Universul, septembrie 1904 (Anul 22, nr. 241-269)

1904-09-26 / nr. 265

Mormântul unui im­perat chinez «Jin Mukden.—("Vezi explicația) Calendar pe anul 1­904 Ortodox Sâmbătă, 25 Septembre.—Cuvi­oasa Eufrosina Catolic Sâmbătă, 8 Octombre.— Brigita Soarele răsare 6.6. apune 5.30 București, 25 Septembrie. Congresel gim­nasticilor Erl s’a terminat congresul f profesorilor de gimnastică de­­ școlile secundare din țară, convocat în Capitală de d. ministru al instrucțiunei pu­blice. E primul pas ce se face pentru dezvoltarea acestui ram de educațiune, cam neglijat până acum, deși importanța lui pentru formarea tinerelor generațiuni e capitală. Locul ce-l ocupă gimnas­tica în instrucțiunea publică a fost până azi foarte res­­trîns și în privința aceasta suntem cu mult îndărătul nu­­­­ numai al țărilor înaintate în cultură, dar chiar și înapoia vecinilor bulgari. Trebue să privim întruni­rea congresului ca un semn bun și să sprijinim cu toții cererea congresiștilor de a se da o dezvoltare mai mare în­­vățămîntului gimnasticei, de la școala primară și până la Universitate. După cum foarte bine spune d. I. Bucovineanu, maestru de gimnastică la școlile secun­dare din Botoșani, în memo­riul ce l-a citit la congres, viața noastră școlară, astă­zi, nu este echilibrată. In majo­ritatea cazurilor, elevii din cursul secundar sunt de o de­bilitate extremă și timpul în­trebuințat pentru desvoltarea lor este neînsemnat față cu nevoile fizicului lor și cu ne­cesitatea de a se contrabalansa munca intelectuală ce o fac. Aceasta se poate îndrepta prin desvoltarea învățămîn­­tului gimnasticei, în îndelungata cale spi­noasă a vieței, — zice d. Bu­covineanu în memoriul d-sale, —voința și caracterul indivi­dului trebuesc ast­fel oferite din vreme, în­cât reflexiunile dureroase așa de variate și nemărginite în viața noastră să găsească în corp o puter­nică cuirasă. Școala noastră trebue să fie o fabrică de oameni puternici ca fizic și solizi cu caracter, iar țelul pe care trebue să-l urmărim e de a face ca ge­nerațiile viitoare să fie sănă­toase. Nu ne îndoim că d. minis­tru al instrucțiunei va lua în considerare cererea congresu­lui de a se da mai mare des­­voltare învă­țămîntului gim­nasticei pe toată scara învă­­țămintului, precum și pe a­­ceea de a se întemeia federa­­țiuni școlare pe regiuni, cari odată pe an să dea serbări gimnastice. Instituțiunea a­­ceasta e de mult introdusă prin alte țări și dă roade mi­­nunate. Felicităm pe congresiști și s­ă îndemnăm să lucreze înainte cu stăruință, căci munca lor e pentru binele și înălțarea neamului. Din Franța , (Corespondentă parte a ziarului «Universul») Paris 22 (5) Septembrie. Laicizarea învăță a­întului Zilele trecute s’a ținut la A­­miens,congresul Ligei învățămîn­­tului. Cu prilejul închiderea con­gresului, d. Chaumie, ministrul instrucțiunei publice, a rostit un important discurs, din care reese vădit tendința de care a fost că­lăuzit actualul guvern francez, când și-a propus laicizarea înve­­țâmîntului în școalele franceze. Dăm aci câte­va din cele mai importante părți ale discursului ministrului instrucțiunei. «Nu am intențiunea, d-lor, a zis ministrul, să intru în marea desbatere ce a­ți instituit și să afirm ca dogmă concepția mea personală asupra moralei laice ; nu pot sta totuși nepăsător față de părerile ce au­ fost emise de către oameni­ sinceri și pasionați de adevăr, cari alcătuesc această adunare. Lipsit de sprijinul și de sanc­țiunile cu cari religiunile împre­soară învățămîntul moralei, in­stitutorul poate forma ființa mo­rală a copilului? De sigur că poate, și în aceasta stă datoria lui de căpetenie. Copilul acesta, adesea ori, nu se avea de­cât pe dînsul ca ju­decător al cugetărilor și faptelor lui. Trebue deci ca în același timp să i se dea o regulă de conștiință și să­ se desvolte în­­tr’însul respectul și mândria de sine. Din ziua în care va face sforțarea de a menține întregi­mea ființei sale morale, va res­pecta și viața interioară a celor­­l­ alțî, pe care va