Universul, ianuarie 1905 (Anul 23, nr. 1-29)
1905-01-24 / nr. 22
V Noul prim-ministru al Danemarcei—(Vezi explicația) Listate pa anul 1905 Ortodox Duminecă, 23 Ianuarie.-Sfîntul Martir Climent Ep. Anghirel Catolic Duminecă, 5 Februarie.- Aghara Soreie răsare 7.32; apune 5.26 București, 33 Ianuarie. U&vatamâafii superior ii1) Reluăm astăzi interesantul studiu al d-lu. dr. Gr. Antipa asupra învățămîntului superior, a căruia rezumare am fost siliți de împrejurări s’o întrerupem. D. Antipa constata că toate instituțiunile noastre de învățămînt superior au fost create mai mult în vederea pregătirii de funcționari pentru serviciile publice. De bine, de râu, Statul a ajuns să-și satisfacă trebuințele, așa că astăzi instituțiile invățămîntului superior, în loc să servească interesele țării, au ajuns să creeze o adevărată clasă de proletari intelectuali. Credem că nimeni nu contrazice adevărul constatării d-lui dr. Antipa. Aceasta e starea actuală a învățămintului nostru superior. O altă constatare tot așa de temeinică, e că cu toată această supraproducțiune a școalelor superioare, suferim de o lipsă absolută de oameni competenți cu cari să putem corespunde nevoilor diferitelor ramuri de activitate din Avem o școală superioară de agricultură, dar aceasta e mai mult pentru funcționari agricoli, decât pentru proprietari sau arendași mari; aceștia, dacă vor să-și prepare copiii pentru agricultură, trebue să-i trimeată în străinătate ; acolo însă condițiile economice sunt cu totul altele decât la noi, așa că nu pot aplica in țară cunoștințele căpătate în străinătate. Un institut superior, tinde să se învețe agricultura românească, cu cerealele ce se cultivă de noi și condițiile economice ale noastre, nu există. Și tot așa în toate celealte ramuri de producție. Concluziile la cari ajunge autorul cercetând starea de azi a învățămîntului superior sunt: 1) Că, așa cum a organinizat, acest invățămînt nu are înaintea sa un scop bine hotărit către care să tindă. 2) Că el nu corespunde nevoilor actuale ale țarei. E trebuință absolută de o reorganizare. Toate școalele superioare create de diferitele ministere în vederea unor scopuri speciale—precum școala de poduri și șosele, școala de agricultură,etc.,—trebue să înceteze de a servi numai la interesul restrîns al creărei personalului unui minister; ,,ele trebue de acum înainte să facă parte din instrucția publică a țarei și să servească astfel la interesele culturale generale , în ele să poată învăța oriși cine în vederea activității pe 1) A se vedea No. 16 de la 18 Ianuarie 1905, care o va avea în viață și fără ca Statul să aibă față de el obligația — chiar și numai morală — de a-i da vreo funcțiune. Pentru recrutarea personalului său, Statul va putea în acest caz — in afară de titlurile de absolvire a școalei—să-și prevadă condițiile sale de admisibilitate conform cu nevoile diferitelor administrațiunî, iar candidații vor ști cum să se prepare in vederea acelor condițiuni“. In vederea acestui scop, d. dr. Antipa propune ca toate școalele speciale superioare, dependente azi de diferitele ministere, să treacă sub administrarea ministerului de instrucție. Toate aceste școale vor trebui să fie încorporate universității ca institute și anexe ale ei, sau să fie grupate la un loc formând o școală technică superioară cu mai multe secțiuni, care să aibă strînse legături cu universitatea și o serie de cursuri comune. Cursurile fundamentale teoretice se vor face la universitate, iar cursurile speciale aplicate în diferitele institute și laboratorii ale acestei școale superioare tehnice. Cu chipul acesta s’ar putea realiza economii cu cari să se împlinească lipsurile. Economii s’ar realiza și prin desființarea internatelor, in locul cărora s’ar putea da elevilor săraci mici stipendii. 