Universul, septembrie 1903 (Anul 21, nr. 239-268)
1903-09-15 / nr. 253
CALEA MOȘiLOR, i MSIBIB MapZÎIÎ Român colț piața Si. Anton ^ 6848--«q /—v xTm Tm Y M^răsurî, Lama&c, îîo ^ nJ I II 1 A i i *íf‘ot8Síle sä 8'aiUaisíe, < \| li I \ I I HALVE PU.XTRU GAME, < XI \_y X 11. 1 X. Rluze. Jupóne, Boa urî, etc $ Haute Nouveauté! A60 Moleton italâOMólét, flanele 8ií-SP,Ölí1 Drapfseur fi® Paon * ia. Pyr&nGOj A m. fantasie p. bluze CHINE < ; Sal mai mare asortiment de PABi StABLlJEe *fertif SăVrii’ntâl ■ • »s*gp. dame, barbati și copii, mai fru < 1 U<« wiSimAIM bss<A•<*» și mai ieftine «*a mrl-unde. S • — Trujüouci spwt» și «sec#mi»«SA — < m,.,rri”1 gigÍap!Tbârtiri"- Í "Nfi, p!?^a51 Mari so’curi de BRODERII ce bacăft Trusout compiscie j • PLAPUMi da LÂNĂ ^avoane și cu kilogramul ELEVI si ELEVEI . FIARELE JAEGER PRETORI ne mai AUZIT de EFTINEte. ’ -t- ! ~ COVOARE. Prașuri, Stejars Mobile, Plușuri, FEMELE — l , COCOSURI, MUȘAMALE LINOLEUM și toti articolele de avansa tapiseriei . Prețurile cunoscute de clteotelă ca cele mai Efastagioase . Reclama e sufletul comerțului 8 ALEXANDRU HASAN ^ © O, Str. Lipscani lîncureșîî Str. Lipscan?, 6 © fa 1 Sf*pf@mht*5a var , s’a deschis noul Magazin de ■ nomați, const-uti din nou și asortat Numai cu Mărfuri Noul ta Lavagitul, Mătăsuri, Flanele, Chisoasa, Olandă și toate articolele re eritoara la aceasta branșă. BAYOM SPECIAL DE GHENITURI — pentru roclail —pecialitate de Covere si de Mobilii PRETURILE cele mai eftine și fixe Asigurări de Incendiiu, Grindină, Transport Asigurări asupra vieți în falt combinațiunile asigurări de accidente cu restituirea tuturor primelor pirtate Prospecte la cerere Sediul Societaței SlXorafoieî Ao. 2 AGR tViIIIAZ TOATA TASSA Capital social deplin versat Lei 3.000.000 — Fonduri de garanții în total Lei 17.051.583 — Școlii Nfinii S3 înscrierile la această școală, pentru copii de orice naționalitate și de amândouă sexele, cari doresc să fregventeze grădina de copii și cele 4 clase elementare, sa primesc și în zilele acestea la direcțiunea acelei școale din strada Neptun. Școala aranjată din nou, cu director didactic, ales de ministerul italian, cu profesori de limba română, maestru de gimnastică, profesor de limba franceză, nemțească și de canto coral, și-a deschis cursurile la 1 Septembrie st. vechiu a. c. Toți elevii, la finele anului, pe lângă examenul italian vor trece și examenul in limba română, făcut înaintea unui d inspector anume delegat de ministerul instrucției, în urma căruia pot urma în școlile românești ale Statului fara a mai depune nici un alt examen. In ultimul an școlar din 50 elevi examinați, 47 au fost promov. Taxa școlară e numai de 30 lei pe an.______ Institutele Unite — cLe Tosteți — București, mr. Stirbai- Vodă 37 Sub direcțiunea d-lui D. A. LAf RUN fost secretar general în Ministerul cultelor și Instrucțiunii publice și prof. la liceul Matei Basarab, etc.’ liceu clasic, real și modern Cars ptar și școală comercială Limba germană și franceză obligatorie din clasa I primară. Profesori aleși de la școalele statului. Se primesc elevi interni și externi. Princese la cerere 6814 ^ITmnrmminr Sariea si Philippide — GALAJI — 106 Strada Mavromal 106 Curs primar și secundar Grad. I și și înscrierile pentru anul viitor școlar 1903—1904, se fac în fiecare zi, orele 9—42 a. m. și 3—4 p. m. până la 15 Septembrie. " Dit.: MARSBA h. philippide Liceul Francez Sub imtitul patronotică al Legațiunei franceze București. — 142 Calea fojilor Director: C. A. LEAUTEZ profesor la Liceul Lazăr Gel d’intere din liceele din București prin rezultate!e obținute la examenele din Iunie 1903 : Mici tm ele? repetent Profsori re la Stat. Numroși repetitor!, Curs primar, Curs secundar (clasic, modern, re»!), Gurs comercial Superior. PraparationT pentru bacalaureats francez ÖÖ02 ’ icentrai ln maiciuatice «ie I« F«~ cultatea clis» Paris, dă lecție. Contribiimî moderate: .Vlaicu, ■ str. Gabroveni 1 ®. 