ști să o pre­­țuiască, va simpatisa cu acei cari, ca și dînsul, se silesc a-șî ajunge idealul, ori cât de diferit ar fi de al său. Când nu va fi vorba de cât de morala individuală, profesorul, mai cu seamă față cu copiii mici, va avea de dat nu atât un în­vă­­țămînt teoretic, cât o educație de toate zilele, reflecții asupra faptelor fie­căruia și asupra lec­țiilor de clasă. Intr’un Stat democratic există însă un alt învățămînt moral, de o natură mult mai superioară : morala socială, sau cum spunea Paul Bert, morala civică. Omul nu este chemat să tră­iască numai viața individuală, el este membru al asociațiilor, al grupărilor ; la noi, el este cetă­țean activ al unei Republici ; el trebue să știe deci că răspun­derea lui nu se pierde în anoni­matul mulțime­, că este tot atât de strâns legat de angajamentele luate de delegații lui, ca și de cele la cari a consimțit el însuși. Cetățean al unu­i Stat liber, el trebue să aibe respectul adine al legilor protectoare ale cetăței, cum ziceau cei vechi, singura păzitoare a persoanei și a drep­turilor sale. El mai trebue să-șî iubească patria și la nevoe să o apere chiar cu sacrificiul vieței lui. In fața acestui cult nu e­­xistă neutralitatea școlară. Institutorul, în sfirșit, nu -și va fi împlinit sarcina dacă n'ar imbiba sufletul copiilor cu cea­laltă datorie, nu mai puțin im­perioasă,solidaritatea omenească. Pătrunse de aceste învăță­minte, generațiile ce se ridică vor păstra viu acest spirit al ra­sei noastre, alcătuit din lumină, toleranță, dragoste de libertate, spirit care, de atât de multă vreme strălucește asupra lumii». Guvernul și grevele din Marsilia In ultima întrunire a consiliu­lui de minișt­ri, după ce s’a ho­­tărît convocarea parlamentului pe ziua de 5 Oct. (st. v.), mi­niștrii s’au ocupat cu atitudinea ce guvernul trebue să aibă față de companiile de navigație din Marsilia, cari au cerut să fie scutite de amenzile ce li s’au a­­plicat pentru încetarea servicii­lor cu cari erau însărcinate. Cu toate că nu a fost comu­nicată nici o notă oficioasă pre­sei, se afirmă totuși că în cât privește compania transatlantică care mai mult a fost victimă a grevei de­cât a creat-o, răspun­sul guvernului ar fi favorabil ; tot asemenea ar fi favorabil și pentru compania Fraissinet, că­reia i se va ține compt de a fi asigurat complect serviciul gra­tuit al pachetelor între Franța și Corsica. Guvernul însă nu pare dispus să uzeze de bună­voință către compania mesageriilor ma­ritime, care a luat inițiativa de­­zarmării. O asemănare desăvârșită , povestea a două frați gemeni din Paris, locuiau în aceiași casă. Se întâmplă ca zilele trecute un oare­care să aibă nevoe să vor­bească cu unul din ei, căruia îi uitase numele, și următorul dia­log avu loc între dînsul și portar. — Mă rog, .. Lepage e acasă? — Care? întrebă portarul. — Cel care e consilier de prefectură. — Amândoul sunt. — A!... Atunci cel care e în­surat. — Sunt însurați amândouă. — Drace !... Dar nevasta lui Lepage al meu e frumoasă. — Doamnele Lepage sunt fru­moase amândouă. Domnul rămase puțin surprins și continuă. — Nu ne putem înțelege ! MS rog, vreau sa știm­ dacă e acasă­­. Lepage, blondul, cu barba ascuțită, cu monoclu și care um­blă cu un baston cu mânerul de argint. — Amendoul sunt blonzi, cu bărbile as­cuțite, cu monocluri și umblă cu bastoane cu mânerul de argint. Domnul căscă­tura. — Lepage al meu e nervos, pare că e turbat, e fioros. — Și cel­ l’alt e nervos. Domnul stătu puțin pe gânduri și reluă încet : — Amice, ași vrea să vorbesc cu cel a cărui nevastă e puțin cam—cum să zic?