1). doctor Antipa arată în amănunt cum s’ar putea reorganiza învățămintul nostru superior. Școala superioară, tehnică ar trebui să aibă deocamdată următoarele secțiuni : 1) secțiunea de arhitectură ; 2) secțiunea de inginerie ; 3) secțiunea mecanico-tehnică; 5) secțiunea minieră și montanistică; 6) secțiunea agronomică și silvică ; 7) secțiunea veterinară ; 8) secțiunea comercială; 9) secțiunea științelor militare. Intr’un număr viitor vom încheia rezumarea studiului d-lui dr. Antipa. „Cu toate veleitățile sale urmează dânsul — se poate ca țarul să fie de bună credință. Noi însă începem a ne îndoi de aceasta când vedem că lecțiunile și experiențele nu contează nimic pentru dânsul. „Judecându-i inteligența, vedem că e nelogic, mistic, nu are instinct politic nici tact psihologic; moralmente considerându-l, putem presupune că nu are sentimentul datoriei. Caracteristica lui fundamentală, e o mare nesimțire de suferințele oamenilor supuși guvernării sale“. După autorul articolului, e neexact că țarul e prizonierul miniștrilor și consilierilor săi. El e stăpân și procedează ca stăpân. Actele cele mai importante ale guvernului se simt emanate direct de la dînsul. Războiul cu Japonia a fost proclamat de el, contra sfatuui celor mai competenți miniștri ai săi. N’a voit să creadă pe acei cari îi spuneau că pe calea ce apucase Rusia răsboiul devenea neevitabil și apoi tot el a împedicat pregătirile menite să facă față războiului. „El, în realitate, a dovedit că e de bună credință, începând să plângă ca un copil— observă autorul articolului — când a isbucnit războiul. Insă această bună credință a sa pune în plină lumină necompetința sa d'a conduce destinele unui mare imperiu. „A pus pe Kuropatkin în fruntea armatei, dându-i în aparență, comanda supremă, dar apoi i-a impus planurile cele mai proaste cari au costat viețile a zeci de mii de oameni. Și când veniră dezastrele, el’, nu numai că n’a avut curagiul d’a rechema pe general, pe care îl împinsese o înfrângere, dar puse pe ofițerii de stat major ca să-l defaime, aruncând asupra lui toată răspunderea. In privința marilor duci, scriitorul articolului zice : „E destul să se răscolească cel mai necurat scandal de bani spre a se găsi la fund un mare duce“. .,— Unde sunt cișmele soldaților? întreba acum câteva luni un atașat strein văzând trecând un regiment desculț. .,— Cișmele sunt în buzunarul marelui duce, respinse ofițerul. Și pe când acești teribili paraziți cari devoră fondurile destinate armatei și flotei și a căror viață e compusă din delicte, din vicii și fraude colosale, aruncă milioane pe plăcerile lor, în toate țările pământului, nici unul din ei n'a dat un ban pentru Crucea Roșie sau pentru familiile soldaților morți. Nici unul din ei nu s’a dus la teatrul războiului. Ei consideră Rusia ca „ proprietate privată a lor“. Și scriitorul anonim urmează mult pe acest ton. Kaminsky. Noul prim ministru al Danemarcei — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretul noului prim-ministru al Danemarcei. I. G. Christensen, care din simplu învățător intr’o comună rurală, a ajuns prin munca și extra ordinarul său talent la cea mai înaltă funcțiune din regatul său. Christensen s’a distins mai cu seamă prin scrierile sale sociologice și economice. I. s. mm ROMÂNIEI ȘI LUMEA ORBILOR D. Froneberg, directorul institutului provincial rhenan „Casa Augusta Victoria“ din Neuwied — Voi sunteți orbii din peștera Ferro ? — Orbii suntem noi și peștera Ferro este aici, răspunse’ Harwed. — Frumos, zise vocea, v’am adus ceva. — Nouă? Dar noi n’am cântat încă nimic pentru tine ! — N ’aveți nevoe să faceți aceasta, deoarece eu voiesc să vă cânt vouă și voi veți fi atât de Veseli, incât oricine ve va vedea, vă va pismui. Eu sunt o zină bună și pot să vă dați frumoase daruri. Eu sunt zîna Imagina, ale cărei puteri le veți cunoaște acum. O bucată de fantasie duioasă, dar care totuși mulțumește inimele, se află întruna din nouăle opere ale Carmen Sylver, „Basmele unei regine“. Aceasta poartă titlul paradoxal: „Cum văd orbii“. Din