Universul, iulie 1904 (Anul 22, nr. 178-208)

1904-07-22 / nr. 199

t j PENTRU BANCHETE”"­­taurante și grădini de vară j din Capitală,provincie, sta­­­țiunile balneare și clima­t­ice se recomandă : Vinurile VEGHI și Mi, albe și negre <de’ masă și desert din viile Principelui B.Stirbey — DRAGASAMV­ — [UNT proaspăt’ de MASĂ , bine presat, din lapte 14-ras curat de "iacă SIE ie si taitici și bine limpezită din stupăria BUFTEA Făină de lut „Buftea" fabricație specială din grim­e de Moldova in saci mari de 100 kgr. și săculețe de 3 și 5 kgr. PST Prețul curent general si tri­mite la cerere. Expediție în toată țara­­ se adresa la : Desfacerea Produselor de pe Pro­­ prietățile Principelui B Știrbey București — Calea Victoriei No 1211 Vinul­ie Drăgășani Recolta intei — A Vil!,016 — PRIHOIPELUI 0. ȘTIRBEY S'a pus în vînzare cu 1 JLEtJ STICLA. j servit la domiciliu în or­ î-ce parte a — CAPITALEI — Ejilnic lir’roa­spă­ t — LAP­T­E­B­A­T 13 T — amestecat cu smântână din fapt« gras curata ne vacă 30 Bas»! litra» servit la domiciliu in ori­ ce parte a — CAPITALEI — O SALADA Bonă se obține numai întrebuințând Otel de Vin din Viile STARBEY­­ DE AGASAM­­ 1 LEU LITRUL — EXPEDIȚII I» TOATA TARA Serviciu la domiciliu în Capitală A se adresa la : Desfacerea Produselor de pe Pro­prietatiie Principelui si Știrbey Buotire StF — Galea Victoriei No Î21 7651 Telefon­ 510M GRItO BANAT CULTURĂ SPECIALA pentru PRODUCȚIA da — 3 âixi-îxițâ. — Greutate colosalsl a botului Perfect curățit și triplat prin triplu triol MAYift Greutarna hectoutr. §4 kilograme cassk Beussa PREȚUL fix Lar vagonul predat gara Iași Administrația generală a Domeniilor Sta­tea, Se«ie*»l și Cotöar Comenzile sa vor adresa str. Ca­rol No. 21, Iași. 1572 Institutul de Domnișoare SESHI-Sil­ 22, Calea Șerban-Vodă. 22 — BUCUREȘTI — Directoare­­ PAULINA HARALAMBIE Directoare I și m D £MITRESCU (născuta Bonnis) cu el primar, cu învățarea obligatorie a limbilor franceză și germani. CURS SECUNDAR și LICEAL cu programa Statului. CURS SPECIAL PENTRU LIMBILE STREINE, PIANO după programa Conservatorului, Gimnastica, Desemnat, Musica vocală, Lucrul manual (broderie, ta­piserie, lingerie, croitorie) obligatoare pentru toate elevele. Pictura, Pirogravura, Canto,Dan­sul, sunt predate de cei mai distinși spe­cialiști din Capitală. Profesori de la Stat - institutoare fran­ceze, germane, engleze. EXAMENELE SE TREG IN INSTITUT. Institutul este instalat in vastul palat Bălăceanu, ocupat odinioară de Semina­rul central al Statului, care a fost com­plect restaurat și înzestrat cu cel mai mare confort, fiind astă­zi cel mai fru­mos local din Capitală. Parc frumos, curte vastă. Tramvvaiul Șerban-Vodă trece pe la poarta institu­tului. 7583 Klil­flisÄi­ck Fala Ungariei Cine vrea să-și conserve sănătatea să bea APA ACID CARBONICA de Borszék. Aceasta apă influențează, in mod foarte favora­bil, asupra­ apetitului și digestiunei in urma marelui conținut de acid carbonic. Cu apa acid carbonică, cu băutură ră­coritoare și represinantă este cea din tăifi între toate apele minerale. Cine ține mult la sănătatea sa și­­ revenirea vigoarei, să vie la EQRIZEK, iz­­vorul sănătăței și reînvierirei, factori jurabi d­in Borszék : Poziție înaltă (90­ metri înălțime situată intre pădure di brad),aer curat fără praf ,isvoare de b$u feriginoase si bogate de acid carbonic Băi de Sprudel reci conținând in des­tul acid carbonic, băi de nămol­ f­eru­ginos excelente , băi de putină acu carbonice, calde; Hydrotherapie ; Mas­sage Electrotherapie, Cure de lapte ș zer, Cure de terrain. Onor vizitatori si la dispoziție cu 100.000 pogoane teren d­iinat. Prospect și instrucțiuni trimit după dorință imediat Direcțiunea Băile BORSZEK (0ZIKER GOÍíITAT). A se comanda apa acid carbonică d Bm­szek pentru ROMÂNIA prin FIRMA MP fVAS 102 SEF in BRASSO (Brasov) p­ ntr MOLDOVA la : MARKOVICS PRIMAN, BORSZÉK. 7708. PU­BLICATIUNE In ziua de 2 August orele 9 a. m. se va ține licitație la Arsenalul Ma­rinei in Galați pentru darea în în­treprindere a construcțiunei funda­țiilor necesare unui rezervor de pă­cură și a unei case de mașini, a căror­­ valoare după devis este de lei 3095,20 Licitația se va face prin oferte închise. Concurenții vor depune o garan­ție de 300 lei. Planurile și devizul se pot vedea la Arsenal în toate zilele de lucru în­tre orele 8—11 a. m. și 3—5 p. m. Lucrarea trebue să­ fie terminată în 2 luni de la data aprobare! licitației. 1057. Direcțiunea. 1904 Iulie 16. 7591. banehei’î au spus că au văzut bo­nuri de peste un milion lei. Nu mai departe de­cât acum 5 ani el avea bonuri în valoare de 900 mii lei. A­­fară de aceasta, el a vîndut o moșie pe o sumă destul de însemnată și cu acea sumă a cumpărat tot bo­nuri. Acum se fac cercetări pentru gă­sirea casetei. Depunerea la instrucție a mai multor borderouți! Era, la orele 12 dim. d. avocat Ci­­boschi în numele unora din moște­nitori, s’a prezentat la d. judecător de instrucție și a depus 21 borde­­rourî găsite printre hârtiile defunc­tului care borderourî conțineau­, u­­nele din ele, cumpărături de bonuri în valoare de 50—100 mii lei. Numerile bonurilor găsite în a­­ceste borderourî se vor publica ca fiind perdute și fără nici o valoare pentru acel la caii s’ar găsi. Parte din bonurile cuprinse în a­­ceste bordeiouri au fost găsite, la zaraful Samuel Frantz. Arestarea