—ușurică. — Ah ! d-le, améndouí aü ne­vestele cam ușurele. Cel­ l’all îșî trase pălăria pe u­­rechi și plecă, renunțând să mai vorească cu d. Lepage care se­măna atât de bine cu cel­ l’all d. Lepage. Brutus. CRON­GI FEMININE Degetare scumpe Acum cât­va timp un giuvaer­­giu din Paris a primit de la un archimilionar însărcinarea de a-l face un degetar conform planu­lui său. Prețul convenit a fost 5.000 funți sterlini. Acest degetar, care trece ceva peste mărimea obicinuită, este ce e drept lucrat din aur masiv, dar pe din afară nu se vede nici o urmă din acest metal no­bil, de­oare­ce el servește ca incrustare pentru cele mai stră­lucitoare briliante, cari sunt a­­rangiate, piatră cu piatră, una lângă alta. Printre ele se află monogramul în rubine al aceleia pentru care este destinat dege­­tarul. Acest degetar nu trebue să fie privit ca unic in felul său, de­oare­ce deja acum câți­va ani la un giuvaergiu­ din Londra s’a comandat un degetar foarte pre­țios de către un Croesus sud­­african, a cărui soție persista in dorința de a poseda un degetar de pietre scumpe. Pietrele principale erau bri­liante și rubine. Prețul acestui degetar a fost de 3.000 funți ster­lini. Dar totuși cel mai prețios de­getar, pe care l’a purtat vre­ o­dată vre­ o ființă femeiască, este acela al reginei Siamului, pe care l-a primit cadoul de la soțul ei și a costat peste 15.000 funți sterlini (aproape o jumătate mi­lion de franci). Acest degetar este lucrat din aur masiv reprezintă o floare de lotus pe jumătate închisă, sim­bolul casei regale a Siamului, și este acoperit cu pietre scumpe. Briliantele sunt ast­fel aran­­giate, în­cât formează numele reginei, precum și data căsăto­riei. Olimpia. Chestia jandarmeriei macedonene Corespondentul din Constanti­­nopol al ziarului englez «Times» telegrafiază că chestiunea numă­rului ofițerilor străini în jandar­meria macedoneană este pe cale de a fi rezolvată. Se știe că acum câtă­va vreme ambasadele rusă și austriacă au cerut să se sporească numărul ofițerilor lor, și că această cerere ! Inspecția Suveranului la lat. 9 vînători Miercuri, 22 Septembrie, la orele 10 dimineața,M. S. Regele, însoțit de Principele Carol și ur­mat de d. general Warthiadi, șeful Casei militare, și de adju­tantul de serviciu, a mers de a inspectat al 9-a batalion de vînă­­tori, care venea de la Predeal spre a trece la Ploești, reședința batalionului. Pe platoul de instrucție al gar­nizoanei, unde se afla batalionul desfășurat în coloană de compa­nie. Suveranul a fost întâmpinat de d. locot.-colonel Cocorăscu, comandantul batalionului, care i-a prezentat raportul. Majestatea Sa a trecut în re­vistă trupa în sunetul imnului național și al aclamațiilor solda­ților. După revistă, Regele a ordo­nat a se executa pe companii și în ordinea progresivă toate fa­zele instrucțiunei, executându-se atât instrucția individuală fără armă, cât și cea cu arma, apoi instrucția întrunită, după care s'a executat școala de companie în ordinea strînsă și cea risipită; apoi exerciții de luptă cu o com­panie în ofensivă contra alteia in defensivă. In urmă M. S. Re­gele a primit defilarea batalionu­lui, executată în pas iute și apoi în pas alergător. Majestatea Sa ordonă în urmă adunarea ofițe­rilor, cărora le exprimă înalta Sa satisfacție, constatând că instruc­ția și educația militară în acest batalion-școală, aflat cu efectiv de razboiu, se îndeplinește potrivit instrucțiunilor Sale date prin înal­tul ordin de zi din 10 Maiu 1902. In urmă comandantul batalionu­lui a prezentat Majestățea Sale pe fie­care ofițer în parte, înainte de a părăsi platoul de instrucție, Majestatea Sa a trecut din nou prin fața trupei, zicân­­du-i: «Sunt mulțumit de voi, co­pii», cuvinte ce au fost acope­rite de prelungite urale. La orele 12 și jum. M. Sa­ra­gele s’a întors la castelul Peleș. Mormântul umui împărat chinez din Mukden — Vezi ilustrația — Intr’unul din numerile trecute ale ziarului nostru am dat ca ilustrație o vedere a intrărei în Ciao-h’u (Colonia măreață) din Mukden, unde se află mormintele vechilor împărați ai Chinei pe cari le-a vizitat generalisimul ar­matei ruse, Kuropatkin. Ilustrația noastră de astă­zi re­prezintă unul din aceste mor­minte, și anume al împăratului Tai-sun-Wen-Huan-Li, a fost respinsă de guvernul tur­cesc, cu atât mai mult cu cât și generalul De Giorgis era în contra sporire­. Cele două am­basade insistară în cererea lor, spunând că nu generalului De