Universul, martie 1904 (Anul 22, nr. 59-86)
1904-03-01 / nr. 59
♦ A se citi alte amenunte la «Ultima Oră». CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 28 Februarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 d. a. sub președinția d-lui M. Ferichide. Prezenți 95 d-ni deputați. Banca ministerială e ocupată de d-ni miniștri Sp. Harr, Al. Giani și C. Stoicescu. D. Ciocazan roagă Camera să pună la ordinea zilei indigenatul d-lui Cernea. D. îerichide spune că trebuește respectată lista de indigenate stabilită mai d’inainte. D. Delavrancea roagă pe d. președinte să’i pună mai curînd la disoziție dosarul relativ la furnitura artier pe care fabrica „Letea“ o face .,Imprimeriei Statului“. D-sa mai cere să i se pună la dispoziție și actele prin care să se constate prețurile cu cari furnizează hârtia ,,Imprimeriei Statului“ această fabrică. D. Stoicescu roagă Camera să treacă ln secțiuni, spre a se ocupa cu proectul modificator al legei pentru încurajarea industriei naționale. La orele 2 și 25 m. ședința se ridică și d-niî deputați trec în secțiuni. — 2 — #i ruși au perdut torpilorul «Szeregotscky», ai cărui oameni de echipagiu s’au înecat în parte pe când ed- Î’aldl au fost făcuți prizonieri. Lupta a durat patru ore. Câteva bastimente rusești au avut stricăciuni. Rușii au mai avut șase morți și 30 de răniți. Câți soldați japonezi se află în Coreea Berlin, 28. — «Berliner Tageblatt» publică o telegramă din Tokio în care se spune că până acum numai trei diviziuni japoneze au debarcat in Coreea. Știrile in privința unei repezi și numeroase debarcări de soldați japonezi în Coreea nu erau exacte. Ultima l&ombardare de la Port-Arthur Berlin, 28. — Ziarului «Lokalanzeiger» 'i se raportează din Petersburg că, la ultima bombardare a Portului Arthur mai mulți subofițeri ruși au fost uciși de o granată care a explodat in fața cazarmei. Atât torpiloarele rusești cât și cele japoneze au așezat torpile in mare. Un torpilor japonez a fost aruncat in aer. Aminunte despre ultima bombardare a Portului Arthur—Victimele Berlin, 28. — Agenția telegrafică rusă aunță din Port- Artur că ia bombardarea de alaltă ori, cele mai multe stricăciuni s’au pricinuit orașului nou. O granită a exploadat în apropiere de casa unui anume Sidorski. Soția colonelului baron Frank, care se afla în această casă, a văzut venind asupră și o mulțime de țăndări ale granatei. O parte mai mare a granatei a retezat capul fiicei ei. Sidorski a fost ucis pe loc. O d-șoară, anume Waleritsch, a fost rănită grav în partea dreaptă a peptului și a murit la spital, în chinuri groaznice. Deosebit de aceștia, a fost ucis un chinez și mai mulți chinezi răniți. In gară au fost stricate două vagoane. Comandantul rus Stoessel, care se afla la o baterie cu statul său major au privit și ei trecând în jurul lor o mulțime de țăndări de granate. Nimeni n’a fost atins și n’a fost nici o stricăciune. La Muntele de Aur, locotenentul Wachtin a fost contusionat iar un soldat a fost rănit. Lângă uzina electrică au fost răniți doi soldați din regimentul 27. Pe de altă parte, s’a văzut lămurit cum un cuirasat japonez a fost isbit de mai multe ghiulele rusești, după care s’a depărtat încet. Canonada a fost de tot violentă și la ora 1 după amiazi a încetat. Un alt nesucces al rușilor Londra, 28.— Ziarul «Daily Chronicle» află din Seoul că întăririle trimise de ruși la Wisu au rămas în afară de grosul armatei, deoarece rîul s’a desghețat și soldații nu mai pot trece. — In aceeași depeșă se spune că soldații ruși au fost din nou atacați de coreeani aproape de Pyoongyang și că două sute de ruși au fost făcuți prizonieri.* ♦ * Sunt primari absolut inculți, fără chiar cele patru clase primare, și pe mâna unui asemenea om se lasă niște atribuțiuni mari. Primarul era secondat de un notar, pleavă a orașelor, fără examen, fără constatare prealabilă, care conducea pe primar. O altă cauză e și lipsa de mijloace : ce să facă un primar și un notar, când ei nu au mijloace necesare pentru a face față cerințelor? Astăzi însă, prin fondul comunal, se cam îmbunătățește situațiunea din acest punct de vedere. Vine apoi lipsa de control , sunt sub-prefecți carî nu fac inspecții,cari sunt departe de a corespunde misiunei lor, cari nu se pun în contact cu comunele decât pentru necesități electorale. In jud. Bacău, nici un sub-prefect nu voia să stea în plasă și dacă i-am făcut să-și vadă de serviciu, au umblat să obție destituirea mea. Prin proiectul de față se tinde la o reală îmbunătățire, anume în ce privește notarii, li se cer anumite condițiuni, cari constituesc oarecum o garanție. Nu sunt, continuă d. l Sachelarie, de părerea d-lui general Manu, ca funcționarii să nu fie stabilî, când sunt oameni cari își văd destul de bine de datorie ; a nu-î face stabili, e a-i face instrumente electorale. Despre asociațiunea comunelor, spune oratorul, nu e lucru nou, a mai existat și e necesară această asociație pentru nevoi determinate în interesul comunelor. Cercurile acestea își string odată sau de două ori pe an delegații și nu importă unde va fi reședința cercului,cum