acest basm fac parte cuvintele de mai sus, cu care zina imagina, cuprinsă de dragoste și înduioșare, salută trei copii ’orbi, cari, alungați de omenire, duc o viață plină de jale într’o peșteră de la marginea mării. Zina ’ împlinește aceea ce făgăduește. Peștera este aranjată in chip minunat. Ca consecință pedagogică s’ar putea zice că apare din nou și totul servește să formeze simțurile, și adică al pipăitului și al auzului, pentru ca să se desvolte o viață spirituală sănătoasă, o activitate practică, folositoare, sentimentul propriu al demnității omenești. Orbii din peșteri, al căror număr se mărește cu încetul prin bunătatea zilei, dobândesc, pipăind cunoștiințe asupra lucrurilor din natură și sîrguință pentru munca omenească. Ei le formează în lut și în ceară, împletesc și fac sculpturi in lemn. Ei cântă, compun și fac reușită. Și in această activitate a puterilor orbii sunt cuprinși de o astfel de fericire, incât pentru nimic în lume nu mai voesc să părăsească peștera. Omenirea, care i-a alungat vizitează în număr din ce în ce tot mai mare peștera acestor sărmani, ea se miră, învață a înțelege ceva să zică bunătatea și blândețea, și mare binecuvântare purcede din acea peșteră. Acest curs al vederei orbilor, tăcut în farmecul basmelor, se ridică, cu tot avântul încet și poetic al fantasiei, la o bază de viață atât de adevărată, incât omul specialist va zice: Zeița Imagina, in figura împrumutată a Carmen Sylver, trebue să aibă o inimă caldă pentru orbi, o cunoștiință aprofundată a lirei orbilor, a pedagogiei orbilor și a actualului punct de vedere al instrucțiune, orbitor, pentru ca să aducă astfel de opere pentru cei lipsiți de vedere, pentru a putea scrie astfel.O serie de fapte confirmă esactitatea acestor presupuneri. De un șir de ani regina României stă in relațiuni spirituale cu scriitoarele de orbi ale diferitelor națiuni. Aceste relațiuni sau făcut la început la scrierea noastră obicinuită prin care orbit la sosirea și plecarea scrisorilor au fost avisați la ajutorul aproape întotdeauna neplăcut al celor ce văd. Pentru a facilita corespondența cu o poetă oarbă și aproape surdă din Paris, Regina ceru facerea unei mașini de scris, care să producă în același timp scrierea celui ce vede și scrierea punctuală a orbului. Scurt timp după expunerea acestei idei, dar necunoscând pe aceasta, inginerul Nowak din Viena, (1900), realisă această dorință într’o mașină cu care prin scobirea roatelor tip, cel ce vede poate să facă scrierea orbilor și orbul scrierea noastră fără ca să fie nevoe, ca unul să cunoască scrierea altuia. Imediat regina comandă câteva mașini.de scris pe caree făcu cadou orbilor din jurul ei și se ocupa în persoană ore întregi cu mașina, pentru ca după dobândirea unei desterități in scrierea orbilor să poată face corespondența și sa înceapă cu traducerea uneia dintre operile ei in această scriere. îndeplinirea acestei opere o luă asupră și camerierul ei. Monske, care execută această lucrare străină pentru el, cu un interes crescând și din acel timp deveni un entusiast sprijin al stăpânei sale, în relațiunile și cu lumea orbilor. Regina strălucea de bucurie când văzu prima carte de orbi, elegant legată. Ea o arătă tuturor damelor pe cari le primea, și stirni astfel în aristocrația română, cu această primă operă, primul interes pentru o cauză, care până atunci era cu totul necunoscuta in întreaga peninsulă balcanică... Din nefericire mașina Nowak np avea defectele sale. Afara de aceea, lucra prea încet pentru ca să poată face și alte lucrări pentru orbi" după un nou plan al Reginei. M. S. Regina era mâhnită când vedea că această primă operă, făcută cu mult necaz, putea să folosească numai unuia dintre marea mulțime a orbilor. Dar impresiunea inimei ei ajută ca sa desfacă cătușele psihice ale orbilor, prin înființarea în patria ei Neuwied a institutului provincial pentru orbi, și de ln acea epocă începe o