Universul, iulie 1904 (Anul 22, nr. 178-208)
1904-07-22 / nr. 199
t j PENTRU BANCHETE”"taurante și grădini de vară j din Capitală,provincie, stațiunile balneare și climatice se recomandă : Vinurile VEGHI și Mi, albe și negre <de’ masă și desert din viile Principelui B.Stirbey — DRAGASAMV — [UNT proaspăt’ de MASĂ , bine presat, din lapte 14-ras curat de "iacă SIE ie si taitici și bine limpezită din stupăria BUFTEA Făină de lut „Buftea" fabricație specială din grime de Moldova in saci mari de 100 kgr. și săculețe de 3 și 5 kgr. PST Prețul curent general si trimite la cerere. Expediție în toată țara se adresa la : Desfacerea Produselor de pe Pro prietățile Principelui B Știrbey București — Calea Victoriei No 1211 Vinulie Drăgășani Recolta intei — A Vil!,016 — PRIHOIPELUI 0. ȘTIRBEY S'a pus în vînzare cu 1 JLEtJ STICLA. j servit la domiciliu în or î-ce parte a — CAPITALEI — Ejilnic lir’roaspă t — LAPTEBAT 13 T — amestecat cu smântână din fapt« gras curata ne vacă 30 Bas»! litra» servit la domiciliu in ori ce parte a — CAPITALEI — O SALADA Bonă se obține numai întrebuințând Otel de Vin din Viile STARBEY DE AGASAM 1 LEU LITRUL — EXPEDIȚII I» TOATA TARA Serviciu la domiciliu în Capitală A se adresa la : Desfacerea Produselor de pe Proprietatiie Principelui si Știrbey Buotire StF — Galea Victoriei No Î21 7651 Telefon 510M GRItO BANAT CULTURĂ SPECIALA pentru PRODUCȚIA da — 3 âixi-îxițâ. — Greutate colosalsl a botului Perfect curățit și triplat prin triplu triol MAYift Greutarna hectoutr. §4 kilograme cassk Beussa PREȚUL fix Lar vagonul predat gara Iași Administrația generală a Domeniilor Statea, Se«ie*»l și Cotöar Comenzile sa vor adresa str. Carol No. 21, Iași. 1572 Institutul de Domnișoare SESHI-Sil 22, Calea Șerban-Vodă. 22 — BUCUREȘTI — Directoare PAULINA HARALAMBIE Directoare I și m D £MITRESCU (născuta Bonnis) cu el primar, cu învățarea obligatorie a limbilor franceză și germani. CURS SECUNDAR și LICEAL cu programa Statului. CURS SPECIAL PENTRU LIMBILE STREINE, PIANO după programa Conservatorului, Gimnastica, Desemnat, Musica vocală, Lucrul manual (broderie, tapiserie, lingerie, croitorie) obligatoare pentru toate elevele. Pictura, Pirogravura, Canto,Dansul, sunt predate de cei mai distinși specialiști din Capitală. Profesori de la Stat - institutoare franceze, germane, engleze. EXAMENELE SE TREG IN INSTITUT. Institutul este instalat in vastul palat Bălăceanu, ocupat odinioară de Seminarul central al Statului, care a fost complect restaurat și înzestrat cu cel mai mare confort, fiind astăzi cel mai frumos local din Capitală. Parc frumos, curte vastă. Tramvvaiul Șerban-Vodă trece pe la poarta institutului. 7583 KlilflisÄick Fala Ungariei Cine vrea să-și conserve sănătatea să bea APA ACID CARBONICA de Borszék. Aceasta apă influențează, in mod foarte favorabil, asupra apetitului și digestiunei in urma marelui conținut de acid carbonic. Cu apa acid carbonică, cu băutură răcoritoare și represinantă este cea din tăifi între toate apele minerale. Cine ține mult la sănătatea sa și revenirea vigoarei, să vie la EQRIZEK, izvorul sănătăței și reînvierirei, factori jurabi din Borszék : Poziție înaltă (90 metri înălțime situată intre pădure di brad),aer curat fără praf ,isvoare de b$u feriginoase si bogate de acid carbonic Băi de Sprudel reci conținând in destul acid carbonic, băi de nămol feruginos excelente , băi de putină acu carbonice, calde; Hydrotherapie ; Massage Electrotherapie, Cure de lapte ș zer, Cure de terrain. Onor vizitatori si la dispoziție cu 100.000 pogoane teren diinat. Prospect și instrucțiuni trimit după dorință imediat Direcțiunea Băile BORSZEK (0ZIKER GOÍíITAT). A se comanda apa acid carbonică d Bmszek pentru ROMÂNIA prin FIRMA MP fVAS 102 SEF in BRASSO (Brasov) p ntr MOLDOVA la : MARKOVICS PRIMAN, BORSZÉK. 7708. PUBLICATIUNE In ziua de 2 August orele 9 a. m. se va ține licitație la Arsenalul Marinei in Galați pentru darea în întreprindere a construcțiunei fundațiilor necesare unui rezervor de păcură și a unei case de mașini, a căror valoare după devis este de lei 3095,20 Licitația se va face prin oferte închise. Concurenții vor depune o garanție de 300 lei. Planurile și devizul se pot vedea la Arsenal în toate zilele de lucru între orele 8—11 a. m. și 3—5 p. m. Lucrarea trebue să fie terminată în 2 luni de la data aprobare! licitației. 1057. Direcțiunea. 1904 Iulie 16. 7591. banehei’î au spus că au văzut bonuri de peste un milion lei. Nu mai departe decât acum 5 ani el avea bonuri în valoare de 900 mii lei. Afară de aceasta, el a vîndut o moșie pe o sumă destul de însemnată și cu acea sumă a cumpărat tot bonuri. Acum se fac cercetări pentru găsirea casetei. Depunerea la instrucție a mai multor borderouți! Era, la orele 12 dim. d. avocat Ciboschi în numele unora din moștenitori, s’a prezentat la d. judecător de instrucție și a depus 21 borderourî găsite printre hârtiile defunctului care borderourî conțineau, unele din ele, cumpărături de bonuri în valoare de 50—100 mii lei. Numerile bonurilor găsite în aceste borderourî se vor publica ca fiind perdute și fără nici o valoare pentru acel la caii s’ar găsi. Parte din bonurile cuprinse în aceste bordeiouri au fost găsite, la zaraful Samuel Frantz. Arestarea