crede d. general Manu. Pe inspectori îi cred necesari, zice d. Sachelarie, căci se poate întâmpla ca primarii incapabili să fie rea secondați de notari și e necesar controlul, mai ales că sunt interese generale, cari nu sunt de competența și capacitatea primarilor și notarilor. D. Missir a zis ca prin instituirea notarilor se atinge autonomia comunală, continuă de Sachelarie ; dar această autonomie nu există, căci afară de proiectul lui Ion Ghica, în toate proiectele este tutela Statului asupra comunei. Găsesc că principiile descentralizare s’au aplicat cât trebuia ; dacă însă s’ar fi aplicat prea mult, cine știe la ce rău am fi ajuns până în ziua de astăzi. Prin actualul proiect se dau în mâna primarului și consiliului numai atribuțiunile comunale, iar atribuțiunile generale sunt date pe mâna unor destul de capabile persoane. D. general Manu a adus un proiect, dar acest proiect are prea multe inconveniente. Proiectul de astăzi îmi convine, declară d. Sachelarie, însă s’a neglijat în el îmbunătățirea sanitară; numărul medicilor e aceiaș ; s’au înființat agenții sanitari, cari cred că nu sunt de loc competenți și buni decât în cazuri de epidemii. Socot că la 5 — 6 comune să fie un medic și o infirmerie, căci populația rurală e foarte bolnavă ; mai bine s’ar fi înființat medici, în locui inspectorilor , dar dacă s’ar aduce obiecțiuni financiare, atunci s’ar putea să-l plătim din o contribuțiune de 4 lei anual. Cer d-lui ministru de interne să vie cu un proiect de organizare sanitară, căci astfel vom avea rezultate frumoase. D. Th. Rosetti declară mai înscéia că nu s’au atins părțile principale din această lege și criticile aduse nu prea sunt" importante. Nu trebue, continuă oratorul, a ne inspira, pentru organizarea comunei, de exemple străine, pentru că comuna noastră se deosibește prin diferite caractere particulare. Diferitele îmbunătățiri ce ni se cer, necesită cheltueli bănești foarte mari. Toți legislatorii ce s’au perindat nu s’au gândit la întărirea celulelor Statului. La noi s’au luat banii comunelor de către Stat, iar sarcinile s’au pus în sarcina comunelor. Așa, de ex. s’au Înființat rețele telefonice, telegrafice și venitul lor se ia de Stat, pe câtă vreme cheltuelile și îndeplinirea sarcinelor sunt pe seama comunelor. Prin proiectul de astăzi se mai pun pe seama comunelor sarcini noi; așa, sunt comune fără venituri,unde după lege are să se trimită notari cari vor fi plătiți cu 100 lei sau mai mult și comunele neavind venituri ori nu se va aplica legea, ori se vor pune sarcini noul. Comunelor li se dă facultatea de a se asocia pentru vre-o lucrare necesară în interesul lor, dar nu se dă loc la vre-o grupare specială. O parte neglijată prin legea de azi e îmbunătățirea sanitară, căci nu se prevede altceva decât niște agenți sanitari, dari sunt absolut insuficienți. Găsesc, continuă d. Rosetti, o contradicție în funcțiunea jandarmului înființat prin legea aceasta ; anume se specifică de cine va asculta el, de comandantul companiei de jandarmi sau de primar; eu socot că e bine ca jandarmii să fie mai de asupra intereselor primarilor, căci altfel se pot întâmpla multe neajunsuri. Conchid, zice oratorul, că sunt în proiectul de față dispozițiuni studiate în mod aprofundat, însă fac rezerve asupra rezultatului ce-i va da această lege. La orele 3 și 40 ședința se suspendă pentru 5 minute. D. Matei Corbescu declară că își va da cont de mandatul confiat de comitetul delegaților. S’au adus mai multe obiecțiuni între care că paza comunelor e insuficientă, că starea sanitară e foarte rea, etc. Comitetul delegaților a făcut ce-i stătea în putință. Acest proiect e lucrat cu concursul d-lui ministru, cu concursul d-voastră în secții și cu ce am putut și noi, și dacă aveți de modificat ceva, vă rog să modificați la articole, zice d. Corbescu. Nu s’au făcut critici proiectului, ci s’au făcut pure teorii politice de către toți oratorii ce s’au perindat. S’a zis că nu trebue să ne luăm după organizările străine, dar după cine să ne călăuzim, căci experiența e lucrul primordial ce trebue să-l avem în vedere. Când în alte State de secol se urmează reorganizări, de ce să nu ne luăm puțin și după dânsele ? S’a mai vorbit de descentralizare și centralizare, invocându-se și Constituția care zice că pentru’ legile comunale și județene trebue descentralizări, dar Constituantul de la 1866 știa că atunci nu e potrivită Situațiunea noastră pentru diferite reforme, ci s’a făcut mai mult ca în alte țări de a se centraliza, a sa face cercuri mici la fel cu organizarea superioară a Statului. S’a susținut de unii oratori că nu-i trebue control comunei, dar acest lucru nu e posibil. S’a mai zis ca datoriile comunei să fie date consiliilor județiane, fiind că aceste autorități ar fi competente în necesitățile comunei și au fost chiar legi în acest Sînt, ca a lui Ion Ghica ; dar s’au întâmplat abuzuri, inconveniente mai în toate privințele și acest lucru în multe țări, ca Anglia,America,etc., care văzând pe urmă răul au fost forțate mai întâi încet, apoi mai repede, la centralizare. Eu sunt