Universul, octombrie 1904 (Anul 22, nr. 270-300)
1904-10-14 / nr. 283
t AMIL XXII, No. 283-Jour 14 Octombrie 1964 ,5 Bani In Ilománía.«H&ö Haul m etrölnitate Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADM!N!STRIIT# :% — fî, Strada Brezoianu 11, Bucur’a sălit Harta actualului câmp de rusbolii din Manciuria. — (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Miercuri, 13 Octombre.— M-rnî Carp și Papii Catolic Miercuri, 20 Octombre.—Evarist. Soarele răsare 6.29; apune 4.59 să exploateze afacerea un timp determinat. Cititorul nostru crede că s’ar găsi capitaliști dispuși la aceasta. Ne facem datoria să supunem celor in drept această ideie. București, 43 Octombre Din public In urma intervenției uneia dintre Camerele noastre de comerț, s'a hotărît a se interzice comerțul ambulant prin trenurile de pasageri. Luând lucrul în general, sunt mai multe și mai însemnate considerațiuni pentru interzicerea comerțului ambulant în trenuri decât pentru tolerarea lui. Există însă un ram de comerț ambulant ce pare că trebue să fie permis în interesul publicului. E vorba de vînzarea lucrurilor de hrană. Dacă s’ar opri vînzarea acestor lucruri—ne scrie un abonat — mulți copii ar suferi de foame, neavînd părinții lor de unde le procura un corn sau un covrig. Nu numai atât, dar ce se face cu omul în toată firea, care pleacă grăbit din oraș și nu se mai gândește la nimic decât să nu scape trenul ? La restaurante, nu-i dă mâna oricui să se ducă, cei mai mulți ar fi deci expuși să rabde de foame. In aceeași situațiune se găsesc și toți aceia cari se urcă în tren la stațiuni mici, venind de pe la sate unde nu găsești nimic preparat de ale mâncărei ca să te poți aproviziona pentru drum. Abonatul nostru conchide cerând să se permită și mai departe vînzarea lucrurilor de hrană în trenuri, în interesul mai ales al călătorilor cari au de făcut un drum mai lung și cari nu sunt cu punga rL- groasă. Prin aceasta nu s’ar aduce nici o vătămare comerțului stabil. Un alt cititor al nostru, d. D. Niculescu, pledează pentru construirea unei mar hala de fructe și legume în piața Bibescu, ce s’ar pune în legătură, printr’o linie de tramway, cu calea ferată. Aspectul pieței Bibescu, unde se face un comerț așa de însemnat cu legume și fructe, nu e de loc demn de Capitala Regatului. In afară de aceasta, starea de lucruri actuală pricinuește mari pagube producătorilor, căci fructele, aduse cea mai mare parte de la dealuri, ajung strivite și se mai strică în piață; această stare de lucruri e păgubitoare și sănătății publice. Toate neajunsurile astea s’ar înlătura prin construirea unei hale speciale având legătură cu drumul de fier. Perudele ar ajunge în bună stare și s’ar păstra în condițiuni bune. Cheltuelile pe cari le-ar face primăria cu această construcție, s’ar acoperi din venitul halei, ba încă administrația comunală și-ar spori veniturile, scăpând și Capitala de o urîciune. Dacă însă primăria nu e acum în situațiune să facă cheltuieli, ar putea să acorde confesiunea unor capitaliști cari» din Germania (Corespondență parte a ziarului «Universul») Berlin, 10 Octombrie. Afacerea succesiune din Lippe Ziarul «Post» scrie următoarele asupra stărei actuale a succesiune din principatul Lippe- Detmold: «Cancelarul imperiului, contele Bülow, a conferit după prînzul de gală din palatul regal, cu ministrul de Stat din Lippe, Gereckot, asupra chestiei succesiune!. Mai înainte ministrul conferise și cu contele de Posadowsky. A doua zi a plecat la Detmold. Ziarul «Post» desminte știrea că reprezintantul saxon în consiliul federal al imperiului, contele Hohenthal a și fost desemnat ca referent al afacerei din Lippe, și că majoritatea delegaților ar fi primit instrucțiuni de la guvernele lor în această privință. Ziarul «Post» încheie apoi astfel : «Credem că d. Gereckot va părăsi Capitala foarte satisfăcut de aceea ce a auzit