Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)

1904-01-28 / nr. 26

kok, Nippon și Yeso, are o su­prafață de 162.665 mile, (engleze) pătrate, și o populație de 44 de milioane 260.606 locuitori. Rusia, împreună cu Siberia, are o suprafață egală cu a 6 a parte a globului pămîntesc și cuprinde o populație de 135 mi­lioane de locuitori. * * * Vom da aci distanțele dintre câte­va puncte mai însemnate din Japonia, Siberia, China și Coreea. De la insula Tsușima (strîm­­toare­a Coreei) până la Vladi­vostok, 1040 kilm.; de la Tsu­șima la Port-Arthur, 1000 km.; de la Fusan (Coreea) la Simo­­nosaki (Japonia) 240 klm . de la rîul Jalu (d'alungul căruia am spus erl că Rușii au ridicat me­tereze) până la Chemulpo, pe mare, 560 km ; de la Port-Ar­thur până la Chemulpo (port co­reean pe marea Galbenă), 470 k­m.; de la Port-Arthur până la forturile Taku, 260 ; de la Port Arthur la Cefu, 123; de la Cefu la Sangai, 810; de la Weihai­wei la Hongkong, 1900 ; de la Sangai la Nagasaki, (nori japo­nez, 750; de la Port-Arthur la Vladivostok (port siberian pe marea Japoniei), 2000 km. ; de la Vladivostok la granița Rusiei (Ecaterinenburg), 6400­ k­m. * * Linia, pe care o construește acum Japonia în Coreea, și care pleacă de la Seul spre a ajunge la Ikusan, e deja gata până la Taku, la 29 km. de Fusan. Apoi, o linie laterală de vr’o 30 km. leagă Seul cu portul Chemulpo. * * * Rusia dispune de 3 milioane și jumătate de oameni, pe lângă ultim­ele rezerve, și de 3.400 tu­nuri. Japonia poate pune pe picior de războiu 393 mii de oameni și 1100 tunuri. Personalul total al marinei ja­poneze cuprinde : 2746 ofițeri, 21.858 sub­ofițeri și marinari. Personalul total al marinei ru­sești cuprinde: 2616 ofițeri, 57500 sub­ofițeri și marinari; 94 ofi­țeri și 4000 sub­ofițeri de arti­lerie marină ; 10 mii sub­ofițeri și soldați de infanterie marină. * ¥ ¥ Se anunță din Leul ziarului «Daily Mai!». Aci se află 9000 soldați co­reeni și copiii nedisciplinați, dar bine armați, adunați spre a a­­păra pe împăratul Coreei. Ei um­blă ziua și noaptea pe strade cu baionetele la pușcă. La palat, stau câte 12 santi­nele la fie­care poartă. Mulți sol­dați dezertează zilnic și se duc să prade satele. Cele mai grave tulburări sunt de temut, dacă va isbucni răz­boiul. O doică asasină Multe sunt mamele care, din diferite cauze, își dau copiii spre creștere afară din casă. Copilașii sunt încredințați unor femei ne­cunoscute de multe ori, cu un prezent suspect și cu un trecut foarte dubios. Aceste femei, în schimbul unei plăți, se angajează să alăpteze și să crească copilul, atât timp cât părinții lui vor voi. • Ce fac aceste doici Mărimea plății cerute de a­­ceste doici variază de la 20 până la 40 lei pe lună. Copilul însă încredințat îngri­jirea lor, în cele mai multe ca­zuri e condamnat de mai înainte. Lipsit de hrana suficientă și de îngrijirea necesară, lăsat ore întregi neprimenit, într’o odaie cu aer nesănătos, adesea bătut și trântit, sfîrșește prin a se îm­bolnăvi și a muri. Unele din aceste femei, fiind vițioase, bețive, sau contagiate de boli cronice, îmbolnăvesc și pe copilașii ce-i alăptează , altele având și ele copii, îngrijesc nu­mai de aceștia. Ancheta, unul medic co­munal Această stare de lucruri îngri­jitoare a îndemnat pe d. dr. Fischer, medicul comunal al sec­ției a 7-a, să întreprindă o an­chetă. D-sa înainta institutului me­­dico-legal pe toți copiii aflați în această categorie, cari mureau din diferite motive, arătând tot­odată printr-o adresă că majori­tatea cazurilor mortale sunt pro­venite din inaniție. Cum însă probe suficiente, că moartea ar fi provenit din lipsă de hrană, nu existau, aceste fe­mei scapau ușor. Cazul din strada Viilor Acum vre-o trei săptămâni d. dr. Fischer a fost chemat de că­tre femeia Anica Săndulescu, do­miciliată in str. Viilor No. 12. Această femee avea luați în creștere două copilași străini. Din aceștia, unul se îmbolnăvise. Doc­torul examinând copilul, reco­mandă femeea să îngrijească bine de el, căci ast­fel e în pericol să moară. După câte­va zile, aceeași fe­mee veni la d-sa cerându-i cer­tificat pentru a scoate biletul de deces, de­oare­ce­ copilul murise. Doctorul dispuse trimiterea ca­davrului la morgă și atrase a­­tențiunea femeei, asupra celui de al douilea copil, ce avea în creștere, amenințând’o cu închi­soare, dacă cum­va neîngrijind copilul, el va muri. Moartea celuî-l’alt copil N’au trecut două săptămâni de la moartea copilașului, și eri Anica Săndulescu se prezentă din nou la secția 7 medicală, ce­rând d-lui dr. Fischer certificat pentru un nou bilet de deces, pentru cei­ l’alt copil. Avizarea autorităților D. dr. Fischer, indignat, anunță imediat cazul d-lui Saita, pre­fectul poliției Capitalei. D. prefect ordonă numai­de­cât anchetă, din care se constată că copilul decedat murise de ina­niție, pe când un copil natural al acestei femei, de aceeași virată cu cel mort, se află într’o bună stare de sănătate. Dovedindu-se universal­ia provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 25 Ianuarie 1904 Călărași * Banchet,­­r­ Se știe că d. D. Buzdugan, care opt ani a fost pre­ședinte al tribunalului Ialomița, fiind avansat prim-președinte la tribuna­lul din Iași, urma să părăsească orașul nostru. Magistrații și baroul călărășan au dat în onoarea d-sale, aseară, un splendid banchet la saloanele clu­bului civil, banchet care a durat până la orele 3 din noapte, când cu toții au­ condus cu muzica acasă pe d. Buzdugan. Azi, cu trenul de 5, d-sa a plecat la Iași, după ce și-a luat rămas bun de la toți funcționarii tribunalului. Pruncucidere.