Universul, octombrie 1903 (Anul 21, nr. 269-299)

1903-10-26 / nr. 294

Generalul Nyiry și Alexandru Prosz, miniștri de războiu și de justiție ai Ungariei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Sâmbătă, 25 Octombrie.—Martir Marcian Cat­ol­ic Sâmbătă, 7 Noembrie. — Ernest Soarele răsare 7.02 , apune 4.57 BaaBBEmaaggg«gBg«sgagg^g§gg« București, 25 Octombrie Modalitlia constituirii Băncilor populare S’a anunțat că de la Casa centrală a Băncilor populare s’a trimis acestor in­stituțiuni o circulară privitoare la for­malitățile pe cari trebuie să le împlinească băncile la con­stituirea lor. Științele acestea interesând nu numai actualele bănci populare, dar tot atât de mult și pe aceia cari ar voi să ia inițiativa constituirii unor asemeni instituții acolo unde ele nu există încă, so­cotim că vom face multora un serviciu dând cea mai în­tinsă publicitate acestor in­­formațiuni,—și în acelaș timp întreținând pe cititorii noștri despre un subiect dintre cele mai vrednice de luat în seamă. Circulara Casei centrale a Băncilor populare arată că din examinarea statutelor Băncilor populare sătești cari funcțio­nează astă­zi de fapt, se con­stată că numai puține din acele bănci au­ observat la constituirea lor formalitățile și prescripțiunile cerute, fie de Codul de comerț, fie de legea Băncilor populare, ca condițiuni esențiale a exis­tenței lor ca persoane juridice. Din cauza aceasta li s’ar putea tăgădui înaitea justiției cali­tatea lor de persoană juridică distinctă de aceea a asociați­ei, și în acelaș timp ele n’ar putea să se bucure nici de foloasele legii băncilor popu­lare. Este clar în interesul aces­tor bănci ca să se confor­meze întru toate legii spe­ciale, băncile existente care nu s’au conformat încă, de a­­semenea și cele în formațiune, vor trebui să pună în desba­­terea adunării generale sta­tutul tip, iar modificările pe cari le vor introduce să le de­semneze chiar pe exemplarul tipărit, în dreptul fie­cărui în parte, și să le comunic;*­. Casei centrale, spre a se ve­dea dacă se pot admite,—și a­ceasta înainte de a se face vre­o formalitate la judecător. Spre a nu se pierde însă timp cu corespondețe zadar­nice, circulara atrage atenția de la început asupra unor modificări ce în zadar s’ar cere, căci nu s’ar putea ad­mite, fiind contrare codului de comerț sau legii Băncilor populare, și anume: In privința modului forma­reaa capitalului, atât codul cât și legea Băncilor cer ca fie­care membru să arate, suma ce se îndatorește a subscrie și să verse o zecime din această sumă,—condițiune ce nu se îndeplinește prin singurul fapt că cine­va se obligă să verse cotizațiuni lunare. Spre a se respecta această cerință a le­gei, trebue adoptat fără mo­dificare articolul respectiv din statutul tip, iar în actul cons­titutiv să se considere coti­­zațiunile versate până acum de un asociat (fiind vorba de Băncile deja existente) ca re­prezintând ori întregul capi­tal subscris și versat de el, ori o zecime a capitalului cu care participă, rămânând ca restul să fie vărsat prin coti­zații lunare. Altminteri, obli­gațiunea versării dintru în­ceput a unei zecimi, iar nu mai puțin, n’ar­ fi satisfăcută. Capitalul vărsat la înscriere nu poate fi mai mic de 3 lei, iar cotizațiile lunare de 50 de bani. Bine­înțeles că dispoziția aceasta nu indică dreptul ce­lui ce a vărsat capitalul so­cial sau­­ a complectat, de a spori acest capital prin coti­zații lunare, chiar peste capi­talul ce a subscris la înce­­punt,­dar cu o condiție : ca totalitatea acestor vărsăminte să nu treacă nici o­dată peste sum­a de 5000 de lei. Răspunderea membrilor nu poate fi mărginită la sumele versate, ci trebue să se în­tindă la numele subscrise , așa cere și codul comercial și co­dul civil. Minorii nu pot fi membri, căci îi oprește codul de comerț. Ei pot însă depune spre fruc­tificare la Băncile populare