seara. ♦ Dumineca viitoare, 28 Sep­tembrie, se va oficia un paras­tas în noua târnosita biserică Sf. Voivozi din Capitală, pentru ră­posații ctitori și donatori. La sfârșit se va da o masă pentru săraci. Va oficia P. S. S. arhie­reul Nifon, vicarul Mitropoliei. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Institutul pedagogic de bieți s’a instalat în noul séu local din calea Rahovei 50. Secțiunile au început cu clase suficient popu­late. D-nii D. C. Nădejde și Dr. Konrad Richter, au conducerea Institutului. ȘTIRI SANITARE ♦ Scarlatina a izbucnit în com­. Militari (Ilfov). ȘTIRI ARTISTICE ♦ Sâmbătă seara 27 Septembrie, se va da în sala «Liedertafel» prima serată, organizată de secția de dans a Academiei de muzică. Bani cu împrumut î­nI 3000, 5000, 7.000, lift! 10.000, 15.000, 20 t­c mii, 25.000, 30.000, 40.000, 41.000, 45.000, 50.000, OO.0OO, 70.000, 80.000, 92.000, 100 mii până și 500.000 lei se dau cu împrumut pe mo­șii în ori­ce județ și pe case din Capitală, cu pro­cente convenabile și fară întârziere. De vînzare puse la credit, cu înles­niri de plată. Doritorii a vinde case, moșii, etc., să trimită de­­tailuri, avend cumpără­tori. GRATUIT plasăm BAMI, bonuri și sume dotate, pe hypoteci sigure asupra moșii și case. A se adresa la «Vechia Agenție Uni­versală», str. Regală 11, București. Pentru răspuns a se tri­mite carta poștală. Ultime information! JOUI ♦ Cu ocazia liberarea din ar­mată a soldaților contingentului 1901, d. colonel Saegiu, coman­dantul reg. Mihaiü-Viteazul No. 6, a împărțit ca premii soldaților cari în tot timpul serviciului au avut o purtare exemplară,un plug de fier, instrum­ente de timplă­­rie pentru formarea unui atelier, haine civile și alte lucruri tre­buincioase acelor cari s’au libe­rat. Aceste premii s’au împărțit chiar de d. colonel Saegiu în fața ofițerilor și a trupelor cari fom­­ipau un careu, după ce mai In­­t­in a ținut o cuvântare dând ca exemplu purtarea soldaților cari se liberează și au meritat premiile. In acest timp muzica regimen­tului cânta. ♦ Primar al orașului Oltenița a fost confirmat d. N. Atanasiu, iar ajutor d. N. V. Chioseanu. ♦ Ministerul domeniilor a cerut celui de interne ca satul înfiin­țat pe moșia Statului Pangaru (Vlașca) să poarte numele de Principele Nicolae. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a întocmit o comisiune care să se ocupe cu concursurile co­rale. Au fost numiți în comisiune d-nii St. Sihleanu, directorul ge­neral al teatrelor , ö. D. Ghi­­r­ac și d-na Charlota Leria, pro­fesori la Conservator. Fie­care maestru va prezenta comisiunea numărul și partițiu­­nile corurilor — cel puțin 6 la număr—spre a fi studiate în cur­sul anului școlar ; după ce vor fi examinate, dacă îndeplinesc condițiunile composițiilor muzi­cale, corurile bine scrise și po­trivite școalelor se vor putea pune în studiu. ♦ Era dimineață, la orele 4,50, trenul de marfă cu No. 702, a izbit și sfărîmat o căruță între stațiile Bacău și Valea Seacă ră­nind pe conductorul căruței și o copiliță, cari au fost duși la spi­tal. In momentul trecerei trenu­lui bariera era deschisă. ♦ Un incendiu a isbucnit a­­laltă-era la localul fabricei vechi de cherestea Negulești, din Mas­­tăcanî (Neamțu), proprietatea d-lui Avram Lipa Juster. Focul a distrus în total fabrica cu ate­nansele. Pagubele se urcă la a­­proximativ 100 mii lei. Fabrica și cele­l­alte clădiri erau asigurate la societățile «Gene­rala», «Dacia» și «Naționala». ♦ Acidul fenic concentrat nu se va mai putea vinde în viitor la farmacii fără ordonanța medi­cală. Ministerul de interne va adresa farmaciștilor din țară o circulară în acest sens. ♦ Comisiunea industrială pen­tru acordare de avantagii indus­triei naționale, se va întruni Luni la ministerul domeniilor. ♦ Următorii institutori au fost însărcinați, de către ministerul instrucțiunei publice, cu preda­rea secțiunilor teoretice la școa­lele inferioare de meserii: G. Florea la școala de meserii din Dorohoiu; Q. Ficșinescu, la cea din Botoșani; G. Cernescu, la Câmpulung; I. Iliescu, la Pi­­teșgți; 4. Ivane­vici, la școala a­gricolă și comercială din Alexan­dria ; G. Corbeanu, la școala de meserii din Curtea-de-Argeș ; A. Baiciu, la Buzea ; I. D. Popescu, P. Turculescu și A. Bujorescu, la școala din com­. Viziru (Brăila). ♦ Din cauza plecărei în con­­cediu a d-lui Haret, care ținea și interimatul ministerului dome­niilor, cu acest interimat a fost însărcinat d. V. Lascar, minis­tru de interne, până la întoar­cerea din concediu a titularului, d. C. Stoicescu. ♦ D-nii Lupulescu, Bucur Spi­­rescu și Tutunaru, profesori la liceul din Ploești, d-ni. G. Ni­­colau, D. N. Glodeanu, D. Pe­­trescu