Universul, octombrie 1903 (Anul 21, nr. 269-299)
1903-10-26 / nr. 294
Generalul Nyiry și Alexandru Prosz, miniștri de războiu și de justiție ai Ungariei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Sâmbătă, 25 Octombrie.—Martir Marcian Catolic Sâmbătă, 7 Noembrie. — Ernest Soarele răsare 7.02 , apune 4.57 BaaBBEmaaggg«gBg«sgagg^g§gg« București, 25 Octombrie Modalitlia constituirii Băncilor populare S’a anunțat că de la Casa centrală a Băncilor populare s’a trimis acestor instituțiuni o circulară privitoare la formalitățile pe cari trebuie să le împlinească băncile la constituirea lor. Științele acestea interesând nu numai actualele bănci populare, dar tot atât de mult și pe aceia cari ar voi să ia inițiativa constituirii unor asemeni instituții acolo unde ele nu există încă, socotim că vom face multora un serviciu dând cea mai întinsă publicitate acestor informațiuni,—și în acelaș timp întreținând pe cititorii noștri despre un subiect dintre cele mai vrednice de luat în seamă. Circulara Casei centrale a Băncilor populare arată că din examinarea statutelor Băncilor populare sătești cari funcționează astăzi de fapt, se constată că numai puține din acele bănci au observat la constituirea lor formalitățile și prescripțiunile cerute, fie de Codul de comerț, fie de legea Băncilor populare, ca condițiuni esențiale a existenței lor ca persoane juridice. Din cauza aceasta li s’ar putea tăgădui înaitea justiției calitatea lor de persoană juridică distinctă de aceea a asociației, și în acelaș timp ele n’ar putea să se bucure nici de foloasele legii băncilor populare. Este clar în interesul acestor bănci ca să se conformeze întru toate legii speciale, băncile existente care nu s’au conformat încă, de asemenea și cele în formațiune, vor trebui să pună în desbaterea adunării generale statutul tip, iar modificările pe cari le vor introduce să le desemneze chiar pe exemplarul tipărit, în dreptul fiecărui în parte, și să le comunic;*. Casei centrale, spre a se vedea dacă se pot admite,—și aceasta înainte de a se face vreo formalitate la judecător. Spre a nu se pierde însă timp cu corespondețe zadarnice, circulara atrage atenția de la început asupra unor modificări ce în zadar s’ar cere, căci nu s’ar putea admite, fiind contrare codului de comerț sau legii Băncilor populare, și anume: In privința modului formareaa capitalului, atât codul cât și legea Băncilor cer ca fiecare membru să arate, suma ce se îndatorește a subscrie și să verse o zecime din această sumă,—condițiune ce nu se îndeplinește prin singurul fapt că cineva se obligă să verse cotizațiuni lunare. Spre a se respecta această cerință a legei, trebue adoptat fără modificare articolul respectiv din statutul tip, iar în actul constitutiv să se considere cotizațiunile versate până acum de un asociat (fiind vorba de Băncile deja existente) ca reprezintând ori întregul capital subscris și versat de el, ori o zecime a capitalului cu care participă, rămânând ca restul să fie vărsat prin cotizații lunare. Altminteri, obligațiunea versării dintru început a unei zecimi, iar nu mai puțin, n’ar fi satisfăcută. Capitalul vărsat la înscriere nu poate fi mai mic de 3 lei, iar cotizațiile lunare de 50 de bani. Bineînțeles că dispoziția aceasta nu indică dreptul celui ce a vărsat capitalul social sau a complectat, de a spori acest capital prin cotizații lunare, chiar peste capitalul ce a subscris la începunt,dar cu o condiție : ca totalitatea acestor vărsăminte să nu treacă nici odată peste suma de 5000 de lei. Răspunderea membrilor nu poate fi mărginită la sumele versate, ci trebue să se întindă la numele subscrise , așa cere și codul comercial și codul civil. Minorii nu pot fi membri, căci îi oprește codul de comerț. Ei pot însă depune spre fructificare la Băncile populare