la domiciliu a d-nei Vieroșcanu Constatând­u-se pe deplin vino­văția d-nei Vieroșeanu, d. judecător a d­eclarat-o arestată la domiciliu. D sa n’a fost depusă la Văcărești, de­oare­ce este înaintată în vîrsta­ e de 66 ani și afară ce aceasta e o fem­ee bolnăvicioasă. S’a postat însă la domiciliul ei doui sergenți de oraș pentru a nu-i permite să plece de acasă. D-na Vieroșeanu a lefegrafiat ad­vocatului ISS d. Delavrancea ca să vină imediat în Capitală spre a-i susține cauza. Cercetarea registrelor casei Bloro­iuiu Cu ocazia descinderei făcute la taraful Samuel Frantz s-au găsit niște borderourî în alb purtând firma casei Moroianu și semnate de defunctul Moscu. Semnătura lui Moscu după a­­ceste borderouri se crede a fi falsă. D. judecător pentru a se con­vinge dacă nu cum­­va au fost vîn­­dut­e bonuri din cele furate și ca­sei de bancă Moroianu a cerut re­gistrele spre a se controla, dar nu s’a găsit nimic, iar fi‘ue­ia de la cabinet La orele 4 d. a. au­ fost aduși la cabinetul de Instrucție : Ioachim­ Po­­pescu, zaraful Samuel Frantz și d-na Vieroșeanu. Joachim Popescu persistă în de­­clarații­rtile făcute deja și de cari cititorii noștri au cunoștință. D-na Vieroșeanu a început să facă oare­care mărturisiri recunoscând că a dat bonuri d-nei C. A., spunând că și aceste i-au fost date de de­funct încă pe când trăia. După aceasta a fost confruntată d-na Vieroșeanu cu Ioachim Popes­­cu, care susține că bonurile nu i-au fost date d-nei Vieroșanu de Moscu ci ca le-a luat fără știrea lui. Interogatoriile și confruntările au durat până seara târziu când toți cei arestați au fost retrimiși la Vă­cărești. Azi ei vor fi aduși înaintea tri­bunalului spre a ii se confirma man­datele de arestare. Câte bani»»*­ s’a constatat pănși acum cai dispărut. Instrucția a constatat până acum că din moștenirea lui Hagi Moroi­ s’au sustras 30 bonuri a câte 5000 li; 4 a câte 2000 lei; 450 a câte 1000 leî ; 13 a câte 500 leî ; 4 a câte 200 lei și 47 a câte 100 lei. Numerile acestor bonuri au fost comunicate tuturor caselor de bancă din țară ca fiind perdute. " Erî s’au maî "făcut peste în per­­chezițiunî de către comisarii poli­țienești la persoane cari aveau oare­­cari legături de prietenie cu d-na Vieroșeanu. Tamașiu. Tot relativ la această afacere, iată ce ne scrie corespondentul nostru din Bușteni: Bușteni, 19 iulie. Știindu-se că d-na Vieroșeanu, a­­mica defunctului Hagi Moscu, are o nepoată, pe d-na G. A. care ac­tualmente se află în vilegiatură la Bușteni, parchetul de Ilfov, prin co­misie rogatorie, interveni pa lângă cel de Prahova ca să facă o cercetare urmată de percheziție, la numita d-nă, nepoata d-nei Vieroșeanu. Cu trenul de după am­iazi, sosiră azi în localitate d. Negulescu, ju­decător de instrucție din Ploești, d. procuror Economu și d. comisar de siguranță Ioanițescu. La Bușteni Cei sosiți descinseră la otelul Foc­­șeneanu, cel mai apropiat de gară, și fiind­că nu știai­ unde domici­liază d-na G. A., recurseră la aju­torul antreprenorului acestui oțel, pentru moment, și apoi la primarul din Azuga, la care comună ține și cătunul Bușteni, cu ajutorul cărora ad­ară domiciliul d-neî A. El este alături de oțel, lângă gară. Iacă 100 mi­­lei găsiți De la orele 3 până la orele 6 a durat instrucția , ce se va fi des­coperit nu pot ști; tot ceea­ ce pot să afirm însă cu siguranță și a­­ceasta o țin din sorginte oficială — e că s’a dat de a­ urma încă 100 mii lei. D-na G. A. a declarat că a primit în păstrare da la mătușa sa, d-na Vieroșeanu, această sumă în­ cred­e. Un pas era făcut. Mi s’a afirmat chiar că această sumă a fost găsită după arătările d-nei G. A. la do­miciliul său din București. Două telegrame Cele arătate mai sus, ca și cele ce vom­ spune mai jos, le țin dintr’o sorginte. — aș putea zice oficială. D-na C. A. are un fiu care actual­­m­ente se găsește în București și care azi urma să sosească la Buș­teni. Fiul d-nei G. A. își anunțase sosirea, printr’o telegramă, pentru astă-seară, cu expresul de Arad. Ce se va fi întîmplat nu se știe, căci o a doua telegramă o vestea de perderea trenului, încunoștiin­­țând’o în acelaș timp că va sosi a doua zi, adică mâine. Ambele telegrame au fost ridicate de la poștă de autorități. Terminându-se instrucția, d-ni­ judecător de instrucție Negulescu și procuror Economu au părăsit cu trenul de seara Buștenii ; d. comi­sar Ioanițescu a răm­as până mâine, probabil pentru a fi fața la sosirea tînerului A. Luci Huș.— ——­O»­»­»"«»"«"-----------■— Războr Ruso-Japonez Telegrame particulare ale zia­rului «­ Universul» Rușii din nou respinși Londra. 20.—Agenția Reu­ter publică știrea că, după­ o luptă de două zile, generalul japonez Kuroki a respins era pe ruși din două locuri și a­­nume de lângă Yushukikin și de lângă Yanzeling. Situația în Port-Arthur Londra, 20.— O telegramă sosită aici în acest moment anunță că japonezii se află la cinci mile de Port-Arthur. Tot terenul de dinaintea Por­­tului­ Arthur e sub­minat. După cum spun chinezii so­siți la Cifu, garnizona din Port-Arthur e descurajată. Ge­neralul Stoessel se încearcă să o reînsuflețească zicând că ochii țarului sunt ațintiți a­­supra lor. Cu deosebire dureroasă pen­tru rușii din Port-Arthur e lipsa de tutun și de rachiu. * « * A se citi alte avidiamte in ultima oră.