și Godineanu, institutori, și învățătorul Ionescu Lungu, au fost dați în judecata comi­siunei judecătorești de pe lângă ministerul instrucțiunei publice, pentru că au participat la con­gresul studențesc ce s’a ținut pe Ubpești la începutul lunei acesteia. Această hotărîre a fost luată în urma unei anchete făcute în localitate de către o comisiune instituită în acest scop de mi­nister. * Cumpărați azi Jouțî, «Ve­selia», ziar umoristic cu o splen­didă ilustrație colorată și mate­ria cea mai amuzantă, dacă do­riți, pe lângă o distracție plăcută­, sa câștigați numai cu 5 bani an­ frumos obiect, ca fructiere, cu­­­țite de desert, necesa­re etc. ce se oferă gratuit prin tragere la sorți tuturor cititorilor «Veselieî». ♦ Toate autoritățile din Capi­tală au primit invitații de la pri­măria orașului Craiova ca să ia parte prin reprezentanții lor la inaugurarea parcului Indepen­denței. ♦ Academia va ține mâine o ședință intimă. ♦ In prima ședință a Camerei de comerț din Capitală, ce se va ține la 3 Octombrie, se va lua în discuție și memoriul co­mercianților de cereale din Brăila. ♦ Congresul farmaciștilor, care avea să se țină în zilele de 11 și 12 Octombrie, s’a amâ­nat pen­tru sfîrșitul lunei Noembrie. ♦ Școala de băeți «Prințul Ferdinand», de la gura Oboru­­lui, a fost închisă din cauza câ­tor­va cazuri de pojar­ivite prin­­­tre elevii acelei școale. ♦ D. Alimănișteanu, șeful ser­­­viciului industriei de pe lângă ministerul de domenii, va ține azi la congresul Asociației pen­tru răspândirea științelo­r, o con­ferință tratând despre industrii. ♦ Azi, la orele 2 d. a., se ob ține în sala Senatului ședința, secțiunilor unite ale congresului sec. pentru răspândirea știin­­țelor. In această ședință se va dis­­puta proiectul de statut al aso­­ciației și se va alege orașul în care se va ține congresul anului viitor. ♦ Camera meseriilor din Capi­tală a cerut, printr’o adresă, mi­nisterului de domenii, ca ches­tiunea atelierelor mari și a fa­bri­celor să fie regulată printr un vot al consiliului de miniștri. ♦ D. Brezeanu, șeful serviciu­lui agronomic din ministerul do­meniilor, care a vizitat lucr­ările expoziției agricole din Brăila, a luat dispoziție ca să se mai con­struiască acolo 3 — 4 pavilioanei pentru cereale. ♦ Prefectura poliției Capitalei a făcut cunoscut Camerei de og­­­merț că pentru contestarea caffei travențiilor la legea repaosului; duminecal, comisarii întâmpină dificultăți din cauză că comer­­­cianu­l refuză să-i asiste și să­ semneze procesul-verbal. Poliția roagă Cameră ca să­ delege pe lângă fie­căre eu­și;­ polițienească câte două comer­cianți cari să asiste la dresarea actelor. ♦ Telegrame, sosite la mini­s­terul domeniilor, anunță că in­cendiile, cari izbucniseră în Pă­durile Taslău, Slănic (Bacău) și Babadag (Tulcea), au fost stinsă. ♦ D. Haret, ministrul instruc­țiunei publice cu d-na, a plecat ori dimineață în străinătate după cum am anunțat, în virtutea u­­­nui concediu de 50 zile. Interimatul ministerului va fi­ ținut de către d. Dim. Sturdza,­ prim­-ministru. ♦ D. C. R. Mircea, șeful viciului industriei din min. do­meniilor, a plecat aseară la Rapd (Caucasia), spre a studia exploata­țiunile și felul în care se faca acolo exportul de petrol. ♦ Ofițerii din ministerul de războiu, autorizați a lua parte la manevre, vor pleca azi la Se­­garcea. ♦ Proectul pentru construirea unui pavilion de pelagroși la spi­talul din Roșiorii de Vede a fost aprobat de consiliul teh­nic su­perior. Lucrările vor costa 10.250 lei.* ♦ Consiliul teh­nic superior a aprobat proiectul pentru cons­truirea podului de peste Bistri­ța, în jud. Bacău. Lucrările vor costa 45.000 lei. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a hotărît crearea unei a III secțiuni moderne pe lângă liceul Lazăr, din cauza prea marelui număr de elevi cari au rămas neînscriși. ♦ Agenții de control din ser­viciul exterior al fondului comu­nal au prins mai multe contra­bande de vinuri în comunele Fundenii - Gherasi și Domnești (Ilfov), confiscându-le din cauză că s’au sustras de la plata taxei fondului comunal. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a delegat ped. Juarez Mo­vilă să facă lecțiuni de muzica vocală la școalele No. 20 de băețî și No. 1 de fete din Capitală spre a-șî pune ast­fel în aplicare noua sa metodă de scris și citit mu­­­ zical.­­ ♦ In urma avizului d-lui ins­pector general G. Halița, mi­nisterul instrucțiunei a respins propunerea unor revizori șco­lari cari voiau să aplice pro­gramul școalelor urbane la șcpa­­lele rurale cu 2 și 3 învățători. ♦ Eri s’au constatat în capi­­tală 15 cazuri noul de scarlatina Și 6 de cttoie.

Next