de părere, continuă oratorul, de a lăsa unele acte pe seama comunelor rurale, dar nu toate actele, cu toate că miniștrii nu au refuzat vre-o cerere a comunelor și deci nu vid necesitatea de a se da libertăți comunelor. Despre paza comunelor, de care iar s’a vorbit mult, oratorul spune că populațiunea română e blândă, dar o lipsă totală de pază este iar rea, căci la țară se întâmplă călcări și furturi de producte, omul nu e sigur de pomii și cultura lui. Despre tapetil de astăzi și cel din trecut, oratorul spune că în loc să deștepte și să Îndrepte pe mal marii comunelor, își vedeai de interesele lor personale. Trebuiau, după cum s’au făcut în multe țări, ordonanțe bine-făcetoare și chiar dacă s’au făcut, sub-prefecții nu le aplicau, deoarece a lipsit controlul, împulsiunea și buna povară. S’a zis că nu s’au dat comunelor venituri îndestulătoare, dar după legile noastre dându-se accizurile în antrepriză, se comiteau abuzuri ; acum însă prin fondul comunal se va îndrepta situațiunea. S’a zis încă: de ce nu s’au micșorat atribuțiunile primarului ? Dar nu-i putem noi descărca de toate interesele, ci numai de o parte din interesele locale, căci sunt interese prea importante dintre cele generale. Așa, un primar poate vedea pe un far fără să-l poată aresta, poate vedea un ucigaș fără să-l poată urmări. Notarii au fost înființați la 1864, când nu era timp pentru controlul lor, și ei au continuat de la acest timp să facă rele în loc de bine. Prin prezenta lege cerem mai mult cinstea, dar și oarecare studii ca clasele gimnaziale , nu putem însă numi licențiați. Oratorul spune apoi că nu s’a luat nimic din proiectul d-lui general Manu, căci sunt diferite atribuțiile inspectorului creiat prin legea de azi și ale administratorului de plasă care avea mai mult atribuțiuni de primar. Inspectorul are un drept de control. Termină zicând că comitetul delegaților și-a făcut datoria cât i-a stat în putință. Ședința se ridică la orele 5 fără 10 m., anunțându-se viitoarea pentru Luni, 1 Martie c., la orele 2 d. a. UN PROVERB PE ZI Mai ’nainte de a’ți face un prieten, mănâncă sare multă cu el. (Francez). Adunarea generală a societatei geografice române Aseară a avut loc in sala de ședințe a Senatului, adunarea generală a societăței geografice române, sub augusta preșidenție a M. S. Regelui și a A. S. R. Prințului Ferdinand. Asistența Sala și tribunele erau pline de un public ales și foarte numeros. Băncile din emiciciu, acelea ale prelaților și ale miniștrilor, precum și cele trei bănci din fața tribunei erau ocupate de membrii societăței. Printre asistenți am remarcat pe d-ni. Dim. Sturdza, președintele consiliului, Stoicescu, ministru de domenii, Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei, general Manu, general Brătianu, dr. Obreja, dr. Măldărescu, dr. Felix, G. G. Assan și alte persoane marcante. Sosirea HJ. S. Regelui și a A. S. R. prințului Ferdinand La orele 8 jum., au sosit in sulă M. S. Regele și A. S. R. prințul Ferdinand, însoțiți de aghiotanții regali și princiari. Suveranul și A. S. R. Prințul moștenitor au fost întâmpinați de d. gen. Manu, președintele societăței de geografie și de membrii comitetului. Raportul anual Deschizându-se ședința, d-na George I. Lahovari, secretarul general al Societăței geografice, dă citire raportului anual. D-sa spune că Societatea, în cursul anului expirat, a făcut un pas înainte prin complectarea dicționarului geografic al Bucovinei și Basarabiei, operă a cărei însemnătate e îndeobște recunoscută. După ce face expunerea situației financiare a societăței, d. Lahovari prezintă Suveranului Cursul de geografie generală a României, lucrată de d. profesor L. Mehedinți, pentru A. S. R. prințul Carol. Mai departe, d. Lahovary, vorbește de congresele geografice ținute în cursul anului trecut în străinătate și relevă demonstrațiunile de simpatie făcute Societăței geografice române cu aceste ocazii. Enumeră evenimentele geografice externe din anul expirat, ca ștergerea Transvaalului după harta Anicei, etc, și-și încheie raportul aducând mulțumiri Suveranului pentru solicitudinea ce poartă Societățea. Conferința d-lui B. G. Assan D. B. G. Assan a vorbit despre introducerea mașinei cu aburi în industria română de către George Assan. D-sa începe prin a arăta începuturile modeste ale instalației mașinelor cu aburi în anul 1853 și dificultățile ce erau de învins pentru a introduce în țară aceste auxiliare indispensabile industriei. Apoi, atinge câteva puncte relative la industria uleiului și a morăritului dând explicațiuni atât din punctul de vedere tehnic cât și comercial. In ce privește morăritul, conferențiarul spune că această industrie nu a fost nici o dată încurajată la tioî, deoarece se percepe chiar și o taxă de transport. Exprimă dorința ca cu prilejul întocmirea noului tarif vamal să se caute a remedia această lacună. Mai departe, conferențiarul vorbește de morile de porumb, arătând foloasele ce le-ar culege țara, atât din punctul de vedere economic și fiscal cât și din cel igieni", introducând la noi morile perfecționate de porumb combinate