la domiciliu a d-nei Vieroșcanu Constatându-se pe deplin vinovăția d-nei Vieroșeanu, d. judecător a declarat-o arestată la domiciliu. D sa n’a fost depusă la Văcărești, deoarece este înaintată în vîrsta e de 66 ani și afară ce aceasta e o femee bolnăvicioasă. S’a postat însă la domiciliul ei doui sergenți de oraș pentru a nu-i permite să plece de acasă. D-na Vieroșeanu a lefegrafiat advocatului ISS d. Delavrancea ca să vină imediat în Capitală spre a-i susține cauza. Cercetarea registrelor casei Bloroiuiu Cu ocazia descinderei făcute la taraful Samuel Frantz s-au găsit niște borderourî în alb purtând firma casei Moroianu și semnate de defunctul Moscu. Semnătura lui Moscu după aceste borderouri se crede a fi falsă. D. judecător pentru a se convinge dacă nu cumva au fost vîndute bonuri din cele furate și casei de bancă Moroianu a cerut registrele spre a se controla, dar nu s’a găsit nimic, iar fi‘ueia de la cabinet La orele 4 d. a. au fost aduși la cabinetul de Instrucție : Ioachim Popescu, zaraful Samuel Frantz și d-na Vieroșeanu. Joachim Popescu persistă în declarațiirtile făcute deja și de cari cititorii noștri au cunoștință. D-na Vieroșeanu a început să facă oarecare mărturisiri recunoscând că a dat bonuri d-nei C. A., spunând că și aceste i-au fost date de defunct încă pe când trăia. După aceasta a fost confruntată d-na Vieroșeanu cu Ioachim Popescu, care susține că bonurile nu i-au fost date d-nei Vieroșanu de Moscu ci ca le-a luat fără știrea lui. Interogatoriile și confruntările au durat până seara târziu când toți cei arestați au fost retrimiși la Văcărești. Azi ei vor fi aduși înaintea tribunalului spre a ii se confirma mandatele de arestare. Câte bani»»* s’a constatat pănși acum cai dispărut. Instrucția a constatat până acum că din moștenirea lui Hagi Moroi s’au sustras 30 bonuri a câte 5000 li; 4 a câte 2000 lei; 450 a câte 1000 leî ; 13 a câte 500 leî ; 4 a câte 200 lei și 47 a câte 100 lei. Numerile acestor bonuri au fost comunicate tuturor caselor de bancă din țară ca fiind perdute. " Erî s’au maî "făcut peste în perchezițiunî de către comisarii polițienești la persoane cari aveau oarecari legături de prietenie cu d-na Vieroșeanu. Tamașiu. Tot relativ la această afacere, iată ce ne scrie corespondentul nostru din Bușteni: Bușteni, 19 iulie. Știindu-se că d-na Vieroșeanu, amica defunctului Hagi Moscu, are o nepoată, pe d-na G. A. care actualmente se află în vilegiatură la Bușteni, parchetul de Ilfov, prin comisie rogatorie, interveni pa lângă cel de Prahova ca să facă o cercetare urmată de percheziție, la numita d-nă, nepoata d-nei Vieroșeanu. Cu trenul de după amiazi, sosiră azi în localitate d. Negulescu, judecător de instrucție din Ploești, d. procuror Economu și d. comisar de siguranță Ioanițescu. La Bușteni Cei sosiți descinseră la otelul Focșeneanu, cel mai apropiat de gară, și fiindcă nu știai unde domiciliază d-na G. A., recurseră la ajutorul antreprenorului acestui oțel, pentru moment, și apoi la primarul din Azuga, la care comună ține și cătunul Bușteni, cu ajutorul cărora adară domiciliul d-neî A. El este alături de oțel, lângă gară. Iacă 100 milei găsiți De la orele 3 până la orele 6 a durat instrucția , ce se va fi descoperit nu pot ști; tot ceea ce pot să afirm însă cu siguranță și aceasta o țin din sorginte oficială — e că s’a dat de a urma încă 100 mii lei. D-na G. A. a declarat că a primit în păstrare da la mătușa sa, d-na Vieroșeanu, această sumă în crede. Un pas era făcut. Mi s’a afirmat chiar că această sumă a fost găsită după arătările d-nei G. A. la domiciliul său din București. Două telegrame Cele arătate mai sus, ca și cele ce vom spune mai jos, le țin dintr’o sorginte. — aș putea zice oficială. D-na C. A. are un fiu care actualmente se găsește în București și care azi urma să sosească la Bușteni. Fiul d-nei G. A. își anunțase sosirea, printr’o telegramă, pentru astă-seară, cu expresul de Arad. Ce se va fi întîmplat nu se știe, căci o a doua telegramă o vestea de perderea trenului, încunoștiințând’o în acelaș timp că va sosi a doua zi, adică mâine. Ambele telegrame au fost ridicate de la poștă de autorități. Terminându-se instrucția, d-ni judecător de instrucție Negulescu și procuror Economu au părăsit cu trenul de seara Buștenii ; d. comisar Ioanițescu a rămas până mâine, probabil pentru a fi fața la sosirea tînerului A. Luci Huș.— ——O»»»"«»"«"-----------■— Războr Ruso-Japonez Telegrame particulare ale ziarului « Universul» Rușii din nou respinși Londra. 20.—Agenția Reuter publică știrea că, după o luptă de două zile, generalul japonez Kuroki a respins era pe ruși din două locuri și anume de lângă Yushukikin și de lângă Yanzeling. Situația în Port-Arthur Londra, 20.— O telegramă sosită aici în acest moment anunță că japonezii se află la cinci mile de Port-Arthur. Tot terenul de dinaintea Portului Arthur e subminat. După cum spun chinezii sosiți la Cifu, garnizona din Port-Arthur e descurajată. Generalul Stoessel se încearcă să o reînsuflețească zicând că ochii țarului sunt ațintiți asupra lor. Cu deosebire dureroasă pentru rușii din Port-Arthur e lipsa de tutun și de rachiu. * « * A se citi alte avidiamte in ultima oră.