economiile lor prin părinți sau­ tutori. Minorii cari s’ar afla deja în societate, trebuesc ex­cluși, iar cotizațiile lor pri­mite ca depuneri spre fructi­ficari. In numărul viitor vom a­­răta explicațiile pe care cir­culara le dă cu privire la fon­dul de rezervă, precum și cu privire la cele­lalte formali­tăți de rigoare. Din Franța (Corespondență part. a ziarului «Universul”) Paris, 21 Octombrie. [Retragerea d­­in Combes Ziarele din provincie au primit de la agenția Havas următoarea depeșă, de origină oficioasă. «Mai multe ziare au­ povestit că președintele consiliului fusese surprins și afectat, de atitudinea unui oare­care număr de depu­tați ai majorităței, cari, în îm­prejurări recente s’au despărțit de Bloc. «Credem a ști, într’adever, ca președintele consiliului n’a as­cuns diferitelor persoane cât fu­sese de supărat văzând în cur­sul ședinței ținute Vinerea tre­cută la Cameră, o fracțiune a grupului socialist pronunțându-se contra ordine­ de zi, pur și sim­plu, pe care guvernul o primise ca conclusie la interpelările asu­pra incidentelor de la Bursa muncei. «Această constatare a afec­tat cu atât mai mult pe pre­ședintele consiliului,­­cu cât, în or­i­ce împrejurare, și mai ales în discursul pe care l-a pronun­țat la 11 Octombrie trecut, la Clermon-Fernand, el a insistat asupra necesitatea de a menține intactă înțelegerea care, de la constituirea ministerului actual, n’a încetat a fi între el și cele patru grupuri din stânga. «Nu există, a spus dl. Combes la Clermont-Ferrand, guvern re­publican posibil fără această în­țelegere, iară acest acord prea­labil între minister și majorita­tea sa. «Nu există, a mai spus dînsul, tot la Clermont-Ferrand, și nu poate exista majoritate într’ade­ver republicană in afară de cele 4 grupuri din stânga. «In aceste condițiuni, trebue presupus că eventualitatea pe care o examinează un ziar de di­mineață despre o retragere a­­propiată și voluntară a ministe­rului actual, este subordonată a­­titudinei pe care o vor lua ulte­rior cele patru grupuri ale ma­­jorității. Totuși, se cuvine a adăuga că se asigură din sor­ginte foarte bună, că în momen­tul de fin­â, președintele consiliu­lui n'a luat încă nici o hotărîre definitivă asupra conduitei pe care are de gând s’o ție». Oaspeți regali la Paris După cum v’am depeșat la timp, regele Greciei este oaspe­tele orașului nostru. M. La este însoțit de d. Thon, intendentul listei Sale civile, și de­ generalul de Reineck, ofițerul Leu de or­donanță. Suveranul, pe care d. Paoli, comisar special, s-a dus să-l aș­tepte la Erqueling, a fost primit de d­ais Mollard, directorul pro­tocolului ; Laurent, secretar ge­neral al prefecturei de poliție ; Delyunis, ministru plenipotențiar, membrii legațiunea Greciei de aci­­ d. Jakson, ministrul Gre­ciei în Statele­ Unite, etc. După ce S-a întreținut cu per­soanele prezente, regele s-a urcat în trăsura plenipotențiarului Sen și a fost condus la hotel Bristol unde va ocupa apartamentul Sén obicinuit. Suveranul va sta aci opt zile. Pe urmă va pleca la Viena și de acolo la Triest, unde se va îm­barca, spre a se înapoia în re­gatul Loü. Se știe, de asemenea, că ma­rele duce Boris de Rusia este de câte­va zile oaspetele Pari­sului. A. Sa a fost primit Marți de președintele Republicei, întrevederea a durat zece mi­nute și a fost din cele mai cor­diale. La orele 4 p. m., preșe­dintele Loubet, însoțit de l.