—Femeia Stana Nedelcu Șerban, din Cacomeanca, născând un copil, l-a omorît și în­gropat în casă după ușă. Falsificator de monede. — Primarul din Smirna, primind un denunț că Ion Stancu din acea co­mună falsifică bani, a început cer­cetările, și eri a găsit la numitul mai multe piese de 5 lei falsificate pe cari le desfăcea la cârciumari. El a fost arestat. De la Ostrov, ast­fel că moartea a fost provo­cată, Anica Săndulescu a fost arestată și înaintată parchetului. Măsurile luate D.Saita, prefectul poliției Capi­talei, in urma celor descoperite, a luat hotârîrea ca pe viitor, toate aceste femei, care cresc copiii sterni să fie înscrise în controa­lele diferitelor circumscripții și inspectate de agenții sanitari. Can­ga. U­S PROVERB PE ZI La cal tiner om betrîn. (Englez). $scris din străinătate — Prin poștă — Din Viena se anunță, că mi­nisterul de războiu austro-ungar a adresat un ordin comandanți­lor de corpuri din armata comună, prin care îl invită, a înainta de urgență numele acelor ofițeri su­periori, cari știu englezește. A­­cest­ ordin este în legătură cu planul ministerului de a trimite ofițeri experți în Japonia pentru reportaj militar în caz de izbuc­nire a războiului. * * Ziarele engleze primesc din New-York știrea că arhiepisco­pul acestui oraș s’a îmbarcat Vi­neri pentru Neapole, ducând la Roma subscripțiunea pe care a strîns-o la New-York pentru o­­bolul sfântului Petru. El va protesta contra opririi femeilor de a figura în corurile religioase.* * * Ziarului «Pester Lloyd» i se telegrafiază din Oradea Mare. In comuna Olesa socialiștii au si­lit pe judele comunal Pe­tre, a­­menințându-i cu moartea, să le dea o parte din banii publici. Ju­dele se execută și socialiștii în­casară banii, dând în schimb o chitanță, în care se spune că suma aceasta aparține socialiștilor. Par­oh­eiul a deschis o anchetă. * ¥ * Ziarele vieneze anunță că cu ocazia prânzului de la palat,Jem­­peratul Francisc Iosif, conversînd cu vice-președintele Camerei, de­putatul ceh dr. Zenk, și-a ex­primat speranța că Cehii și Ger­manii cari au trăit împreună a­­tâtea veacuri, vor trebui să tră­iască și de aici înainte, învățând a se putea suporta unii pe alții. De­oare­ce atâtea veacuri au­ pu­tut să trăiască împreună, de­si­gur că acum când cultura a pro­gresat atât de mult, vor găsi mijloace pentru ca să poată trăi în pace și de aci înainte unii cu alții. * ¥ ¥ Ziarului «Budapesti T­irlap» i se anunță din Arad că funcțio­nărul Nylos de la gara de acolo și casierița Maritha Barcza, s’au otrăvit împreună într’un hotel, dând o soluțiune de sublimat. Ne­norociții au fost transportați la spital în stare muribundă. Motivul acestei fapte desperate este un amor nenorocit. * ¥ Ziarul «Magyar Szo», anunță că in sudul Ungariei prin dis­trictele Titel și Zsablya (Baska) s-au înmulțit lupii în chip îngri­jitor, ast­fel în­cât decimează oile care pasc în livezile Saj­­kasret, cari au o suprafață de peste 40.000 pogoane. Mai multe vânători întreprinse de către pro­prietarii de acolo au fost zadar­nice. Acum se pregătește o goană din partea autorităților, solicitudine pe care guvernul o a­­cordă veteranilor. Ia cuvîntul aipoí d. N. Pressan, care îndeamnă pS*. veterani să pri­mească pământu­i­re ți se acordă în Dobrogea, explicând avantagiile pe cari le au veteranii acolo. Vorbește în ace­lașî sens d. maior G. P. Codreanu, spunând veterani­lor că până la o nouă rezolvare a chestiei lor să primească pămîntu­­­ e ce li se acordă în Dobrogea. D. maior Codreanu face apoi o listă a acelora carn voesi să ia pă­­mînturî în Dobrogea, în care listă se înscriu aproape 201) veterani. întrunirea s’a terminat în liniște la orele 11 a. m. I­ncend­ii­. — Astă-noapte un puternic incendiu a di­strus cu de­săvârșire moara de pi» apa Buco­­vățului, proprietatea d-lui G. G. Io­­nescu, primarul orașului nostru, ținută în arendă de către d. Cris­taline Fotescu. Până acum nu se cunosc cauzele cari au­ pricinuit acest incendiu. Pa­gubele simt însemnate. Xon­î amănunte in privința dlrah­tei din str. Rah­o­vei.