puternică desvoltare a puterilor ei pentru binele celor lipsiți de vedere. Elevii acestei instituțiuni știaîi că din ea va veni mai înainte ca să fi avut ei vre-o presimțire. Adeseaori o dragoste suavă atrăsese pe principesa sa Wied, de a părăsi liniștitul „Segenhaus“ din pădurea de fag de la Neuwied pentru ca să vină in mijlocul protegiaților ei orbi, ca să se bucure privind viața și activitatea lui. Elevii știaui că fiica regală era însuflețită de aceiași iubire, pe care n’o putea exprima in alt chip. Și astfel la intrarea ei, nu salutau o streină ilustră, nu, ci pe dragostea lor personificată. Foarte repede cuceri Majestatea Sa inimele tuturor și se părea că in zimbetul și in cuvintele ei dulci se aude vocea zinei Imagina : Sunt o zină bună, să fiți atât de veseli, încât să ve pismuiască și cei ce văd. (Va urma). Situația palito áss Păreri pesimiste Ziarul „Esti Ujsag“ din Budapesta, publică un articol interesant, asupra situațiunei create în urma resultatului alegerilor parlamentare, din care extragem următoarele : „Eram intr’un cerc de mai mulți bărbați politici maghiari. — Să nu gândiți, zise unul dintre ei, că după victoria electorală are să ne cadă în sin limba de comandă maghiară și teritoriul vamal independent. Cei din Viena nu voesc sa audă de astfel de pretensiuni in cel ce cunoaște cât de puțin curentul ce domnește la Curte, nu poate să înșire aceste două lucruri nici măcar în rândul posibilităților. Aduceți-vă aminte, că in toamna anului 1903 de câteori a trebuit să fie dus la Viena programul inofensiv al comisiunei de 9, și de câte ori a trebuit să fie modificat până să obțină aprobarea Maj. Sale. Dar cum a ajuns și Tisza la guvern?Numai cu prețul a două modificări in programul ce-i stabilise definitiv comisiunea. Majestatea Sa a tras simplamente cu creionul peste punctul programului în care se stabilea cunoașterea limbei maghiare din partea ofițerilor care doresc să fie numiți la trupele din Ungaria. A modificat apoi punctul referitor la stabilirea limbei de comandă prin dietă. Situația in Ungaria nu era atunci mai bună ca cea de azi. Hedervary a căzut de două ori și afară de Tisza, nimeni nu s’a încumetat să ia cârma. Dacă s’au șters atunci punctele amintite, cum s'ar putea spera in situația actuală introducerea limbei de comandă maghiare, separarea in două a armatei, teritorul vamai independent și alte lucruri, cari sunt de domeniul legendelor? Atitudinea cercurilor Cartei din Viena Un alt politician a zis : — Maghiarii au produs o colosală surpriză Vienei prin alegeri. Dar cu drept cuvânt s'ar putea zice,că Viena nu poate să ne producă o și mai mare surpriză ! Un aristocrat, care aparține grupului disidenților, nesclamat: — Văd deja in fotoliul de ministru-președinte iarăși pe contele Khuen-Hedervary.Orice altă combinațiune este o imposibilitate. Conversația s'a urmat apoi in jurul eventualității de a se guverna in Ungaria fără parlament. Vom numi un guvern, fără majoritate. Acest guvern, neavând "încotro, va amâna dieta odată, de două, de cinci ori, ca domnii deputați să-și tragă de seamă și să se înmoaie. Că va fi exlex? Viena nu-și va frământa mintea cu aceasta. Formele legale sunt pentru ea cestiune laterală, principalul ei să se susțină esența. Un bărbat din anturajul Maiestățeî Sale a zis zilele acestea : „Die ungarische Lauwirtschaft muss einmal aufhören !“. „Porcăria din Ungaria trebue sa înceteze odată!