6837 nsTi Turnu L minem-popa București, Calea PisvneT 50, București — Fondat în 1993 — ITireotors -Sr’xopxtațaxt 1. CLI ALN șMLPOFA Profesorii la Liceul „Lasar“ — CURS BRItJAR — Liceu complect și Școală Comercială Rezultatele dobândite la examenele din Iunie cor. au confirmat din nou buna reputație ce acest institut și-a câștigat prin muncă conștiincioasă, disciplină severa și sacrificii din ce în ce mai mari, in decursul celor 10 ani de existență. Cursurile promnse și liceal«* vor funcționa ca un trecut, on aceeași organizație și cu un corp didactic îmbunătățit. Secția c«»i»ierei»IA va fi condusă de D. AL. !‘A.;i»E! E, profesor la școala de comerț gr. II, ca director de studii și va avea, pe lângă profesorii secției liceare, în special următorul cor’p didactic : D Patriciu prof. Șc. Com. gr. II. va pre rUtitUiu jja Matematica, fii Pândi!» prof. So Com.gr. TI. va 15 **'■ » ufluest pr,da Se fifico-cli micanaturale și cursul mărfar. „ Chr. Staicovici Ä!^ 00' „ G. Gouressu fM u " ß fi fiíriö’U Pro^ liceul «.aser, avocat, I)U. u* uiegu va^pre ja Economia Relitieft și Dreptul „ Rada Novian -A. Popovici „ Er. Qiupagea Psaracpis prof. So. feni. gr II, va ■ IU1i5wlUI preda Ciligr și bossenul. Seclia comercială va fi instalată <e la Sf. Dumitru într’un local așezat în partea cea mai frecventata a orașului. Preparațiile elevilor vor fi supraveghiate de 5 diplomați ai Școalei Comerciale de gr. II. Sunt primiți în școala de comerț g!ad. II și elevii, cari au căzut la examenul de absolvire. Cursurile tuturor secțiunilor vor începe la 1 Sept. Inițierile se fac de pe acum în calea Plevnei. Prospecte la cerere. In vacanță se fac preparațiuni pentru corigenții cursului iceal și comercial. Prețurile reduse, ca și la cele la alte școale particulare. 8750 LICEUL de DOMNIȘOARE DISECȚIA Felicia I. Felcescu Strada Mlnli«»rv«?ir SCÍ Curs primar,iceal și facultativ Resultatele dobândite li examenele din Iunie acest an. »A confirmat din nou buna, reputație ce acest Institut șî-a dobândit prin muncă conștiincioasă, disciplină și sacrificii din ce în ce mai rare. Cursurile vor funcționa ca și în trecut, iar corpul didactic la unele materii va fi îmbunătățit. Prețurile reduse ca și la celelalte Institute, înscrierile se fac chiar d aci in 6730 Telkühamä ??La Seien?? Vezi pagul»a teoria, I, franceză. Fougere era foarte superstițioasă. Foarte nervoasă, ea era de câitva timp în prada unor presimțiri sinistre. Deunăzi povestise că consultase o somniibuiä care Îi spusese au o să moară un chip tragic. Ea era foarte fricoasă. Bănuiții Indivizii, cari su fost văzuțî Sâmbătă seara și cu mai multe zile înainte dând târcoale împrejurul viței de Eugenie Fougère, erau foarte suspecți. Martorii ascultați in această privință n’au putut însă decât să dea deslușiri foarte vagi. Ancheta Hamard, și a sul siguranței din Paris, din ce în ce mai mult incredințat că îndcuitul «sasinst din Aix-les-Bains n’a fost premeditat la Paris, ni chiar La Aix ori la Monte-Carlo. printre acele bande de declasa fi, fii de bogătași decivați, ori rén faegtóri, cau la prima vedere fac impresia de gentitorii. Crima a fost reconstituită în chipul cel mai deplin, de către magistrații care fac, ancheta, și s’a demonstrat că Eugenie Fougere și t-na