-co­lonel Chabaud, a înapoiat visita marelui duce Boris, la hotel Con­tinental, Linde A. L. e găsduit. Moartea tragică a doni lo­godiți D­­oara Lemaine, de 20 ani, fiica proprietarului Usinei din Saint-Rivelain, făcea, în tovără­șia logodnicului său, d. Simon­­not, locotenent în al 02-lea de infanterie, fiul primarului din Saint Servan, o plimbare cu barca pe riul Biavet. In urma ploilor din zilele tre­cute, curentul era foarte violent. La un moment dat barca fu tî­­rîtă până la o punte vecină, unde fu blocată între două stâlpi. D. Simoniot nu avu prezența de spirit să aștepte ajutoare și voi să încerce a se degaja prin singurele sale mijloace. Barca, ca o săgeată, străbătu scocul și se lovi, spărgându-se în mii de bucăți, de stânci. Ofițerul nu mai reapăru. Sin­gură d-șoara Lemaine, excelentă înotătoare, putu să se menție pe suprafața apei. Alergând la strigătele sale, un om de la stăvilar îi aruncă o frânghie pe care densa nu putu s-o prindă, și neputând să-î vie în ajutor, o văzu luptând încă mult timp, lângă cățelușul seu, care nu o părăsi de­cât când și ea la rândul său dispăru sub valuri. Brutus, reparația rochiilor și a lingeriei. Musica are mai puțin folos practic de­cât desemnul și ocupă totuși un loc mult mare in edu­cația fetelor. Studiul pianului le absoarbe tot atâtea ceasuri ca și cunoștințele de un ordin mai înalt. Acest instrument muzical, în ciuda glumelor ce s’au făcut pe socoteala lui și a atacurilor ce i s'au adus, a cucerit în societa­tea contemporană un loc foarte însemnat. In lumea bună, o fată care nu-e în stare să execute bu­cata la modă, se află, față de prietenele ei, în­tr’o stare supă­rătoare de inferioritate. Studiul pianului are neajun­suri pentru două feluri de fete : acelea cari n’au simțul musical și pe car’î părinții le silesc za­darnic să petreacă mai multe ore pe zi în fața clavirului lor, și a­­celea cari au acest simț prea des­­voltat și cărora le sdruncină sis­temul nervos într’un chip vred­nic de milă. Restul, și asta e marea majo­ritate, se ține între aceste două extreme. Pianul e pentru dînsele o distracție plăcută ; el le îngă­­due să facă cunoștință cu capo­­d­operile artei muzicale, ca și cu compoziții noui, și le procură plăceri ce sunt absolut nepri­­mejdioase. Trebue să ne ferim însă de a­­buzul exercițiilor. Ele sunt indis­pensabile, spre a se putea căpă­ta un mecanism ireproșabil , dar această perfecțiune în mânuirea degetelor nu-i trebuincioasă de­cât d-șoarelor cari se destinează învățămîntului. Ea e cu totul de prisos pen­tru cele­l’alte, căci nu se între­ține de cât prin exercițiu zilnic și fie­care știe că, după ce se mărită, pianistele cele mai în­­demânatece ’șî neglijează pianul ca să se ocupe de bărbatul și copiii lor, fapt pentru care nu merită de­cât laude, de­sigur. Marele compozitor francez Gou­nod, întrebat cam câte ore tre­bue să se lase studiului pianului în învățâmîntul fetelor, a răs­puns : «Cât mai puțin posibil, pentru acele cari nu vor să de­vie pianiste de profesiune». Femeile cari se destinează în­vățămîntului, au nevoe de 7—8 ore de muncă pe zi, numai spre a dobândi acea dibăcie de digi­tație despre care vorbirăm mai sus. Silvia. geomig TIííemine InvSțîlm în filî artistic Fetele din clasele muncitoare au nevoe de desen și pictură, e bine ca să știe să modeleze și ca să capete, în practica acestor arte delicate, gustul și dibăcia ma­nuală ce le sunt absolut trebuin­cioase spre a rivaliza cu bărbații, în exercițiul profesiunilor ele­gante­­ și distinse, unde până a­­cum au fost ținute în rândul al douilea. Și femeile din clasele înalte vor folosi cultivând aceste dis­­pozițiuni, să ajungă îndemâna­­tece în aceste mii de lucrări mici cu cari își farmecă orele libere și-și gonesc plictiseala. Toate ar trebui să fie exersate la cusături, la confecțiuni și la Expoziția agricolă din Briila (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Brăila, 23 Octombrie. Deschiderea secției de ani­male Azi, la orele 2 d. a., în prezența d-lui prefect Gabrielescu, președin­tele comitetului de organizare a ex­poziției, și a d-lor N. I.ilipescu,fost ministru de domenii, Kalinderu, ad­ministratorul domeniilor Coroanei, N. Ionescu, primarul orașului, și a unui numeros public, s-a deschis expoziția secției de animale. Tipul fiind splendid, tot localul expoziției era plin de