___________ Universul in provincii De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 4 9 Iulie 1904 — IMi­ad Incendiu.— Azi dimineață, pe la orele 9 jum. a isbucnit un incen­­diu la casele d-nei Rucsanda Cam­­bur din str. Orientului. Au ars cu desăvîrșire casele și atenansele lor. Pagubele se urcă la câte­va sute de lei. Imobilul ars, n’a fost asigurat. Focul a luat naștere de la bucătăria caselor. Si lipirea unei copile.­Aseară, pa la orele 4 și jum., locuitorul I. Burca, de fel din corn. Secureni (BiU­an) a reclamat secție­ jandarmi Zorieul (Tutova), cum că în ziua de 15 e., de către necunoscuți, s’a răpit o copilă a sa, în etate de 7 ani, pe când păștea vitele pe mar­ginea șoselei din acea comună. Fâcându-se urmăriri de către șeful secției Zorleni împreună cu părintele copilei, s’a putut stabili după inform­ațiunile luate, că răpi­torul se numește Leon, giambaș de cal din orașul Galați. Acesta împreună cu un vizitiu plecând cu un ghiocin cu­ 2 cal, din Galați la Bacǎu, spre a-și exercita meseria de giambaș, la întoarcere a răpit copila. 8'aft luat serioase măsuri pentru descoperirea și prinderea răpitorului. Timpul*­ De vre-o câte­va zile timpul e mai răcoros. Spre seară Cerul se îtlorează și o ploae care durează câte, o oră și mai bine, cade asupra județului nostru. Se speră că ac­este ploi vor în­­drepta întru cât­va fineturile. Negrită, Băile Pucioasa Concertul dat de către d-șoara Maria Marin, în seara de 17 Iulie c. . a avut cel mai mare succes. D-șoara Maria Marin a primit o frumoasă liră garnisită cu flori ar­tificiale. După terminarea concer­tului s'a dansat până la orele 12 noaptea. Excursiu ttest .1 © la Vulcana. —In aceeași zi, de 17 Iulie la ora la 9 dim., s’a făcut o excursiune la Vulcana, la care au luat parte 20 persoane. — De vre-o două, trei zile plouă necontenit. Porumbul e înalt și frumos ca și muntenii. Stoenci. Bușteni Balul i Se asează.— Banca po­pulară «Gheorghe Lazăr», din Buș­teni, nu este numai o instituție de credit și economii, ea urmărește și scopuri filantropice și culturale. Un articol din statute prevede Chiar la 10 la sută din beneficiile anuale să fie întrebuințat pentru aceste două scopuri. Cum însă operațiunile băn­cei sunt mici, așa­dar și beneficiile, partea rezervată pentru aducerea la înde­plinire a scopului urmărit de arti­colul arătat mai sus, ar fi la rân­­du-î și mai mică așa că, — pentru moment cel puțin—ea ar fi impro­prie ori­cărei inițiative în direcția vizată. Ce s’au gândit însă conducătorii băncei «Gheorghe Lazăr» ? Să spo­rească acest fond prin diferite ser­bări. Balul de aseară a fost una din serbările cu scopul arătat mai sus. In mica dar drăguța sală a eli­­seului «Valea Corbului» numeroase persoane din Bușteni, Azuga, Si­naia și chiar din Predeal își dădu­seră aseară întâlnire. La orele 10, muzica reg. 32 Pra­hova, sub conducerea d-lui capel­maistru Kraus, începu un vals la acordurile căruia perechi, perechi începură a se-nvârti prin sală , ba­lul începuse. Greu mi-ar fi să numesc pe toate drăguțele doamne și domnișoare cari au făcut farmecul balului de aseară ; erau așa de multe ! Totuși în treacăt mi-am notat câte­va nume ale persoanelor pe cari le-am cu­noscut. Dintre doamne am recunoscut pe : d-nele Olimpia Romulus Mateescu, Ogrezeanu, maior Teodorescu, O­­rescu, Baboianu, Brătianu, căpitan Caracași Slavici, Mihailescu, Iliescu, dr. Hristodulo, Apostolin, Mihăi­­lescu, Taflan, maior Spirescu, Poe­­naru, etc. etc. Printre d-șoarele care cu negră­itele lor grații făceau serbarea de aseară și mai frumoasă, vom­ numi pe: d-șoarele Teodorescu, Elena Dr­a­­gomirescu, Maria Dragomirescu, O­­răscu, Slavici, Mihailescu, Plarino, Onițescu-Belu, Marioara Georgescu, Poenaru, Staicovici, Pașa, Baboianu, Maria Manolescu, Mimi Bolintinea­­nu, Maria Nicolau, Vlădoianu, și încă altele ai căror nume regret că-mî scapă. Iar între d-ni am remarcat pe: d. maior Teodorescu, Romulus­ Ma­­teescu, Le. Orăscu, Al. Mihailescu, Victor Bursan, Gr. Lahovari, Bădu­­lescu, Ionel Grădișteanu, Dem. Vlă­doianu, Z. Mihailescu, Baioianu, G. Mihailescu, Brătianu, C-z. Barozzi, căp. Caracaș, Vlahide, Danielopol, Bădulescu, polițai din Sinaia, Iliescu, Taflan, D. Tacht, Agemolu, Isăcesc­u, maior Spirescu, Ledunca, Lahovari, Hodoș, Singeorgian, dr. Hristodulo, G. Stoenescu, Gompoteca, dr. Geor­­gescu-Garpețeanu etc. etc. S’a petrecut până târziu de tot și profilul material, care are o des­tinație așa de frumoasă, a întrecut așteptările. De alt­fel el nu este de­cât rezultatul sârguinței cu care au lucrat d. AL Mihailescu, președin­tele Băncii, membrii din comitet și primarul local. Timpul.­­Pe la noi timpul s’a răcorit binișor și dacă ema­va seara ai curajul să eși fără pardesia, riști să contractezi o strașnică răceală. Vizitatori.—Cu trenul de plă­cere au sosit mulți vizitatori din București și din Ploești. Mulți din aceștia negăsind locuri pe la oțelu­rile, cari sunt tixite de pasageri, au trecut spre Azuga și Predeal. Alții s’au întors seara înapoi. M­ic Botoșani Vizita ci-! tai Em. barn.