Girmal au căzut suboviturile agresorilor lor după ora 1 și jum., oră la care ele s’au întors de la teatru. Lucie Maire, servitoarea, trebue să fi murit între orele 10 seara și 1 dimineața. Dna Guriat își datorește desigur viața unui leșin pe care ucigașii l-au luat drept moarte. Căci ea a fost logată cobză și i s’a pus căluș în gură ca și celorl’ait fi dotie nefericite femei. Totul face să se creadă că unul din ucigași cunoștea foarte bine situația diferitelor camere ce compuneau vila Solms, căci nici o desordine nu domnea în casă, iar tîlharii au lucrat cu o hotârîre ce arată o perfectă cunoaștere a locurilor, ori o indicație prealabilă sigură. Corespondenții Eugeniei La percheziția făcută în casa din Paris a asasinăr ei Fougére, nu s’a găsit decât o voluminoasă corespondență cu persoane foarte cunoscute, printre cari se aOu ofițeri ruși și francezi, corespondență care se aseamănă cu acelea pe cari se întrețin demimondainele cu amicii lor. * * » La Aix a avut loc îmoormîntarea Eugeniei Fougére și a cameristei sale. Asista o mulțime enormă și s-au depus foarte multe coroane pe co^ciugul ei. Ambele Eugeniei Fougere au făcut o colectă, care a produs 1234 de franci, cari au fost dați copilului nenorocitei cameriste. Admînistrâtor dî Pauliac, martor la scana crimei, face descrierea ei. Sublocotenenții Babic și Filialon depun asemenea. Filimon spune că acuzatul a tras și asupra sa, dar cartușul n’a luat foc. Aghiotantul Dumitrescu descrie purtarea scuzatului. Soldatul Demetrescu Constantin sentinela, arată cum Ispășoiul a amăgit ca să ia pușca din pluton, fuga criminalului, săvârșirea crimei, și lupta lui cu asasinul pînă ce sa dezarmat. Aproape la orele 12 ședința se suspenda. Lucilius. Iscare în Magistratură Pe ziua de eri s’au făcut următoarele numiri și permutări în magistratură : D-nii C. N. Totăranu, consilier la secția 1-a a Curții de apel din București și V. Pretorian, consilier la secția 11 a a aceleași Curți, au fost permutați între d-l’or, prin consimțimînt reciproc. D-nii Al. luca, membru la secția a 111-a a trib. Ilfov, și Mateiu A. Balș, judecător la secția de notariat a aceluiași tribunal, au fost de asemenea permutați între d-pr. D. I. Combati, judecător de pace la Crasna (Vasluiu), a fost transferat in aceeași calitate la siabluul (Iași), în locul d-lui Gr. Ilamandi, revocat. D. G. D. Ionescu, substitut la trib. Neamuțu, judecător de pace la Crasna. V. Const. Rădulescu, judecător de ședință la trib. BuzSO, judecător sindic la trib. Ilfov, in locul d-lul Ur. G. Zaharia, demisionat. D. Emilian Constantnescu, judesindic la trib. Constanta, procuror la trib. R.Sărat, în locul d-lui V. C. Popovici, care trece în loculcuDat pe cel dintâi. D. Virg. Cioflan, ajutor al judecătorului de pace la ocolul VI din din București, judecător de pace la același ocol, în locul d-lui C. Negrea, numit în alt post. D. E Dimitriu, ajutor al judecătorului de nave la Găești, în același calitate la Dorohoiu, !u jocul d-lui C. Sî«. Roman, demisionat. D. I. Eustațiu, ajutor al judecătoriei de pace la Mostiște (Ilfov), judecător de pace la Gaești. D. Const. Antoniade a fost numit Rutor al judecătorului de pace din Mostiște. D. C. I Ștefănescu, substitut la trib. din Vasluiu, judecător de pace la Babuși (Neamțu), în locul d-lui C. Gherea. D. V. P. Sassu a fost numit substitut la trib. Vasluiu. Procesul lui Ispășoiu (Prin fir telegrafic de la corespunosiu particular) Craiova, 13 Septembrie. Deschiderea ședinței înaintea consiliului de războiu, compus din colonelul Fotino președinte , maiorii Dianu și lancovencu și căpitanii