economiile lor prin părinți sau tutori. Minorii cari s’ar afla deja în societate, trebuesc excluși, iar cotizațiile lor primite ca depuneri spre fructificari. In numărul viitor vom arăta explicațiile pe care circulara le dă cu privire la fondul de rezervă, precum și cu privire la celelalte formalități de rigoare. Din Franța (Corespondență part. a ziarului «Universul”) Paris, 21 Octombrie. [Retragerea din Combes Ziarele din provincie au primit de la agenția Havas următoarea depeșă, de origină oficioasă. «Mai multe ziare au povestit că președintele consiliului fusese surprins și afectat, de atitudinea unui oarecare număr de deputați ai majorităței, cari, în împrejurări recente s’au despărțit de Bloc. «Credem a ști, într’adever, ca președintele consiliului n’a ascuns diferitelor persoane cât fusese de supărat văzând în cursul ședinței ținute Vinerea trecută la Cameră, o fracțiune a grupului socialist pronunțându-se contra ordine de zi, pur și simplu, pe care guvernul o primise ca conclusie la interpelările asupra incidentelor de la Bursa muncei. «Această constatare a afectat cu atât mai mult pe președintele consiliului,cu cât, în orice împrejurare, și mai ales în discursul pe care l-a pronunțat la 11 Octombrie trecut, la Clermon-Fernand, el a insistat asupra necesitatea de a menține intactă înțelegerea care, de la constituirea ministerului actual, n’a încetat a fi între el și cele patru grupuri din stânga. «Nu există, a spus dl. Combes la Clermont-Ferrand, guvern republican posibil fără această înțelegere, iară acest acord prealabil între minister și majoritatea sa. «Nu există, a mai spus dînsul, tot la Clermont-Ferrand, și nu poate exista majoritate într’adever republicană in afară de cele 4 grupuri din stânga. «In aceste condițiuni, trebue presupus că eventualitatea pe care o examinează un ziar de dimineață despre o retragere apropiată și voluntară a ministerului actual, este subordonată atitudinei pe care o vor lua ulterior cele patru grupuri ale majorității. Totuși, se cuvine a adăuga că se asigură din sorginte foarte bună, că în momentul de finâ, președintele consiliului n'a luat încă nici o hotărîre definitivă asupra conduitei pe care are de gând s’o ție». Oaspeți regali la Paris După cum v’am depeșat la timp, regele Greciei este oaspetele orașului nostru. M. La este însoțit de d. Thon, intendentul listei Sale civile, și de generalul de Reineck, ofițerul Leu de ordonanță. Suveranul, pe care d. Paoli, comisar special, s-a dus să-l aștepte la Erqueling, a fost primit de dais Mollard, directorul protocolului ; Laurent, secretar general al prefecturei de poliție ; Delyunis, ministru plenipotențiar, membrii legațiunea Greciei de aci d. Jakson, ministrul Greciei în Statele Unite, etc. După ce S-a întreținut cu persoanele prezente, regele s-a urcat în trăsura plenipotențiarului Sen și a fost condus la hotel Bristol unde va ocupa apartamentul Sén obicinuit. Suveranul va sta aci opt zile. Pe urmă va pleca la Viena și de acolo la Triest, unde se va îmbarca, spre a se înapoia în regatul Loü. Se știe, de asemenea, că marele duce Boris de Rusia este de câteva zile oaspetele Parisului. A. Sa a fost primit Marți de președintele Republicei, întrevederea a durat zece minute și a fost din cele mai cordiale. La orele 4 p. m., președintele Loubet, însoțit de l.