___________ Universul in provincii De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 4 9 Iulie 1904 — IMiad Incendiu.— Azi dimineață, pe la orele 9 jum. a isbucnit un incendiu la casele d-nei Rucsanda Cambur din str. Orientului. Au ars cu desăvîrșire casele și atenansele lor. Pagubele se urcă la câteva sute de lei. Imobilul ars, n’a fost asigurat. Focul a luat naștere de la bucătăria caselor. Si lipirea unei copile.Aseară, pa la orele 4 și jum., locuitorul I. Burca, de fel din corn. Secureni (BiUan) a reclamat secție jandarmi Zorieul (Tutova), cum că în ziua de 15 e., de către necunoscuți, s’a răpit o copilă a sa, în etate de 7 ani, pe când păștea vitele pe marginea șoselei din acea comună. Fâcându-se urmăriri de către șeful secției Zorleni împreună cu părintele copilei, s’a putut stabili după informațiunile luate, că răpitorul se numește Leon, giambaș de cal din orașul Galați. Acesta împreună cu un vizitiu plecând cu un ghiocin cu 2 cal, din Galați la Bacǎu, spre a-și exercita meseria de giambaș, la întoarcere a răpit copila. 8'aft luat serioase măsuri pentru descoperirea și prinderea răpitorului. Timpul* De vre-o câteva zile timpul e mai răcoros. Spre seară Cerul se îtlorează și o ploae care durează câte, o oră și mai bine, cade asupra județului nostru. Se speră că aceste ploi vor îndrepta întru câtva fineturile. Negrită, Băile Pucioasa Concertul dat de către d-șoara Maria Marin, în seara de 17 Iulie c. . a avut cel mai mare succes. D-șoara Maria Marin a primit o frumoasă liră garnisită cu flori artificiale. După terminarea concertului s'a dansat până la orele 12 noaptea. Excursiu ttest .1 © la Vulcana. —In aceeași zi, de 17 Iulie la ora la 9 dim., s’a făcut o excursiune la Vulcana, la care au luat parte 20 persoane. — De vre-o două, trei zile plouă necontenit. Porumbul e înalt și frumos ca și muntenii. Stoenci. Bușteni Balul i Se asează.— Banca populară «Gheorghe Lazăr», din Bușteni, nu este numai o instituție de credit și economii, ea urmărește și scopuri filantropice și culturale. Un articol din statute prevede Chiar la 10 la sută din beneficiile anuale să fie întrebuințat pentru aceste două scopuri. Cum însă operațiunile băncei sunt mici, așadar și beneficiile, partea rezervată pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit de articolul arătat mai sus, ar fi la rându-î și mai mică așa că, — pentru moment cel puțin—ea ar fi improprie oricărei inițiative în direcția vizată. Ce s’au gândit însă conducătorii băncei «Gheorghe Lazăr» ? Să sporească acest fond prin diferite serbări. Balul de aseară a fost una din serbările cu scopul arătat mai sus. In mica dar drăguța sală a eliseului «Valea Corbului» numeroase persoane din Bușteni, Azuga, Sinaia și chiar din Predeal își dăduseră aseară întâlnire. La orele 10, muzica reg. 32 Prahova, sub conducerea d-lui capelmaistru Kraus, începu un vals la acordurile căruia perechi, perechi începură a se-nvârti prin sală , balul începuse. Greu mi-ar fi să numesc pe toate drăguțele doamne și domnișoare cari au făcut farmecul balului de aseară ; erau așa de multe ! Totuși în treacăt mi-am notat câteva nume ale persoanelor pe cari le-am cunoscut. Dintre doamne am recunoscut pe : d-nele Olimpia Romulus Mateescu, Ogrezeanu, maior Teodorescu, Orescu, Baboianu, Brătianu, căpitan Caracași Slavici, Mihailescu, Iliescu, dr. Hristodulo, Apostolin, Mihăilescu, Taflan, maior Spirescu, Poenaru, etc. etc. Printre d-șoarele care cu negrăitele lor grații făceau serbarea de aseară și mai frumoasă, vom numi pe: d-șoarele Teodorescu, Elena Dragomirescu, Maria Dragomirescu, Orăscu, Slavici, Mihailescu, Plarino, Onițescu-Belu, Marioara Georgescu, Poenaru, Staicovici, Pașa, Baboianu, Maria Manolescu, Mimi Bolintineanu, Maria Nicolau, Vlădoianu, și încă altele ai căror nume regret că-mî scapă. Iar între d-ni am remarcat pe: d. maior Teodorescu, Romulus Mateescu, Le. Orăscu, Al. Mihailescu, Victor Bursan, Gr. Lahovari, Bădulescu, Ionel Grădișteanu, Dem. Vlădoianu, Z. Mihailescu, Baioianu, G. Mihailescu, Brătianu, C-z. Barozzi, căp. Caracaș, Vlahide, Danielopol, Bădulescu, polițai din Sinaia, Iliescu, Taflan, D. Tacht, Agemolu, Isăcescu, maior Spirescu, Ledunca, Lahovari, Hodoș, Singeorgian, dr. Hristodulo, G. Stoenescu, Gompoteca, dr. Georgescu-Garpețeanu etc. etc. S’a petrecut până târziu de tot și profilul material, care are o destinație așa de frumoasă, a întrecut așteptările. De altfel el nu este decât rezultatul sârguinței cu care au lucrat d. AL Mihailescu, președintele Băncii, membrii din comitet și primarul local. Timpul.Pe la noi timpul s’a răcorit binișor și dacă emava seara ai curajul să eși fără pardesia, riști să contractezi o strașnică răceală. Vizitatori.—Cu trenul de plăcere au sosit mulți vizitatori din București și din Ploești. Mulți din aceștia negăsind locuri pe la oțelurile, cari sunt tixite de pasageri, au trecut spre Azuga și Predeal. Alții s’au întors seara înapoi. Mic Botoșani Vizita ci-! tai Em. barn.