—A­­tât Tudorița lor,eseu, cât și Jean Stroiescu, eroii dramei din str. Ra­­hovei, aflați în spitalul comunal, merg spre însănătoșire. A­stă­ sil­eî vor fi supuși de către dr. Eugen Ludvig la un examen cu razele Rontgen, spre a se cunoaște precis locul unde se găisesc gloan­țele, după care li se va face ope­rație de către d-nii dr. C. Vasiliu și I. Negruzzi, pentru extragerea lor. Cod­ii. U­­SFAT 1*E 7.1 Vopsirea pieilor negru*— Unge pieile cu fiertură de rădăcină vînătă, în urmă cu o soluție de apă de aramă și iar cu ferturî de rădăcină vlnătă. Li­ste dă lus­trul cu apă de săpun și cu leșie de potasă. Ședința de la 26 ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2.20 m., sub președinția d-lul P. S. Au­relian. Pe banca ministerială se află d-nul D. Sturdza prim-ministru, V. Las­car, ministru de interne. Prezenți 79 d-nn senatori. Se citește sumarul ședinței de la 23 c. și se aprobă. D. P. Grădișteanu cere ca să se dea curs petițiunilor veteranilor,căci destul au muncit și ei pentru țară. D.­­Costescu-Comăneanu se aso­ciază la cele spuse de d. P. Grădiș­­tean­u. D. V. Lascar roagă comisiunea de petițiuni să se întrunească spre a face un raport asupra acestor peti­țiuni, ca pe­ baza acestora Senatul Să-și poată da cuvîntul. D. col. Budișteanu citește o peti­­țiune a unor locuitori din com­. Bu­­dișteni care cer să nu se schimbe reședința comunei lor. D. dr. Petrini-Paul anunță o in­terpelare d-lul ministru de interne asupra situațiunei politice din Te­leorman și cere să­ i se pună la dis­­posițiune resultatul anchetelor din anul trecut din Teleorman și ra­poartele prefectului de Vlașca asu­pra mișcarea veteranilor, care s’a început în județul Teleorman. D. general Manu citește o peti­țione a locuitorilor din com­. Ciu­­rari, cari cer alipirea comunei lor la alta. D. P. Grădișteanu spune că, din cauză că d. ministru Giani este bol­nav, amină interpelarea d-sale pen­tru Miercuri 28 Ianuarie. D. general Lahovary adresează Craiova Spargerea din str. Sf. A­­postoli. — Eri, fiind sărbătoare, Hristea Iliescu, din str. Sf. Apostoli, a plecat de acasă împreună cu so­ția sa să se plimbe. La întoarcere, nu mică i-a fost mirarea când a văzut o fereastră deschisă și lucrurile din casă re­­vușite. Nu mai încăpea nici o în­doială, cine­va intrase în casă în lipsa sa. Căutând să vază ce i s'a furat, a constatat că dintr’o ladă, ce fusese spartă, i s’a luat suma de 180 de lei, singura lui economie. I s’au mai furat patru trîmbe de pânză, mai multe haine de ale sale, și rochii de ale nevestei lui, și alte lucruri de prin casă. Moarte misterioasă.— Intr’o casă din str. Roșiori s’a găsit azi dimineață un om mort. Curios este că de existența aces­tui om, ce se zice că se­­ numea Barbu, nu știau, nici­­ chiar vecinii. Moartea lui fiind bănuită, autori­tățile au deschis o anchetă. Lucilius. Ploești întrunirea veteranilor. — După cum am anunțat, astăzi, la orele 9 dimineața, veteranii grade inferioare, și membrii societăței «Șoimii Pievniî», compusă din ve­teranii din orașul Ploești și județul Prahova, au ținut o întrunire pu­blică în sala liceului vechi.­. D. Virg. M. B.ir­escu a vorbit a­­supra congresului ținut în ultimul timp la București. Vorbește apoi d. N. Rădulescu- Crivina, care explică întrevederea pe care d-sa a avut-o cu d. minis­tru al domeniilor, arătând si multa Be la consiliul cerneal Consiliul comunal al Capitalei a ținut aseară ședință, săli pre­­șidenția d-lui G. F. Bobescu, primar al Capitalei. Sunt prezenți 21 d-nî consi­lieri. Ședința se deschide la orele 10 fără un sfert. Se dă citire sumarului ședinței precedente, care se aprob­ă,­ înainte de a întră în oictiinea zilei, d. dr. Stoicescu atrage a­­tențiunea administrației asupra gradinelor publice. D-sa spune, că acestea au ajuns periculoase atât pentru starea sanitară a orașului, cât și pentru morala publică. Roagă să se ia măsuri ca gră­dinile publice să fie închise noap­tea. D. G. F. Robescu spune că dacă consiliul decide se vor în­chide aceste grădini, dar s’ar pu­tea să fie păzite de gardieni speciali. Promite că în curând se vor lua măsurile necesare. Se ia în discuție convenția din­tre comună și G. F. R. pentru instalațiile de apă în administra­ția acestei instituții. D. Al. Djuvara se declară con­tra, ca fiind oneroase condițiile pentru comună. L­. Petrovici de asemenea spune că e contra. Convenția se respinge și d­in primar declară că se va face cu­noscut direcției G. F. R. efi tre­­bue să se supună regulamentu­lui comunal. Se prelungește pe 5 ani con­cesiunea fraților Bolintineanu. Se aprobă mai multe expro­­pieri. Se scutesc de taxale comunale toate societățile cari au făcut ce­reri, pentru diferite serbări, pe cari le-au dat sau le vor da. Se aprobă a se acorda socie­­tăței «Peleșul și Virful cu Dor» un loc de 400 m. pe bulevardul Carol, pentru a-și clădi un local ca sediu al societăței. Ședința se ridică la orele 11. Ab­ac CORPURILE LEGIUITEâN CAMERA Ședința de la 26 Ianuarie 1­904 Ședința se deschide la orele 2:25 p. m. sub președinția d-lui M. Fe­­rechude. Prezenți 92 d-nî deputați. Banca ministerială e ocupată de d-nii Sturdza, Porumbaru și Haret. Se repetă votul rămas nul In șe­dința trecută, pentru împământeni­rea d-lui Bairam, ziarist, și rămâne nul. Se pune la vot împămîntenirea d-lui