— D. ministru al publice, Em. Porumbaru. Pornit lucrărilor sosind în 1 -­2 — județul nostru, a fost găzduit de că­tre proprietarii frații Ghica Delenî, pe proprietatea acestora din comuna Delenî. Aci, întovărășit de d. pre­fect al județului, Gh. Kernbach, vi­zită fabricele de pe proprietatea d-lor Ghica, precum și terenurile de prin împrejurimi, aceasta cu pri­vire la Îmbunătățirile ce trebue de făcut In vederea apropiatelor mane­vre regale. După terminarea vizitei, d. pre­fect conduse pe d. ministru până la gara Dolhasca. In tot acest par­curs d. Porumbaru vizită toate lo­calitățile de vre-o oare­care impor­tanță din calea sa. Timpul neuros cu frig și vânt. Lipsa de ploaie se simte tot mai mult și devine din ce în ce mai a­­menințătoare pentru porumb. Emil. Bi’ezd­îi (Vâlcea) Bătaie gt­­avă.—D. G. Pope­scu, primarul comunei Malaia, în urma ordinului prefecturei de Vâlcea, s’a dus întovărășit de un singur vătă­­șel, să oprească tăierea pădurei din valea Mănile­i, din Voineasa, pen­dinte tot de Mălaia, și care este su­pusă regimului silvic. Acolo însă, primarul Popescu este întâmpinat de Aleman Oancea, din Brezoiu, pro­prietarul pădure!, întovărășit de Al. Iancovescu, același care a atentat la viața răposatului Oromolu, anul trecut , și împreuna se năpustesc asupra primarului, pe care l’aui bă­tut crunt, ținându-l legat în pădure 24 de ore. ’ D. inspector comunal, avertisat prin telefon, s’a transportat la fața locului, încheind cuvenitul proces­­verbal. Timpul în sfârșit, de câte­va zile, s’a schimbat în bine, căci a­­proape în fie­care zi plouă câte o oră sau două. Putem spera într’o îndreptare a porumbului. Gi*©ggioi*o. Craiova Nictloi'oen­'éa din st»*, Ca­­lomfirescu. — Lucrătorul Ioniță lancu, cu serviciul în atelierul de lemnărie al fraților Zvengher, din str. Galomfirescu, din nebăgare de seamă apropiându-se prea mult de roata mașinii, care era pusă în mișcare, i-a fost prinsă­­ mâna dreaptă, rupândui-o de la prima în­cheietură. Victima a fost internată în spital. Tîlhăr­ie. — Niște indivizi, prin spargere, s’au Introdus în casa lu­i loan M. Băețică, afară de bariera Velcea. Hoții tăbărând în camera de dormit a acestuia din urmă, i’au legat cobză și prin maltratare s’au silit să spue unde sunt ascunși banii. Nemai putând rezista loviturilor date Băețică a căzut în nesimțire, în care timp hoții au răscolit toată casa. Mulțumindu-se numai cu o sută de lei în argint, pe cari îî găsiseră în­tr’o ladă, hoții au dispărut. De­și erau spoiți cu negreața, hoții au fost descoperiți. Ei sunt precu­peții Ștefan Olteanu, Mitrache Pur­­căreanu și Anastase Olteanu. Incendiu. — Aseară, când pom­pierii se pregateau să plece de la locul incendiului din str. Unire!, și despre care am vorbit in cores­pondența de erî, au fost înștiințați că în afară de bariera Bucovățului, la casele d-lui G. Popescu, a isbuc­nit un alt incendiu. Transportân­­du-ir­e acolo, autoritățile sosiseră deja și dădeau ajutoare pentru stin­gerea focului, care luase naștere de la o clae de fîn din curtea caselor. Focul a fost localizat. Bălie gravă.­­ Marin Florea, din str. Militarilor, fiind atras în cursă de femeea Mița Bucovițeanu, a fost Crunt bătut de indivizii Ion Constantin și Antonie Marinescu. Marin Florea a fost dus la spital. Timpul. — De vr’o patru zile plouă tn fie­care zi, câte­va ore. Temperatura a scăzut simțitor. Se­rile sunt foarte reci. Locțiitori. Focșani Sosire.—D. Em. Porumbaru, mi­nistrul lucrărilor publice, cu oca­­ziunea inspecițieî făcute la Bacău și Iași, a trecut prin orașul nostru. D-sa a fost întâmpinat la gară de d-nii sub-prefect Jora și V. Mami­­gonian, șeful poliției, care au înso­țit pe ministru până la Măriișești, Furt.­O servitoare, anume Ma­ria, în serviciul d-lui Racoviță, lă­sând ușa camerei sale deschisă, un individ s’a introdus în lipsa ei di’a­­casă furându-i întreaga garderobă. Era, pe rând păgubașa trecea pe stradă, întâlni pe o altă servitoare Agripina, care purta rochia ei ; re­cunoscând, imediat ea se adresă a­­gentului de siguranță Guță Jacob, care luând de scurt pe Agripina de proveniența obiectelor, declară că le-a cumpărat de un soldat din reg. 10 Putna. Dumitru Goatenic, care a fost arestat pe când se du­cea la clienta sa, spre a-șî incasa un rest ce­ i se mai puvenea din vîn­­zarea obiectelor furate. El a fost depus la comenduirea pieței mărturisindu-și faptul: De la Milcov. Ploești • Escrocheria titiei* corner* ciant­.­Am anunțat că, la moartea bancherului G. Dobrescu, fratele seu Alexe Dobrescu, având cheile de la casa cu bani, a dat la o parte suma de peste o sută mii lei, pe care în urmă a împărțit-o cu fra­tele său Ilie Dobrescu, prejudicând ast­fel fiscul de taxa asupra moște­nire­ și pe cei­l­alți moștenitori. D-niî Emanoil Popescu și I. N. Simionescu denunțând acest cas mi­nisterului de finance, în urma unei anchete făcută de către d. perceptor Marioțeanu, ministerul a amendat pe Alexe Dobrescu cu suma de 23.352 lei din care a treia parte se va da denunțătorilor. Moștenitorii prejudiciați, aflând și ei că au fost escrocați, vor da în judecată pe cei două frați. Se zice­ că comerciantul Alexe Dobrescu va face apel contra hotârîrea minis­terului de finance. Otrăvit­ă de către soția sa.