aici. Un lucru îl va stabili el fără îndouială și adecă : reprezentanții tuturor guvernelor se vor sili’din toate puterile lor ca să rezolve această chestiune fără pasiune, în cea mai mare liniște și după toate principiile fundamentale de drept». Soarta unui dezertor Alaltăerî a sosit la Schwinemünde pe bordul vaporului «Maria Teresia» un desertor din regimentul 4 de grenadiri, cu numele Hans Schmidt, spre a fi dus la Berlin. Schmidt deșertase la 1901 din regimentul său, refugiindu-se în Olanda. De acolo plecă cu un vapor de comerț în Spania. Mecanic de meserie, el reuși să-și găsească de lucru într’o fabrică din Cartagena. Când însă sosi în acest port vaporul german de răsboiü «Stein» venind dintr’o călătorie de exercițiu, Schmid se anunță de bună voie ca desertor. Comandantul vasului «Stein» îl predeze comandantului vaporului «Maria Teresia» care de asemenea staționa în acel port, pentru ca să fie trasportat în patrie. Motivul predărei sale este dorul de familie și de patrie cu toate că știa ce grea pedeapsă îl așteaptă. Sinuciderea unei surori de caritate în localitatea Lorch, de lângă Aschafenburg, s-a împușcat o soră de caritate de la societatea «Crucea roșie». Nenorocita era în vârstă de 26 de ani și mai înainte de a se sinucide, s’a rugat mai multă vreme în biserica din acea localitate. Nu se știe motivul acestei fapte disperate. Descoperiri de urne Din Glogau se anunță că cu ocazia unor săpături făcute în parcul de acolo s’au descoperit numeroase urne, dovadă că acolo a fost pe vremuri un cimitir vechi, de peste 600 ani. Urnele sunt așezate vertical una peste alta, și parte au forma de ulcioare, parte de vase și sunt pline de cenușă. Primăria a sistat lucrările până când vor sosi representanții Museului anticităților din Silesia. ________Meyer. UN PROVERB PE ZI Arta e lungă, viața e scurtă. (Latin) # * „Din viața romană" Acesta e titlul unui important studiu în care d. Ion Kalinderu, doctor în drept și eruditul președinte al Academiei Române, ne arată trecutul poporului roman. Străbătând în noaptea uitărei, d. Kalinderu ne descrie cu multă exactitate viața strămoșilor noștri. Desfrâul aristocrației romane, orgiile, luxul neînfrânat, tot ce a condus la decădere și ruină pe poporul roman, se ved descrise cu multă măestrie în paginile acestui valoros volum. Trecutul îndepărtat, viața antică ni se oglindesc cu toate obiceiurile, cu toate defectele, cu fina rafinărie a gustului și a perversității, cu toate năzuințele, cu toate patimele aristocrației romane. Eruditul autor al acestei savante lucrări ne oferă totodată numeroase ilustrațiuni, reproduse cu o artă desăvirșită și pe cari le-a cules de la muzeul Louvre din Paris, de la muzeul de antichități din Florența și de la prețiosul tesaur din Barcelona. In partea întâia a volumului, d. Kalinderu ne vorbește de podoabele, de toaleta și petrecerile unei eleganțe, iar în partea a doua face o pătrunzătoare analiză a societăței înalte de pe vremea lui Pliniu cel tîner. Cu cât restoește paginile, cu CRONOI FEIOSIME Politeța intre soți Dacă părinții s’ar gândi totdeauna că pilda lor e tiparul în care se gravează adesea pe veci caracterul copiilor, ei s’ar sili să-șî îmblânzească firea și să nu arate decât fețe zîmbitoare și grațioase. Soții cari iau încântătorul și foarte Înțelepțescul obiceiu de a chibzui împreună asupra tuturor afacerilor însemnate ale vieței, se pun astfel la adăpost de tulburările casnice cari întunecă uneori pentru totdeauna cerul conjugal. Dar vai de aceia cari suferă de cei mai cruzi dușmani ai oricăror legături amabile : vreau să vorbesc de trufie, de susceptibilitate, de încăpățânare. Ei vor suferi prin propria-le greșală și vor face să sufere și pe cei din jurul lor. Trebue să-ți aduni toate puterile, ca să ajungi să nu faci nimic sau să spui ceva care să le displacă și atunci încă, având cea mai mare bună voință, nu