-colonel Chabaud, a înapoiat visita marelui duce Boris, la hotel Continental, Linde A. L. e găsduit. Moartea tragică a doni logodiți Doara Lemaine, de 20 ani, fiica proprietarului Usinei din Saint-Rivelain, făcea, în tovărășia logodnicului său, d. Simonnot, locotenent în al 02-lea de infanterie, fiul primarului din Saint Servan, o plimbare cu barca pe riul Biavet. In urma ploilor din zilele trecute, curentul era foarte violent. La un moment dat barca fu tîrîtă până la o punte vecină, unde fu blocată între două stâlpi. D. Simoniot nu avu prezența de spirit să aștepte ajutoare și voi să încerce a se degaja prin singurele sale mijloace. Barca, ca o săgeată, străbătu scocul și se lovi, spărgându-se în mii de bucăți, de stânci. Ofițerul nu mai reapăru. Singură d-șoara Lemaine, excelentă înotătoare, putu să se menție pe suprafața apei. Alergând la strigătele sale, un om de la stăvilar îi aruncă o frânghie pe care densa nu putu s-o prindă, și neputând să-î vie în ajutor, o văzu luptând încă mult timp, lângă cățelușul seu, care nu o părăsi decât când și ea la rândul său dispăru sub valuri. Brutus, reparația rochiilor și a lingeriei. Musica are mai puțin folos practic decât desemnul și ocupă totuși un loc mult mare in educația fetelor. Studiul pianului le absoarbe tot atâtea ceasuri ca și cunoștințele de un ordin mai înalt. Acest instrument muzical, în ciuda glumelor ce s’au făcut pe socoteala lui și a atacurilor ce i s'au adus, a cucerit în societatea contemporană un loc foarte însemnat. In lumea bună, o fată care nu-e în stare să execute bucata la modă, se află, față de prietenele ei, într’o stare supărătoare de inferioritate. Studiul pianului are neajunsuri pentru două feluri de fete : acelea cari n’au simțul musical și pe car’î părinții le silesc zadarnic să petreacă mai multe ore pe zi în fața clavirului lor, și acelea cari au acest simț prea desvoltat și cărora le sdruncină sistemul nervos într’un chip vrednic de milă. Restul, și asta e marea majoritate, se ține între aceste două extreme. Pianul e pentru dînsele o distracție plăcută ; el le îngădue să facă cunoștință cu capodoperile artei muzicale, ca și cu compoziții noui, și le procură plăceri ce sunt absolut neprimejdioase. Trebue să ne ferim însă de abuzul exercițiilor. Ele sunt indispensabile, spre a se putea căpăta un mecanism ireproșabil , dar această perfecțiune în mânuirea degetelor nu-i trebuincioasă decât d-șoarelor cari se destinează învățămîntului. Ea e cu totul de prisos pentru celel’alte, căci nu se întreține de cât prin exercițiu zilnic și fiecare știe că, după ce se mărită, pianistele cele mai îndemânatece ’șî neglijează pianul ca să se ocupe de bărbatul și copiii lor, fapt pentru care nu merită decât laude, desigur. Marele compozitor francez Gounod, întrebat cam câte ore trebue să se lase studiului pianului în învățâmîntul fetelor, a răspuns : «Cât mai puțin posibil, pentru acele cari nu vor să devie pianiste de profesiune». Femeile cari se destinează învățămîntului, au nevoe de 7—8 ore de muncă pe zi, numai spre a dobândi acea dibăcie de digitație despre care vorbirăm mai sus. Silvia. geomig TIííemine InvSțîlm în filî artistic Fetele din clasele muncitoare au nevoe de desen și pictură, e bine ca să știe să modeleze și ca să capete, în practica acestor arte delicate, gustul și dibăcia manuală ce le sunt absolut trebuincioase spre a rivaliza cu bărbații, în exercițiul profesiunilor elegante și distinse, unde până acum au fost ținute în rândul al douilea. Și femeile din clasele înalte vor folosi cultivând aceste dispozițiuni, să ajungă îndemânatece în aceste mii de lucrări mici cu cari își farmecă orele libere și-și gonesc plictiseala. Toate ar trebui să fie exersate la cusături, la confecțiuni și la Expoziția agricolă din Briila (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Brăila, 23 Octombrie. Deschiderea secției de animale Azi, la orele 2 d. a., în prezența d-lui prefect Gabrielescu, președintele comitetului de organizare a expoziției, și a d-lor N. I.ilipescu,fost ministru de domenii, Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei, N. Ionescu, primarul orașului, și a unui numeros public, s-a deschis expoziția secției de animale. Tipul fiind splendid, tot localul expoziției era plin de vizitatori, cari