Giorgis, ci lor se cădea să hotă­rască asupra numărului ofițerilor streini. Totuși, cele două amba­sade fură nevoite să se convingă repede că cele­l­alte puteri inte­resate în chestia macedoneană nu le aprobă purtarea, care era con­siderată ca o încercare de a se slăbi pozițiunea generalului ita­lian. In asemenea circumstanțe, cele două guverne, menținându-și ce­rerea, se abținură de a face pre­siuni. Astă­zi, situația pare cu totul schimbată. Generalul De Giorgis nu s’ar fi opus la sporirea nu­mărului ofițerilor europeni din principiu, ci făcuse obiecțiuni nu­mai pentru că credea că opera reorganizărea jandarmeriei avea alte părți mult mai impor­tante de rezolvat. De la început, generalul De Giorgis a căutat să curețe mai intâiu jandarmeria macedoneană de toate elemen­tele indigene și nepotrivite ce cuprindea, prima parte a operei ne­fiind încă terminată atunci, s-a părut că cererea Rusiei și Austriei era prematură. Astă­zi, când această primă parte este adusă la îndeplinire, el crede că cestiunea sporirea numărului ofițerilor streini poate fi luată în considerație, și chiar a invitat pe toți aghiotanții săi străini pentru a o lua în discuție. Conferința ce se va ține în curînd la Salonic, va fixa numă­rul ofițerilor pentru fie­care na­țiune. Mazarata și contele Inuje de fraude comise la Asociația Im­perială de ajutor pentru morții și răniții din războiu. Se aș­teaptă ca cei două acuzați, per­sonagii foarte importante ale gu­vernului japonez, să depue plân­gere în contra jurnalului mar­chizului Ito. Acesta ar fi primul caz de proces și de ceartă cu caracter politic.« Telegramele noastre au anun­țat zilele trecute că generalul Oku a trecut fluviul Han și face o mișcare de înconjurare către vest. La Petersburg se crede că generalul Kuropatkin va trebui să-i­mpue forțe serioase ; aceasta însă e foarte grea pentru că și la est armata generalului Kuroki, care primește continue întăriri, înaintează încet într'o mișcare de împresurare.* * * Generalul Romanoff, coman­dantul diviziei a 6-a, care a fost grav rănit la Yan­tse­ ling, a so­sit la Moscova. După părerea lui, ouragiul personal al soldatului rus e de o importanță secundară acum, până când armata nu va dispune de un mai mare număr de tu­nuri mai bune și de muniții mai îndestulătoare. Generalul crede că e de așteptat în curând o se­rie de lupte sîngeroase.­­Telegrame particulare ale ziarului <­ Universul») Un negustor german mort la Port- Arthur Londra, 24.—Ziarul «Daily Telegraph» primește din Cita știrea că un bogat negustor german din Port-Arthur a fost ucis în urma exploziei u­­nei granate căzute asupra u­­nei magazii, care a fost sfă­­rîmată. Reprezintentul principelui Bulgariei la Chișineu Berlin. 24.— Din Chișineu se telegrafiază că reprezen­tantul principelui Ferdinand al Bulgariei a trecut în re­vistă al 54-lea regiment de infanterie rusă care pleacă pe câmpul de luptă. Reprezentantul principelui Ferdinand a remis colonelu­lui o scrisoare a Suveranului său prin care i se urează iz­bândă, precum și o prețioasă icoană. Greutățile japoniei mărturisite de primul ministru japonez Londra, 24.— Se telegrafi­ază din Tokio că ministrul­­președinte al Japoniei,Okuma, a ținut eri un discurs către guvernatori, zicând că nu e speranță ca răsboiul să se poată termina în curând. Okuma a mai declarat că e sigur de victoria definitivă a armatelor japoneze și a făcut apel la patriotismul financia­rilor ca să dea mijloacele d’a se continua acest războiu, care o să dureze doi ani. Obama a mai spus că Ru­sia nu e slăbită și într’atâta își păstrează în Europa pozi­­țiunea­­ predominantă în­cât împăratul Wilhelm caută a­­miciția Țarului. Rusia are resurse imense și Japonia va trebui să facă sa­crificii mari pentru ca să ră­mână biruitoare. Resboiul va costa pe Rusia 3,4 miliarde ruble. Japonia va trebui să facă anul viitor un nou împrumut de 500 milioane yeni. * kgr.; 6) G. G. Pleșea, Murgulețu, 2 ani, 58 kgr.; 7) M. M. Popp, Ghast, 2 ani, 58 kgr. ; 8) G. G. Pleșea, Prim