izbutești să înlături toanele, supărările sau certurile. O repet, din mica copilărie trebue să veghiăm asupra caracterului nostru, iar datoria părinților e să îndrepteze defectele născânde ale copilului cât mai e timp încă. Una din politețele căminului, la îndemâna tuturor, e îngrijirea persoanei sale. A păstra toate cochetăriile pentru lume și a nu se arăta acasă decât în toaletă neglijată și necurată, e aproape tot atât de regretabil ca tristul obiceiu al unor bărbați de a lăsa la ușă voia bună spre a nu aduce familiei lor decât o față rece și nemulțumită. Bărbatul, care nu disprețuește de a se ocupa de familia sa, care e mai bine-voitor pentru mamă ; femeia care se face frumoasă spre a place acelora pe cari ’Í iubește mai mult pe lume, care știe să convingă prin blândețe, care mai mult decât de orice se îngrijește de buna stare a lor sei, copiii deprinși de cu vreme cu pacea din casă, ca și cu cea mai mare curățenie în casă ca și în public: iată un cămin fermecător unde fiilor, deveniți mari, se va place a se regăsi, și pe care fetele o vor lua la rîndu-le ca model de urmat. Silvia, atât interesul devine mai mare și nu mai poți lăsa din mână prețiosul volum. Rind pe rînd vezi cum avuțiile îngrămădite la Roma, pe vremea lui Cesar și a lui August, în urma cucerirei atâtor bogate ținuturi și cum contactul cu poporul grecesc, a cărui mlădioasă imaginație a creat toate formele de lux și de mode, a trebuit să schimbe viața statornică și rustică a poporului roman și să-l împingă spre prăpastia peirei. Nimic nu e perdut din vedere; autorul ne arată în toate amănunțimile întrebuințarea florilor și a coroanelor, cum oratorii apareau în public purtând pe cap cununi de flori , ne vorbește de «acus discriminalis», acul care ținea perul elegantelor romane, adesea ori scobit și conținând otravă. Cu aceste ace se serveau femeile romane ca să-și răzbune. Fulvia, soția lui Antoniu, cerând să i se aducă capul lui Cicerone, înțepă cu acul de la cap limba care pronunțase atâtea faimoase discursuri. Ca și astăzi, elegantele romane se impodobeau cu cercei, inele, brățări lucrate în aur și pietre prețioase. Vălul, care la început era rezervat numai preoteselor și virginelor cari îndeplineau jertfe, fu adoptat de matroanele romane ca simbol al castității, iar mai târziu, sub împărați, deveni un obiect de lux și de modă. Popea, soția lui Nero, când se plimba pe stradă, își acoperea fața cu un asemenea văl, pentru a face să crească și mai mult dorința de a fi văzută. Astfel, răsfoind paginile volumului «Din viața romană», găsim toate podoabele întrebuințate pentru toaleta feminină, intre care se numeră și evantaile. Venind la ospețe, vedem cum se transformată în adevărate orgii, că societatea romană nu mai căuta decât potolirea pasiunilor, că numai plăcerea momentană putea să mai satisfacă niște inimi desfrânate și minți obosite. Dar, remarcabila operă a d-lui Ion Kalinderu nu se termină aci. D-sa ne arată, în partea finală, aparițiunea cristianismului, care sfărâmă și spulberă toate manifestările decadenței morale. In locul hainelor scumpe și a podoabelor, femeile îmbracă haina grației cerești; simțimîntul religios alungă întunericul trecutului și astfel vedem ridicânduse o lume nouă pe ruinele lumei vechi. Acest important studiu al d-lui Ion Kalinderu nu ne arătă numai în mod fidel viața decadentă a strămoșilor noștri,ci ne dă, în acelaș timp, învățăminte de un real folos și aceasta’face ca valoarea lucrării să fie și mai mare, în scopul indirect de a provoca neînțelegeri cu Anglia. După foaia engleză, se declară în aceleași cercuri diplomatice că Rusia nevoind să fie bătută numai de japonezi, ar abate însemnătatea înfrîngerea ei începând lupta și cu Anglia. Atitudinea Germaniei ar fi și ea de natură de a spori îngrijirea. « * * La Londra circulă zvonul că regele Eduard ar fi rugat pe sir Claude Macdonald, ministrul Angliei la Tokio, de a se informa exact asupra condițiilor pe cari le-ar primi guvernul japonez ca să închee pacea. Acest zvon nu a confirmat însă. Se știe totuși că regele Angliei dorește să vadă războiul sfîrșit și că s-ar simți foarte fericit să-și pue toată influența în joc dacă ar crede că beligeranții ar fi dispuși să asculte vorbindu-li-se de pace.