­­Locuitorul Ștefan Nicolescu, din str. G. Ionescu, suferind de mai mult timp de piept, soția sa Ținea, în urma îndemnului unor babe, i-a administrat intern o însemnată can­titate de ulei de terbentină, prepa­rat cu mai multe substanțe bănuite a fi toxice, din care causă sărma­­nul om este pe moarte. S’a deschis o anchetă. Sanitare. — Printre vitele din comunele Apostolache, Balta Doam­nei și Vadul Săpat sînttie pneumo­nia infecțioasă , pneumonia en­­terită infecțioasă în comunele Stântc, Bătești și Călugăreni , rabia în Măgureni și variola în Gher­­ghița. Polițe protestate. — In de­cursul lunii iulie, până în prezent, s’au protestat de către corpul por­tăreilor de pe lângă tribunalul Pra­hova 59 polițe. Timpul. — Astă­zi a căzut o ploaie abondontă asupra orașului și localităților din împrejurimi. Se crede însă că ploaia a fost ge­nerală. "MÖ. Pitești Incersoare de sin­ucidere.— Tînărul Nae P. Dumitrescu, fiul unei sărmane văduve din str. Sf. Vineri, a încercat să se sinucidă, înghițind conținutul unei sticluțe cu esență de oțet. Dându-i-se ajutoare la timp, a fost salvat. Cauza care l’a determinat la a­­această funestă deciziune, se zice că ar fi o ceartă avută cu o iubită a lui. Incendii».—D.I. Stănescu, admi­nistratorul moșiei d-lui A. Dobrescu, arendaș în com. Albota, așezând va­porul pentru a treera grâul, și ovă­zul ce’l adunase în șire pe câmp, pe când d’abia începuse să treeze, din scânteile mașinei a luat foc ambele șire arzând cu desăvârșire. Asemenea a ars și batoza. Focul a durat 24 ore cauzând o pagubă de 8000 lei. A. Incendift.­ In­corn. Lunca Corbului un incendiu a distrus și­rele de grâu și orz ce se gaseau pe aria d-lui Gheorghe Popa­ Dumi­­trache și provenind de la recolta a 30 locuitori. Nu s’a putut salva nimic. Pagubele focului nu s’au putut constata. Stai*© a sem­nikit (mdloa).­Tim­pul e călduros. Semănăturile de toa­mnă in partea nordică slabe , în par­tea sudică mediocre. Semănăturile de primă­vară slabe în tot județul, mai cu seamă porumbul care e com­­promis cu desăvârșire. Islazurile pentru pășunatul vitelor și al fâne­­țelor. In tot județul rele, începând a se usca. Viile mediocre. Grâul și orzul s’au sec­rat și acum a înce­put treeratul. Vitele sunt slabe din cauza lipsei de nutreț. In câte­va comune au secat puțurile și eleșteele. Locuitorii sunt foarte îngrijați din cauza lipsei de porumb, care consti­­tue principalul aliment de hrană pentru săteni și a nutrețului pentru vite. In zilele de 15 și 16 au căzut ploi parțiale, însă insuficiente. Viorel. Piatra-Neamțu Moartea misterioasă d­i­n Neăisaru.­ In spitalul din Tîrgu- Neamțu a fost internată Tasia Pa­vel de loc din Grumăzești După puțin timp bolnava încetă din viața, in jurul acestei morți cir­culând diferite svonuri grave, d. procuror A. Gugler dispuse să se facă autopsia cadavrului spre a se descoperi adevărul. Sinucidere.—Monahul Nectaru Platon, din monăstirea Horaița, în­­tr’un moment de desztădejde. Se spânzură în pădurea din apropierea mânăstirei Nenorocitul era atins de pelagră. Iulian. Sinaia Teatrofon.­D. C. Vidic, ingi­ner electrician, a s­osit azi în loca­litate spre a dirija aranjarea in­­stalațiunilor telefonice dintre caste­lul Peleș și terasa Riegier. Cu modul acesta concertele sin­­fonice date de către d. Dimien Vor fi auzite la Castel de Suverani. Această instalație se face în urma dorinței esprese a M. S. Regina. Lucrările vor fi terminate în 2 s’au 3 zile. De la batalionul de veni­­­tori­—Ministerul de resboiü ti’a a­­cordat suplimentul pentru deplasare cerut de ofițerii batalionului 1 de vânători, de­cât celor însurați. Se știe că batalionul 1 de vînă­­tori ÎȘÎ are garnizoana la Craiova și că pe timpul verii a fost detașat la Sinaia. Ofițerii neînsurați, cărora du li s’a admis indemnizația pentru de­plasare, vor face o cerere colectivă pentru ca minister­ul să revină a­­supra dispozițiunei prime, și să acorde tuturora acea indemnizație. De alt­fel în anii trecuți tot așa s’a procedat. Timpul.—De vre-o 6 zile plouă în fie­care zi , din această cauză temperatura a scăzut simțitor. Lucilius. Sulina Escur­siune.­Astâ­zi, la orele 3 p. m., cu vaporul «Orientul», au sosit în acest oraș în excursiune «Junimea comercială» din Galați, compusă din aproximativ 50 per­soane plus alți 150 excursioniști din Galați, Brăila și Tulcau. Muzica regimentului 11 Siret în tot timpul excursiune!, de la Galați până aici, a distr­at pe asistenți cu diferite arii și­ cântece. La sosirea aci, excursioniștii au fost primiți de notabilitățile orașu­lui și un numeros public aflat In port; orașul era pavoazat și ornat cu stindarde tricolore. După ședere de 2 ore, în care in­terval au vizitat orașul, excursio­niștii au plecat în mijlocul ovațiu­­nilor și aclamațiunilor publicului. Vapor înă la o lit. — Vaporul «Bosnia» al companiei «Florio Ru­­batino», venind astă­zi dimineață din Galați, și Voind să facă rondul prin fața’palatului com­isiunei euro­pene spre a acosta, dintr’o manevră greșită, dând pe uscat, s’a înămolit. După Sforțări de un ceas, a reu­șit să se libereze și ast­fel a putut acosta la ponton. .­Jîxsî okkieră sosită.—Astă­zi la orele 2 p. m., a sosit în port ve­nind din Galați, canoniera rusă «Buh» cu un echipagiu de 350 oa­meni și 15 ofițeri urmând a merge astă-seară la Sevastopol. Timpul e călduros și seceta se menține. Termometrul a atins la umbră astă­zi 20 °. Apele Dunărei scad. Gulm­eanul. Tulcea Trecerea unui vapor rusesc de război și prin portul T’ttleen. —Erî, pe la orele 11 dim., a trecut prin portul nostru vaporul rus de războiu «Bug», venind din Kilia- Nouă (rusească), unde trecuse cu 2 zile mai înainte. «Bug» face parte din escadra Mă­rii Negre, are un echipaj de 247 oameni și 10 tunuri și era în­cărcat cu munițiune, cu destinația pentru Sebastopol. Prin portul nostru a trecut foarte încet, luând fotografia orașului. Cazul s-a telegrafiat ministerului de interne, D’Artagnan. Vasluiü Crimă îngrozitoare. —Șeful Secției Țibănești vestește telegrafic parchetul că astă-noapte s’a comis o îngrozitoare crimă în cătuna Gâr­­bești. Indivizii Gh. și Petrache Jurașcă au omorît cu lovituri de ciomag pe D. Filip. — Criminalii s’au predat autorităței comunale, mărturisind faptul.