— D. ministru al publice, Em. Porumbaru. Pornit lucrărilor sosind în 1 -2 — județul nostru, a fost găzduit de către proprietarii frații Ghica Delenî, pe proprietatea acestora din comuna Delenî. Aci, întovărășit de d. prefect al județului, Gh. Kernbach, vizită fabricele de pe proprietatea d-lor Ghica, precum și terenurile de prin împrejurimi, aceasta cu privire la Îmbunătățirile ce trebue de făcut In vederea apropiatelor manevre regale. După terminarea vizitei, d. prefect conduse pe d. ministru până la gara Dolhasca. In tot acest parcurs d. Porumbaru vizită toate localitățile de vre-o oarecare importanță din calea sa. Timpul neuros cu frig și vânt. Lipsa de ploaie se simte tot mai mult și devine din ce în ce mai amenințătoare pentru porumb. Emil. Bi’ezdîi (Vâlcea) Bătaie gtavă.—D. G. Popescu, primarul comunei Malaia, în urma ordinului prefecturei de Vâlcea, s’a dus întovărășit de un singur vătășel, să oprească tăierea pădurei din valea Mănilei, din Voineasa, pendinte tot de Mălaia, și care este supusă regimului silvic. Acolo însă, primarul Popescu este întâmpinat de Aleman Oancea, din Brezoiu, proprietarul pădure!, întovărășit de Al. Iancovescu, același care a atentat la viața răposatului Oromolu, anul trecut , și împreuna se năpustesc asupra primarului, pe care l’aui bătut crunt, ținându-l legat în pădure 24 de ore. ’ D. inspector comunal, avertisat prin telefon, s’a transportat la fața locului, încheind cuvenitul procesverbal. Timpul în sfârșit, de câteva zile, s’a schimbat în bine, căci aproape în fiecare zi plouă câte o oră sau două. Putem spera într’o îndreptare a porumbului. Gi*©ggioi*o. Craiova Nictloi'oen'éa din st»*, Calomfirescu. — Lucrătorul Ioniță lancu, cu serviciul în atelierul de lemnărie al fraților Zvengher, din str. Galomfirescu, din nebăgare de seamă apropiându-se prea mult de roata mașinii, care era pusă în mișcare, i-a fost prinsă mâna dreaptă, rupândui-o de la prima încheietură. Victima a fost internată în spital. Tîlhărie. — Niște indivizi, prin spargere, s’au Introdus în casa lui loan M. Băețică, afară de bariera Velcea. Hoții tăbărând în camera de dormit a acestuia din urmă, i’au legat cobză și prin maltratare s’au silit să spue unde sunt ascunși banii. Nemai putând rezista loviturilor date Băețică a căzut în nesimțire, în care timp hoții au răscolit toată casa. Mulțumindu-se numai cu o sută de lei în argint, pe cari îî găsiseră într’o ladă, hoții au dispărut. Deși erau spoiți cu negreața, hoții au fost descoperiți. Ei sunt precupeții Ștefan Olteanu, Mitrache Purcăreanu și Anastase Olteanu. Incendiu. — Aseară, când pompierii se pregateau să plece de la locul incendiului din str. Unire!, și despre care am vorbit in corespondența de erî, au fost înștiințați că în afară de bariera Bucovățului, la casele d-lui G. Popescu, a isbucnit un alt incendiu. Transportându-ire acolo, autoritățile sosiseră deja și dădeau ajutoare pentru stingerea focului, care luase naștere de la o clae de fîn din curtea caselor. Focul a fost localizat. Bălie gravă. Marin Florea, din str. Militarilor, fiind atras în cursă de femeea Mița Bucovițeanu, a fost Crunt bătut de indivizii Ion Constantin și Antonie Marinescu. Marin Florea a fost dus la spital. Timpul. — De vr’o patru zile plouă tn fiecare zi, câteva ore. Temperatura a scăzut simțitor. Serile sunt foarte reci. Locțiitori. Focșani Sosire.—D. Em. Porumbaru, ministrul lucrărilor publice, cu ocaziunea inspecițieî făcute la Bacău și Iași, a trecut prin orașul nostru. D-sa a fost întâmpinat la gară de d-nii sub-prefect Jora și V. Mamigonian, șeful poliției, care au însoțit pe ministru până la Măriișești, Furt.O servitoare, anume Maria, în serviciul d-lui Racoviță, lăsând ușa camerei sale deschisă, un individ s’a introdus în lipsa ei di’acasă furându-i întreaga garderobă. Era, pe rând păgubașa trecea pe stradă, întâlni pe o altă servitoare Agripina, care purta rochia ei ; recunoscând, imediat ea se adresă agentului de siguranță Guță Jacob, care luând de scurt pe Agripina de proveniența obiectelor, declară că le-a cumpărat de un soldat din reg. 10 Putna. Dumitru Goatenic, care a fost arestat pe când se ducea la clienta sa, spre a-șî incasa un rest ce i se mai puvenea din vînzarea obiectelor furate. El a fost depus la comenduirea pieței mărturisindu-și faptul: De la Milcov. Ploești • Escrocheria titiei* corner* ciant.Am anunțat că, la moartea bancherului G. Dobrescu, fratele seu Alexe Dobrescu, având cheile de la casa cu bani, a dat la o parte suma de peste o sută mii lei, pe care în urmă a împărțit-o cu fratele său Ilie Dobrescu, prejudicând astfel fiscul de taxa asupra moștenire și pe ceilalți moștenitori. D-niî Emanoil Popescu și I. N. Simionescu denunțând acest cas ministerului de finance, în urma unei anchete făcută de către d. perceptor Marioțeanu, ministerul a amendat pe Alexe Dobrescu cu suma de 23.352 lei din care a treia parte se va da denunțătorilor. Moștenitorii prejudiciați, aflând și ei că au fost escrocați, vor da în judecată pe cei două frați. Se zice că comerciantul Alexe Dobrescu va face apel contra hotârîrea ministerului de finance. Otrăvită de către soția sa.Locuitorul Ștefan Nicolescu, din str. G. Ionescu, suferind de mai mult timp de piept, soția sa Ținea, în urma îndemnului unor babe, i-a administrat intern o însemnată cantitate de ulei de terbentină, preparat cu mai multe substanțe bănuite a fi toxice, din care causă sărmanul om este pe moarte. S’a deschis o anchetă. Sanitare. — Printre vitele din comunele Apostolache, Balta Doamnei și Vadul Săpat sînttie pneumonia infecțioasă , pneumonia enterită infecțioasă în comunele Stântc, Bătești și Călugăreni , rabia în Măgureni și variola în Gherghița. Polițe protestate. — In decursul lunii iulie, până în prezent, s’au protestat de către corpul portăreilor de pe lângă tribunalul Prahova 59 polițe. Timpul. — Astăzi a căzut o ploaie abondontă asupra orașului și localităților din împrejurimi. Se crede însă că ploaia a fost generală. "MÖ. Pitești Incersoare de sinucidere.