vizitatori, cari priveau cu admirațiun­e frumusețea vitelor expuse în grajdurile enorme, anume construite, către fundul pa­vilionului principal. Din diferitele părți ale țărei sunt expuse animale împărțite pe secții. Prima este secția cailor, cari s’au admirat de public : 5 epe de rasă moldovenească și 2 armăsari de 1 an , rasa arabo-moldovenească din herghelia de la Slobozia, jud. Râm­­nicul-Sărat, a d-lui Lațu. Epele și armăsarii expuși au fost foarte mult admirate de d. Kalin­­deru și de toți membrii din comite­tul de organizare a expoziției cărora li s-au dat toate explicațiunile de d. Garamieri. Două epe engleze, ale d-lui Al. Marghiloman, câți­va cai de rasă Pinzgau, născuți în țară, ex­puși de ferma model Laza; doui ar­măsari și 4 epe de sînge anglo­­arab de la herghelia Statului din Constanța ; 4 iepe și 4 armăsari de aceeași rasă, de la herghelia Statului din Mangalia ; 18 cai pur sânge in­digen, ai d-luî Ghiță Găitan din Brăila ; mai multe iepe cu mânzî, sânge arab-englez, ale d-lui D. G. Panaș ; un cal jumătate sânge, al d-luî ma'or Alexandrescu ; 9 cai, sânge indigen, al d-lui W. B. Mendl; o mânză, în etate de un an și ju­mătate, proprietatea școalei Agaric! a Academiei Române ; 8 cai ai con­telui de Roma și un cal de o mă­rime enormă, de rasa saxonă, născut în țar­ă, al uzinei de gaz din Bu­curești. Secția II-a, a vitelor cornute, e divizată în 3 categorii, și anume : tauri, boi de muncă și vaci de lapte. a) Tauri, au­ fost expuși de d. N. Filipescu, și cari au fost consta­tați de d. Locusteanu, directorul școalei veterinare și delegatul mi­nisterului de domenii, ca cei mai superiori din toți taurii expuși. Mult admirați au­ fost câți­va mari tauri din domeniul Slobozia, jud. R.­Sărat, ai prințului Sutzu, și un altul ai fermei Laza, o reproducție din rasa sințeră-română. b) Rol de muncă, au expus d-ni î­n Principele. Suțu, din domeniul Șu­țești, 4­ boi de mărime colosală ; dr. Herman Fischer, mare arendaș în Moldova, 4 foi ; Miu Ionașcu, 2 boi rasă dobrogeană ; ferma Na­­zika, din Brăila, a d-lui Basara­­beanu, 4 boi de rasă indigenă și sințeră. e) Vaci de lapte au expus princi­pele Șuțu din domeniul Șuțești, o vacă de­ rasă Pintzgau încrucișată, care a atras atențiunea oamenilor cunoscători, felicitând pe reprezin­­tanții principelui Șuțu, d-nii Orghi­­­dan și Lăzărescu, de reușita desvol­­­tăre a acestei rase foarte rară în țară ; untul din aceste specii de vaci e foarte apreciat pe toate pie­țele; 4 vaci de rasa sințeră din ferma Nazika, 3 vaci de rasă elvețiană din ferma Laza, 4 vaci ale d-lui inginer Scutaru Buzău. La o mică depărtare de grajdu­rile vitelor d­e mai sus, se află două locuri împrejmuite, din care unul destinat pentru oi și altul pentru porci. Ferma Laza a expus 32 oi rasa Fritz, 7 din domeniul Slobozia a prințului Șuțu, de rasa Merinos Rem’bouillais, încrucișate cu țigăi având origina din peria d-lui Las­car, ministru de interne. Tot de ferma Laza sunt expuse o purcea de rasă engleză «Iorkshir» și alți 20 purcei mici de acea rasă, o scroafă și un vier rasa Mangelita de pa moșia Yucarusa, județul B.­­Sărat, de pe domeniul principelui Șuțu. D. Costache Diaconescu, din Brăila, are expusă o scroafă de rasa ungară, în etate de 1 an și jum., cântărind ISO chilograme. D. dr. Locusteanu, delegatul mi­nisterului de domenii, împreună cu comitetul de organizare al Expozi­ției, a examinat cu multă atențiune visele expuse, pent­u a-și putea forma o deplină convingere de mo­dul cum va trebui a se face dis­tribuirea premiilor. De la I­ afinu. O CUGETARE PE ZA Ce folosește unui om să câș­tige pe toată lumea, dacă el se distruge și se perele însuși ! Dispariția lui Parizianu — NOUI AMĂNUNTE — Unde e Parizianu? Iată o întrebare pe care și-o face toată lumea, întrebare la care nimeni nu poate răspunde pînă a­cum. Nici poliția nu a avansat încă nici de o șchioapă