Master, 2 ani, 58 kgr. Premiul Criterium II. (Mi­­nisterul Pomenillor):­­2000 l., 500 lei, 250 lei, 1000 metri. ; 1) A. Marghiloman, Stânca, 2 ani, 58 kgr.; 2) A. Marghiloman, Spuma, 2 ani, 58 kgr. ; 3) A. Marghiloman, Edda, 2 ani, 58 kgr. Retrași : Ad­dition. Premiul Saint-Leger Hu­man:— 3000 lei, 300 lei, 200 lei, 3000 metri. — 1) G. Negropontes, Saint Sophie, 3 ani, 54 kgr. ; 2) A Marghiloman, Pribeag, 3 ani 55 '­. kgr.; 3) A. Marghiloman, Potera, 3 ani, 54 kgr. ; 4) A. Marghiloman, Dina, 3 ani, 54 kgr. O CUGETARE PE ZI Fanaticii sunt flagelul religiu­­nilor, ipocriții sunt rușinea lor-Știri din strâm­tate — Prin poștă — Cele cinci academii, cari fois­mează Institutul Franței, s’au întrunit zilele trecute și au dis­cutat asupra legatului defunctu­lui pictor Gerome lăsat m­uzeu­­lui Condé din Chantilly. Legatul lui Gerome consistă în chipiul pe care Napoleon I îl purta la bătălia de la Waterloo și pe care Gerome l-a cumpărat cu 17 mii de franci. * ¥ » Din New­ York se scrie că pe când celebrul Marconi trecea în automobil pe bulevardul Lafa­yette, însoțit de o d-nă, meca­nicul său a fost arestat pentru prea mare iuțeală. Marconi, d-na și mecanicul fură duș­ la postul de poliție, unde inventatorul te­legrafiei fără fir fu nevoit să plă­tească 500 de dolari pentru ca mecanicul său să fie pus în li­bertate.* ¥ ¥ «Journal» din Paris spune că ex-împăratul Anamului, Ham Nghi, care scade acum la Alger, se va căsători peste câte­va zile cu o franceză, d-ra Laloe, fiica unui președinte de secție la Curtea de apel din Alger. Ex-împăratul primea până a­­cum­ o pensie de 30 mii de franci pe an. Cu prilejul căsătoriei sale, această pensie va fi sporită la 80 mii.« Ziarul «Le Temps» află din Viena că dispozițiunile principe­lui Filip de Coburg, ale mare­șalului și reprezentanților săi, ar fi di­n ceh­­ mal tir­,­Frei,Irgaf" și că un acord amical ar­ fi pe punc­tul de a se stabili între princi­pesa Luisa și bărbatul său. In cercurile vieneze se capătă din ce în ce mai mult convingerea că învinuirea de slăbiciune de minte sau de nebunie, adusă principesei, era lipsită de ori­ce bază.­­ Opt buri, venind din insulele Bermude și cari au refuzat să jure credință regelui Angliei, au sosit la Cape,în Africa de Sud. Acolo li s’a refuzat, permisiunea de a debarca și au fost nevoiți să se întoarcă pe vaporul care-i adusese. Ei cad sub sancțiunea legei imigrării, întru­cât nu sunt supuși ai nici unui Stat și nu au nici un mijloc de existență. Niște lucrători din comuna Nagyecsed, de lângă Sătmar, au dat, cu ocaziunea săpărei unei fântâni, de un isvor din care țîșnea. apă ferbinte. Apa aceasta este curată ca cristalul și bună de băut. Isvorul dă 204 litri de apă pe secundă.* ¥ ¥ Marția trecută, pe când se punea piatra fundamentală a u­­nei biserici catolice la Adams (statul american Massachusetts), estrada s’a prăbușit și 135­­ per­soane au căzut jos. Multe dintre ele n’au rănit, între altele un episcop, mai mulți preoți și fruntași.* ¥ ¥ Telegrama împăratului Wil­helm către regentul Lippe­ Deta nold n’a fost contrasemnată de vre-un ministru, prin urmare ea însemnează un act propriu al împăratului după cum susține o mare parte din presa germană, și contribue și mai mult la înăs­­priirea conflictului. Ziarul «Ber­liner Tagblatt» zice că se im­pune demisiunea cancelarului conte Bülow.­ Ziarul maghiar «Az Ujsag» din Budapesta află că principele Filip de Coburg, după ce a auzit că va fi citat in fața unui juriu de onoare, s-a pus la dispoziția mi­nistrului de honvezi generalul Nyiry și a renunțat la toate pri­vilegiile corespunzătoare rangu­­lui său, declarând că va da toate amănuntele în această chestiune:, iulien­l Io pro­rocii De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 23 Septembrie 1­904 Războiul ruso-japonez — Prin vește — Corespondentul ziarului­«Stan­­dard» pe lângă prima armată ja­poneză depeșează : De la luptele de lajalu și Ki­­d­ao, afară de operațiile din fața Portului­ Artiur, perderile ruse sunt evaluate la 50 mii de oa­meni, acele ale japonezilor la 35 mii. Bolnavii și dispăruții armatei ruse se ridică la 30 mii, aceia ai armatei japoneze la 10 mii. Rușii au pierdut 160 tunuri. Pe de altă parte, japonezii au luat la Liaoyang, 10 mii de o­­buze, 10 milioane de cartușe, 6000 puști, 12 tunuri și 20 mii de unelte. Ș­apte generali ruși au fost uciși sau răniți și un general ja­ponez a fost rănit.