—Cauzale nu se cunosc.—D. procuror, însoțit de medicul primar, pleacă mâine în localitate , la în­toarcere vom­ comunica amănunte. Crimă.­­Ezi, pe la orele 2 lo­cuitorii Neculai și Toader Ciubo­­tariu din Drăgușeni, s’au introdus în băcănia evreului Michel Șmilo­­­­viei și i’au „torturat atât pe el cât și pe soția sa,—apoi au încuiat ușa, punând lacătul. Șmilovici, într’o stare disperată, a fost dus la spi­talul din Negrești.—Criminalii, cari s’au predat, spun că au un drept asupra băcăniei și numai aceasta i-a făcut să comită faptul.—Se an­chetează. Ll­urjy. O CUGETARE !*E ZI Printr’un efect de optică con­trariu, binefacerea, depărtân­­du­-se, se micșorează pentru o­­bligat și se mărește pentru bine­făcător. Citiți! Citiți! Premiile noului abona­ment cu ziarul «Universul» deschide cu începere de La î August cor., se com­pun din bani și obiecte CrITÎ valorează in total a­­proape 5000 de lei. &W* A se citi pe psig*. |V-a, premiile ce acor­dăm precum și prețul a­­bonamentulu­î. Bisericile mai Mîși! ți pic­tura «in«! 1 mialiția (Era lui Ștefan-cel-Mare) ’) In Galiția sunt patru biserici moldovenești și anume biserica Stavropijia sau biserica Volosca din Leov, zidită în secolul al 15 de Ștefan­ cel-Mare, biserica din Bucești în estul Galițieî și bise­rica sf. Nicolai din Cracovia în vestul Galiției, amândouă clă­dite de Maria Potodci, fiica lui Eremia Movilă, în anul 1610, și biserica Sf. «Skit» din Bohorod­­óestsií. Biserica întâia își are nu­mele de la asociațiunea religi­oasă numită Stauropijia, care sub ocrotirea bisericei moldovenești din Leov­­ și a patriarh­ului din Constantinopol, servift ortodoxis­mul în Polonia catolică, mai în­tâia a comersanților moldoveni și mai târziu a ortodoxilor în ge­nere. Decăzând influența voevo­­zilor moldoveni în Polonia, slăbi și forța resistenței ortodoxilor din Leov și la conversiunea forțată a Rutenilor din Galiția la cato­licism in secolul al 17-lea, trecu și biserica Stauropijia cu toată averea ei în mâinile clerului unit rutean, care astă­zi ocupând o parte a orașului Leov reprezintă forța principală materială a na­țiunei rutene. Biserica Stauropijia este zidită in stilul bizantin moldovenesc, lipsindu-i însă porticul care de abia în secolul al 16-lea a fost introdus la bisericile din Mol­dova. Nalu­ca, pronaosul și al­tarul, care se termină într'o ab­sidă, sunt de aceeași lățime și lungime, având fie­care câte pa­tru coline pe lângă păreți. De­­­­asupra boltei se află 3 cupole mari. Un mare interes arh­eologic ne prezintă picturile acestor bi­serici moldovenești, aruncate în diferitele părți ale vastei Galiți. Pictura lor se deosebește cu to­tul de pictura din bisericile ca­tolice ale Galiției, în care picto­rul era liber în executarea con­­cepțiunei sale. Ea are un stil te­­matic, lipsit de ori­ce vioiciune și perspectivă, dar în care găsim o elegantă combinare în linii și cu­lori și o ornamentațiune chra­­matică, adesea prea încărcată. Figurile reprezintă de obicei­ ti­puri bizantine. Ne aflam înain­tea unei arte tradiționale, exe­cutate după regule fixe, de­si­gur ale unei condice de pictură, care la Bizantini era acea a că­lugărului Dionisie din Agrafa, publicată la 1845 de arh­eologul francez Didicon, său Podlinski la Ruși, o traducere a acesteia. Cu toate acestea găsim și o influ­ență a școalei italiane și apu­­sane de pictură. Iconostasul bisericei Stavro­pisia a rămas intact încă de pe vremea clădirei (Ștefan-cel-Mare) și este alcătuit după ritul orto­dox (canonul lui Ioan Chrysosto­­mos). De­asupra arh­iereilor și a­­postolilor se află tablouri mici, care reprezintă patimile lui Chris­tos. .Figurile cu barbe ascuțite sunt desenuri sematice și edifi­ciile n'au­ nici o perspectivă și se aseamănă cu figurile mânăsti­­rilor noastre. La figurile sfintei Paraschiva, patroana bisericei, găsim influența veche germană, hainele, coroanele și sceptrele fiind vechi germane (gotice). Mai corectă este pictura de pe iconostasul de la biserica din Bucești, unde se observă două picturi deosebite. Capetele și ta­blourile mici amintesc școala lui Rubens, pe când cele­l­alte părți sunt o lucrare grosolană ; se vede că maestrul a desenat conturele, iar lucrătorii au executat pictura. De o perfecțiune rară este bi­serica «Skit» din Bohorodceanu care a fost vindută ca combusti­bil primăriei cu 75 florini (150 Li). Ea se asemănă cu pictura din biserica San Marco din­­ Ve­neția, cea cu inscripții slavose care a fost zidită cu materialul adus din Orient de către artiștii bizantini și al cărui stil a fost adoptat în curând de Pisa, Mo­dena, Verona, acoperindu-se I­­talia în scurt timp cu inspirația bizantină. Iconostasul de la «Skit» reprezintă moartea Sf. Maria, care este înconjurată de apostoli '. Odată cu articolul acesta, d. 0-­linescu ne scrie următoarele : «Ve trimet aci un articol relativ tot la faptele lui Ștefan-cel-Mare, dar cari s’au