în ce privește descoperirea faimosului dispărut. * ¥ * totuși siguranța se convinge din ce în ce că Parisianu trebue să fie ascuns chiar în București. Parizianu, ca vechiul funcționar al ministerului de finanțe, era cunoscut de toate vămile din țară. Nu se poate deci admite ca dânsul să fi putut trece prin­­trun punct oare­care vamal fără să fi fost văzut. Afară de aceasta, se știe că dînsul nu poseda nici un pașa­port, și e neadmisibil ca un om atât de inteligent și bun calcu­lator ca Parizianii să se aventu­reze pe la frontieră fără hârtiile în regulă. Iată­ motivele principale, pe lângă declarațiile sergentului de strada și a celor doui agenți,­ cari fac poliția să bănuiască că Parizianu se află în Capitală. E așa de ușor ca cine­va să se poată ascunde într’un oraș așa de mare ca Bucureștii. I*e cine cade răspunderea ? Deocamdată răspunderea dis­pariției lui Parizianu cade asupra celor doui agenți secreți cari n’au știut să fie destul de vigi­lenți. Dînșii vor fi destituiți. Totuși o persoană marcantă care cunoaște de aproape felul de organizare a serviciului nos­tru de siguranță, mi a declarat, într’o convorbire pe care am a­­vut-o ori cu d-sa, că cauza prin­cipală care a înlesnit dispariția lui Parizianu e serviciul defectuos al agenților secreți. Aceștia, îmi spune interlocuto­rul meu, nu numai că sunt reți plătiți, dar încă sunt prea puțin numeroși și de multe ori sunt chemați de la un punct păzit spre a fi trimiși în altă parte. . Afară de aceasta dinșii sunt lipsiți de absolut toate mijloacele necesare spre a putea urm­ări cu succes și pas cu pus pe un om ca Parizianu. Această stare de lucruri nu se datorește de­cât lipsei de fon­duri, căci o organizare serioasă a serviciului agenților secreți ar necesita în budgetul ministerului de interne un spor de cel puțin 150.000 lei. Totuși, termină d-sa, lacuna a devenit așa de simțitoare, în­cât d. Vasile Lascar, ministru de in­terne, va căuta cu ori­ce preț a o remedia. Decizia Cursei de apel Agentul poliției însărcinat cu înmânarea deciziei Curței de a­­pel, prin care se confirmă sen­tința trib. Ilfov, secția I-a, care condamnă pe Parizianu la 5 ani închisoare și 2.000 lei amendă, negăsind pe condamnat, a dre­sat un proces verbal, constatator al negăsirei sale, la ultimul do­miciliu și în urmă alipit această decisie pe ușa casei. Deci, termenul în cursul că­ruia Parizianu poate face opoziție a început, de erî și se termină Marți seara. Convorbire cu d. I. Th. Fio­­ rescu Având prilegiul de a întâlni­ pe d. avocat 1. Th. Florescu, a­­părătorul lui Parizianu, am cău­tat să avem părerea d-sale în privința dispariției fostului său client. — Parizianu, mi-a spus d-sa, avea cele mai mari șanse de a-șî vedea pedeapsa diminuată, în caz dacă se prezintă la proces. — Mă mir deci de ce a cău­­tat să dispară. — Pentru că avea cea mai mare teamă de persoanele cari erau chemate să-l judece. El gă­sea că justiția a fost prea severă cu dânsul. Ast­fel, într’o zi, mi-a declarat că în caz dacă n’ar eși cu fruntea senină din această a­­facere, își va pune capăt vieței. — Ați văzut pe d-na Pari­ziana? — Da, sărmana e într’o stare de deplâns. — Ce crede d-ne?? — Că bărbatul ei trebue să se fi sinucis și că cadavrul lui va fi descoperit în curând. — Dar d-voastră tot așa cre­deți? — Eu am părerile mele perso­nale, pe cari ele sigur nu le spun, fiind împiedecat de secretul pro­fesional. — Dispunea Pariziana de bani în zilele din urmă ? — Cât despre asta pot să te asigur că n’avea aproape nimic. Chestia cu cei 25 mii de lei e o legendă. Mestugean. NOUL ABONAMENT cu premii la „Universul­‘ Gestul abonamentului: Pentru 3 fu­sil Lei 6. — » 6 » » i 1.50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 Noembrie­ 1903, «Universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abo­naților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei în bani. 2) O pereche de cercei de dia­mant. 3)­500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur p­rru bărbat. 