Gheorghe și Graur, membri, a venit azi procesul soldatului criminal Ispășoiu. Asistența e puțin numeroasă, în majoritate ofițeri. Ședința se deschide la orele 8 și juni. După ce se fac formalitățile obicinuite, greierul citește actul de acuzare, care cuprinde antecedentele acuzatului, purtarea lui în anuală, isoricul crimei,toate arătate la timp în «Universul», un incident. — Retragerea apariției Apărarea, reprezintată prin avocații Antonescu și Popescu, aleși de inculpat, ridică un incident, cerând numirea unei comisiuni medicale care să stabilească dacă Ispișoiu e în deplinătatea facultăților sale mintale. Consiliul respinge cererea apărării. Față de această hotărîre, apărarea se retrage din instanță. Interogatoriul acuzatului Acuzatul, interogat, deviază în fața consiliului că a savîrșit crima din cauza persecuțiunilor ce îndura. Acuză în special pe căpitanul Georgescu, victima, despre care s pune că a fost cauza tuturor suferințelor sale și tuturor pedepselor ce a primit. Declară că întăiu voise numai să se sinucidă, dar în ultimul moment i-a venit gândul să omoare și pe persecutorul său. Apoi povestește cum a săvârșit crima. Depunerile martorilor Maiorul Nstoran, comandantul batalionului, arată purtarea rea a soldatului Ispășoiu. Căpitanul Urdăreanu, spune ca Ispășoiu nu era persecutat. In- t rebat dacă crede că Ispășoiu era nebun, răspunde negativ. Martorul arată apoi cum și-a procurat asasinul cartușele omorîtoare. •Căpitanul Prass» arată purtarea rea a lui Ispășoiu în companie. “ Craiova, 13 Septembrie. Redeschiderea ședinței La orele 2 p. m. ședința se redeschide. Se dă cuvîntul comisarului regal, d. căpian Vasilescu. D-sa începe prin a arăta antecedentele lui ispășoiu. Arată că e născut dintr’o familie de criminali. Descrie purtarea acuzatului în armată. Venind în crimă, face istoricul ei, stabilind premeditarea. Comisarul regal termină, cerând condamnarea la muncă silnică și degradarea. Apărarea Apărarea, reprezintată prin d. locot. Pârâîanu și sub.-locot. Vulovici, dorește să stabilească clemența acuzatului, sprijinindu-se pe faptele dezordonate anterioare crimei. Ei cer indulgența. Inculpatul ar<>u iltimul cuvînt. Samlința Consiliul, după o deliberare de o jumătate de oră, condamnă pe soldatul Gh. Ispășoiu la muncă silnică pe viață și degradare. Lucii «sâSIM al ECOKTRA ACCIDENTELOR cu reistituir ea Ini «»lor primelor plătite O asigurare care să nu pună la adăpostul consecințelor funeste ale accidentelor nenorocite, este desigur cea mai prețioasă dintre toate. Căci dacă e adevărat ca «p»r» bună ne ferește de primejdia rea», apoi nimic nu trebue să ne îngrijească mai mult decât miile de feluri de accidente de cari șubreda noastră existență în fecare zi, ba chiar in fiecare ora, este amenințată. Ne sculăm de dimineața perfect sănătoși și cu speranța unui lung șir de ani înaintea noastră , destinul insă, implacabilul destin, ne pândește la fiecare pas și, fără a preveni bine înțeles pe nimeni." ’șî alege victim« din rîndurile noastre. Familia fericită și plină de speranțe frumoase, se vede deodată adâncită in tristețe și nu arare ori căzută în neagra mizerie. Accidentele țin un loc foarte însemnat în viața modernă și putem afirma că întâlnim pericolul la pe care pas. Mai e oare nevoe de a cita exempe ? Credem că nu, căci pe care zi ne dă câteva, încântați de spectacolul fermecător al naturii, ne plimbăm liniștiți, când deodată ia cotitura unei străzi, un camion, o trăsură sau un tramvai ne iubește , un ghivecin cu flori cade de la un bricon, un nebun ne atacă sau ne trjunghie pe la spate. Un pas greșit