Johnsohn, redactor la «L’Indé­­pendance Roumaine» și se admite cu 68 bile, contra 5. Se mai votează împământenirea d-lui Ghetto losef. D. Porumbaru depune un proect de lege pentru construirea unei șo­sele naționale de la Câmpina la Te­lega. Se pune la vot recunoașterea d-lui G. Radu Sasu și votul rămâne nul. Se votează recunoașterea d-lor Vasile Dumitrescu și «Andrei Dimi­­trescu. ü Ședința se ridică la orele 3 și un sfert. » — 2 d-luî ministru de interne o întrebare în privința aplicărei art. 7 din legea poștelor și telegrafelor, și anume pentru ce s’au oprit două telegrame cu privire la tariful vamal, trimise de ziarul «Vremea» la Petersburg. D. V. Lascar răspunde d-lui ge­neral Lahovary că două informații erau inexacte in telegrame și com­­prom­iteau interesul Statului. D. general Lahovary declară că nu e mulțumit de răspunsul d-lui Lascar, de­oare­ce știrile inexacte nu se pot opri, ci numai cele in in­teresul Statului. D-sa citește două telegrame și caută sa arate că în cuprinsul tor nu se atacă interesul Statului. D. Lascar spune că prin acele te­legrame se arată că guvernul nego­ciază convențiunea cu Germania și, cu toate desmințirile date, tot se trimeteau. Știri inexacte de asemenea im­portanță pot duce opinia publică foi eroare și acest lucru aduce peru­­r­bări și în țară și în străinătate vom lua măsuri ca asemenea să nu se trimită în străinătate; Dace face guvernul părtaș la inexactitățile din acele telegrame. D. Ion Lahovary întreabă pe d. ministru de interne asupra unei lacune ce prezintă legea electorală; anume, s’a descoperit o cheie prin care secretul votului era violat. D. Lascar roagă pe d. Lahovary să bine-voiască a avea cu d-sa mai­­nLeni o întrevedere și apoi va veni cu un proiect prin care să se ga­ranteze pe viitor secretul votului. D. președinte Aurelian roagă pe d-nii senatori să bine-voiască a trece tn secțiuni. Ședința publică se ridică la orele 3 fără 10. IMFORMATIONI ♦ Din cauza marea abun­dente de tele­­ame cu privire la conflictul ruso-japonez—a­­supra căruia sunt acum ațin­tite privirile lumii întregi—am fost siliți sa scoatem din cor­pul ziarului o sumă de in­for­mațiuni de la corespondenții noștri din țară, dintre cari unele primite chiar pe cale te­legrafică. ♦ A se citi în pagina IV-a : Lucruri din toată lumea, Haz. Finanțe, agricultură și comer­ciu și spectacole. ♦ M. S. Regele a primit în audiență pe contele maghiar Ar­mand Mikes, mare proprietar și exploatator de păduri în Secuime (Transilvania). Audiența a durat o oră și jumătate. Se știe că contele Mikes are în exploatare păduri și în România. ♦ D. profesor Ionnescu-Gion a avut onoarea de a fi primit în audiență de M. S. Regina, care a exprimat d-lul Gion dorința să audă citirea monografiei sale istorice «Sima Stolniceasa Bu­ze­asca.» ♦ D. Nicu Enășescu a do­nat comunei Trușești (Botoșani) un teren de 7035 m. p., pentru construirea școalei din căt. Bu­­huoenî. ♦ Școalele normală și primară ale societăței pentru învățătura poporului român, au serbat, anul acesta, aniversarea unirea Prin­cipatelor cu o deosebită solem­­­nitate. Sub conducerea maeștrilor res­pectivi, d. N. Bănulescu pentru cor, Fr. Reit pentru vioară și D. Ionescu pentru gimnastică, elevii au executat cele mai alese bucăți naționale din reperto­riul lor școlar și exercițiile gim­nastice cele mai de efect ca exe­cutare și întărire pentru elevi. ♦ Din Brașov ni se scrie că tribunalul de acolo a condamnat la 2 ani închisoare pe țiganul Gheorghe Rîpa, care a asasinat pe preotul român din Horezu (Făgăraș), Iosif Dragomir, fiind surprins de acesta furând fân. ♦ Mâine seară vor reîncepe la clubul conservator cantacuzi­­nist din București conferințele săptămânale. D. Bădărău va vorbi despre «Casa rurală» și «Sufragiul uni­versal». ♦ Din Cernăuți ni se scrie: Cu ocaziunea jubileului socie­tății academice «Junimea», Ro­mâncele din Bucovina au donat societății jubilante un drapel de o frumusețe rară, care este ex­pus spre vedere publică în «Pa­latul Național» din Cernăuți. Dra­pelul e de mătase tricoloră. Pe un câmp e brodat în fir de aur veritabil emblema «Junime!» cu o cunună de lauri în jur, pur­tând inscripția : «Uniți să fim în cugete, uniți în Dumnezeu». Pe câmpul cel­ l’alt, este brodată o cunună de stejar cu anul înfiin­­țărei și a jubileului societății. Prăjina drapelului este admirabil executată, purtând la capătul de sus o pajură mare, de pe care atârnă panglici tricolore cu di­ferite dedicațiuni. ♦ D-na Beldiman și d. Beldi­­man, ministrul României la Ber­lin, au dat de­ună­ zi la legațiune un prânz în onoarea prințului și prințesei Carol de Hohenzollern, fratele și cumnata A. S. R. prin­țului Ferdinand. La acest prînz au luat parte suitele prinților, ministrul de răz­­boiu al Prusiei și d-na von Eb­­en, directorul coloniilor, d. Stahl, etc. ♦ D. N. T. Paianu, inginer inspector "Âistml, va începe azi inspectarea corporațiilor de meseriași din circumscripția Ca­­merei de come­ț din Pitești. ♦ Astă­ seară