6) Un ceas de aur p­rin damă. 7) Un tablou artistic (aquarel) cu rama foarte elegantă, repre­zentând «Erupțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Crot­ta Azzurra», din insula Capri,lângă Neapol­s, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 leî. 10) O oglindă de Veneția sculp­tată, cu mai mulți îngerași, înăl­țime 2 m., în valoare de 120 leî. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 leî. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O veteză (lampă de noapte). 18) 1 cătimar de bronz surit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit, și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se­ acordă în fie­care lună. Obiectele de mai sus se pot vedea în Calea Victoriei No.­­ 13, (proprietatea ziaru­lui «Universul»), unde sunt expuse. s/www Tragerea la 15 Noembrie c. Tragerea la 15 Noembrie c. Știri din străi­natate — Prin veștd —• Familia Eugeniei Fougare ce­rând hainele, argintăria și dife­ri­tele obiecte ce i-au aparținut, s’a constatat că totul a fost furat din­ vila Solms, din Aix-les Bains, deși ea fusese închisă după făp­tuirea crimei. Tâlharii nu sunt cunoscuți. Proprietăreasa vilei vrea să-î schimbe numele pentru sesonul viitor. ¥ ¥ Până acum s’au strîns în An­glia 250 mii lire sterling pen­tru ridicarea unui monument re­ginei Victoria. с ¥ «Daily Express» publică o de­peșă a corespondentului șeff din Belgrad, spunând că Serbia se înarmează. La începutul acestui an, Serbia avea deja mari cantități de arme și de tot felul de munițiuni de războiu. De atunci ea le-a sporit enorm; fabricele austriace i-au predat de curând 45 milioane de cartușe. ¥ . ¥ _ # . Contele maghiar Dionisie An­­drassy, ca să eterniseze memoria soției sale, care era vieneză, a donat primăriei din Viena un te­ren de 18.000 metri pătrați și o sumă mai mare de bani pentru a se înființa un orfelinat de fete. Acest conte a dăruit anul trecut suma de 160.000 coroane pentru săracii din Viena. La un prânz dat zilele trecute de avocații din Londra în onoa­rea regelui Eduard, regele purta și dânsul toga de avocat, în ca­litate de consilier al regelui, adică consilier al său însuși. * * * Senatul Universităței din Bu­dapesta a respins înscrierea unei d-șoare bacalaureate ca studentă la facultatea de drept. ■* * * «Le Petit Parisien» publică următoarea depeșă a corespon­dentului său din Londra : «Un diplomat, în măsură de a fi foarte bine informat, mi-a declarat că vizita regelui Italiei în Anglia va fi urmată de re­tragerea formală a Italiei din Tripla alianță».•k ¥ ¥ Ziarele maghiare anunță că Merc­urea trecută trenul de per­soane care era să plece din Bu­dapesta la orele 8 dimineața, la Szabadka, din cauza greșelei ma­­pagiului, a intrat pe o linie streină și s’a ciocnit cu o locomotivă ce se află pe acea linie. Trei va­goane ,au fost sfărîmate și 20 de persoane rănite.* † • † Regele Angliei a oferit clubu­lui nautic, din Nissa o cupă care va fi disputată în 1904. Acest premiu va fi destinat unei curse ce va purta numele de­­ «Cupa Mediteranea a lui Eduard al VII- lea» și va cuprinde parcursul Gibivdtar-Nissa. Curs­a nu va avea loc dacă cel puțin cinci iahturi nu se vor pre­zintă în momentul plecărei. ¥ ¥ Ziarul «Neue Freie Presse» spune că în curând Austria și Ungaria vor începe conferințele pentru pregătirea reînoirea tra­tatului de comerciu cu Italia, și vor prezintă celor două Parla­mente proiecte identice de lege, tinzând a autoriza guvernul să reguleze în mod provizoriu ra­porturile comerciale cu Italia, până la stipularea tratatului de­finitiv. . . . ¥ La Zenta (Italia) s’a celebrat zilele trecute căsătoria a două frați gemeni, Mihail și Petre Dor, cu două domnișoare de asemenea gemene, Teresa și Rosalia Ru­­bar. Cele două fete se