pe o scară, o poticnire din cauza unui pasagiu defectuos, o nenorocire mânuind o armă sau ferând un sport, lovitura unui criminal, toate acesta, chiar pentru persoane a căror ocupațiune nu prezintă un pericol profesional, pot da naștere unui accident, tot așa ca și mușcătura unui câine turbat sau ca bomba unui anarhist. Seara, după o zi de muncă spornică, ne culcăm mulțumiți în așternutul cald , un foc plăcut vâlvâe în cămin sau este pe calea sa stinge și intoxicați, a doua zi nu ne mă deșteptăm. Plecam cu trenul, cu vaporul cu barca, destinul este vecinic la oâniă și șî alege victima. Siguranță nu există pentru nimeni. Tot omul este amenințat de accident , în orî ce stare s’ar afla , veglijând sau dormind, lucrând sau plimbându-se. Și dacă, cel puțin, am lovit de acadent ar fi singura victimă dar nu ! Intotdeauna va fi lângă el cineva care va suferi ; o solie, copii, părinți bătrâni, ființe care trăesc prin ei și cari de acum înainte vor vdea ridicându-se înaintea ochilor lor venui negru al doliului și al sărăciei. Adio zilele frumoase ! De acum în«vile mizeria, faniliei lipsită de mijloace ! Capul ei nu mai »sie ca să-î agonisească traiul ! Cine nu s’a gândit oa re la aceste triste eventualități ? * » * Și să se noteze că nu voim să vorbim numai de accidentele mortale. Mai sunt și alte scvidente cari, fără să aibă urmări atât de triste, împiedică totuși pe victima lor pentru un timp mai mult sau mai puțin lung de a-și vedea de ocupațiuni. Cei ma greu atinși din această cauză sunt profesiunile libere, medicii, inginerii, avocații, artiștii, comercianții, oameni, cari prin munca lor de fiecare zi,de fiecare oră ’și câștigă existența și pentru cami o împedicare de lucru, trecătoare sau durabilă, echivalează cu însemnate perderi materiale.* « ¥ Există totuși un panaceu al tuturor acestor rele inharente vipțiî și aceasta este asigurarea contra accidentelor, care prevede o despăgubire pentru toate cazurile posibile, adică un capital pentru cazurile de moarte și de invaliditate permanentă și o indemnizare zilnică pentru cazul de invaliditate trecătoare. Areasta asigurare prevede deci fosile consecințele posifeile ale unui accident și îndepărtează funestele sale consecințe materiale. — O« o «semene» asigurare trebue să coste scump ? se va întreba publicul. — Nu. A ceasta nu costă nimic. Veți face la Societatea «Generala», Societate româné de asigurări generale în București, versaminte anuale neinsemnate, pe care te reprimiți după zette ani și numai prin renunțare la dobânda acestor mici versaminte. sunteți asigurați contra accidentelor de orice fel, atât în timpul lucrului cât și în afară de lucru. ai HSâ ca și în voiaj, în limitele Europei și ale porturilor asiatice și africane ale mării Mediterane și ale mării Negre. Faceți de exemplu o economie de 200 lei pe an — o bagatelă după cum vedeți — renunțați la dobânda ce ar putea să vă producă această sumă și veți fi asigurat, contra tuturor accidentelor pe 10 ani. La expirarea acestui termen, primiți înapoi toată suma versată Societate!, chiar dacă în timpul duratei asigurări ați fost despăgubit pentru eventuale accidente. Ce sume se pot asigura făcând o economie de aproximativ 200 lei pe an ? Aceasta variază după profesiune, sumele sunt însă destul de însemnate. Orice informațiuni ulterioare precum și devizuri speciale sunt la dispozițiunea Domnilor candidați, atât 1» Direcțiunea Societatei de asigurare Generala» în București, str. Corabia No 2, cât și la toate agențiile ei din țara. Cei venii io provinde Se ia adfeso: nostri particulari — Pe ziua de 12 Septembrie — Buzeé Alegerea decanului. — Pentru ziua de 28 c., la orele 2, toți advocații din județul nostru sunt convocați în sala de ședință a Tribunalului local, spre a alege un nou consiliu de disciplină și un nou d—can al baroului de avocați. Mort din beție. — Sociitorul Ni ță Tudor Șindrilaru, în vârstă de 60 ani, dbn Grajdana bendalaltäerî prea mult rachiu, căzu în nesimțire și după câteva ore încetă din viață. Moarte subită. — Locuitorul Gheorghe Boneiu, din Glod-Siliștea, plecând ieri cu căruța la Mizil, unde era chemat ca martor, pe drum a murit subit. Teatru. — Artiștii asociați sub conducerea d-lui Al. B. Leonescu, vor reprezintă în sala «Moldavia» «Escadronul al III-lea» în ziua de 16 Septembrie. Coresp. Călărași suspecde.—Eri a sosit în orașul nostru ”d. Chintes’U, delegatul d-lui ministru de interne, care a inspectat poliția și apoi însoțit de d. polițai Al. Predescu, a ispertat ambele secții, poliția portului și pe gardiști. Fapt.D-lui N.B. Proza, arendașul moșiei Murgianra, ta’a furat din armaneri noapte 10 cai. Autoritățile urmăresc pe autori. De la Ostrov Constanța Neregulile de Laportare. — Zilele acestea se soonise că în urma unei inspecțiuni făcute drd. președinte al tribunalului local la serviciul portăreilor, s’a constatat o lipsă de bani și că suma defraudată trece peste 3000 lei. Cercetând, m’am putut convingă că s’a făcut în adever o inspecție la acest serviciu, însă că din registre n’a rezultat nicî o lipsă de bani. Pot adaoga că d. Urlățeanu, șeful portărei, a obținut un concediu de 10 zile. Frauda de la S. M. R. . Ca amănunte asupra afacerei de la Agenția principală a S. M. R. din localitate, adaog cu d. Murguleț, inspector, și d. Hristache Chin, subagent-casier, au fost citați ori la parchet, pentru ca să dea informațiuni cu privire la această fraudă. Astăzi s’a confirmat mandatul de depunere a fostului agent Bogza. In locul lui a fost numit ca agent principal lt. Ion Simu, fost agent în acest serviciu la Salonic, sub agent la Constantinopole, Pireu, și în timpul din urmă șef de biuron la direcția serviciului maritim. Cântăreața Avanta Shagy, cu care Bogza a cheltuit sumele delapidare, a fost adusă în Constanța și a compărut înaintea parchetului. Ea se află sub privigherea poliției. Aducerea apei. — S’au încăput de ori, cu multă activitate, lucrările pentru instalarea conductelor de apă. — Se știe că orașul va fi alimentat cu apă de la C. P. R. Băile.—Din cauza timpului prea răcoros, lumea a încetat cu desăvârșire de a mai face băi de mare. Orașul și-a reluat aspectul obicinuit. Consolidarea malurilor. —» Studiile pentru consolidarea malurilor mării din partea de nord a orașului sunt aproape terminate. Au rămas să se mai facă câteva sondaje în apă, cari vor suferi o oarecare amânare din causa valurilor și a timpului nefavorabil. I>e la mare Craiova Crima din Brădești. Flări ol Antonie Bănică din comuna Brădești, se îndrăgostise de la un timp de copila Mana Roșea, din aceeași comună. Copila avea însă un frate, Petru Roșea, care nu tolera dragostea ce se întețise între cei două tineri. Acesta punea lui Bănică tot felul de piedici la întâlnirile de dragoste. Disperat în cele din urmă de inoportuna existență a fratelui iubitei sale, Danică a hotărît să omită o crimă pentru ca să-și poată ajunge apoi ținta iubirei; el a decis uciderea lui Boșca. Alaltaieri seară, eririm a și fost consumata. Mergând ca d’ obieda la întâlnirea cu copila și fiind iară»a stînjenit în dragoste de către Petra Boșia, Bănică n’a mai arat mult is gânduri ci a scos de la bríu cuțitul și l’a înfipt în pântecele celui ce veghea asupra onoarei surorii sa’a. Aproape mort, Boșca a fost rididicat și adus la spitalul Central din Craiova, unde a și înetat din viață. Criminalul a fost arestat. Imr«*mitul din str. Alex Lahovari.