se va da la cir­cul regal român Cesar Sidoli, pent­ru prima oară, colosala pan­­tor­imă «China». Decorațiuni ex­­tra­ordinare ; costume noul ; 250 persioane; 45 cai; efecte de lu­mină electrică. Pantomima aceasta s’a jucat de peste 100 ori la Viena, 120 de ori la Berlin și de 100 ori la Bud­apesta. ♦ Ziarele din Timișoara anunță că curtea cu jurați de acolo a condsc­mnat pe agitatorul socialist Ataofi­sie Voicescu (român) la 6 luni închisoare și 500 coroane a­­meniață, de­oare­ce a insultat în ziarul sef «Vocea Poporului» din Budapesta pe sub-prefectul Her­­telenfily care i-a luat cuvântul într’o întrunire publică socialistă din comuna Csebza. ♦ Erl s’au împărțit in Cameră proiectele de legi pentru împă­­mântațirea d-lor : dr. Isidor A. Bfitnhîs, dr. MU.- Goldstein, Gesare Vittorio Sidoli, Gh. Vis­­lovski și recunoașterea calităței de cetățean român a d-lor Nic. Crisbășeanu și Eug. Cioranu. ♦ S’a acordat o permisie de 15 zile, spre a veni în țară, d-lui N. Fleva, ministrul României la Roma. ♦ Eri s’a împărțit la Cameră următorul proect de lege : Art. unic. — In legea de la 30 Martie 1899, privitoare la per­ceperea veniturilor, facerea chel­­tuelilor și justificarea lor de către administrația C. F. R. ale Sta­tului, la art. 11 se introduce un aliniat nou în cuprinderea ur­mătoare : «Cheltuelile se ordonanțează pe baza de ordonanțe de plată, ordonanțe de înregistrare, liste de apartamente și de plată, con­turi de materiale și de furnituri. Toate aceste acte de cheltueli, enumerate aci, pot cuprinde mai multe articole budgetare sau conturi de tesaurerie». ♦ Ziarul Călătoriilor, care a apă­rut azi, Marți, publică următo­rul interesant și bogat sumar : «Moravuri tibetane» (cu o ilus­trație), «Fachirii», «O călătorie prin orașul morților», «In Egip­tul vechil­», continuarea mișcă­toarelor romane «Floare Neagră și Floare Albă» și «Un Pompei modern», precum și interesan­tul studiu de moravuri «Din viața m­ahometanilor». Ziarul Călătoriilor se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. ♦ D. Al. Ciurcu, președintele «Sindicatului ziariștilor», a fost primit Duminecă, în audiență particulară, de M. S. Regina. Majestate­a Sa s’a întreținut în modul cel mai afabil cu d. Ciurcu despre mersul Sindicatului, care, după cum se știe, se află sub patropagiul Majestăței Sale. ♦ D. Ion Kalinderu, adminis­tratorul Domeniului Coroanei, a trimes agenților acelei adminis­­trațiune o circulară invitându-i să procedeze la reorganizarea și com­­plectarea muzeelor de pe­ lângă exploatațiunile Domeniului, în vederea participării la expozițiu­­nile regionale. D. Kalinderu arată amănunțit ce trebue să cuprindă muzeele în ce privește producțiunile ex­ploatărilor cât și desvoltarea ma­terială intelectuală și morală a locuitorilor de pe Domeniul Co­roanei. ȘCOLARĂ ȘTIRI ♦ D. Gr. Pfeiffer, directorul laboratorului de chimie de la școala de poduri și șosele, a fost însărcinat cu suplinirea catedrei de chimie la această școală, până la numirea unui titular, fără altă retribuție de­cât cea de director al laboratorului, în locul d-lui dr. P. Becherescu, demisionat. ♦ D. dr. Dragomir Demetrescu a fost­ însărcinat să suplinească, până la numirea unui titular, catedra de limba ebraică, de la facultatea de teologie, remasă vacantă prin moartea d-lui Ni­­țulescu. ♦ Ziua de 24 Ianuarie a fost serbată cu mare solemnitate în pensionul Șeșefschi. S’au recitat poesii patriotice de elevele Bo­tez N., Șeșefschi C., și Buläcescu M. D-ra Crăciunescu Maria a ținut o conferință arătând însem­nătatea zilei de 24 Ianuarie. S’a petrecut foarte bine. ♦ La gimnaziul din Giurgiu a fost numit d. Luca Economu suplinitor la catedra de muzică. Spu­xi reu­lltate ♦ Consiliul de războiu din Galați a amânat la 4 Februarie judecarea procesului căpitanului Pară, acuzat pentru insubordo­­nanță și insulta superiorului prin scris. In acea zi acest proces va fi conexat cu un altul, intentat numitului căpitan pentru rebe­liune și insulte aduse M. S. Re­gelui și armatei. ♦ D. căpit. Vlădescu, raporto­rul consiliului de războiu al cor­pului III de armată, va pleca la R.­ Sărat spre a ancheta faptele de mituire, de cari s’au făcut vino­vați locot. Daniilescu cu serg.-ma­jor Coșăreanu. ♦ Batalionul 9 de vînători, care se va înființa pe ziua de 1 Aprilie la Ploești, va avea de co­mandant un locot.-colonel. ♦ A fost trecut în disponibi­­bilitate pentru interese de familie d. locotenent Ed. Obedeanu din artilerie. ♦ Pentru concediu de 7 luni a fost trecut în disponibilitate, pe ziua de 1 Februarie, d. locot. A. Pascu din reg. 5 călărași. ♦ Cu ocazia dârei de seamă a­­supra judecărei recursului căpi­tanului Popovici, din reg. Siret No­­lr, s’a zis că d. comisar re­gal a găsit întemeiat­o­rul motiv de casare invocat de apărare com­bătând pe al 11-lea motiv, adică compunerea ilegală a consiliului de reformă, lăsându-se a se crede că consiliul de revisie a respins acest motiv. Adevărul e insă că consiliul a găsit întemeiate ambele motive. ȘTIR! JUDICIARE ♦ Curtea de casație, în secții unite, a hotărât ca să nu se per­mită advocaților să pledeze sau să răspundă la apelul nominal dacă nu vor fi îmbrăcați cu roba.