cu extragerea uleiului de porumb. Acest sistem deja generalizat în America ar putea da și la noi cele mai fericite resultate; în primul rînd ar scăpa pe tĂrao de pelagră. Iată cum: Prin măcinarea simplă de astăzi mălaiul nu se poate conserva decât câteva zile, căci uleiul și apa favorizează stricăciunea prin mediul germenilor vătămători sănătății. Cu măcinarea americană porumbul se sterilizează, apoi i se scot germenii cari conțin uleiul, iar mălaiul rămas sterilizat e mai nutritiv, mai bogat in amidon, mai conservații și mai gustos. In ce privește exportul grânelor noastre, conferențiarul arată foloasele unei convențiuni între Statele Unite, Rusia și România în sensul ca aceste țări să perceapă o taxă relativ mică de 70 ft. la vagon pentru grâul exportat. Tot în acest scop conferențiarul spune că avem tot interesul de a intra în relațiune cu Japonia, înființând o legațiune la Tokio și făcând cu japonezii tractate de comerț și navigațiune spre a atrage vapoarele lor la Constanța. Conferința d-lui dr. Cantacuzino D. dr. Cantacuzino a ținut o conferință despre Ciuma — epidemiologia și profilaxia internațională. D-sa a făcut istoricul acestui flagel devenit mai puțin primejdios acum, grație științei bacteriologice. Ședința s’a terminat la orele 11, după care Suveranul și A. S. R. prințul Ferdinand s’au reîntors la palat. Messugean. INFORMAȚIUNI DUMINECA. ♦ In numerul de astăzi Duminecă al «Universului Literar» se termină romanul «Suferințele unei principese de coroană». In același immor se va incepe noul și sensaționalul roman «Vocea destinului» de celebrul scriitor german YV. Hauff. ♦ A se citi în pagina a IV-a Universul in provincie. Lucruri din toată lumea și Finanțe, agricultură și comerciu. ♦ In «Monitorul Oficial» de azi s’au publicat numele foștilor ofițeri de poliție, admiși a se prezintă la examenul de capacitate ce se va ține la ministerul de interne, precum și seriile din cari fac parte fiecare. ♦ Universul Literar colorat, de azi, Duminecă 29 Februarie, conține: «Intre flori», de Dumitru Câmpulungeanu ; «In gardă», de I. Bosidor; «Un studiu», poezie, de Paulina Vrăbiescu; «Sărmanii amorezați», de Ion Mândru; «La isvor», poezie, de Traian G. Stoenescu ; «Salsai și Sah-Mama», de A. Vântul; «Viața la mahala», de Marion ; «A fi poet ...», poezie, de Carol Scrob ; «Curierul model», de Baba-Vișa; «Igiena», de Aurel Scurtu ; «Cronica», versuri, de Marion ; Diverse, oamenii zilei, nota hazlie, jocuri, etc. etc., începutul noului și senzaționalului roman Vocea Destinului. Ilustrație colorată : «O luptă între cazaci și cavaleria japoneză lângă rîul Jala. Universul Literar colorat se vinde cu 5 bani exemplarul în toată țara. ♦ Astăzi, la orele 3 d. a., se ține la «Cercul italian» (Calea Victoriei 54) adunarea generală ordinară a societăței «Dante Alighieri». ♦ In locul d-lui Léo Bachmin, demisionat, a fost numit d. Goblet, bibliotecar al M. S. Regelui. ♦ Lucrările de zidărie la culeele liniei Galațî-Bârlad, in valoare de 58 mii lei, vor fi lucrate în regie de către direcția căilor ferate. ♦ Cu începere de la 1 Aprilie se va desființa serviciul special de studii și construcțiuni de linii ferate, poduri, etc. ♦ In actuala sesiune generală, Academia română va proceda la alegerea comisiunilor pentru diferite premii oferite de Academie; va asculta raportul făcut de comisiuni asupra lucrărilor pre-inintate pentru premii, determinarea subiectelor pentru premiile «Lazăr» (5000 leî), «Alexandru Boldescu» (1500 leî), «Neuschot*» (2000 lei), «General Ion Carp și, Maria Carp» (7000 leî); alegerea membrilor corespondenți români în locurile vacante: 4 la secția literară, 3 la secția științifică și 4 la secția istorică ; alegerea președintelui și vice-președinților Academiei,a președinților și vicepreședinților de secțiuni pentru anul 1904—1905, alegeri de membri onorari și corespondenți străini, formarea budgetului, etc. Tot în această sesiune, d. Loianu va ține discursul său de recepțiune. Ședințele publice se țin, după cum se știe, în fiecare Vineri după amiazi. ♦ De la 1 Aprilie st. n. s’a urcat de la 252 la 1008 valoarea maximă până la care se poate admite un mandat poștal destinat pentru Anglia. ♦ Comisiunea, pentru alcătuirea regulamentului relativ la punerea în aplicare a legei grănicerilor, a stabilit până acum reședințele companiilor și modalitatea de administrare și patrulare a acestui corp.Actualmente se ocupă cu schimbarea uniformei grănicerilor. In locul pălăriilor, e vorba să se adopți căciuli pentru iarnă și capele pentru vară. ♦ Gonfeitele societăței «Progresul silvic» au fost astfel ficșate : Sâmbătă, 6 Martie, conferința d-lui Gr. Popescu, inginer hotarnic, relativă la comasările terenurilor din Dobrogea . Sâmbătă, 13 Martie, conferința d-lui D. I. Gheorghiu, șef de biuron la min. de finanțe, despre tranzitul și comerțul lemnelor in România ; Sâmpătă, 20 Martie, conferința d-lui G. Grăciunescu, silvicultor, relativă la împădurirea nisipurilor sburătoare. Conferințele se vor ține la administrația domeniilor Coroanei, sub președinția d-lui I. Kalinderu. ♦ Meseriașii de încălțăminte vor ține azi la 2 d. a., o întrunire în sala băilor Eforiei. ♦ Institutul filarmonic al învățămîntului secundar va da azi la 2 jum., d. a., o producțiune corală, în sala de gimnastică a liceului «Lazăr». ♦ Societatea «Malbiseh-Neurim», prima societate pentru îmbrăcarea copiilor săraci, va ține o adunare generală extraordinară azi la 2 d. a., la sediul ei din școala «Reschith-Daath, str. Antim No. 3. ♦ S’a trimis tuturor percepțiilor din Capitală câte o circulară prin care sunt Invitate să activeze încasările. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Mandatele d-lor C. Dimitrescu-Iași, președintele consiliului permanent al instrucțiunei, și I. Bianu, membru în același consiliu, au fost prelungite pe un nou period de trei ani. ♦ De la 1 Aprilie se va înființa o catedră, a artei demonstrative, la școala de arte frumoase din București. ♦ Comisiunea numită de ministerul domeniilor spre a întocmi regulamentul punerea în aplicare a legei pentru numirea profesorilor și conferențiarilor la școala de agricultură de la Herăstrău și la școala specială de sivicultură de la Brănești; a delegat pe d-nii . N. Filip, Grunați și Cernescu ca să întocmească un proect de regulament și să-l prezinte comisiunea. ♦ D. P. Ghițănescu, învățător la Poiana Țapului (Prahova), a fost pedepsit cu censura și perderea lotei pe o lună, pentru abateri de la datorie. ♦ Se știe că în ziua de 10 Martie curent, se vor începe examenele de definitivat ale institutorilor și învățătorilor din țară cari au împlinit 3 ani de servietă precum și acei cari au fost amânați sau respinși din trecut. Iată comisiunile numite pentru aceste examene. Pentru circumscripția Iași, președinte delegat de minister P. Fîntînaru, profesor la liceul național din Iași; membri: Ana Kernbach, prof. la școala normală de fete din Iași și P. Cujbă, prof. la școala normală de învățători din aceeași localitate,pentru circum. București, președinte, S. Hulița, inspector al învățămîntului primar, membri, C. Georgescu, profesor la școala normală a soc. pentru învățătura poporului român și P. Dulfu, profesor la Azilul Elena Doamna , pentru circumscripția Craiova . președinte delegat de minister Ștefan Velovan, profesor la școala normală din Craiova, membrii: Aurel Suciu și A. Mircea, profesori la aceeași școală. ȘTIRI JUDICIARE ♦ In ziua de 11 Martie se vor judeca la secția 2-a a curței de casație, următoarele recursuri fiscale : Vasile Lupu, Miron Pateu, Epitropia sf. Spiridon, societatea econ. Armonia și Lascăr Constantinescu din jud. Bacău. Administrația financiară de Botoșani cu primăria Botoșani. Idem cu B. Fischgold. Idem cu dr. V. Boescu și Strul Leibovici din Botoșani. Paulina I. Papantoniu, Gh. Ionescu, M. Postelnicu și Manolache Panaitescu, din jud. Ialomița, Danila D. Semenescu, D. S. Semenescu, Ion Gh. Tănasă și Nic. Sedescu din jud. Mehedinți, Paraschiva Grope și Haim Lupu din jud. Roman. Adm. Financiară de Prahova cu Anghel Tudor Badea și Ion Staiculescu, C. Florescu și Gh. I. Săvulescu. Adm. financiară de Vasluiu cu d. Topan, L. Zilberman și Leib Schwartz. Bernhard Grunfeld și Stanciu Ștefan din jud. Brăila. Maria V. I. Găman, Petre Drăgan, Gh. I. Popescu, Ion Lepadatu Stoicoiu, Const. Bodan și N. Popescu din jud. Gorj. Ignatz Piale, Marița Avramescu și Iancu Davidescu din jud. Tecuciu. V. I. Ionescu din jud. Tutova. ♦ Căpitanul C. Radulescu, din reg. 7 artilerie, a obținut un concediu de 6 luni pentru caz de boală. ♦ Demisia din armată a căpitanului Mihail George, din reg. Ștefan cel Mare No. 13, a fost primită. ♦ A fost rechemat în activitate, la reg. 5 călărași, sub locotenentul V. Jugureanu, aflat în disponibilitate pentru infirmități timporare. ♦ Demisia din armată a căpitanului Sp. Elefterescu Urzică, din reg. 8 Dragoș No. 29, a fost primită. ♦ Căpitanul Ștefănescu Sturdza și locotenentul A. Dănescu au fost trecuți în disponibilitate pentru concediu mai mare de 6 luni. 5T1RI ECOLOSIiCE 51 PIMCIASE ♦ Prin noul proiect de lege pentru exploatarea petrolului pe terenurile particulare, care va fi depus zilele acestea pe biurourile Parlamentului, se prevede, între altele, ca contestațiunile exploatatorilor să se judece pe viitor de către judecătoriile de pace, iar nu de comisiunile comunale ca până acum ; acel care va vinde de done ori un teren petrolifer, să fie pedepsit conform procedurei penale ; concesionarul, care timp de 10 ani n’a făcut nici o lucrare, perde dreptul concesiune, dacă nu plătește taxa de redevență cuvenită unei guri de petrol, etc. ♦ In urma tratativelor urmate cu direcțiunea C. F. R , ministerul domenilor a convenit să furniseze sus numitei direcțiuni până la 15 iunie c . 