—Un incendiu, care putea avea consecințe dezastruoase, s’a declarat astă-noapte în str. Alex. Lahovary, la locuința d-lui Marco Boia. Focul a luat naștere de la o mașină de bucătărie, în care cărbunii fuseseră lăsați aprinși de cu scară. Acea mașină fiind așezată pe niște scaune da brad, câțiva cărbuni s’au strecurat prin grătar până la eis și le-au tot ars cu încetul până când s’a ațîțat flacăra mai vie. Scaunul de brad arzînd, mașina a căzut jos iar cărbunii dintr’tisa s’au răspândit prin toată bucătăria. Proprietarul și familia lui dormeau fără nici o grijă într’o cameră alăturată, care era despärțită de bucătărie printr’un gard de seîndurî. Norocul a fost că, înainte ca focul să atace și a cere scânduri, un miros de fum înecător a trisit pe d. Boia din somn. Cu chipul acesta, primejdia a fost observată la timp, căci altfel, peste câteva minute, și viața celor ce dormea și ar 0 fost în pericol. Dându-se ajutor grabnic, focul nu a distrus decât obiectele din bucătărie, împușcat din cireșală. Pe rând cerceta un revolver încărcat, tînărul Vasile Ionescu, din str. Fundul Vinerea, a căzut victima uneî cumplite întîmplari. Arma a luat foc la un moment dat, rfmnind pe tîner în pulpa piciorului drept. Rănitul a fost transportat la spitalul central. Furtul din str. Fluturilor. Ion Dobrea s’a introdus asta-noapte în casa d-nei Ecaterina Stefanescu, din str. Fluturilor și a furat de acolo ai»i multe obiecte. Pe când se încerca să se fura nevăzut cu fructul îndrăzneței lui fapte, SATANELLA sau MANA MOARTE! Mare roman istoric-sacial de CAROLINA INVERN1ZIO parteaT cingea Pedeapsa îtieepe II Acesta, pentru a’șî ascunde emoțiunea’i puternică,sărută fruntea fiicei Sale și se ridică îndată : — La revedere, ia revedere curând. Și eși aproape în fugă din salon’. HI Contele Alieri se afla Su apartamentul nevestei sale, în salonul de lucru unde era și Maria linsă mama ei. Sermana nebună se lăsa să fie condusă oriunde nu face's nici o împotrivire , însă ,nu recunoștea locurile unde se afla nicî persoanele care o înconjura. După crisa d>* care fusese apucată în fața Salandlei. Maria devenise iar liniștită, zimbitoare. Fața ei, albă ca și h iina cu care era îmbrăcată, avea o expresiune de nespusă dulceață. Și dacă ochii ei înconjurați de cearcăne vinete, holbați, ficși, se înteetorî, n’ar fi arăta! Starea «reerului ei, nimeni n’ar fi crezut desigur că se afla în fața unei nebune. Medicul specialist, chemat de conte, după ce examinase pe Maria, dună or o făcuse să vorbească, rămăsese pe gânduri. Contesa Altieri se îngălbenise Marie tace. — Nu e speranță de vindecare ? întrebă dînsa cu un accent sfâșietor. — Pentru ca să respund cu siguranță la această întrebare, trebue să cunosc cauza care a produs această alterațiune mintală. — Nu știm mai mult decât ceea ce ne-a spus Lionel și au afirmat și cameristele, adaogă contele Alieri. Fiica mea s’a arătat întotdeauna liniștita și când a fost prinsă de înteia criză se afla lângă frate!