* ¥ ] Primul ministru al Japoniei a declarat că războiul va fi lung. Țara trebue să fie ferm hotărîtă să iasă biruitoare și a face jert­fele trebuincioase. * ¥ ¥ Ziarului «Pester Lloyd» i se telegrafiază din Timișoara . Lo­cuitorul de aici, Zorka Kolaro­­vici, a primit din Petersburg în­științarea oficială, că fratele său colonelul rus Paul Kolarovici, care a fost grav rănit în lupta de la Liao-tang, a murit. Kola­rovici a plecat în vârstă de 12 ani la unchiul său în Rusia, și după ce absolvi școala militară, intră în armată. * ¥ ¥ Ziarul japonez «Ji-ji», al mar­chizului K­o, a acuzat pe contele H­IGIENA Stațiunii noastre balneare și clima­terica VIII £. Lacu-Sărat și Sărata- Aîon­­teoru Stațiunea balneara Lacu-Sărat , situată lângă orașul Brăila la­­ o depărtare de 5 jum. km., dis­t țn­ță ce se face în 15 minute cu tramvaiul electric. Astă­zi această stațiune, care e proprietatea Sta­tului, numără vile și hoteluri multe, un frumos casino, un pa­lat administrativ nou, un parc întins, de toată frumusețea, cum nu se găsește al doilea în toate stațiunile noastre balneare, — și un mare stabiliment de băi care așteaptă o renovare complectă, do­vadă continuele cheltueli de re­parație destul­­ de însemnate ce se fac la începutul fie­cărei sta­giuni. Acest stabiliment așa cum funcționează el astă­zi nu mai corespunde bunei reputațiuni de care se bucură stațiunea și reno­varea lui complectă de­sigur că stă în intențiunea ministerului de domenii a o face cât mai curând. Stațiunea odată complectată cu un stabiliment nou, clădit după ultimele cerinți ale balneologiei, va putea fi considerată de ideală iar numeroșii bolnavi nu vor mai avea a se plânge de numeroasele defecte și inconveniente semna­late și de care au a suferi în fie­care sezon. Lacu-Sărat e format din două bazinuri, legate unul de altul prin­­tr-un gât , are o suprafață de 2 k­m. și o adâncime de 1 m. 20 în anii ploioși și de 20—50 cm. în anii secetoși. Conformațiunea geologică a terenului, după stu­diile d-lui prof. univ. Gr. Ștefă­­nescu, favorizează alimentația la­cului cu apă de izvoare ce se gă­sesc în vecinătatea malurilor pre­cum și în însăși matca Lacu­­lui­ Sărat, așa că din aceste con­­siderațiuni secarea lacului nu va fi posibilă chiar în verile sece­toase, cari dacă ne referim la ob­­servațiunile climatologice ce s’au făcut în această regiune sunt rare. In mijloci­l din 98 zile de vară de cari se bucură regiunea La­­cului-Sărat, 48 zile sunt senine, 32 noroase și 18 zile ploioase. Temperatura aerului variază în lunile de vară între 22-37*. Vin­­turile dominante sunt N.E. și S.E., iar cel care predomină e crivățul. Apele de la Lacu-Sărat, de o consistență sirupoasă, sunt foarte concentrate cu deosebire în anii secetoși. Foarte bogate în materii organice, în clorură de sodiu și în sulfat de magneziu, se bucură de proprietăți terapeutice re­marcabile. Iar nămolul din lac care conține până la 41 la sută principii minerale și 39 la sută materii organice și care se da­­torește fermentațiunei lente a u­­nor alge aquatice în prezența a­­pelor salifere­ glauderitice ale La­­cului­ Sărat, se bucură de aseme­nea de proprietăți terapeutice es­­celente în tratamentul balneolo­gic al numeroaselor boale cro­nice : reumatism, scrofuloză, a­­nemie, sifilis,în boalele nervoase, în boalele de femei, etc. Băile ce se pot lua la Lacu- Sărat sunt reci sau calde, cu sau fără nămol. Temperatura, durata băilor și durata tratamentului va­riază după avizul medicului. Sezonul la Lacul-Sărat durează 4 luni. Băile și traiul, ca la mai toate stațiunile noastre balneare, e scump. La excursiuni și