50.000 traverse de fag și 20.000 m. c. lemne de foc cu prețul total de 37.500 lei. In anul viitor, ministerul domeniilor va furniza direcțiunea G. F. U. 200.000 m. c. lemne de foc. Prin această învoială, ministerul domenilor realisează un beneficiu de 2 lei de fiecare traversă ; în același timp reușește a elimina fagul din păduri, obținând 6—7 lei de arbore, adică un preț pe care nu l-a obținut niciodată până acum. ȘTIRII SANITARE ♦ Sub chirurgul G. Roșescu, secretar al consiliului de igienă și al medicului primar al județului Vlașca, a fost transferat în postul de vaccinator și secretar al serviciului sanitar al orașului Giurgiu, în locul sub-chirurgului P. Vizante, lăsat în disponibilitate. ♦ Sub-chirurgii mai jos notați sunt transferați, în interes de serviciu, pe ziua de 1 Martie, în următoarele posturi de sub-chirurg, și anume: D. dr. Victor Hoisenbeck, actual sub-chirurg al spitalului rural Negrești (Vasluiu), la spitalul rural Bujor (Govurluiü), in locul sub-chirurgului V. Manolache, mutat la spitalul rural Racovița (Muscel), in locul sub-chirurgului P. G. Oprescu. Sub-chirurgul P. C. Oprescu, actual sub-chirurg al spitalului rural Racovița, la spitalul rural Negrești (Vasluiu), în locul d-lui dr. Victor Hilsenbeck. ♦ Medicul plășei Novacî-Amaradia (Gorj), licențiatul în medicină D. Stătescu, a fost revocat. ȘTIRI ARTISTICE ♦ Astă-seara, la orele 9 seară, se va da ln saloanele «Uniunea studenților» o serată dansantă pentru sporirea fondului bibliotecei, cu un program ales și variat, executat de orchestra societăței. Vor lua parte mai mulți profesori universitari, precum și câteva persoane marcante. ItBibliografii ♦ A apărut: «Radium, radioactivitatea și nouile ipoteze asupra constituției materiei», de D. Cădere, profesor la liceul «Codreanu», din Bârlad. Prețul 70 bani. ECOURI ♦ In șeapte numere ale «Revistei Folositoare» (Cartea de aur) se găsește: — medicină populare 35 articole, despre Horticulturii (Grădinăriei 26, Pomicultură 30, Agricultură 25, viniculture 7, Creșterea vitelor 30, Avicultura (Creșterea Păsărilor) 30, Apicultura (Creșterea Albinelor) 8, Industrie și meserie 5, Știința fizică și naturală 4, Cosmetice 3, Diverse 30, Economia Casnică 15 și umoristice 40—de articole, care se face pentru oricine o carte de aur. «Revista Folositoare» costă pe an Lei 4, Provincie Lei 5,— Abonamente pot să se facă și la librării și la Editorul Ig. Hertz, București, Hotel de France. Toți abonații «Revistei Folositoare» primește gratuit «Mica Garnizoană» de lpot. Birse. ♦ Vinul Nourry cu iod de zece ori mai bogat în iod decât uleiul de ficat de moron este într’adevăr minunat pentru femei și copii. ♦ Aflăm că d. L. D. Farehy, proprietarul magazinului «La Papagal», împreună cu d-na Farehy s’au întors din străinătate unde au fost pentru târguirea mărfurilor în vederea noului sezon apropiat. Timp de două luni de zile de oi au fost la Berlin, la Paris, Lyon și în mai multe centre industriale ale Franței precum și la Londra și în mai multe centre industriale ale Englitezei. Numai încape îndouială că Magazinul «La Papagal» va fi, ca de obicei, de altfel, cel dintâiu asortat cu toate minunele modei occidentale. ♦ Nu confundați cartea «Mica Garnizoană» editura Ig. Hertz, care costă Lei 1.50 cu alte edituri care costă 2.50 și care arară că sunt traduse după traduceri proaste sunt și adevărat necomplecte. Cartea «Mea Garnizoană», editura Ig. Hertz, mai conține afară de romanul 104 Articole folositoare oricum. Cereți «Mica Garnizoană», editura Ig. Hertz, care costă fr. 1.50. Abonații la «Revista Folositoare» care costă pe tot nul fr. 4, în Provincie fr. 5, au acest roman gratis. Incendiul din strada Clemenței Aseară la orele 9, un ’incendiu s’a declarat la legatoria de cărți a tipografiei d-lui Niculescu, din str. Clemenței No. 3. Focul a fost observat de un lucrător tipograf, care eșind n curte, zări lumină în interiorii legătoriei. Alarma Lucrătorul tipograf dădu imediat alarmă. Vreo 3—4 sergenți de stradă postați în fața palatului regal, alergară imediat la fața locului. Trecătorii numeroși, cari frecventau la acea oră calea Victoriei, alarmați de vestea izbucnire! unui incendiu, se adunară în fața tipografiei, împedicând circulația. Avizarea autorităților Focul ardea înfundat, în interiorul localului de agatorie, a cărei intrare era încuiată. Sergenții anunțară poliția, care la rîndul ei, aviză postul central de pompieri. Sosirea pompierilor Până să sosească pompierii, flăcările isbucniră în afară. Puțin după acea, venind pompierii, și începând a manipua flăcările s'au micșorat cu încetul. Pentru a se introduce în interiorul localului și a putea localiza cu desăvârșire incendiul, pompierii se asitură nevoiți a sparge intrarea. Focul cuprinsese un dulap zidit în peretele unei verande. Se crede că el ar fi luat naștere de la vreun muc aprins, de țigară uitat de cu vreme de vreun lucrător. Deoarece dulapul conținea mai multă hârtie tăiată, focul a fost iute comunicat mobilierului din legătorie. După o muncă de trei sferturi de oră focul a fost cu desăvârșire localizat. Pagubele întâmplarea a făcut ca d. V. Lascar ministrul de interne, să fie cel dintâiu informat despre acest incendiu. D-sa trecând cu cupeul în momentul când lucrătorul tipograf dădea alarma focului, se opri și informându-se despre ceea ce se întâmplase, dădu câteva ordine sergenților. Pagubele causate de acest incendiu sunt relativ mic. _____ G. C. UN SFAT PE 7.1 Sticla se fac ușor cu foarfecele daca se unge pe