* M » O depeșă din Tokio către agenția «Central News» spune că în Japonia domnește mare indignare din cauza chipului cum germanii furnizează arme, munițiuni și vapoare Rușilor. Deschiderea sesiuniei de toamnă a Sf. Sinoduri s’a deschis, după cum am anunțat, sesiunea de toamnă a Sf. Sinod. La orele 10 dimineața s’a oficiat în biserica catedrală a Sf. Mitropolit un Te-Deum ocazional de către P. S. S. Arhhiereul Nifon Ploeșteanul, vicarul Sf. Mitropolit, în prezența membrilor Sf. Sinod, față fiind și d. Dimitrie Sturdza, președintele consiliului de miniștri și ministru ad-interim la culte. După terminarea serviciului divin membri Sf. Sinod și d. Sturdza s’au dus în corpore la localul ședințelor din strada Sapienței 5. Ședința a fost prezidată de I. P. S. S. Mitropolitul primat D. D. Iosif. D. prim-ministru Sturdza citește mesagiul de deschidere, după care I. P. S. S. Mitropolitul Primat declară sesiunea de toamnă deschisă. P. S. S. dr. Pimen. Episcopul Dunărea-de-Jos, secretar, citește sumarul ultimei ședințe din sesiunea de primăvară. P. S. S. Episcopul Athanasie al Râmnicului, dă citire scrisoare! Patriarhatului ecumenic prin care răspunde la aceea a Sinodului României dinn Maiü a. c. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei cere un concediu de 15 zile, se acordă. Asemenea cer concediu P. P. S. S. Gherasim, episcopul Romanului, și arciereul Ghenadie Băcăoanu i, se acordă. Administrația Casei Bisericei trimite budgetul tipografiei cărților bisericești pe anul financiar 1905—1906. Sf. Mitropolie comunică raportul protoiereului de Ilfov, prin care roagă a se da gratuit cărți de ritual la biserica din Ulmeni, care după ce a ars a fost construită din nou. Se prezintă diferite petiții pentru aprobări de cărți bisericești. Schimonahul David din Sf Munte Athos, schitul românesc «Prodromu», depune icoanele a mai mulți sfinți și cere aprobarea. Sf. Mitropolie a Ungro-Vlahiei, și Sf. Episcopii de Râmnicul-Noul Severin, de Argeș și Dunărea-de-Jos înaintează mai multe dosare cu actele de călugăriri ale mai multor frați și surori, de pe la diferite mo’nastiri. La orele 12 jum., ședința se ridică, anunțându-se cea viitoare pentru ziua de Luni 18 Octombrie. . C. Sc. öalffiltl in promiscia De la coresp. noștri particulari Marți, 12 Octombrie. BUZEU.—Mascat de câine turbat.—Copilul Alexe G. Pârlog, din Buzeu, fiind mușcat de un câine turbat, a fost trimis ori în căutarea institutului anti-rabic din București. Câinele a fost prins și t omorît’. Furtul din gară.’—De către necunoscuți, prin ruperea plumburilor de la 2 vagoane s’au furat ori noapte din stația locală 2 baloturi de pânză, 2 cutii mari, în care se aflau ca la 60 chilograme de ceai, etc. Până acum nu s’a putut da de urma hoților. BÂRLAD.— Sinucidere.—Azi dimineață, comerciantul Leiba Goldenberg, din str. Ștefan-cel-Mare, ducându-se să anunțe pe chiriașa sa, Suzana Caragi, cum C că un văr al ei, care a sosit cu trenul de 4 dimineața, o caută, găsi ușa el încuiată. Surprins, d. Goldenberg care știa că chiriașa lui se scoală de obiceiu foarte de dimineață, bătu de câteva ori în fereastră’, însă fără a obține vre-un răspuns. Atunci anunță cazul comisariatului despărțire!. S’au dus imediat la fața fiocului d-nui comisar Boncea, sub-comisar Nenițescu, însoțiți de ofițerul de gardiști Susnea. ’ ’ Forțând ușa, un miros puternic de acid carbonic i-a izbit în față. Pe un pat curat zăcea fără suflare femeea Suzana Caragi, de 63,ani îmbrăcată în haine de sărbătoare și ținând în