priveau cu admirațiune frumusețea vitelor expuse în grajdurile enorme, anume construite, către fundul pavilionului principal. Din diferitele părți ale țărei sunt expuse animale împărțite pe secții. Prima este secția cailor, cari s’au admirat de public : 5 epe de rasă moldovenească și 2 armăsari de 1 an , rasa arabo-moldovenească din herghelia de la Slobozia, jud. Râmnicul-Sărat, a d-lui Lațu. Epele și armăsarii expuși au fost foarte mult admirate de d. Kalinderu și de toți membrii din comitetul de organizare a expoziției cărora li s-au dat toate explicațiunile de d. Garamieri. Două epe engleze, ale d-lui Al. Marghiloman, câțiva cai de rasă Pinzgau, născuți în țară, expuși de ferma model Laza; doui armăsari și 4 epe de sînge angloarab de la herghelia Statului din Constanța ; 4 iepe și 4 armăsari de aceeași rasă, de la herghelia Statului din Mangalia ; 18 cai pur sânge indigen, ai d-luî Ghiță Găitan din Brăila ; mai multe iepe cu mânzî, sânge arab-englez, ale d-lui D. G. Panaș ; un cal jumătate sânge, al d-luî ma'or Alexandrescu ; 9 cai, sânge indigen, al d-lui W. B. Mendl; o mânză, în etate de un an și jumătate, proprietatea școalei Agaric! a Academiei Române ; 8 cai ai contelui de Roma și un cal de o mărime enormă, de rasa saxonă, născut în țară, al uzinei de gaz din București. Secția II-a, a vitelor cornute, e divizată în 3 categorii, și anume : tauri, boi de muncă și vaci de lapte. a) Tauri, au fost expuși de d. N. Filipescu, și cari au fost constatați de d. Locusteanu, directorul școalei veterinare și delegatul ministerului de domenii, ca cei mai superiori din toți taurii expuși. Mult admirați au fost câțiva mari tauri din domeniul Slobozia, jud. R.Sărat, ai prințului Sutzu, și un altul ai fermei Laza, o reproducție din rasa sințeră-română. b) Rol de muncă, au expus d-ni în Principele. Suțu, din domeniul Șuțești, 4 boi de mărime colosală ; dr. Herman Fischer, mare arendaș în Moldova, 4 foi ; Miu Ionașcu, 2 boi rasă dobrogeană ; ferma Nazika, din Brăila, a d-lui Basarabeanu, 4 boi de rasă indigenă și sințeră. e) Vaci de lapte au expus principele Șuțu din domeniul Șuțești, o vacă de rasă Pintzgau încrucișată, care a atras atențiunea oamenilor cunoscători, felicitând pe reprezintanții principelui Șuțu, d-nii Orghidan și Lăzărescu, de reușita desvoltăre a acestei rase foarte rară în țară ; untul din aceste specii de vaci e foarte apreciat pe toate piețele; 4 vaci de rasa sințeră din ferma Nazika, 3 vaci de rasă elvețiană din ferma Laza, 4 vaci ale d-lui inginer Scutaru Buzău. La o mică depărtare de grajdurile vitelor de mai sus, se află două locuri împrejmuite, din care unul destinat pentru oi și altul pentru porci. Ferma Laza a expus 32 oi rasa Fritz, 7 din domeniul Slobozia a prințului Șuțu, de rasa Merinos Rem’bouillais, încrucișate cu țigăi având origina din peria d-lui Lascar, ministru de interne. Tot de ferma Laza sunt expuse o purcea de rasă engleză «Iorkshir» și alți 20 purcei mici de acea rasă, o scroafă și un vier rasa Mangelita de pa moșia Yucarusa, județul B.Sărat, de pe domeniul principelui Șuțu. D. Costache Diaconescu, din Brăila, are expusă o scroafă de rasa ungară, în etate de 1 an și jum., cântărind ISO chilograme. D. dr. Locusteanu, delegatul ministerului de domenii, împreună cu comitetul de organizare al Expoziției, a examinat cu multă atențiune visele expuse, pentu a-și putea forma o deplină convingere de modul cum va trebui a se face distribuirea premiilor. De la I afinu. O CUGETARE PE ZA Ce folosește unui om să câștige pe toată lumea, dacă el se distruge și se perele însuși ! Dispariția lui Parizianu — NOUI AMĂNUNTE — Unde e Parizianu? Iată o întrebare pe care și-o face toată lumea, întrebare la care nimeni nu poate răspunde pînă acum. Nici poliția nu a avansat încă nici de o șchioapă în ce