— Tînărul Nae P. Dumitrescu, fiul unei sărmane văduve din str. Sf. Vineri, a încercat să se sinucidă, înghițind conținutul unei sticluțe cu esență de oțet. Dându-i-se ajutoare la timp, a fost salvat. Cauza care l’a determinat la aaceastă funestă deciziune, se zice că ar fi o ceartă avută cu o iubită a lui. Incendii».—D.I. Stănescu, administratorul moșiei d-lui A. Dobrescu, arendaș în com. Albota, așezând vaporul pentru a treera grâul, și ovăzul ce’l adunase în șire pe câmp, pe când d’abia începuse să treeze, din scânteile mașinei a luat foc ambele șire arzând cu desăvârșire. Asemenea a ars și batoza. Focul a durat 24 ore cauzând o pagubă de 8000 lei. A. Incendift. Incorn. Lunca Corbului un incendiu a distrus șirele de grâu și orz ce se gaseau pe aria d-lui Gheorghe Popa Dumitrache și provenind de la recolta a 30 locuitori. Nu s’a putut salva nimic. Pagubele focului nu s’au putut constata. Stai*© a semnikit (mdloa).Timpul e călduros. Semănăturile de toamnă in partea nordică slabe , în partea sudică mediocre. Semănăturile de primăvară slabe în tot județul, mai cu seamă porumbul care e compromis cu desăvârșire. Islazurile pentru pășunatul vitelor și al fânețelor. In tot județul rele, începând a se usca. Viile mediocre. Grâul și orzul s’au secrat și acum a început treeratul. Vitele sunt slabe din cauza lipsei de nutreț. In câteva comune au secat puțurile și eleșteele. Locuitorii sunt foarte îngrijați din cauza lipsei de porumb, care constitue principalul aliment de hrană pentru săteni și a nutrețului pentru vite. In zilele de 15 și 16 au căzut ploi parțiale, însă insuficiente. Viorel. Piatra-Neamțu Moartea misterioasă din Neăisaru. In spitalul din Tîrgu- Neamțu a fost internată Tasia Pavel de loc din Grumăzești După puțin timp bolnava încetă din viața, in jurul acestei morți circulând diferite svonuri grave, d. procuror A. Gugler dispuse să se facă autopsia cadavrului spre a se descoperi adevărul. Sinucidere.—Monahul Nectaru Platon, din monăstirea Horaița, într’un moment de desztădejde. Se spânzură în pădurea din apropierea mânăstirei Nenorocitul era atins de pelagră. Iulian. Sinaia Teatrofon.D. C. Vidic, inginer electrician, a sosit azi în localitate spre a dirija aranjarea instalațiunilor telefonice dintre castelul Peleș și terasa Riegier. Cu modul acesta concertele sinfonice date de către d. Dimien Vor fi auzite la Castel de Suverani. Această instalație se face în urma dorinței esprese a M. S. Regina. Lucrările vor fi terminate în 2 s’au 3 zile. De la batalionul de venitori—Ministerul de resboiü ti’a acordat suplimentul pentru deplasare cerut de ofițerii batalionului 1 de vânători, decât celor însurați. Se știe că batalionul 1 de vînători ÎȘÎ are garnizoana la Craiova și că pe timpul verii a fost detașat la Sinaia. Ofițerii neînsurați, cărora du li s’a admis indemnizația pentru deplasare, vor face o cerere colectivă pentru ca ministerul să revină asupra dispozițiunei prime, și să acorde tuturora acea indemnizație. De altfel în anii trecuți tot așa s’a procedat. Timpul.—De vre-o 6 zile plouă în fiecare zi , din această cauză temperatura a scăzut simțitor. Lucilius. Sulina Escursiune.Astâzi, la orele 3 p. m., cu vaporul «Orientul», au sosit în acest oraș în excursiune «Junimea comercială» din Galați, compusă din aproximativ 50 persoane plus alți 150 excursioniști din Galați, Brăila și Tulcau. Muzica regimentului 11 Siret în tot timpul excursiune!, de la Galați până aici, a distrat pe asistenți cu diferite arii și cântece. La sosirea aci, excursioniștii au fost primiți de notabilitățile orașului și un numeros public aflat In port; orașul era pavoazat și ornat cu stindarde tricolore. După ședere de 2 ore, în care interval au vizitat orașul, excursioniștii au plecat în mijlocul ovațiunilor și aclamațiunilor publicului. Vapor înă la o lit. — Vaporul «Bosnia» al companiei «Florio Rubatino», venind astăzi dimineață din Galați, și Voind să facă rondul prin fața’palatului comisiunei europene spre a acosta, dintr’o manevră greșită, dând pe uscat, s’a înămolit. După Sforțări de un ceas, a reușit să se libereze și astfel a putut acosta la ponton. .Jîxsî okkieră sosită.—Astăzi la orele 2 p. m., a sosit în port venind din Galați, canoniera rusă «Buh» cu un echipagiu de 350 oameni și 15 ofițeri urmând a merge astă-seară la Sevastopol. Timpul e călduros și seceta se menține. Termometrul a atins la umbră astăzi 20 °. Apele Dunărei scad. Gulmeanul. Tulcea Trecerea unui vapor rusesc de război și prin portul T’ttleen. —Erî, pe la orele 11 dim., a trecut prin portul nostru vaporul rus de războiu «Bug», venind din Kilia- Nouă (rusească), unde trecuse cu 2 zile mai înainte. «Bug» face parte din escadra Mării Negre, are un echipaj de 247 oameni și 10 tunuri și era încărcat cu munițiune, cu destinația pentru Sebastopol. Prin portul nostru a trecut foarte încet, luând fotografia orașului. Cazul s-a telegrafiat ministerului de interne, D’Artagnan. Vasluiü Crimă îngrozitoare. —Șeful Secției Țibănești vestește telegrafic parchetul că astă-noapte s’a comis o îngrozitoare crimă în cătuna Gârbești. Indivizii Gh. și Petrache Jurașcă au omorît cu lovituri de ciomag pe D. Filip. — Criminalii s’au predat autorităței comunale, mărturisind faptul.