aseamănă ca două picături de apă ; la tineri asemănarea e mai puțin marcată. * ¥ ¥ Din Heidelberg vine știrea că o oare­­care Eleonora Wallot, moartă acum de curând, a lăsat toată averea sa, care se ridică la câte­va sute de mii de mărci, Universitățea din acest oraș, spre a se creia burse pentru studente. * ¹ . Se scrie din Berlin că un de­cret al ministerului de interne prusian stabilește că supușii aus­­tro-ungari vor putea fi pe viitor naturalizați prusiani fără a avea nevoe de a prezintă renunțarea la cetățenia austriacă. * ¥ ¥ Ziarul «Deutsches Volksblat» primește din Belgrad știrea, că de câte­va zile circulă acolo liste de subscripție pentru un monu­ment al ofițerilor șerbi căzuți în noaptea del1 iunie. Listele sunt semnate de colonelul Misiei, ca­pul conjuraților, locul unde a fost găsit. Moarta avea în mână o șuviță de perși un ac, și această particularitate a amintit periuța de unghii pe care o ținea încă d-ra Popescu când a fost găsită întinsă în car­erera lui Greuling, la hotelul «Regina». Această crimă se pune în sar­cina aventurierului Greuling. Alt cadavru Cadavrul celei-l’alte femei, care e socotită tot ca o victimă a lui Greuling, a fost descoperit acum vre-o 25 zile la Vergy-Fonconex, lângă Geneva. Dar, din consta­tările făcute, reese că el se afla de cât­va timp în locul unde a fost găsit. S’a dovedit că nefericita, care a fost împușcată de asemenea în cap, era o cocotă din Geneva. Dar numele nu i-1 știe nimeni, nici nu se știe de unde venea. E foarte posibil ca Greuling să nu fie amestecat în aceste două asasinate; de alt­fel nu s’a găsit nici o dovadă despre nevi­novăția lui, dar presumpțiunile erau suficiente, mai ales în pri­vința primului cadavru, spre a i se cere lămuriri asupra celor două descoperiri funebre făcute lângă Geneva.­l­ N SFAT PE ZA * ¥ , Generalul Nyzk­y și Alexandru Prosz, miniștri de résboist și de justiție că Gngariei — Vezi ilustrația — Dăm astă­zi ca ilustrație por­tretele miniștrilor de résboiu și de justiție a I Ungariei, generalul Alexandru Nyiry și Alexandru Prosz. Generalul Nyiry s-a născut la 1854, în Székely. El este absol­vent al acade­miei militare din Viena și a luat parte la campa­nia din Bosnia. La 1892 a fost adjutant al ministrului de răs­­boiu, mareșalul Bauer. La 1869 a fost numit comandant al școalei maghiare de honvezi «Ludovica». Alexandru Plosz s-a născut la 1849, în Kecskemet. A fost mai mult timp profesor la facultatea de drept. El a făcut parte și din cabinele­e Szell și Khuen-He­­der­vary. Fred Greuling Ucigașul Bîszcî Poposea, în­­vinuint <se sotte tipne crime. —Cadavrele dhi l'anei­le și Veig­y-lo­n­ ce­ ie.v Personalitatea lui Fred Greu­­ling, ucigașul Elizei Popescu, re­­mîne foarte enigmatică. Omul, care a ucis pe tînăra artistă ro­mână fără vreun motiv aparent, cu un ne­mai­pomenit sânge­ rece și care susține mereu teza sinu­cide­rei cu un calm încăpățînat, nu-i de­sigur un rĕü­ facător or­dinar. Deja ’i­ se impută alte done crime săvîrșite în niște împreju­rări extrem de misterioase, și ultimul interogatoriu pe care ’i-l'a luat judele, instructor Boucard s’a învîrtit în parte, după cererea autorităților elvețiene, asupra m­orței neexplicate a doue femei tinere, ale căror cadavre au fost găsite în împrejurimile Genevei. In această privință iată und­e amănunta trimese din Geneva. Acolo se spune că într'o zi, Fred Greuling prânzea la un pictor,de­­corator din acel oraș, și la masă se afla lingă o tîper­ă și frumoasă femee, pe care încercă s’o se­ducă. El ’i făcu o descriere foarte ademenitoare despre Paris și la sfirșit îi propuse s'o ia cu din­sul în capitala Franței. Femeea refuză cu indignare ; după câte­va zile Greuling dis­părea. La câte­va zile, s’a găsit la Faucille, nu departe de Geneva, cadavrul unei tinere rusoaice ; nefericita avea capul sfărâmat cu un glonte de revolver. A fost cu neputință să se afle numele victimei și nu se poate explica prezența cadavrului ei în ceară vinătă de sigilat. — 12 kilo rășină de sigilat. 