dis­tracții sunt preumblările la Brăila, cu deosebire la frumoasa gră­dină Monument­, apoi pe Dunăre cu bărcile sau cu vapoarele din Brăila la Macin și Galați. Exploa­tarea stațiune­ e cazională prin arendare. Stațiunea balneară Sărata-Mon­­teoru e situată la o depărtare de 7 k­m. de gara Monteoru și la 15 k­m. de orașul Buzău, în fundul unei văi, numită Valea Săratei, care e înconjurată de păduri. Transportarea se face cu trăsu­rile pe o șosea mizerabilă, réa întreținută, în care praful și gro­pile ce se întâlnesc la fie­care trup de cai procură de­sigur tu­turor călătorilor bolnavi sau să­nătoși o transportare dintre cele mai dificile și mai des agreabile. Stațiunea numără două mari hoteluri în caii sunt instalate pavilioanele de băi, un frumos casino și câte­va vile. Un întins parc se desfășură pe dinaintea a­­cestor mari și frumoase clădiri ce stau una în fața alteia. Insta­­lațiunea băilor e modernă și co­respunde tuturor cerințelor nouă ale științei; acest mare avantaj de sigur că contribue a atrage foarte mulți vizitatori, căci la o stațiune balneară ceea ce numim confort este o necesitate dintre cele mai principale. Apele sunt cloruro-iodurate­­bromurale. Cinci­spre­zece is­voare cu ape minerale alimen­tează stațiunea. Isvoarele sunt unele întrebuințate pentru băi, altele ca No. 3 iodat (urme) și No. 4 alcalin, pot fi întrebuințate pentru băut , iar cele­l­ alte, in­termediare celor dinlăiO, sunt mai mult sulfuroase feruginoase. Apele tuturor isvoarelor au un debit destul de mare, sunt cap­tate și aduse prin tuburi de fontă în 3 rezervoare betonate deose­bite, unde se înmagazinează în cursul anului. Stațiunea are o altitudine de 200 metri, și e adăpostită de vînturi. Temperatura e relativ constantă și variază în lunile de vară între 22—33*. In vecinăta­tea ei sunt minele de păcură «Monteoru», a căror emanațiuni au o influență bine-făcătoare a­­supra aerului din prejur. Apele au o stabilită eficaci­tate în diverse maladii: reuma­tism, sifilis, in boalele de femei, de copii, etc. Efe­cte și sunt in­ferioare ca cantitate în iod celor de la Govora și Vulcana, totuși în anumite stări maladive, cu deosebire în boalele de copii, din cauza combinațiunea lor așa de bogată în clorură de sodiu și calciu, pot fi considerate de cele mai superioare ape similare din țară. Băile și traiul, comparativ cu alte stațiuni din țară, sunt relativ mai ieftine. Gând pădurile din împrejurimi vor fi amenajate pentru a face ast­fel loc la excursiuni zilnice, și când șoseaua dintre Monteoru și băi va deveni absolut practi­cabilă și plantată pe de margini, lucru ceea ce cred că stă în in­tențiunea d-lui dr. Anghelescu, proprietarul acestei stațiuni și al moșiei pe care trece șoseaua la băi, Sărata-Monteoru de sigur că va deveni o stațiune dintre cele mai ireproșabile din țară. Aurel Scurta, face efectul unei jucării de copii. Aceasta e luneta Kuropatkin, îmi spune căpitanul și numirea ei e datorită următorului fapt : Pe când generalul Kuropatkin era ministru de résboiu, a vizitat, după cum știți, Port-Arthurul. Examinând fie­care fort, a ajuns și aici, unde observă cu privirea sa cercetătoare că valea din față scapă acțiunea focurilor bateriei. Imediat generalul văzu cum s’ar putea îndrepta răul, indicând ca vîrful de stâncă de la picioarele noastre să fie ocupat de o lu­netă, ale căreia focuri nu bat în lung valea. Aceasta ne-a făcut, după cum era și drept, să dăm acestei baterii numele generalu­lui Kuropatkin. ROM Rose-Japo. Situația și Extremul­ Orient «Universul» a anunțat la timp luptele sângeroase ce s’au dat la Port-Arthur între japonezi și ruși pentru stăpânirea fortului Kuropatkin, care domină la dis­tanță scurtă orașul. Un corespondent al ziarului rus «Novoie­ Vremia» dă o des­cripție panoramică a acestei re­giuni, ce poate interesa pe nu­meroșii cititori ai «Universului». Drumul ce urmam, zice co­respondentul rus, trece prin par­tea chinezească a orașului, apoi începe a urca în lungul a o mul­țime de pante rîpoase. Pe