mână o carte de rugăciune ; ea se sinucisese. In mijlocul casei se afla un cazan mare plin de cărbuni , iar soba, ce era astupată, conținea de asemenea cărbuni stinși. Facându-se perchizițiuni s’au găsit două scrisori, din cari se vede că nefericita femeie și-a curmat viața într’un moment ’ de disperare, având a se prezenta la un proces spre a-șî scoate niște bani ce-o dăduse cu împrumut, proces ce nu-l putea susținea din cauza mizeriei. Prima scrisoare e adresată parchetului și prin care arată că s’a sinucis de bună voie , roagă a nu li se mai face autopsia și a se încuviința înmormîntarea. CALAR AȘI.-Curtea cu jarl. —Vineri, 15 c. se deschide sesiunea de toamnă a Curței cu jurați din județul nostru sub preșidenția d-lui I. Stambulescu, consilier al Curtei de apel din București, asistat de d-nil S. Niculescu, membru de ședință, și G. Eustațiu, supleant. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror D. Moscu. Se vor judeca 11 procese și anume : Ștefan Mening, amenințare; N. Goreschi, atentate la pudoare ; Al. Crăciun, Gh. Costache, Dănilă Făgăraș, C. Muzică și alt, pentru omoruri ; G. Gavrilă, asasinat; I. G. Cojocaru, Oprea Dinu Caraviu, Nicolae Șuțu și Panait Ferbințeanu, pentru omor. CONSTANȚA. — Prinderea și ribirea unui vestit spărgător.— Nicolae Ivanof și Gheorghe Petre Stere, după mai multe spargeri și furturi făcute în Enigea și comunele din împrejurimi, au încercat să spargă moara de vânt a d-lui Vasile Constantin. Fiind surprinși, ei au tras focuri de revolver, fără a răni pe cineva. Primarul din Enigea a însărcinat pe guardul câmpean Stan B. Constantin și pe locuitorul Leahu Bratu, ca să-î urmărească, mai ales prin pădure unde șî aveau ascunzătorile. In ziua de 10 cor., bandiții au fost găsiți in pădurea Otluorman, și, somându-i să stea, au răspuns prin focuri de armă, retrăgându-se In mijlocul pădureț. Gardianul Stan a răspuns cu două focuri, rănind pe banditul Gheorghe Sterea în spinare și la piciorul drept, Necolae Iordanof a dispărut. Anunțându-se autoritățile, au ridicat pe rănit și l’au transportat la spitalul comunal din Cernavodă. In pădure s’a găsit o ascunzătoare. In care se aflau mai multe obiecte furate. GALAȚI. — O propunere.— Deoarece numărul pasagerilor care se servesc zilnic de bacul de pe Dunăre e foarte mare, actualul bac a ajuns insuficient. Mai mulți comercianți vor adresa primăriei locale o rugăminte, spre a se interveni la minister, pentru înființarea a încă unui bac, cursele facându-se atunci succesiv. Recensământul. La 15 cor., începându-se operațiunile comisiunea pentru revizuirea tabelelor de recensământ pe anul 1906, primăria a delegat pe următorii dni consilieri a asista la aceste operațiuni: circ. I, d. Gh. Popa , a 2-a M. Afitoniadi, a 3-a P. Altăngnî , a 4-a Fr. Barcă și a 5-a Sava Petroni. Concedii. — D. Francisc Popp, consilier la Curtea de apel, a obținut un concediu de 10 zile, începător de Luni. Apele Dunărei cotează la 2 m. , 08 c. m. Mormîntul antic de la Bărboși. — In muchea dealului ce se ridică în curtea pulberăriei Statului de la Bărboși, facêndu-se de curând niște săpături,—după cum am anunțat,—s’a descoperit existența unui monument antic, constând dintr’un sacarfag de marmoră, sculptat cu multă măestrie. Pe o lungime de aproape 2 metri și o lărgime de jumătate metru, această antichitate e făcută din marmoră albă, curată. Capacul e prevăzut la cele patru colțuri cu câte o cupolă semi-rotundă. Colțurile de la baza capacului sunt cioplite astfel încât să se poată bine adapta suprafeței sarcofagului. Greutatea sa e colosală. A trebuit o mare forță mecanică ca să se poată ridica acest capac. In interior au fost găsite osemintele de la un singur om, așezate cu capul spre răsărit. In colțuri au fost găsite câte un ulcior de pămînt ars. Până acum mărețul coșciug nu a putut fi desgropat complect. Corisul are o adâncime de aproape