—Cauzale nu se cunosc.—D. procuror, însoțit de medicul primar, pleacă mâine în localitate , la întoarcere vom comunica amănunte. Crimă.Ezi, pe la orele 2 locuitorii Neculai și Toader Ciubotariu din Drăgușeni, s’au introdus în băcănia evreului Michel Șmiloviei și i’au „torturat atât pe el cât și pe soția sa,—apoi au încuiat ușa, punând lacătul. Șmilovici, într’o stare disperată, a fost dus la spitalul din Negrești.—Criminalii, cari s’au predat, spun că au un drept asupra băcăniei și numai aceasta i-a făcut să comită faptul.—Se anchetează. Llurjy. O CUGETARE !*E ZI Printr’un efect de optică contrariu, binefacerea, depărtându-se, se micșorează pentru obligat și se mărește pentru binefăcător. Citiți! Citiți! Premiile noului abonament cu ziarul «Universul» deschide cu începere de La î August cor., se compun din bani și obiecte CrITÎ valorează in total aproape 5000 de lei. &W* A se citi pe psig*. |V-a, premiile ce acordăm precum și prețul abonamentuluî. Bisericile mai Mîși! ți pictura «in«! 1 mialiția (Era lui Ștefan-cel-Mare) ’) In Galiția sunt patru biserici moldovenești și anume biserica Stavropijia sau biserica Volosca din Leov, zidită în secolul al 15 de Ștefan cel-Mare, biserica din Bucești în estul Galițieî și biserica sf. Nicolai din Cracovia în vestul Galiției, amândouă clădite de Maria Potodci, fiica lui Eremia Movilă, în anul 1610, și biserica Sf. «Skit» din Bohorodóestsií. Biserica întâia își are numele de la asociațiunea religioasă numită Stauropijia, care sub ocrotirea bisericei moldovenești din Leov și a patriarhului din Constantinopol, servift ortodoxismul în Polonia catolică, mai întâia a comersanților moldoveni și mai târziu a ortodoxilor în genere. Decăzând influența voevozilor moldoveni în Polonia, slăbi și forța resistenței ortodoxilor din Leov și la conversiunea forțată a Rutenilor din Galiția la catolicism in secolul al 17-lea, trecu și biserica Stauropijia cu toată averea ei în mâinile clerului unit rutean, care astăzi ocupând o parte a orașului Leov reprezintă forța principală materială a națiunei rutene. Biserica Stauropijia este zidită in stilul bizantin moldovenesc, lipsindu-i însă porticul care de abia în secolul al 16-lea a fost introdus la bisericile din Moldova. Naluca, pronaosul și altarul, care se termină într'o absidă, sunt de aceeași lățime și lungime, având fiecare câte patru coline pe lângă păreți. Deasupra boltei se află 3 cupole mari. Un mare interes arheologic ne prezintă picturile acestor biserici moldovenești, aruncate în diferitele părți ale vastei Galiți. Pictura lor se deosebește cu totul de pictura din bisericile catolice ale Galiției, în care pictorul era liber în executarea concepțiunei sale. Ea are un stil tematic, lipsit de orice vioiciune și perspectivă, dar în care găsim o elegantă combinare în linii și culori și o ornamentațiune chramatică, adesea prea încărcată. Figurile reprezintă de obicei tipuri bizantine. Ne aflam înaintea unei arte tradiționale, executate după regule fixe, desigur ale unei condice de pictură, care la Bizantini era acea a călugărului Dionisie din Agrafa, publicată la 1845 de arheologul francez Didicon, său Podlinski la Ruși, o traducere a acesteia. Cu toate acestea găsim și o influență a școalei italiane și apusane de pictură. Iconostasul bisericei Stavropisia a rămas intact încă de pe vremea clădirei (Ștefan-cel-Mare) și este alcătuit după ritul ortodox (canonul lui Ioan Chrysostomos). Deasupra arhiereilor și apostolilor se află tablouri mici, care reprezintă patimile lui Christos. .Figurile cu barbe ascuțite sunt desenuri sematice și edificiile n'au nici o perspectivă și se aseamănă cu figurile mânăstirilor noastre. La figurile sfintei Paraschiva, patroana bisericei, găsim influența veche germană, hainele, coroanele și sceptrele fiind vechi germane (gotice). Mai corectă este pictura de pe iconostasul de la biserica din Bucești, unde se observă două picturi deosebite. Capetele și tablourile mici amintesc școala lui Rubens, pe când celelalte părți sunt o lucrare grosolană ; se vede că maestrul a desenat conturele, iar lucrătorii au executat pictura. De o perfecțiune rară este biserica «Skit» din Bohorodceanu care a fost vindută ca combustibil primăriei cu 75 florini (150 Li). Ea se asemănă cu pictura din biserica San Marco din Veneția, cea cu inscripții slavose care a fost zidită cu materialul adus din Orient de către artiștii bizantini și al cărui stil a fost adoptat în curând de Pisa, Modena, Verona, acoperindu-se Italia în scurt timp cu inspirația bizantină. Iconostasul de la «Skit» reprezintă moartea Sf. Maria, care este înconjurată de apostoli '. Odată cu articolul acesta, d. 0-linescu ne scrie următoarele : «Ve trimet aci un articol relativ tot la faptele lui Ștefan-cel-Mare, dar cari s’au petrecut