privește descoperirea faimosului dispărut. * ¥ * totuși siguranța se convinge din ce în ce că Parisianu trebue să fie ascuns chiar în București. Parizianu, ca vechiul funcționar al ministerului de finanțe, era cunoscut de toate vămile din țară. Nu se poate deci admite ca dânsul să fi putut trece printrun punct oarecare vamal fără să fi fost văzut. Afară de aceasta, se știe că dînsul nu poseda nici un pașaport, și e neadmisibil ca un om atât de inteligent și bun calculator ca Parizianii să se aventureze pe la frontieră fără hârtiile în regulă. Iată motivele principale, pe lângă declarațiile sergentului de strada și a celor doui agenți, cari fac poliția să bănuiască că Parizianu se află în Capitală. E așa de ușor ca cineva să se poată ascunde într’un oraș așa de mare ca Bucureștii. I*e cine cade răspunderea ? Deocamdată răspunderea dispariției lui Parizianu cade asupra celor doui agenți secreți cari n’au știut să fie destul de vigilenți. Dînșii vor fi destituiți. Totuși o persoană marcantă care cunoaște de aproape felul de organizare a serviciului nostru de siguranță, mi a declarat, într’o convorbire pe care am avut-o ori cu d-sa, că cauza principală care a înlesnit dispariția lui Parizianu e serviciul defectuos al agenților secreți. Aceștia, îmi spune interlocutorul meu, nu numai că sunt reți plătiți, dar încă sunt prea puțin numeroși și de multe ori sunt chemați de la un punct păzit spre a fi trimiși în altă parte. . Afară de aceasta dinșii sunt lipsiți de absolut toate mijloacele necesare spre a putea urmări cu succes și pas cu pus pe un om ca Parizianu. Această stare de lucruri nu se datorește decât lipsei de fonduri, căci o organizare serioasă a serviciului agenților secreți ar necesita în budgetul ministerului de interne un spor de cel puțin 150.000 lei. Totuși, termină d-sa, lacuna a devenit așa de simțitoare, încât d. Vasile Lascar, ministru de interne, va căuta cu orice preț a o remedia. Decizia Cursei de apel Agentul poliției însărcinat cu înmânarea deciziei Curței de apel, prin care se confirmă sentința trib. Ilfov, secția I-a, care condamnă pe Parizianu la 5 ani închisoare și 2.000 lei amendă, negăsind pe condamnat, a dresat un proces verbal, constatator al negăsirei sale, la ultimul domiciliu și în urmă alipit această decisie pe ușa casei. Deci, termenul în cursul căruia Parizianu poate face opoziție a început, de erî și se termină Marți seara. Convorbire cu d. I. Th. Fio rescu Având prilegiul de a întâlni pe d. avocat 1. Th. Florescu, apărătorul lui Parizianu, am căutat să avem părerea d-sale în privința dispariției fostului său client. — Parizianu, mi-a spus d-sa, avea cele mai mari șanse de a-șî vedea pedeapsa diminuată, în caz dacă se prezintă la proces. — Mă mir deci de ce a căutat să dispară. — Pentru că avea cea mai mare teamă de persoanele cari erau chemate să-l judece. El găsea că justiția a fost prea severă cu dânsul. Astfel, într’o zi, mi-a declarat că în caz dacă n’ar eși cu fruntea senină din această afacere, își va pune capăt vieței. — Ați văzut pe d-na Pariziana? — Da, sărmana e într’o stare de deplâns. — Ce crede d-ne?? — Că bărbatul ei trebue să se fi sinucis și că cadavrul lui va fi descoperit în curând. — Dar d-voastră tot așa credeți? — Eu am părerile mele personale, pe cari ele sigur nu le spun, fiind împiedecat de secretul profesional. — Dispunea Pariziana de bani în zilele din urmă ? — Cât despre asta pot să te asigur că n’avea aproape nimic. Chestia cu cei 25 mii de lei e o legendă. Mestugean. NOUL ABONAMENT cu premii la „Universul‘ Gestul abonamentului: Pentru 3 fusil Lei 6. — » 6 » » i 1.50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 Noembrie 1903, «Universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abonaților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei în bani. 2) O pereche de cercei de diamant. 