trei sferturi de metru. Pe cele trei fețe descoperite până acum nu s’a găsit nici o inscripție, nici o urmă după care să se poată preciza vârsta acestei antichități. Una din laturi e prevăzută cu o mică deschizătură rotundă, care respunde în interior, și prin care pămîntul adus, desigur de aluviuni, a pătruns umplând interiorul. Craniul și cele 4 ulcioare au fost luate de către delegatul ministerului de război trimis spre a-și da avisul asupra acestei antichități, care e atât de bine conservată. E de observat că localitatea unde s’a găsit acest monument e bogată în antichități. După cum afla, între anii 1869-70 un însemnat personagiu din București, însoțit de o companie de geniștii săpători, a făcut mai multe săpături pe acr. Atunci s'au găsit diferite monezi prețioase, descoperindu-se în același timp și o subterană prevăzută cu diferite scări, ce corespundea din vîrful dealului pe malul Siretului. Astăzi se continuă cu săpăturile pentru desvelirea complectă‘a acestui antic și măestrit monument. PITEȘTI. — Magistrat insultat în ședință. — Astăzi s’a judecat de către trib. de Argeș, compus din d-nii C. G. Râtescu și Șt. Martinescu, membri, procese corecționale. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Costacopol. Intre alte procese, s’a judecat și acela al lui C. Ionescu, pentru furt. Acesta, acum două ani,în tovărășia vestitului spărgător C. M. Păsărică, a furat de la hotel «Splendid» un cufăr plin de diferite obiecte. Prins de poliție, a fost închis în penitenciarul local, din care reuși să scape; el fu însă prins din nou și adus înaintea tribunalului spre ai fi judecat. Tribunalul l-a condamnat la două ani închisoare. Ionescu, la auzul sentinței, a insultat pe procuror chiar în ședință. Imediat el fu judecat pentru insulta unui membru al tribunalului în ședință, și pe lângă cei două ani i s’au mai dat încă 4 luni închisoare. PLOESTL—Rănire gravit.— Era, 11 p., în trenul de Predeal No. 177, conductorul a bătut și rănit grav pe pasagerul Gintă Dumitru, din Telega. Gazul s’a reclamat șefilor de stație din Buda și Câmpina, care au stabilit vinovăția conductorului, raportând cazul direcției generale a căilor ferate. Afacerea Alcalay.In urma infirmărei mandatului de arestare al lui Const. Șărbănescu, inspector al «Băncei Agricole», dovedit ca autor al escrocheriei comisă In dauna acestei bănci In unire cu Alcalay, d. I. G. Ionescu-Quintus, advocatul lui Alcalay, a cerut și eliberarea clientului său. Tribunalul așteaptă dosarul afacerea de la Camera de punere sub acuzare, spre a lua această chestie în desbatere. Accident.Era, pe când trenul de marfă No. 756 trecea peste podul Prahovei, macaraua mobilă aflată într'un vagon, a rupt o mare parte din mărginile podului, macaraua stricându-se cu desăvîrșire. Pagubele provocate de acest accident sunt evaluata la suma de 7000 lei. R.SA13 AT r.Tulți bolnavi de tifos.—Această teribilă boală a făcut multe victime în orașul nostru. Zilnic se îmbolnăvesc copii și chiar oameni mari. Serviciul sanitar a luat toate măsurile de izolare, în care scop a și înființat 2 sanatorii particulare, Intrucât cele 2 spitale ce avem în oraș sunt pline de bolnavi. Titi GOVîȘ— Moarte subită. — Cerșetorul Avram Ungureanu, în etate de 80 ani, de fel din comuna Bogați, a murit subit într’o gheretă ce servește oamenilor cari fac streajă prin comuna Mănești. Inaugurare. — Erî, după cum am comunicat, s’a inaugurat noul local de școală din Voinești. Au asistat la această solemnitate, afară de autoritățile locale. In frunte cu primarul Petre Dițescu, numeroși invitați din împrejurimi : Târgoviște și București. După oficiarea unui serviciu religios s’au ținut cuvîntări de către d-nii: Gh. Cherciu, revizor școlar ; primarul Petre M. Dițescu, învățătorul Dimitrescu, prefectul Câmpeanu, G. Nicolaescu, secretarul general de la interne , deputatul Dimitriu, etc. După