în străinătate, în vechia Polonie și Galiția de astft7.1 și privesc nu războaie, ci artele Moldovei. Din citirea articolului ne puteți forma ușor ideea că artele vechi românești până astăzi au fost neglijate de tot, dar ele ar fi putut fonda baza artelor noastre moderne. Poate că cu articolul acesta se va putea introduce o direcțiune nouă, și anume cea istorică, nu artele noastre.» și sfințî, și învierea ei, înconjurată fiind de un nour, 4 îngeri, și mulți heruvimi, întocmai cum se află desenate pe mosaicul lui Pannadoro din biserica S. Marcu din Veneția. Asemenea desenuri se găsesc mai în toate mănăstirile și bisericile din Bucovina, Moldova, Muntenia și Turcia, în care țări reprezentarea Măriei ajunse generală. Moartea sf. Marie e reprezintată de prima oară în secolul al 2- lea, în domul din Monreale, iar învierea sf. Marie în secolul al 13-lea de Pinturicchio ajungând culmea în tabloul lui Tițian, fără ca cultul ei să devie general în biserica catolică. Icoana din biserica sf. Nicolaiu din Cracovia, care în prezent se află în clopotnița bisericei, este ținută în conceptia curat bizantină, necunoscută locului și obișnuită numai în Bucovina, România, Turcia și Orient. Figurile cu inscripții slavone sunt tipuri bizantine și numai excepțional se ivesc tipuri poloneze pe două vignete și instrumente pe o vignetă ce se aseamănă cu cele de pe jovaerul lui Vladimir Monomach din tesaurul Kremlin Moscova. La mijlocul icoanei se află desenat pe o paleială aurie în stilul italian al renașterii, sf. Ioan cu aripi de păun, capul căruia este înconjurat ca la picturile de pe mănăstirele din Bucovina, România, Rusia, Persia și Italia,—de o aureolă aurie ornamentală cu frunze și fier , sf. loan ține în mâna dreaptă un miel pe o scîndurică verde, iar în cea stângă capul său cu aureolă într’un pahar de lemn, din care răsar 5 frunze de trifoiü, un inel și un sul de hârtie cu următoarea inscripțiune slavonă: Acesta este mielul Domnului care ispășește păcatele întregei lumi. Deasupra figurei sunt 2 îngeri cu păr negru, din care primul are o muantă roșie și aripi verzi închise, iar al doililea o manta verde închisă și aripi roșii. Pe amândoue părțile tabloului se afla 12 vignete. Pe vigneta primă, în stil bizantin durat, găsim în joc de camere, păreți de la două case fără orice perspectivă în uși și fereștri negre și acoperișe roșii—un desen general la mânăstirile românești și bucovinene. A doua vignetă reprezintă pe sf. Elisaveta, care privește spre un cazac înarmat, ce se repede cu spada spre ea, iar în fund suiei roșii, verzi și galbene, fără orice perspectivă, ca la toate mănăstirile românești. Pe o vignetă, sf. loan, în haine bizantine din vremea Paleologilor, vorbește către farisei și saduce. Pe mai multe vignete sf. loan e reprezintat în pustie, botezând creștinii și pe Chrisos în riul Iordan, care ține în mână un sul de hârtie cu următoarea inscripție slavonă : «El a rupt testamentul lui Adam». In dosul lui Christos se află îngeri și deasupra lor Dumnezfcu, care întinde mâna sa din cer, înfățișată în forma unui zig-zag, că la mânăstirile românești. Vigneta a șeaptea reprezintă pe sf. loan Botezătorul înaintea lui Nerodiu, care e înconjurat de crini, stema casei Anjou. Acoperămîntul capului se aseamănă cu acela a lui Iustinian și Teodor de la biserica sf. Vitale din Ravenna, un monument de stil bizantin, clădit de exarchî, care după gonirea goților își aleseră reședința in Ravenna. Hainele și papucii ascuțiți ai lui Christos aparțin stilului din secolul al 15-lea. Vigneta a opta reprezintă pe sf. Ian în închisoare; soldații din fața închisoare sunt cu haine bizantine, obișnuite la pictorii bizantini. La pictura moldovenească introdusă pe vremea lui Ștefancel Mare în Galiția, ale cărei urme le găsim până în secolul al 17-lea, găsim o legătură cu cea bizantină de o parte și cu cea din Veneția și Ravenna și cea germană de altă parte. Suntem conduși la conclusiunea că pictura moldovenească în genere s’a desvoltat pe aceeași cale ca și arhitectura. Legăturile Bucovinei și României cu Bizanțul și mai ales cu muntele Athos au fost totdeauna mari din timpurile cele mai vechi. Dovadă ne sunt mânăstirile clădite de Voevozi, Moldoveni și Munteni la muntele Athos, unde se conservă și steagul lui Ștefan-cel-Mare, bisericile zidite de Moldoveni în Galiția cum și împrejurarea că arhitecții și pictorii au fost aromânî macedoneni sau italianî. Cunoscut este conflictul ce s-a întâmplat la 1502 între Ștefancel-Mare și țarul Rusiei, Ivan 111, pentru niște lucrători italianî, pe cari Ștefan-cel-Mare nu voia să-i lase să treacă în Rusia. Stilul picturei moldovenești, și în genere a celei românești, este cel bizantin, cu forme prescrise de condică (tipic), dar cu unele disposițiuni sau motive deosebite, introduse prin influența școalei italiane și germane, adoptând scrcolea și ornamentațiunea persanăarabă. Dionisie Olinescu Profesor, Slatina (Bucovina) Astfel a prezis Vanki, care, însă, într’o precedentă profeție, asigurase că rușii vor fi bătuți numai până la sfârșitul lui iunie, pe când ei au mâncat bătaie și la 7 iulie. Cel mai bogat ministru din lume.Acest titlu vrednic de pismuit aparține primului ministru englez Balfour. Nu se cunoaște exact