« seu. — Scuză me zise medicul care vorbi» cu voce tare ținând o mână a Măriei care îl privi» zimbind —nu știți dacii tînâra a avut vr’o patimă putelinia? Contesa testiti, însă se grăbi să respunda cu voce truiurătoare— De vreme ca trebue să ve spunem adevărul,« o să ți mărturisesc că fiica mea iubim încă de* mică pe un tîner care spera să-î devie tovarăș de viață. Tînărul acesta e Fernand Albanz. Auzind numele â Fernand, Maria și cutremură din tot coronă ca și cum ar fi fost atinsă de un curent «Iertfi». Apoi, întorcând împrejur, privirea! rătăcită, zise : — Duceți-me de aci ! nu pot să ved așa ce vreți .am iubit în tot d’a-tina și el mé trăda... cu dînsa. O ! ce oameni vei !... Contele A!Iieri încruntă tare din sprîncene în vreme ce contesa, iară să de» băgare de seamă bărbatuUi HÖŰ) zicea doctorului : — O auz’ ? O auzi ? — Nu uri rămâne nicî o îndouiala... finis» a fost de fațada vt’s-o sc di ampoasă în care jur a ca r tonul pe care-l iubia —. Era neputință, întrerupse contele. Fernand a plecat de mult din Florența. Mama sa uită într’un mod ciudat la tatăl său. — A plecat ? A plecat ? repeta dînsa. Nu e ade*vârât. E acolo, ascuns cu dînsa.Sî ved bine. Lirie!, Lionel, stăi, oprește-te. Contesa era groaznic de turburată. — Ai dreptate, doctore, zise dînsa. Mama mea trebue să fi asistat la vre-o scenă dureroasă. — Eu nu cred, esclumă contele umede, pentru ca altfel fiul meu m-ar fi spus. Medinul continua a consulta pulsul și fața Măriei, care se mai liniștise puțin. — Poate că durerea d’a renunț» la omul pe care îl iubi» a produs ln el această perturbare, zise un dien! către emites». Serm»na mumă își înăbuși un oft ■* t. • — Non’am silit-o să se mării» cu «huidle ; un«uiște» ne-a asigurat ca o «ă fi» fericită cu omul p» care i l’a ales tatăl ei. In adevăr, după căsătoria ei, dînsa venia să n« v»dă în toate zilele și eu mĕ duceam la ea și nici odată n’a m vezut-o tristă, îndurerată. De mai multe ori mi-a zis că e fericită. Doctorul stătea tăcut. — Eu, zis« dînsul după ce se gândi câteva momente, aș promine o confruntare cu pictorul Fernand. Contele se înfiora și răspunse aproape cu asprime . ’— Dară pictorul ar fi în Florența, Taș fi chemat deja , însă Dî repet că se află în călătorie. — O ! D zeu!», murmură contesa, cel puțin dacă am ști unde s'a dus. Tremurătura contelui spori, însă dînsul nu zise nimic. Mdicul stătu încă puțin cu sărmana nebună, apoi plecă zică'd că o să se întoară. Atunci contele își revărsă necazul. — Specialistul acesta e un dobitoc, zise dînsul, nu sa pricep« la nimic. — Și cu toate astea, »micul rnsâ, response contesa cu sfială, eu croi ca patima Măriei pentru Fernand, înăbușită în inima ei, i-a deranjat creerul. Ac«sl» era primul ei umor și primul amor nu se uită așa de lesne. Contele del« din umeri și mormăind ceva, începu să răsfoiască un jurnal de modă care se afla pe masa de jucru. Maria se liniștise din nou și stătea pe un scăunel la picioarele mamei sale. Se părea că o recunoaște și un zîmbet dulce îi ilumina fața îngerească. Mamă zice dînsa cu o voce suavă, copilărească. Contesa o ridică și o atrase pe genuchii săi — Fiica mea, fiica mea esclantă dînsa acoperindu-i fața de sărutări. Maria se ghemuia fa finul mamei sale, lăsându-și capul brunet pe umărul ei. — Mamă, scumpă mamă, murmură dînsa cu un suspin ușor. O să mergem amândouă la Caserne, nu e așa? Și cu noi o să vie și Lionel ? Ce bine îmi pare ! Și desfăcându’șî braț«!« de după gâtul mamei sale, bătu din palme. Zîmbetul ei copilâresc făcea pe contele să uite starea fiicei «ae, îi pricinuia o mare ușurare. După câteva minute se auzi o bătaie în ușa salonului. Gontete, care răsfoia încă jurnalul de mode, pe când gândul ü era cu totul în altă parte, se duse se deschidă. Vezi un servitor și Ie întrebă ! — Ce vrei ? — Iertați-mă dacă vă deranjez, tnsă lordul Bonfild cere să se vorbească îndata. Contele se îngâlbeai și făcu o mișcare bruscă. — Lordul Bonfild ? — Da, die conte. — Unde l’am lăsat ? — In salon. (Va urma) 186