3)500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur prru bărbat. 6) Un ceas de aur prin damă. 7) Un tablou artistic (aquarel) cu rama foarte elegantă, reprezentând «Erupțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Crotta Azzurra», din insula Capri,lângă Neapols, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 leî. 10) O oglindă de Veneția sculptată, cu mai mulți îngerași, înălțime 2 m., în valoare de 120 leî. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 leî. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O veteză (lampă de noapte). 18) 1 cătimar de bronz surit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit, și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fiecare lună. Obiectele de mai sus se pot vedea în Calea Victoriei No. 13, (proprietatea ziarului «Universul»), unde sunt expuse. s/www Tragerea la 15 Noembrie c. Tragerea la 15 Noembrie c. Știri din străinatate — Prin veștd —• Familia Eugeniei Fougare cerând hainele, argintăria și diferitele obiecte ce i-au aparținut, s’a constatat că totul a fost furat din vila Solms, din Aix-les Bains, deși ea fusese închisă după făptuirea crimei. Tâlharii nu sunt cunoscuți. Proprietăreasa vilei vrea să-î schimbe numele pentru sesonul viitor. ¥ ¥ Până acum s’au strîns în Anglia 250 mii lire sterling pentru ridicarea unui monument reginei Victoria. с ¥ «Daily Express» publică o depeșă a corespondentului șeff din Belgrad, spunând că Serbia se înarmează. La începutul acestui an, Serbia avea deja mari cantități de arme și de tot felul de munițiuni de războiu. De atunci ea le-a sporit enorm; fabricele austriace i-au predat de curând 45 milioane de cartușe. ¥ . ¥ _ # . Contele maghiar Dionisie Andrassy, ca să eterniseze memoria soției sale, care era vieneză, a donat primăriei din Viena un teren de 18.000 metri pătrați și o sumă mai mare de bani pentru a se înființa un orfelinat de fete. Acest conte a dăruit anul trecut suma de 160.000 coroane pentru săracii din Viena. La un prânz dat zilele trecute de avocații din Londra în onoarea regelui Eduard, regele purta și dânsul toga de avocat, în calitate de consilier al regelui, adică consilier al său însuși. * * * Senatul Universităței din Budapesta a respins înscrierea unei d-șoare bacalaureate ca studentă la facultatea de drept. ■* * * «Le Petit Parisien» publică următoarea depeșă a corespondentului său din Londra : «Un diplomat, în măsură de a fi foarte bine informat, mi-a declarat că vizita regelui Italiei în Anglia va fi urmată de retragerea formală a Italiei din Tripla alianță».•k ¥ ¥ Ziarele maghiare anunță că Mercurea trecută trenul de persoane care era să plece din Budapesta la orele 8 dimineața, la Szabadka, din cauza greșelei mapagiului, a intrat pe o linie streină și s’a ciocnit cu o locomotivă ce se află pe acea linie. Trei vagoane ,au fost sfărîmate și 20 de persoane rănite.* † • † Regele Angliei a oferit clubului nautic, din Nissa o cupă care va fi disputată în 1904. Acest premiu va fi destinat unei curse ce va purta numele de «Cupa Mediteranea a lui Eduard al VII- lea» și va cuprinde parcursul Gibivdtar-Nissa. Cursa nu va avea loc dacă cel puțin cinci iahturi nu se vor prezintă în momentul plecărei. ¥ ¥ Ziarul «Neue Freie Presse» spune că în curând Austria și Ungaria vor începe conferințele pentru pregătirea reînoirea tratatului de comerciu cu Italia, și vor prezintă celor două Parlamente proiecte identice de lege, tinzând a autoriza guvernul să reguleze în mod provizoriu raporturile comerciale cu Italia, până la stipularea tratatului definitiv. . . . ¥ La Zenta (Italia) s’a celebrat zilele trecute căsătoria a două frați gemeni, Mihail și Petre Dor, cu două domnișoare de asemenea gemene, Teresa și Rosalia Rubar. Cele două