mă­sură ce ne urcam, forturile și bateriile apareau succesiv. In timpul marșului munții, când se deschid spre a lăsa drumul să străbată sinul lor, când se închid baricadând prin un obstacol de neînvins calea, care trebue atunci să-l oco­lească prin numeroase zigzaguri. Ne-a trebuit mai bine de un ceas până să ajungem la fortul No. 2. Vulturul, care ’și așezase cuibul pe aceste stânci, nu s’a gândit nici­odată că mâna omului va ajunge până la el. Fortul e format din o baterie pe care se proiecta, in acel mo­ment, forma imobilă a unei san­tinele, care îmbrobodit, cum era, cu capușonul său, părea mai mult un călugăr din timpul inchisi­­țiunei. Alături de baterie, pe un pinte­­ne spânzurat deasupra prăpastiei, e construită o șandrama mare, împărțită prin un părete de scân­dură în două părți: întruna stă căpitanul comandant al bateriei, într’alta trăesc tunarii. Din marginea parapetului se văd toate fortificațiile, cari sunt construite mai toate pe vîrfuri de stânci, așa că par din depăr­tare, ca cum ar fi niște cuiburi de vulturi. Munții domină valea,­­ ce e largă de câți­va kilometri și se poate constata cât a fost de bine conceput sistemul de fortificație și cât e de tare peste tot. Imediat la picioarele bateriei se vede un alt pinten ocupat de o baterie, care din depărtar­e ne ¥ . A se citi alte amănunte la ultima oca. UN SFAT PE ZI Cucuila.­ Copiilor foarte des li se produc cucuie, cari apar re­pede în urma unei lovituri. Un metod foarte simplu ca să dis­pară repede, fară a mai lăsa după ele nici o urmă, constă în a le unge cu un ulei oare­care, fie unt-de­lemn de masă sau ori-ce alt ulei. Nu trebue să le frecăm sau să le apăsam masându-le, ci pur și simplu să le mutăm cu ulei. Rezultatul e repede , după câte­va ore totul a dispărut fără urme sau vînătăi. 1 Alergări la București ZIUA i Duminecă, 26 Sept. orele 2 d. c.. Premiul Floreasca.­­ 1300 lei,200 lei, 800 metri.—1) G.G. Ple­­șea, Pit-Master, 2 ani, 1000 lei, 50­7, kgr.; 2) G. Negropontes, Edition, 4 ani, 75*/, kgr. ; 3) A. Marghilo­man, Det­ina, 2 ani, 2000 lei, 51 V/ kgr. ; 4) locot. G. Moruzi, Hazle­­r'­­'ni, 3 ani, 72 '/, kgr. ; 5) M. N. Popp, Hum, 2 ani, 2000 lei, 55 ’/, kgr. ; 6) George Budescu, Madone, 4 ani, 2000 lei, 717, kgr.; 7) M. N. Popp, Darling, 3 ani, 2000 lei, 61­­7, kgr.; 8) căpitan Paianu, Pricina, 2 ani, 677, kgr. ; 9) A. Marghilo­man, Spada, 6 ani, 2000 lei, 63 kg.; Premiul Herpstreü. — 2500 lei, 230 lei, 1000 metri.;1) Căpitan Paianu, Myrtis, 3 ani, 53­­­1 kgr. ; 2) G. Negropontes, San Florizel, 6 ani, 617­ kgr. ; 3) A. Marghiloman, Bessie Braun, 5 ani, 53‘­a kgr. ; 4) A. Marghiloman, Antuim, 4 ani, 58 kgr. ; 5) locot. G. Moruzi, Corote- Keilder, 3 ani, 55 kgr. Premiul Teilor. — 2000 lei, 200 lei, 1000 metri. — 1) Locot. G. Moruzi, Mignoretti, 2 ani, 547s kg.; 2) N. N. Popp, Ultimatum, 2 ani, 56 kgr. ; 3) locot. G. Moruzi, Eger­­ton Sady, 2 ani, 54 */* kgr.; 4) M.; N. Popp, Poker, 2 anî, 56 kgr. ; 5) G. Negropontes, Cornileu­r 2 anî, 54’/, kgr.; 6) A. Marghiloman, Vâl­cea, 2 ani, 56 kgr.; 7) A. Marghilo­man, Spuma, 2 anî, 547, kgr. ; 9) A. Marghiloman, Cobilița, 2 anî, 54 '/­ kgr. Premiul Crîterium L-ift (Mi­nisterul Itomeniilor).—2500 l­, 500 lei, 250 lei, 1000 metri. — 1­ N. N. Popp., Proof, 2 ani, 58 kgr.; 2) locot. G. Moruzi, Caraghioșii, 2 anî, 58 kgr. ; 3) A. Marghiloman, Pitar Moșu, 2 anî, 58 kgr. ; 4) G. Negropontes, Lehliu, 2 anî, 58 kg.; 5) A. Marghiloman Istru, 2 ani, 58 Craiova Misterioasa crimă din că­­tunul Crușețu, — Mai mulți că­­răușî» din';'ȘÎâvi]ța, în trecerea toi ,pe, șosea, în dreptul cătunului Gru, se lu­au 'gă’sit, într’un șanț cadavrul unui bărbat,, ai,cărui față era oribil desfigurată. IV’corp avea răni fă­cute din lovituri de cuțit și pe gât urme de degete. Neputându-se stabili identitatea cadavrului,s-a început cercetări prin comunele învecinate spre a se afla numele mortului. Pruncucigașe­—Fata Lina Da­­nilă, din Malu-Mare, având relațiuni de dragoste cu un flacon din sat, a dat naștere unei fetițe.

Next