5 kilo tere­pen­tin venețian, kilo balsam Peruvian și 8 kilo praf colbat vînăt. Amestecă, Universu­l ii' ȚroYincfă De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 23 Octombrie — Craiova întrunirea profesorilor. —« Profesorii de toate gradele din Ora­șul nostru se vor întruni Sâmbătă seara în sala Azuga, spre a lua în discuție memoriul colegilor lor­ din Botoșani, prin care cer a li se im­­bunătăți soarta. Cu această ocazie se va hotărî și ținerea unui mare congres la Bu­curești unde vor fi invitați profe­sorii din toate orașele. Lacilius, Con­stanța Crimă.­—Azi dimineață locuito­­rul Jabares Eslingher, din Cosbadin, a fost victima unui mișelesc­ a­­lentat. Plecând din comună spre a se duce la Medgidia ca să-și târguias­că niște lucruri, pe drum a întâl­nit pe consăteanul Constantin Toa­­der, pe care l-a luat în căruță. Pe drum, în apropiere de Medgi­dia însă (nu se știe pentru ce mo­tiv), Constantin Toader scoase uin revolver și trase de pe focuri pe la spate în Jaharef Eslingher ; după a­­ceea se coborî din căruță, biciui caii și dispăru. Nenorocitul Eslingher, ajutat de niște locuitori, cari veneau în ur­mă, a fost dus într’o stare dispe­rată la spitalul din Medgidie, și nu se știe încă de va scăpa cu viață, de­oare­ce rănile produse sunt foar­te grave. S’au luat măsuri de prinderea cri­minalului, care se crede că ar fi luat direcția spre frontiera despre Bulgaria. Demisie. — In urma grevei ex­portatorilor de cereale din acest oraș, d. Al. Coama, președintele Camerei de­ comerciu, și-a înaintat demisia din acea demnitate. Greva exportatorilor.— Nu­mai „Universul” a avut cele mai bogate amănunte asupra grevei ex­portatorilor de cereale din localitate­, grevă care a durat două zile.Azi, 1a urma promisiune­ date de d. prefect 8c. Vârnav, greva a încetat. Expor­­tatorii, mulțumiți de concursul dat de d. prefect, au început cumpără­turile. Ei s’au întrunit din nou astă­zi, pe la orele 5, și au ales o comision, care va lua toate măsurile ca sa nu mai fie stingheriți de direcția­ căilor ferate prin nedarea la timp a vagoanelor. Mișa. Bacău Transportarea lui Dipa.. — Aseară Pipa a fost dus din arestul preventiv din Bacău­ spre a fi expe­diat la penitenciarul Doftana. S’au luat­ cele mai strașnice mă­suri cu ocazia transportărea de la arest la gară! Un cordon de 25 sol­dați cu arma în mână înconjura pe Pipa și d. tt. Genade a c­ondus în­ persoană convoiul și a predat­ pe Pipa șutului vagonului-d­ubă a tre­nului de 5 seara. De la arest până la gară s-au­ a­­dunat o mulțime de curioși care au condus pe Pipa până pe peronul garei. Aci îmbulzeala a fost mare, căci toți se îngrămădeau­ să vadă pe acel ce’a vîrli'în groază o întreagă capitală și a vîrît spaima în cârciu­­m­ari în timpul celor câte­va zile‘cât a fost liber. In timp cât aștepta sosirea trenu­lui, d. general S larva, care se afla din întâmplare în gara Bacău, s’a dus de a văzut și d-sa pe Pipa. Sergentul major Epureanu,­ care a luat o parte activă la prinderea banditului, îl întrebă ce mai face și dacă îl cunoaște ? Pipa îi răspunse în glumă : «Da, ți-am dat vot de primar astă primă­vară». D. R. Genade, directorul arestul lui, a cumpărat apoi lui Pipa de 5 bani pâine și niște măsline și i le a dat să mănânce. După ce l’a suit în vagon, s’a adresat publicului care se strânsese în mare număr în jurul lui zicând: la revedere în Ianuarie ! Azayi. Giurgiu Accident mortal.­Era noapte, pe la orele 4 din spre ziuă,­ locoti­torul N. Anghel, însoțit de fiul sau Petre, de­­ 17 ani, din Mgrenî, ve­­nind cu carul cu boi pe șoseaua Giurgiu-Pitești, spre oraș, și cum ambii dormeau, la un moment slîtt, boii sa speriară și răsturnară carul în șanțul șoselei. 1 Bietul Petre fu apucat sub car ș\

Next