fete se aseamănă ca două picături de apă ; la tineri asemănarea e mai puțin marcată. * ¥ ¥ Din Heidelberg vine știrea că o oarecare Eleonora Wallot, moartă acum de curând, a lăsat toată averea sa, care se ridică la câteva sute de mii de mărci, Universitățea din acest oraș, spre a se creia burse pentru studente. * ¹ . Se scrie din Berlin că un decret al ministerului de interne prusian stabilește că supușii austro-ungari vor putea fi pe viitor naturalizați prusiani fără a avea nevoe de a prezintă renunțarea la cetățenia austriacă. * ¥ ¥ Ziarul «Deutsches Volksblat» primește din Belgrad știrea, că de câteva zile circulă acolo liste de subscripție pentru un monument al ofițerilor șerbi căzuți în noaptea del1 iunie. Listele sunt semnate de colonelul Misiei, capul conjuraților, locul unde a fost găsit. Moarta avea în mână o șuviță de perși un ac, și această particularitate a amintit periuța de unghii pe care o ținea încă d-ra Popescu când a fost găsită întinsă în carerera lui Greuling, la hotelul «Regina». Această crimă se pune în sarcina aventurierului Greuling. Alt cadavru Cadavrul celei-l’alte femei, care e socotită tot ca o victimă a lui Greuling, a fost descoperit acum vre-o 25 zile la Vergy-Fonconex, lângă Geneva. Dar, din constatările făcute, reese că el se afla de câtva timp în locul unde a fost găsit. S’a dovedit că nefericita, care a fost împușcată de asemenea în cap, era o cocotă din Geneva. Dar numele nu i-1 știe nimeni, nici nu se știe de unde venea. E foarte posibil ca Greuling să nu fie amestecat în aceste două asasinate; de altfel nu s’a găsit nici o dovadă despre nevinovăția lui, dar presumpțiunile erau suficiente, mai ales în privința primului cadavru, spre a i se cere lămuriri asupra celor două descoperiri funebre făcute lângă Geneva.l N SFAT PE ZA * ¥ , Generalul Nyzky și Alexandru Prosz, miniștri de résboist și de justiție că Gngariei — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portretele miniștrilor de résboiu și de justiție a I Ungariei, generalul Alexandru Nyiry și Alexandru Prosz. Generalul Nyiry s-a născut la 1854, în Székely. El este absolvent al academiei militare din Viena și a luat parte la campania din Bosnia. La 1892 a fost adjutant al ministrului de răsboiu, mareșalul Bauer. La 1869 a fost numit comandant al școalei maghiare de honvezi «Ludovica». Alexandru Plosz s-a născut la 1849, în Kecskemet. A fost mai mult timp profesor la facultatea de drept. El a făcut parte și din cabinelee Szell și Khuen-Hedervary. Fred Greuling Ucigașul Bîszcî Poposea, învinuint <se sotte tipne crime. —Cadavrele dhi l'aneile și Veigy-lon ce ie.v Personalitatea lui Fred Greuling, ucigașul Elizei Popescu, remîne foarte enigmatică. Omul, care a ucis pe tînăra artistă română fără vreun motiv aparent, cu un nemaipomenit sânge rece și care susține mereu teza sinuciderei cu un calm încăpățînat, nu-i desigur un rĕü facător ordinar. Deja ’i se impută alte done crime săvîrșite în niște împrejurări extrem de misterioase, și ultimul interogatoriu pe care ’i-l'a luat judele, instructor Boucard s’a învîrtit în parte, după cererea autorităților elvețiene, asupra morței neexplicate a doue femei tinere, ale căror cadavre au fost găsite în împrejurimile Genevei. In această privință iată unde amănunta trimese din Geneva. Acolo se spune că într'o zi, Fred Greuling prânzea la un pictor,decorator din acel oraș, și la masă se afla lingă o tîperă și frumoasă femee, pe care încercă s’o seducă. El ’i făcu o descriere foarte ademenitoare despre Paris și la sfirșit îi propuse s'o ia cu dinsul în capitala Franței. Femeea refuză cu indignare ; după câteva zile Greuling dispărea. La câteva zile, s’a găsit la Faucille, nu departe de Geneva, cadavrul unei tinere rusoaice ; nefericita avea capul sfărâmat cu un glonte de revolver. A fost cu neputință să se afle numele victimei și nu se poate explica prezența cadavrului ei în ceară vinătă de sigilat. — 12 kilo rășină de sigilat. 