amândouă mărginele cu spirt de terpentin. Ultime informaționi DUMINICĂ ♦ A. S. R. Principesa Maria a asistat aseară la reprezentația de la teatrul Liric. ♦ Bri seară s’a prezentat la d. ministru de domenii o delegațiune de locuitori din împrejurimile Capitalei care au schimbat pământurile lor cu altele date de Stat. Delegațiunea a cerut d-lui ministru să se anuleze acest schimb de pământuri cu Statul. Cererea lor a fost refuzată. ♦ Ministerul de domenii a hotărît ca în ziua de 26 Aprilie c. să se fie la prefectura județului Dolj licitație pentru arendarea pepinierei de viță indigenă, de la Ciuperceni. ♦ D. Const. David a fost numit preparator la laboratorul de chimie organică de la facultatea de științe din Iași. ♦ Ministerul de culte a adresat o circulară tuturor profesorilor, însărcinați cu cercetarea cărților didactice, să înainteze ministerului cât mai curând referatele lor, căci în luna Martie se vor începe ședințele preliminare pentru discutarea rapoartelor înaintate. ♦ Ministerul instrucțiunei publice a numit, în juriul pentru examenul de abilitare ca docent al d-lui dr. Al. Bolintineanu, în specialitatea de patologie chirurgicală, pe d-nii dr. Petrini-Paul și C. D. Severeanu , iar din partea facultăței de medicină au fost delegați d-nii d-r. Rîmniceanu, Drăghescu și Demostene. Comisiunea va lucra sub preșidenția d-lui dr. Rîmniceanu. ♦ In cursul lunei Septembrie se va ține în Capitală al 2-lea congres al corpului sanitar inferior din țară. ♦ Comptul pentru regularea definitivă a budgetului pe exercițiul 1900—901, fiind terminat de Curtea de compturi, se va publica zilele acestea. ♦ Ministerul de externe a aprobat un concediu de o lună d-lui V. Samureanu, interpret la consulatul român din Odessa,spre a veni în Capitală în interes de serviciu. ♦ înalta Curte de compturî se va pronunța mâine asupra coruptului general al administrației finanțelor Statului pe anul financiar 1901—1902. ♦ D-niî M. N. Constantinescu și D. Berlescu au fost numiți, pe ziua de 1 Martie, copiști la Înalta Curte de campturi. ♦ Ministerul de lucrări publice a delegat pe d. inginer-șef Teișanu, de la căile ferate, ca împreună cu d. colonel Harței, de la statul-major al corpului 111 de armată, să ancheteze asupra cauzelor conflictului dintre d. locotenent Miron și un șef de tren de pe linia București-Galați. ♦ Ofițerii marelui stat-major al armatei, împreună cu ofițerii din școala de războiu, vor face anul acesta mai multe escursiuni prin Dobrogea, sub conducerea d-lor colonel Averescu și locotenent-colonel Gărdescu. ♦ Pe ziua de 1 Aprilie se va înființa pe lângă școala de agricultură de la Herastrau un post de maestru de musică. ♦ Mâine va începe la ministerul de interne examenul polițiștilor netitrați. Comisia examinatoare e compusă din d-nii G. Nicolaescu, Saita, Zamfirescu și Sachelare. ♦ Mâine se va face la primăria Capitalei, tragerea la sorți a titlurilor de rentă 5 la sută, împrumutul din 1895. ♦ Pe ziua de 1 Aprilie se va înființa la serviciul zootehnic de la ministerul de domenii un post de șef de biurou cl. 111, retribuit cu 270 lei lunar. ♦ Mâine se ține, la ministerul de domenii, conferința inspectorilor silvici în scop de a se ocupa cu alcătuirea mai multor regulamente relative la serviciul silvic. Comisia va fi prezidată de d. Th. Galeriu, inspector general sivic. " Ministerul de domenii a preîn noul său budget suma de 1l mii lei, spre a preîntâmpina invazia lăcustelor și a combaterîce apariție de nouî focare. ♦ Asiară, la orele 6, s'a întrunit die nou la ministerul de finanțe emisia pentru stabilirea comptabiltăței uniforme și a formularelor, registrelor tip pentru comune rurale și urbane. Comisia a terminat lucrările cu privirea compabilitate și acum lucruză la formularele și registrele Ip pentru comunele rurale. Comptabilitate și adoptată pentru comunele urbane e cea în partidă dublă. Camera de dxmerț din Iași a cerut, ministerul? instrucțiunei publice să înfințeze în localitate un bazar în cae să poată face practică elevii școalei comerciale locale. In viitorul bazar se vor putea desface tot felul de mărfuri. Ministerul n’a luat însă nici o hotărîre în privința aceasta. * Taxele, pe cari solvenții școalei de agricultură de la Herestreu urmează a le plăti școalei pe exercițiul 1904—905 au fost evaluate la 50 mii lei, adică cu un plus de 32.000 lei asupra avaluărei exercițiului trecut. • Prin punerea în aplicare a budgetului pe anul viitor al ministerului de domenii se desființează atât posturile de pădurari-șefi cât și de pădurari-grădinari. Se vor înființa în schimb posturi de pădurari de pază și comlniști. Aceste dispoziții au fost aduse printr-o circulară la cunoștința tuturor inspectorilor silvici din țară. Guardienii de pază și confuiștii vor fi repartizați la pădurile unde se simte mai mare necesitate, căutându-se ca toate cantoanele să fie locuite. La ocoalele care posedă parcuri și pepiniere de importanță, se va atașa câte unul din acești pădurari care va fi în același timp însărcinat și cu executarea lucrărilor pe cari le execută pădurarul grădinar. ♦ Direcția generală