terminarea solemnității s-a dat un banchet în casele primarului P. Dițescu, în timpul căruia s’au ridicat mai multe toasturi. Banchetul luând sfîrșit la orele 2 d. a., cu toți au pornit în trăsuri la rlul Dâmbovița, spre comuna Gemenea, depărtare de 2 km. de Voinești, unde s’a inaugurat și un pod, ce a fost dat în circulație. La orele 3, membrii autorităților și invitații din Tîrgoviște au plecat apri oraș.. Sfcaraî O CUGETARE PE ZI Bucuria e fiica ocupațiunei. Harta situaîtîîi« câmp de război» din Manciuria — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi reprezintă o hartă a actualului câmp de räzboiu din Manciuria în întinsul ținut dintre orașele Mukden și Liaoyang. In această hartă cetitorii noștriî vor afla localitățile semnalate de corespondenții noștri din străinătate în depășite privitoare la războiul rusojaponez. Știri din străinătate — Prin poștă — Generalul francez Glamorgan a murit de holeră la Tonkin. * ¥ V La Cannes, în sudul Franței, a fost arestat zilele trecute prințul rus Victor Nakașici. Aceasta e a treia oară de când prințul e arestat în Franța, pentru contravenție la un decret de expulzare. In 1885 a fost condamnat la moarte pentru că a încercat să ucidă pe Țar; pedeapsa i-a fost comutată în 1887. Reușind să fugă din închisoare, s-a stabilit la Paris. Prințul a fost expulzat din mai toate Statele și a fost de nenumărate ori condamnat mai pretutindeni pentru delicte politice. Din Cernăuți se anunță că reforma electorală în dieta Bucovinei are șanse de izbândă, așa încât va fi votată chiar în sesiunea aceasta.Partidele majortățea au căzut de acord asupra chestiunilor de detalii; se speră că și marii proprietari sunt dispuși la un compromis. Noul proiect prevede 51 deputați în total. Împărțirea cercurilor electorale are ca bază ideia națională. Partidele din majoritate susțin votul secret.ft Ducele Ernest Günther de Schleswig-Holstein, fratele împărătesei Germaniei, a sosit la Berlin împreună cu soția sa. * Ziarul italian «Vera Roma» află că în curînd vor fi chemați sub arme soldații în concediu din clasa anului 1897. Știrea a produs senzație, cu toate că în cercurile superioare e considerată ca neserioasă. Sâmbătă s’a celebrat la Londra și Portsmouth a 99-a aniversare a luptei de la Trafalgar. . * . ¥ D. Hay, ministrul de externe al Statelor Unite, a supus Sâmbătă cabinetului textul invitațiunea ce va fi trimisă peste câte’-va zile, de către președintele Roosevelt, puterilor, pentru ca ele să adere la o nouă conferență a păcei la Haga, și pentru ca’ele* să desemneze data ce le-ar conveni pentru reuniune. Se crede că Rusia și Japonia se vor împotrivi la întrunirea conferinței atâta timp cât va dura războiul între ele. Anul acesta s’au făcut întăritoară în Muntenegru manevre mari la care au luat parte 10 mii de oameni din miliție și 3 baterii de artilerie. Manevrele s’au făcut lângă granița albaneză. Prințesa Cecilia de Meckdemburg-Schwerin, care s’a logodit deunăzi cu prințul moștenitor al Germaniei, ’i aduce o zestre care, spun ziarele, nu î va fi dată de către familie, ci de însuși poporul marelui ducat,—și aceasta în virtutea unui vechiu obiceiu. Dieta a și fost convocată, spre a vota această contribuție specială. Acest chip de a proceda se bizue pe o lege numită «convențiunea dotala» și ea datează de la anul 1775. Ziarul «Berliner Lokalanzeiger» anunță că alaltă era a sosit la Coburg marele duce Cyril al Rusiei. La gară a fost primit de regentul ducatului de Saxa-Coburg, principele ereditar de Hohenlohe - Langenburg cu soția, (sora mai mare a A. S. R. Principesa Maria a României), de principesa Victoria Melita, fostă ducesă de Hessa. De la gară marele duce Cyrill a plecat la palatul ducal, singur într-o trăsură cu principesa Victoria Melita. Se crede că zilele acestea se va celebra logodna între marele duce Cyrill și principesa Victoria Melita.