petrecut în străinătate, în vechia Polonie și Galiția de as­­t­ft­7.1 și privesc nu războaie, ci artele Moldovei. Din citirea articolului ne puteți forma ușor ideea că artele vechi românești până astă­zi au fost neglijate de tot, dar ele ar fi putut fond­a baza artelor noastre moderne. Poate că cu articolul acesta se va putea introduce o direcțiune nouă, și anume cea istorică, nu artele noa­stre.» și sfințî, și învierea ei, înconju­rată fiind de un nour, 4 îngeri, și mulți­­ heruvimi, întocm­ai cum se află desenate pe mosaicul lui Pannadoro din biserica S. Mar­­cu din Veneția. Asemenea de­senuri se găsesc mai în toate mănăstirile și bisericile din Bu­covina, Moldova, Muntenia și Turcia, în care țări reprezenta­rea Măriei ajunse generală. Moartea sf. Marie e reprezintată de prima oară în secolul al 2- lea, în domul din Monreale, iar învierea sf. Marie în secolul al 13-lea de Pinturicchio ajungând culmea în tabloul lui Tițian, fără ca cultul ei să devie general în biserica catolică. Icoana din biserica sf. Nico­­laiu din Cracovia, care în pre­zent se află în clopotnița biseri­­cei, este ținută în conceptia cu­rat bizantină, necunoscută locu­lui și obișnuită numai în Buco­vina, România, Turcia și Orient. Figurile cu inscripții slavone sunt tipuri bizantine și numai excepțional se ivesc tipuri polo­neze pe două vignete și instru­mente pe o vignetă ce se asea­mănă cu cele de pe jovaerul lui Vladimir Monomach din tesau­­rul Kremlin Moscova. La mij­locul icoanei se află desenat pe o paleială aurie în stilul italian al renașterii, sf. Ioan cu aripi de păun, capul căruia este încon­jurat ca la picturile de pe mă­­năstirele din Bucovina, Româ­nia, Rusia, Persia și Italia,—de o aureolă aurie ornamentală cu frunze și fier­ , sf. loan ține în mâna dreaptă un miel pe o scîn­­durică verde, iar în cea stângă capul său cu aureolă într’un pa­har de lemn, din care răsar 5 frunze de trifoiü, un inel și un sul de hârtie cu următoarea in­­scripțiune slavonă: Acesta este mielul Domnului care ispășește păcatele întregei lumi. Deasu­pra figurei sunt 2 îngeri cu păr negru, din care primul are o muantă roșie și aripi verzi în­chise, iar al doililea o manta verde închisă și aripi roșii. Pe amân­doue părțile tabloului se afla 12 vignete. Pe vigneta primă, în stil bizantin durat, găsim în joc de camere, pă­reți­ de la două case fără ori­ce perspectivă în uși și fereștri ne­gre și acoperișe roșii—un desen general la mânăstirile românești și bucovinene. A doua vignetă reprezintă pe sf. Elisaveta, care privește spre un cazac înarmat, ce se repede cu­ spada spre ea, iar în fund sui­ei roșii, verzi și galbene, fără ori­ce perspectivă, ca la toate mănăstirile românești. Pe o vignetă, sf. loan, în haine bizantine din vremea Paleologi­­lor, vorbește către farisei și sa­­duce. Pe mai multe vignete sf. loan e reprezintat în pustie, bo­tezând creștinii și pe Chrisos în riul Iordan, care ține în mână un sul de hârtie cu următoarea in­scripție slavonă : «El a rupt tes­tamentul lui Adam». In dosul lui Christos se află îngeri și deasu­pra lor Dumnezfcu, care întinde mâna sa din cer, înfățișată în forma unui zig-zag, că la mânăs­tirile românești. Vigneta a șeaptea reprezintă pe sf. loan Botezătorul înaintea lui N­erodiu, care e înconjurat de crini, stema casei Anjou. Aco­­perămîntul capului se aseamănă cu acela a lui Iustinian și Teo­dor de la biserica sf. Vitale din Ravenna, un monument de stil bizantin, clădit de exarchî, care după gonirea goților își aleseră reședința in Ravenna. Hainele și papucii ascuțiți ai lui Christos aparțin stilului din secolul al 15-lea. Vigneta a opta reprezintă pe sf. I­an în închisoare; soldații din fața închisoare­ sunt cu haine bizantine, obișnuite la pictorii bi­zantini. La pictura moldovenească in­trodusă pe vremea lui Ștefan­­cel­ Mare în Galiția, ale cărei urme le găsim până în secolul al 17-lea, găsim o legătură cu cea bizantină de o parte și cu cea din Veneția și Ravenna și cea germană de altă parte. Suntem conduși la conclusiunea că pictura moldovenească în ge­nere s’a desvoltat pe aceeași cale ca și arh­itectura. Legăturile Bu­covinei și României cu Bizanțul și mai ales cu muntele Athos au fost tot­deauna mari din timpu­rile cele mai vechi. Dovadă ne sunt mânăstirile clădite de Voe­­vozi, Moldoveni și Munteni la muntele Athos, unde se conservă și steagul lui Ștefan-cel-Mare, bisericile zidite de Moldoveni în Galiția cum și împrejurarea că arh­itecții și pictorii au fost a­­românî macedoneni sau italianî. Cunoscut este conflictul ce s-a întâmplat la 1502 între Ștefan­­cel-Mare și țarul Rusiei, Ivan 111, pentru niște lucrători italianî, pe cari Ștefan-cel-Mare nu voia să-i lase să treacă în Rusia. Stilul picturei moldovenești, și în ge­nere a celei românești, este cel bizantin, cu forme prescrise de condică (tipic), dar cu unele dis­­posițiuni sau motive deosebite, introduse prin influența școalei italiane și germane, adoptând scr­colea și ornamentațiunea persană­­arabă. Dionisie Olinescu Profesor, Slatina (Bucovina) Ast­fel a prezis Vanki, care, însă, într’o precedentă profeție, asigurase că rușii vor fi bătuți numai până la sfârșitul lui iunie, pe când ei au mâncat bătaie și la 7 iulie. Cel mai bogat ministru din lume.