a penitenciarelor a cerut prefecturei poliției Capitalei ca să nu mai trimită un număr așa de mare de vagabonzi, spre a fi transportați în diferite orașe, cu vagoanele penitenciare ale direcțiunei. Aceasta din cauză că numărul condamnaților e deja prea mare, așa încât transportarea vagabonzilor cu aceleași vagoane devine cu neputință, din cauza aglomerațiunei. Direcția penitenciarelor a mai arătat poliției inconvenientul de a închide în aceleași vagoane pe condamnați împreună cu oamenii liberi și cari nu au fost ingăisbiți de o sentință judecătorească. ♦ Aseară corpul telegrafo-poștal a dat în sala societăței germane din str. Brezoianu, o serată muzicală dansantă sub patronagiul d-lui C. Berlescu, subdirectorul general al poștelor. TStâmfi IET Slin C’m;»ttan Furt de ICO lei D. N. Durma, avocat, domiciliat lu strada Poliției, a fost era victima unui furt de 100 lei, bani ce i s’au furat, dintr’un cufet. D. Durma, în reclamația făcută circumscripției a 7-a, bănuește că autorii furtului sunt Iosef și Ștefan Dimitrescu, din str. Viiătoria, copiii servitoarei sale Maria Dumitrescu. S'au luat măsuri pentru descoperirea furilor. Un accident mortal Am anunțat la timp că un lucrător, anume Anghel Ion, aj fost grav rănit la un picior, prin explodarea unei bombe. Nenorocitului cangrenându-i-se rana, a încetat era din viață, la spitalul Colentina, in urma unor groaznice suferințe. Arestarea unui cleptoman. In strada Aquila locuește un oarecare Petre Ionescu, poreclit și Petre Romanescu. Acest nenorocit avea o patimă deosebită pentru fotografii și ornamente. Și pentru că mijloacele nu-i permiteau de a-și procura, cât mai numeroase, din asemenea obiecte, el ajunse cu timpul să le fure încetul cu încetul cleptomania de fotografii deveni pentru Petre Ionescu o a doua natură. El se introducea în cimitir și fura de pe morminte toate fotografiile și ornamentele pe care le putea disloca. La comiterea acestor furturi, el nu era supărat de nimeni, dat fiind că gardianul cimitirului, chiar dacă l-ar fi surprins asupra faptului, Ionescu se justifica că acel mormînt e al unei rude a sale. Cleptomania de fotografii a împins pe Ionescu să comită o spargere la fotograful Weissman din calea Rahovei, de unde a furat numeroase fotografii. Agenții poliției urmărind pe autorul acestei spargeri, au descoperit pe Ionescu. Locuința acestuia este o adevărată expozițiune de fotografii în ornamente, care au fost sechestrate de autorități. Ionescu a fost dat judecăței. Furtul din str. Oțetari Niște necunoscuți răafacatori pătrunzând astă noapte în curtea caselor cu No. 6 din str. Oțetari, au furat mai multe rufarii întinse afară. Cazul aducându-se la cunoștința celor în drept, sau luat măsuri pentru descoperirea furilor. Accidentul din calea Șerban-Vodă Dumitru Năstase în etate de 17 ani, servitor la d. Eracle Spirescu, din calea Șerban-Vodă No. 25, urcându-se aseară pe la orele 6, în podul casei pentru a lua niște ceapă, a căzut de la o înălțime de șase metri. Nefericitul s-a rănit foarte grav la corp și la cap. El a fost internat la spitalul Brâncovenesc. Scandalul din intrarea Rosetti Astă noapte târziu un mare scandal s’a întâmplat la casele cu No. 7 din intrarea Rosetti. Un tînăr anume Grigorescu, ducendu-se la o cunoștință a sa domiciliată în acea casă, a fost întîmpinat de un individ, și bruscat. Grigorescu ripostând, rivalul său scoase un cuțit și voi să-l lovească. Din fericire Grigorescu a parat lovitura, și la strigătele lui sosind sergentul de stradă, agresorul a fost arestat și condus la circumscripția I str. ä 2i între bărbat și nevastă. — Monstrule, — zice aceasta, —ai făcut să sufere pe toate femeile. — Nu e adeverat—exclamă el. —Nu, am făcut una fericită. — Pe care? — Pe o fată, care vrea să mă ia de bărbat și pe care am... refuzat’o. Serviciul Ședința de la 28 Februarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 și 30 m., sub președinția d-lu P. S. Aurelian. Pe banca ministerială se află d-nii D. Sturdza, V. Lascar, Em. Costinescu, Em. Porumbaru și Sp. Haret. Prezenți 87 d-ni senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Se trece la ordinea zilei , continuarea discuției asupra proectului de lege pentru organizarea comunelor rurale. Se dă cuvîntul d-lui Leon Sachelarie. D-sa spune că astăzi nu avem administrațiune bună, cu toate încercările de îndreptare, cu toate proiectele de legi, unele votate, altele rămase în cartoanele Camerelor. Mai înainte de a arăta mijloacele de îmbunătățire, să facem diagnosa răului. Nu e de vină numai lipsa de cultură a primarului, ci și nenorocita politică, zice oratorul. Apoi, proprietarul și arendașul voesc a avea la dispoziția lor pe primar, care fiind agent electoral tras în Liste părțile, nu mal e condus de finalul datoriei, ci de interese personale, telegrafic al ziarului „Universul” Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Denunț senzațional. — Centenarul Voevodului Ștefan. — Crimă monstruoasă Iași. 28. — Un denunț de o extremă gravitate, primit de autoritățile noastre, arată că niște cunoscute moașe din Iași pran-1 T < v ›