cifra hot gâțiilor sale, însă deoarece dânsul e un om cinstit, cum spun toți cari ’l cunosc, trebue să se pună temei și pe cifrele pe cari le dă în fiecare an agenților esoului. Balfour e taxat pentru un venit anual de 1.800.000 de franci. Deosebit de aceasta are o mare leafă ca ministru. Nu se cunoaște până acum un om de Stat mai bogat decât Balfour. Milioanele lui sunt câștigate la lumina zilei. Tatăl său era un constructor de vapoare care a câștigat in India o avere considerabilă. Centenarul morfinei. La Paderborn, în Westfalia, a fost celebrat alaltă-era centenarul descoperirei morfinei, făcută de chimistul-farmacist Adam Sertemner. Serbarea s-a ținut printre învățați. Sertemner își făcu studiile cu protecția principelui episcop Frederic Wilhelm, nașul SÖrÍ. Descoperirea smorfinei fu făcută în laboratorul farmacistului Gramer. Universitatea din Jena l’a numit medic onorar. Morfinomanii, atât de numeroși, vor trebui să ridice lui Sertemner o statue. t -Sr=L A — Doctore, m’ai asigurat că dacă o lua medicamentele d-Ule o să se vindece. In loc de astă, a murit peste un an. — Eu ’î-am prescris să ia medicamentele doui ani de-a rîndul, dacă nu le-a luat nu e vina mea. Lucruri din toată lumea Prezicerile lui Vankl.— Vankl e un astrolog parizian care a enunțat sfârșitul neașteptat al lui Felix Faure și a căpătat o oarecare notorietate. Acum el a făcut următoarea profeție asupra diferitelor faze și a rezultatului final al răsboiului ruso-japonez. Dată fiind longitudinea Petersburgului și Tokio-lui, capitalele celor două imperii beligerante , dată fiind diferența orelor ; date fiind pozițiile succesive ale planetelor Marte, Saturn și a lunei, de réü augur, și a lui Jupiter și a soarelui, astre favorabile, conflictul va fi variabil. Până acum soarta a fost favorabilă japonezilor, dar în August se va întoarce contra acestora și pentru ruși. Prin urmare, luna viitoare, Europatkin va bate pe Euroki 1 INFORMAȚIUNI MERCURI. ♦ Dansul morței reginei Draga, este titlul noului roman de mare senzație pe care il vom publica zilele acestea după terminarea actualului roman Vinovăția Janetei. Autorul noului roman este cunoscutul scriitor sârb Sava Petrovici căruia i s’a dat permisia ca să cerceteze arciva secretă a Curței regale din Belgrad. ♦ Incorn. Blejești din Vlașini s’a ținut prima conferință a primarilor și secretarilor din plasa Preajba. Cercul a fost presidat de d. Alexandru Petrescu, inspectorul plășel. S’a discutat asupra articolului 15 relativ la stabilirea streinilor în țară, și s’a ținut de către inspector o conferință tratând despre «Nutrețurile artificiale». Asupra acestui subiect au mai vorbit d-ni: G. Ionescu, secretarul com. Gosmești, N. Rădulescu, învățîtor și I. Popescu, student. ♦ Vineri, pe la orele 3 p. m.. asupra orașului Mihăileni a căzut o ploaie cu peatră care a ținut 7, m. distrugând toate semănăturile, iar la 3 și jum. s’a făcut senn cu un soare arzător. ♦ Au fost revocați din funcțiunea de primar d. Fili Georgescu, din com. Măceșu de Sus (Dolj) și d. R. Staiculescu din Turia (Olt). ♦ M. S. Regele a redus cu șase luni pedeapsa lui Dim. Ștefănescu, care a fost condamnat de trib. Putna. ♦ Ministerul de instrucțiune publică a decis ca modificările ortografice introduse de Academia Română să fie obligatorii pentru toate școalele din țară și pentru autorii cărților didactice. Cărțile deja tipărite și acelea cari sunt sub tipar în momentul acesta vor fi tolerate cu Vechea ortografie. ♦ Erî a apărut la «Monitorul Oficial» decretul regal prin care se acordă d-lui ministru de domenii un concedia cu începere de la 21 Iulie până la 10 Septembrie a. c. D. Sp. Haret, ministru de instrucție, a fost însărcinat cu interimatul acestui minister până la întoarcerea la post a titularului. ♦ Cucernicia Sa. Părintele Th. Novac, licențiat în teologie, a fost numit potoefen, al jud. Vasluiu, în locul titularului Farion Barbu, destituit pentru Vinovății constatate în sarcina sa. ♦ A se citi in pagina IV-a Finance Agricultura, și Comercia. ♦ Serviciul religios, cu ocazia hramului bisericei Sf. Ilie din Gorganî, la fost oficiat erî de P. S. Arhiereul Calistrat-Bârlă»deanul. A asistat foarte multă lume. Tot elî s’a prăznuit hramul bisericei Sf. Ilie din calea Rahovei. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Sofronia Vulpescu Craioveanul. ♦ Secretarii comunali din plășile Strehaia și Gorcova s’au întrunit în comuna Strehaia și au format o societate care să aibă de scop a ține conferințe în toata comunele și satele din aceste două plășî spre a pune în cunoștință pe săteni de legile țărei. ♦ D. G. Simionescu, casierul Casei de economie, credit și ajutor a corpului didactic, plecând în concedin, operațiunile acestor case s’au suspendat până la 20 August. ♦ S’a conferit medalia «Răsplata muncei» pentru serviciile aduse învățămîntului secundar următoarelor persoane : Clasa 1: d-lui Robescu F. Al., fost profesor de liceu, pensionar, care a dăruit pentru școala profesională de fete No. 1 din București un imobil mare. D-nei Rimniceanu Chrisanta, directoarea școale secundare de fete gr. II din București, avînd clasa II. D-nei Adelsberg Charlots, directoarea școalei profesionale de fete No. 1, gr. II din București având cl. II.