___________________ _UIV SFÂT PEZI""”"“ Lapte virginal.—Apă de roze 900 gr., tinctură de myrrhe (zmirnă) 10 gr., tinctură de apoponax 10 gr., tinctură de benzoin 10 gr., tinctură de quillara (cantitatea necesară pentru a emulsiona), esență de lămâe* 4 grame; întrebuințează dimineața și seara. «iro—ma——numai Războiul ruso-japonez Situația in Extremul-Di. Totul e straniu în modul de a concepe și de a face resboiul, în înaltul comandament rus, fie că-i vorba de generali ori de amiralii lor. Incidentul din marea nordului, asupra căruia «Universul» a publicat numeroase și importante telegrame, este încă o probă. Rușii, după multe sforțări, au pus în fine în mișcare flota lor din Baltica. Pornirea ei a fost precedată de un nor întreg de agenți polițienești, cari scotoceau — pe uscat— toate coastele Danemarcei și ale Germaniei spre a vedea dacă nu e ascuns undeva, un vas ori un torpilor fantomă japonez. Citind toate aceste informațiuni în diferite jurnale, am crezut că e o invențiune răutăcioasă făcută pe socoteala rușilor și nimic mai mult. Spaima însă ce au avut rușii și lovitura, ce au făcut în marea nordului, încă întărește a crede că numele de japonez e pentru ruși un spectru persecutor. Cum se poate ca amiralul Roschevenski și cu dânsul toți ofițerii ruși să-și închipue că în Europa s’a putut constitui o flotilă de 160 vase ori torpiloare, fără ca această știre să nu fie cunoscută ori de presă ori de numeroșii agenți polițienești și consulari, ce Rusia întreține peste tot locul în Europa ? Până în momentul plecărei flotei rusești din Baltica nu s’a semnalat amiralului Rosdevenski decât câțiva agenți japonezi, cari natural cautau sä știe ce vase compun această escadră și cum să comportă ele în mare. După 48 de foze de călătorie în mare, prin o sugesciune incalculabilă și ne mai pomenită, rușii admit că au putut eși din mare 160 vase japoneze, care le eșea în cale. E curios și neliniștitor lucru că în toată masa de ofițeri ruși n’a fost unul, ca să-șî dea socoteală de ceea ce poate fi înaintea lor. Dacă flota rusă călătoria sub impresiunea fricei d’a întâlni în cale luntrii ori vase japoneze, n’a luat ea oare nici o măsură de siguranță ? vasele însărcinate cu această măsură de siguranță, ce ați văzut și ce au raportat ? (Telegramele «Agenției Române») Londra, 12 Octombrie. Corespondentul «Agenției Reuter» de pe lângă armata rusă de la Ceuiin vestește că rușii au retrecut unui Șaho Vineri. Ei înaintează spre pozițiunile japoneze. Cherbourg, 12 Octombrie. Patru torpiloare și un transport rusești, rămase aci, după plecarea primei escadre, au plecat aseară. [Telegramele particulare ale ziarului « Universul» recus escadrei Balticei Berlin 12.—Piloții germani cari au condus escadra rusească în marea Baltică, spun că escadra a compusă din 34 de vase, cu echipagii foarte numeroase. Piloții spun că vasele au suferit deja avarii. 80.000 dezertori ruși Fiona. 21.— Din Cracovia se telegrafiază că ziarul «Naprzod» află din Sonowieff că acolo sa produs câte 80 dezertări pe zi. ft ¥ . Războiul maiaponez — Arin vgșîc. — Japonezii ar fi construind o galerie subterană din cel mai apropiat lagăr al lor spre Port- Arthur. In cercurile rusești știrea se consideră fantastică.Singurul aliat al japonezilor, pentru cucerirea fortăreței, este numai sfîrșitul previziunilor de războiu,care se așteaptă dintr’o zi într’alta. Ziarul «Daily Telegraph» crede că noua cale ferată strategică construită în Coreea de japonezi, de la Seul la Fushan, va putea fi dată circulației în primele zile ale lunei Noembrie. s * * Intr un articol senzațional, «St.James Gazette» din Londra declară că cercurile diplomatice din Anglia sunt foarte pesimiste în privința situației din Extremul Orient, fiindcă se tem de complicațiuni. Ziarul citat spune că se crede că Rusia va sili pe Turcia să îngodue escadrei ruse din Marea Neagră ca să treacă Dardanelele, s »