5 kilo terepentin venețian, kilo balsam Peruvian și 8 kilo praf colbat vînăt. Amestecă, Universul ii' ȚroYincfă De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 23 Octombrie — Craiova întrunirea profesorilor. —« Profesorii de toate gradele din Orașul nostru se vor întruni Sâmbătă seara în sala Azuga, spre a lua în discuție memoriul colegilor lor din Botoșani, prin care cer a li se imbunătăți soarta. Cu această ocazie se va hotărî și ținerea unui mare congres la București unde vor fi invitați profesorii din toate orașele. Lacilius, Constanța Crimă.—Azi dimineață locuitorul Jabares Eslingher, din Cosbadin, a fost victima unui mișelesc alentat. Plecând din comună spre a se duce la Medgidia ca să-și târguiască niște lucruri, pe drum a întâlnit pe consăteanul Constantin Toader, pe care l-a luat în căruță. Pe drum, în apropiere de Medgidia însă (nu se știe pentru ce motiv), Constantin Toader scoase uin revolver și trase de pe focuri pe la spate în Jaharef Eslingher ; după aceea se coborî din căruță, biciui caii și dispăru. Nenorocitul Eslingher, ajutat de niște locuitori, cari veneau în urmă, a fost dus într’o stare disperată la spitalul din Medgidie, și nu se știe încă de va scăpa cu viață, deoarece rănile produse sunt foarte grave. S’au luat măsuri de prinderea criminalului, care se crede că ar fi luat direcția spre frontiera despre Bulgaria. Demisie. — In urma grevei exportatorilor de cereale din acest oraș, d. Al. Coama, președintele Camerei de comerciu, și-a înaintat demisia din acea demnitate. Greva exportatorilor.— Numai „Universul” a avut cele mai bogate amănunte asupra grevei exportatorilor de cereale din localitate, grevă care a durat două zile.Azi, 1a urma promisiune date de d. prefect 8c. Vârnav, greva a încetat. Exportatorii, mulțumiți de concursul dat de d. prefect, au început cumpărăturile. Ei s’au întrunit din nou astăzi, pe la orele 5, și au ales o comision, care va lua toate măsurile ca sa nu mai fie stingheriți de direcția căilor ferate prin nedarea la timp a vagoanelor. Mișa. Bacău Transportarea lui Dipa.. — Aseară Pipa a fost dus din arestul preventiv din Bacău spre a fi expediat la penitenciarul Doftana. S’au luat cele mai strașnice măsuri cu ocazia transportărea de la arest la gară! Un cordon de 25 soldați cu arma în mână înconjura pe Pipa și d. tt. Genade a condus în persoană convoiul și a predat pe Pipa șutului vagonului-dubă a trenului de 5 seara. De la arest până la gară s-au adunat o mulțime de curioși care au condus pe Pipa până pe peronul garei. Aci îmbulzeala a fost mare, căci toți se îngrămădeau să vadă pe acel ce’a vîrli'în groază o întreagă capitală și a vîrît spaima în cârciumari în timpul celor câteva zile‘cât a fost liber. In timp cât aștepta sosirea trenului, d. general S larva, care se afla din întâmplare în gara Bacău, s’a dus de a văzut și d-sa pe Pipa. Sergentul major Epureanu, care a luat o parte activă la prinderea banditului, îl întrebă ce mai face și dacă îl cunoaște ? Pipa îi răspunse în glumă : «Da, ți-am dat vot de primar astă primăvară». D. R. Genade, directorul arestul lui, a cumpărat apoi lui Pipa de 5 bani pâine și niște măsline și i le a dat să mănânce. După ce l’a suit în vagon, s’a adresat publicului care se strânsese în mare număr în jurul lui zicând: la revedere în Ianuarie ! Azayi. Giurgiu Accident mortal.Era noapte, pe la orele 4 din spre ziuă, locotitorul N. Anghel, însoțit de fiul sau Petre, de 17 ani, din Mgrenî, venind cu carul cu boi pe șoseaua Giurgiu-Pitești, spre oraș, și cum ambii dormeau, la un moment slîtt, boii sa speriară și răsturnară carul în șanțul șoselei. 1 Bietul Petre fu apucat sub car ș\