­­ D. procuror Săbăreanu a continuat și ieri cercetările în a­­facerea fraudelor de la grefa tri­bunalului comercial din Capitală • Am arătat că secția 1 a tri­bunalului Ilfov, a anulat contrac­tul de închiriere intervenit între ministerul de justiție și d. I­ Mi­­halcea, pentru bufetul din Pala­tul de justiție. Sentința fiind dată în lipsa d-­ui Mihalcea, d-sa a făcut ori oposiție ce se va judeca la 30 curent de aceiași secție a tribu­nalului. ȘTIRI EC0KO&ICS ?! FÎMfIGiaRE ♦ Aseară s'a închis înscrierea acționarilor Băncei Naționale pen­tru adunarea generală de la 15 Februarie. S’au înscris, numai în Capi­tală, 13055 acțiuni, afară de ce se vor fi înscris la sucursalele din țară. Numărul înscrierilor e mai mare de­cât ori­când și se speră ca adunarea se va putea ține la prima convocare. " ȘTIRI ARTISTICE"' „ Asociația femeilor român» «Spri­­jinul» va da Vineri 30 Ianuarie, la 9 seara In sala Liedertafel o serată artistică și clani­anta. ♦ Societatea coopera­ti­vă pentru comerciul de băuturi spirtoase din București va da în seara de Joul, 29 Ianuarie a. c., un mare bal în sala băilor Eforiei. " eCOîJB! ♦ Lécib­ine Clin sub formă de Granule sau de Hapuri este re­­constituantul cel mai­ puternic. Se întrebuințează în contra debi­litatei, neurasteniei, turburărei și altele. Ultime infomationi MARTI ♦ După hotărîrea luată de Casa bisericelor, în cursul anu­lui curent, se va construi la Ga­lați o biserică Catedrală, pe te­renul oferit de comună, în str. Domnească, în fața institutului catolic «Notre Dame de­ Sion». ♦ D. Gr. I. Gheorghiu a fost numit ajutor de dirijor al coru­lui Sf. Mitropolii din Iași. ♦ D. G. Răileanu a fost nu­mit pedagog la seminarul «Ve­­niiamin» din Iași, în locul d-lui G. Popovici. ♦ D. H. Găiseanu a fost nu­mit copist. In direcția învățămîn­­tului primar, de pe lângă minis­terul instrucțiunei publie, în lo­cul d-lui Ghițescu, demisionar. ♦ Comisia de experți se va întruni Miercuri la ministerul de finanțe, spre a se ocupa cu re­­solvarea mai­ multor cehia mați­uni făcute la taxările vamale. ♦ D. Al. Deliadecima, inginer mecanic și sub-director la școala de arte și meserii din Iași, a fost admis în corpul teh­nic (ca­drul detașat) ca inginer ordinar cl.­­3-a. ♦ D. Em. Costinescu, ministru de finanțe, aflându-se indispus, n’a venit­uri la minister. ♦ Diseară se întrunește la mi­nisterul de interne consiliul sa­nitar superior, sub preșidenția d-lui profesor dr. Manolescu. Consiliul se va ocupa cu cer­cetarea diferitelor acte medico­­legale și alte chestiuni la ordi­nea zilei. ♦ Eri, la 4 d. a., s’a întrunit, la ministerul de interne, comisia veterinară și s’a ocupat cu acor­darea de despăgubiri pentru caii răpciugași, cari au fost uciși, și cu diferite chestiuni de morvi­­nizare. ♦ Camera de meserii din Ca­pitală va ține ședință azi după amiază și se va ocupa cu rezol­varea diferitelor apeluri ale me­seriașilor. ♦ Azi, la orele 10 dim., se va face tragerea rotăriei Tâncâbești (Ilfov).­­ Primarul Capitalei, împreună cu ajutoarele sale și cu d. Chi­­riță, șeful contabilităței, s’au în­trunit ori și au modificat bud­getul în curs, în sens de a se spori creditele extra­ordinare pen­tru plata creanțelor în restanță. ♦ In viitoarea ședință a con­siliului comunal al Capitalei se va numi comisiunea pentru al­cătuirea budgetului pe exercițiul viitor. ♦ De la 15 și până a zi au fost in spitalul Golentina . De difte­­rie: 4 bolnavi vechi, 4 noul și 7 vindecați. De scarlatnă : 23 vechi, nouă, 1 mort și 7 vindecați. De friguri tifoide: 7 vechi și 3 vindecați. De pojar 3 vechi. ♦ Iată mișcarea populațiunei pe anul trecut, din câte-va o­­rașe : In Brăila : născuți 997 băeți și 936 fete ; morți, 758 de sex mas­culin și 630 de sex femenin. In Craiova : născuți 623 băeți și 522 fete. Morți, 671 de sex masculin și 543 de sex femenin. In Galați: născuți 897 băeți și 893 fete. Morți, 748 de sex mas­culin și 597 de sex femenin. ♦ Mâine se întrunește la mi­nisterul de domenii comisia com­pusă din d-nii GaleriO, șeful ser­viciului silvic­ Vlădescu-Olt, ad­ministratorul domeniilor din Do­brogea și Pretorian, sub­ inspec­­tor silvic, spre a continua cu discuția comasarea terenurilor co­munelor din Dobrogea. ♦ Camera de comerț din Ca­pitală a hotărît să ia măsuri pen­tru respectarea art. 5 din legea comerțului ambulant și art. 27 și 30 din regulamentul aceleiași legi. Aceste dispoziții se referă la îndatoririle ce au atât agenții comerciali locali, cât și voiajorii de case streine. ♦ S’a hotărît ca numele sa­telor din Dobrogea, cari sunt streine, să fie înlocuite cu nume românești istorice. ♦ Administrația domeniilor din Dobrogea va înainta d-luî mi­nistru de domenii, până la 10 Februarie, un tablou de depose­dările legale ce urmează a se face în județul Constanța. ♦ La Capitală sunt actual­mente 100 bolnavi de scarlatină și 80 de pojar. ♦ Până acum au cerut să fie Împroprietăriți în Dobrogea peste 1000 de veterani. ♦ D. Mormoceanu a fost con­firmat in funcția de director al poliției din Constanța. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a acordat 500 lei pe an soc. pentru răspândirea științelor în țară, în scopul de a se face cercetări științifice. ♦ Consiliul de igienă al Capi­talei se va ocupa cu întocmirea unui nou regulament pentru sa­lubritatea publică. ♦ Casa de economie, credit și ajutor a corpului didactic a con­vocat pentru Vineri consiliul de administrație spre a stabili bud­getul pe 1904. ♦ Aseară la orele 9 și jum. s’a întrunit la Universitatea din capitală Senatul universitar, sub președinția d-lui C. Dumitrescu- Iași, rectorul universităței, în urma avizurilor facultăților de medicină și științe, spre a se pronunța asupra predarea cursu­rilor de semoirologie clinică de către docenții, dr. Zamfirescu și semoirologia boalelor aparatului ocular de către dr. Stănculeanu la facilitatea de medicină din Ca­pitală și asupra predarea cursu­lui de­ analiză și mecanică de că­tre docentui Paul Coaulescu la facultatea de științe. Senatul universitar luând in discuție propunerile a admis pre­darea cursurilor de mai sus la ambele facultăți,. După aceea senatul universitar împreună cu profesorii facultăței de drept au început discuția a­­supra înființarea doctoratului în drept și a unei secțiuni a știin­țelor de stat pe lângă Universita­tea din București. Senatul Universitar împreuna cu profesorii facultăței de drept au admis înființarea doctoratului în drept pentru care se va creia catedrele de istoria dreptului ro­man vechiu și nou, pandecte, dreptul civil aprofundat și drep­tul ginților, iar pentru secția ști­ințelor de stat se va creia cate­drele de dreptul administrativ, dreptul mariim și comercial com­parat, știința finanțelor și drep­tul internațional privat. In urmă s’a ales o comisiune compusă din d-ni­ profesori Cră­­tunescu, decanul facultăței de drept, Nacu și Disescu care să alcătuiască programul cursurilor pentru secția științelor de stat, întrunirea s’a terminat la orele 11 și jum­ ItiTAMFLARI 111*8 Enpidia Otrăvirea din piața Ghicii Eri, pe la orele 12 ziua o femee anume Ioana Gristea, căzu de­odată jos in fața halei Ghica. Lumea care se afla acolo, alergă numai de­câ­t în ajutor, în acelaș timp sosi și un sergent de stradă, care­ puse pe fem­ee într’o cirje și o transportă la spitalul Brâncoveneasa. Se constată acolo că Ioana Cristea se otrăvise cu chibrituri disolvate în spirt. I se făcură spălătura și fu readusă în simțiri. Cauza pentru care desperata femee a încercat să-și curme zilele, e o ceartă pe care o avusese în ajun cu băzboiul ei, care e servitor la spita­lul Colțea, al ziarului „Universul“ Din R­omân­ia Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Kfinit la nuntii.— Ancheta.— Un bețiv agresor. — Copil lepădat Galați, 26. — Stoica Ștefan Dobrea, aflându-se la o nuntă în str. Aurora și luându-se la ceartă cu Manole Ionescu, i-a dat lovi­turi de cuțit în pulpa stângă, ră­­nindu-l grav. Victima a fost in­ternată în spitalul «Elisabeta Doamna». Agresorul a dispărut.­­ La poarta bisericei Vovi­­denia s’a găsit lepădat un copil de sex femenin, învelit într’o pla­pumă. Printr’un bilețel ce s’a găsit asupra­­, se declară că fetița este botezată și se numește An­­toaneta. Ea fost încredințată spitalului «Alinarea» și s’au în­ceput cercetări pentru descope­rirea părinților.­­ Autoritățile militare și ci­vile au­ deschis o serioasă an­chetă în privința scandalului de la berăria Centrală. — Nicolae Constantin, ducăn­­du-se acasă însoțit de Ene Călin, au fost întîmpinați pe strada Brăilei de Conduraki Hristu, care fiind turmentat de băutură, a lovit grav pe Ene Călin cu un ciomag la cap. Nicolae Constantin voind să pareze lovitura a fost lovit pe mâna stângă, care i-a fost frac­turată. Ambii răniți au fost duși la spital, iar bețivul agresor a dis­părut. — Gheorghe Gramulescu și Calin Adamache, luându-se la bătae cu Ion Bostoaca și Mih­ail Tartaruca, în cârciuma Cojocaru din str. Brăilei, cel dintâi a dat o lovitură cu un drug de fer gros în capul lui Bostoaca. —’Vasul «Mântuirea» a făcut azi prima cursă de încercare în­tre Tulcea și Brăila. Situația­ pieței.­Condamnar­e. Circulația vapoarelor.— Co­misiunile de apel. — Vestit contrabandist arestat. — Ba­­tac.—Apele Dunărei Brăila. 26. — Piața locală este neschimbată. — Tribunalul a condamnat la trei luni închisoare pe minorul Ion Georgescu, acuzat că în Oc­tombrie a omorît pe Gheorghe Alexand­rescu. — Vaporul de pasageri a în­ceput azi sa circule între Brăila și Macin. — Comisiunile de apel au în­ceput judecarea la administrația financiară. — Serviciul de siguranță de aci a arestat pe vestitul contra­bandist Vasile Kritk­os, extrădat Bulgariei în 1897 pentru omor. — Gheorghe Anghelescu fost surprins pe când voia sa se introducă spre a fura în str. Zi­darilor. — Demosteni Esnachi și alții au tăbărît la hotel «Union» asu­pra lui Vangheli Epaminonda, dându-i numeroase lovituri. Vic­tima a rămas în nesimțire. Agre­sorul a fost arestat. — Cota apelor Dunărei este de 3 m. Omorît de un copac.