­Acest titlu vrednic de pismuit aparține primului ministru englez Balfour. Nu se cunoaște exact cifra hot gâțiilor sale, însă de­oare­ce dânsul e un om cinstit, cum spun toți cari ’l cunosc, trebue să se pună temei și pe cifrele pe cari le dă în fie­care an agenți­lor esoului. Balfour e taxat pentru un ve­nit anual de 1.800.000 de franci. Deosebit de aceasta are o mare leafă ca ministru. Nu se cunoaște până acum un om de Stat mai bogat de­cât Balfour. Milioanele lui sunt câștigate la lumina zilei. Tatăl său era un constructor de vapoare care a câștigat in India o avere consi­derabilă. Centenarul morfinei.­­ La Paderborn, în Westfalia, a fost celebrat alaltă-era centenarul descoperirei morfinei, făcută de chimistul-farmacist Adam Ser­­temner. Serbarea s-a ținut printre în­vățați. Sertemner își făcu stu­diile cu protecția principelui e­­piscop Frederic­ Wilhelm, nașul SÖrÍ. Descoperirea­ smorfinei fu fă­cută în laboratorul farmacistului Gramer. Universitatea din Jena l’a numit medic onorar. Morfinomanii, atât de nume­roși, vor trebui să ridice lui Ser­temner o statue. t -Sr=L A — Doctore, m’ai asigurat că dacă o lua medicamentele d-Ule o să se vindece. In loc de astă, a murit peste un an. — Eu ’î-am prescris să ia me­dicamentele doui ani de-a rîndul, dacă nu le-a luat nu e vina mea. Lucruri din toată lumea Prezicerile lui Vankl.— Vankl e un astrolog parizian care a enunțat sfârșitul neașteptat al lui Felix Faure și a căpătat o oare­care notorietate. Acum el a făcut următoarea profeție asupra diferitelor faze și a rezultatului final al răsboiu­­lui ruso-japonez. Dată fiind longitudinea Peters­­burgului și Tokio-lui, capitalele celor două imperii beligerante , dată fiind diferența orelor ; date fiind pozițiile succesive ale pla­netelor Marte, Saturn și a lunei, de réü augur, și a lui Jupiter și a soarelui, astre favorabile, con­flictul va fi variabil. Până acum soarta a fost favorabilă japone­zilor, dar în August se va în­toarce contra acestora și pentru ruși. Prin urmare, luna viitoare, Europatkin va bate pe Euroki 1 INFORMAȚIUNI MERCURI. ♦ Dansul morței reginei Draga, este titlul noului roman de mare senzație pe care il vom publica­ zilele a­­cestea după terminarea actualului roman Vinovăția Janetei. Autorul noului ro­man este cunoscutul scri­­itor sârb Sava Petrovici căruia i s’a dat permisia ca să cerceteze arc­iva secretă a Curței regale din Belgrad. ♦ In­corn. Blejești din Vlașini s’a ținut prima conferință a pri­­marilor și secretarilor din plasa Preajba. Cercul a fost presidat de d. Alexandru­ Petrescu, ins­­pectorul plășel. S’a discutat asupra articolului 15 relativ la stabilirea streinilor în țară, și s’a ținut de către ins­pector o conferință tratând despre «Nutrețurile artificiale». Asupra a­­cestui subiect au mai vorbit d-ni: G. Ionescu, secretarul com­. Gosmești, N. Rădulescu, învățî­­tor și I. Popescu, student. ♦ Vineri, pe la orele 3 p. m.. asupra orașului Mihăileni a căzut o ploaie cu peatră care a ținut 7, m. distrugând toate semănă­turile, iar la 3 și jum. s’a făcut sen­n cu un soare arzător. ♦ Au fost revocați din func­­țiunea de primar d. Fili Geor­­gescu, din com­. Măceșu de Sus (Dolj) și d. R. Staiculescu din Turia (Olt). ♦ M. S. Regele a redus cu ș­ase luni pedeapsa lui Dim­. Ște­­fănescu, care a fost condamnat de trib. Putna. ♦ Ministerul de instrucțiune publică a decis ca modificările ortografice introduse de Acade­mia Română să fie obligatorii pentru toate școalele din țară și pentru autorii cărților didactice. Cărțile deja tipărite și acelea cari sunt sub tipar în momentul acesta vor fi tolerate cu Vechea ortografie. ♦ Erî a apărut la «Monitorul Oficial» decretul regal prin care se acordă d-lui ministru de do­menii un concedia cu începere de la 21 Iulie până la 10 Sep­tembrie a. c. D. Sp. Haret, mi­nistru de instrucție, a fost însăr­cinat cu interimatul acestui mi­nister până la întoarcerea la post a titularului. ♦ Cucernicia Sa. Părintele Th. Novac, licențiat în teologie, a fost numit potoefen, al jud. Vasluiu, în locul titularului Farion Barbu, destituit pentru Vinovății consta­­tate în sarcina sa. ♦ A se citi in pagina IV-a Finance Agricultura, și Comercia. ♦ Serviciul religios, cu ocazia hramului bisericei Sf. Ilie din Gorganî, la fost oficiat erî de P. S. Arhiereul Calistrat-Bârlă»­deanul. A asistat foarte multă lume. Tot elî s’a prăznuit hramul bi­­sericei Sf. Ilie din calea Raho­­vei. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Sofronia Vulpescu Craioveanul. ♦ Secretarii comunali din plă­­șile Strehaia și Gorcova s’au în­trunit în comuna Strehaia și au format o societate care să aibă de scop a ține conferințe în toata comunele și satele din aceste două plășî spre a pune în cu­noștință pe săteni de legile țărei. ♦ D. G. Simionescu, casierul Casei de economie, credit și a­­j­u­tor a corpului didactic, plecând în concedin, operațiunile acestor case s’au suspendat până la 20 August. ♦ S’a conferit medalia «Răs­plata muncei» pentru serviciile aduse învățămîntului secundar următoarelor persoane : Clasa 1: d-lui Robescu F. Al., fost profesor de liceu, pensionar, care a dăruit pentru școala pro­fesională de fete No. 1 din Bu­curești un imobil mare. D-nei Rimniceanu Chrisanta, directoarea școale secundare de fete gr. II din București, avînd clasa II. D-nei Adelsberg Charlots, di­rectoarea școalei profesionale de fete No. 1, gr. II din București având cl. II.

Next