—Efitae mortală. — Hoție ia drumul mare. Craiova, 26.—Locuitorul Du­mitru Ion Cazacu, din comuna Hunia, a fost omorît de un co­pac, în pădure, pa­s când îl tăia. Parchetul a autorizat înmormîn­­tarea. — Individul Gheorghe Dobre, din comuna Poiana, a fost bătut oribil de Petre Cărămidă și a fost transportat pe moarte la spital. — Dumitru Marin a fost ata­cat, bătut și jefuit pe șoseaua Severinului de patru țigani. Sinuciderea unui preot Vasluiu 26.~Preotul Ștefan Popa, din Graiova s’a sinucis MARȚI Serviciul telegrafic V în satul Lîpova din județul nos­tru, împușcându-se. Moartea îî a fost instantanee. TelsgraMs particulare «te ziarului «Universul» Din străinatate Grațierea unui șef kurd. Luptă între doua triburi kurda Viena 26.— «Politische Cor­­respondenz» află din Constan­­tinopol că vestitul șef Kurd Bisch ieri Schero, capul tri­bului Pendig­națiior, condam­nat pentru asaltele sale asu­pra satelor armenești, a fost grațiat de sultan. Triburile kurde Bishkoban și Bischieri se dușmănesc foarte mult și au început lupte sângeroase între ele. 40 de kurzi au fost uciși până acum. Satele ar­menești Rubin, Heyknajeff și­­K­arkaric, cari se află în teri­toriile unde se dau luptele dintre cele două triburi, au avut de suferit jafuri. Luptele continuă. Armenii fug. Un oraș în flânări Londra, “26. — Se telegra­­fiază din New­ York că orașul Baltimore e în flăcări. Până acum au fost distruse ș­ase sute de case. Au fost arun­cate în aer cu dinamită multe case și edificii publice, spre a se împedica întinderea focului. Despre acordul austro-rus Viena, 26. — Ziarul «Mon­tagsrevue» răspunzând într’un articol oficios, la niște svonuri false cari s’au răspândit, zice că acordul austro-rus în Balcani este foarte solid și e gata pentru ori­ce eventuali­tate, însă nici Austria nici Ru­sia nu se gândesc la cuceriri. Revoltă într’o teisniti rimiscă Morți și răniți Berlin. 26. — Se depeșeazâ din Petersburg că arestații din închisoarea Atglin s’au revoltat. Trei gardiani au fost grav răniți cu lovituri de scaune și de drugi de fer smulși de la ferestre. Aler­gând jandarmeria, a făcut us de arme; un prizonier a fost ucis și șoapte răniți, dintre cari trei de moarte. Agentul comercial bulgar din An­­drianopol Viena, 26.—Depeșă din Con­­stantinopol.­ In urma protestărei Bulga­riei. Poarta a ordonat să se lase liberă plecarea de la A­­drianopol a agentului comer­cial bulgar, Maleff, fără să i­ se mai perchisiționeze gea­mantanele. Rezolvarea crizei ministeriale sârbești Belgrad, 26.— Asta-noapte, după lungi tratative, minis­terul Grui­i s-a constituit, ceea­ ce face posibilă existența mai departe a unui club ra­dical comun. Gruici e ministru-președinte numai cu numele. De fapt tre­­bile vor fi conduse de minis­trul afacerilor externe Pasici. In afară de acesta din urmă, intră în minister, Protici, la interne, Davido­­vici la instrucția publică, la resboiu generalul Putnic (care a stat cu totul departe de conjurațiune și se bucură de o mare considerațiune în ar­mată), Milenko Veșnici la jus­tiție, Velimirovici la lucrări publice, profesorul I­adovano­­vici la comercia și Pașai la ministerul finanțelor. Acesta e ministerul cel mai tare ce a fost vre­ o­dată în Serbia. RUPEEIa relațiilor ruso - japonese Telegramele «Agenției Române» Port-Arthur, 26 Ianuarie. De trei zile nici o știre tele­grafică n’a sosit din Japonia. Se asigură că expedierea depeșilor cifrate din Japonia a fost oprită. In insula Susima, la 40 mile de Masampho, a fost concentrat un detașament japonez, care, în­dată după ruperea relațiunilor ruso-japoneze, trebue să fie nu­mai de­cât expediat spre coasta coreeană. Paris, 26 ianuarie. «Le Temps» publică un inter­view cu ministrul japonez, care a declarat că ruperea relațiunilor diplomatice cu Rusia a fost cau­zări prin întârzierea Rusiei de a răspunde la nota japoneză, în­târziere pe care guvernul japo­nez a considerat-o ca ofensă. Afara de aceasta, o altă cauză sunt amenințării cu măsurile mi­litare ruse în Manciuria și Co­reea. Colonia. 26 Ianuarie Corespondentul din Petersburg al «Gazetei de Colonia» vestește ca drumul de fier siberian, la Est de Irkutsk, și calea ferată chi­neză răsăriteană au fost ocupate de autoritatea militară în sco­­puri militare. Seul.* 26 Ianuarie Serviciul cu vapoare japoneze intre Chemulpo și Fusan a fost suspendat. Petersburg, 26 Ianuarie. La Moscova și aci se păstrează o atitudine serioasă. Jurnalele mai toate scriu în mod foarte demn. Ziarul «Viedomosti» spune că ruperea raporturilor diplomatice nu înseamnă încă războiul. Mai rămâne în­că o slabă rază de spe­ranță. La ministerul afacerilor streine se declară că nu s’a primit dacă nici o confirmare asupra svopu­­rilor că războiul ar fi îi fiseput. i

Next