“ am proverb pe zi Fiecare casă cu obiceiul ei. TEXTUL, convențiilei comerciale iiintre Romania și Barman» (A se vedea modificările introduse prin noua convențiune, în Universul No. 19, 20 si 21 din 21 Ianuarie) TARIF C. Taxe la Intrare in România Tariful general român menționat In prezentul tarif este tariful vamal votat de Adunarea deputaților în ședința din 19 Aprilie (2 Main) 1904, și de Senat in ședința din 18 Aprilie (1 Mayá) 1904 Taxa pe 100 sg. In lei Hârtie colorată la suprafață (Buntpapier), în mai multe colori, aceeași intr’o coloare și lustruită, marmorată, marochinată, taxa pe 100 kg., lei 28. Confecțiuni de hârtie și de carton : saci, pungi și tuburi confecționate din materialele de la art. 423, lei 80; plicuri, saci, pungi de hârtie pentru corespondență sau pentru împachetat, port-buchete, abajure, tote acestea fie și combinate cu lemne ordinare, însă nedecorate, nevernisate, asemenea și orice lucrări de hârtie sau de carton,, nedenumite in special, toate aceste confecționate din materiale de la art. 424, 425 și 426, lei 200 ; aceleași, confecționate din hârtia și din cartonul de la art. 427 și 428, lei 300. Alte articole de hârtie: cărți poștale ilustrate, tăiate sau îifoî, guiere, manșete și plastroane de hârtie, sau de hârtie îmbrăcate pe una sau pe amândouă fețele cu stofă de bumbac, albă, vopsită sau imprimată, chiar cu imitațiuni de cusuturi produse prin presiune, totul cântărit împreună cu cutiile sau cu cartoanele în care sunt importate, lei 200; albumuri pentru fotografii, broșate, cartonate sau legate, lei 250 ; toate confecțiunile ridicate, decorate cu culori diferite, lăcuite, combinate cu diferite materii: pereți de calendare, caiete, carnete, blocuri de note, registre, copiere de scrisori, albumuri și altele, toate broșate, cartonate sau legate, cărți de vizită, etichete, conturi, facturi, polițe, lei 400. Nota S la art. 44$.— Cataloagele și listele de prețuri, ilustrate sau nu, în limba română sau străină, chiar cartonate, sunt scutite. Litografii, cromolitografii, oleografii, altele decât cele religioase sau reprezentând subiecte istorice, imprimate pe hârtie, pe carton, pe pânză sau pe orice alte materii, în foi sau întrunite in volume, broșate, cartonate sau legate, lei 100. Orice alte obiecte de cauciuc, combinate sau nu cu alte materii și având o destinațiune tehnică, medicală sau profesională, chiar vulcanizate, lei 50. Obiecte de cauciuc vulcanizat, fie și combinat cu alte materii comune, precum : piepteni, vaporizatori, linii, prese de hârtie, tampoane, articole de podoabă și orice alte asemenea obiecte, lei 240. Faianță, majolică, albe sau colorate într'o singură culoare, chiar cu desemnurî în relief din tipar, lei 15. Aceleași, policrome, decorate cu desemnuri, în mai multe culori, fie și combinate cu alte materii comune, lei 20. Mărgele, nasturi, brățări, salbe, coliere, salbe de faianță sau de porcelan, chiar combinate cu alte materii, lei 60. Mărgele, nasturi, brățări, salbe, coliere, inele, de sticlă de orice fel, chiar combinate cu alte materii comune, iei 60. Instrumente optice, de preciziune, de chimie, de observațiune, de fizică și altele nedenumite, pentru uzul didactic sau pentru exercitarea profesiunilor, cuprinzându-se și aparate fotografice, uu klgr, bani 50. Fer laminat în drugi rotunzi sau patru unghiulare, de orice diametru lățime și grosime precum și ferul laminat și format in colaci pentru fabricile de sírnia, lei 3. Fer laminat în mod special, precum fer în T, în dublu, T, în V, în Z, corniere, fer jumătate rotund, fer de corcoveli si orice fer laminat altfel decât rotund sau în forme patruunghiulare drepte, lei 5. Table și plăci de fer laminat, fie și ondulate, esite din laminare, fără altă prelucrare, in grosime: până la 3 mm., lei 5 ; sub 2 până la o jumătate de mm., lei 6 ; mai subțiri de o jumătate mm., lei 8. Tuburi de fontă de orice diametru, precum și bucățile lor de împreunare, brute, chiar smolite sau cătrănite, pereții avin ci o grosime de 7 mm. sau mai mult, lei 3, pereții având mai puțin de 7 mm., lei 6. Obiectele de fontă nedenumite, brute, simpli turnate, nelucrate, pilite sau nu, chiar ornamentate din turnare, având accesorii de fer ciocănit sau combinate cu lemn , având pe bucată o greutate de peste 50 kg., lei 4; de la 50 până la 5 kg., lei 7 ; sub 5 kg.,lei 10. Aceleași date la strungă au șlefuite, poleite, lăcuite, cositorite, bincuite, plumbuite, colorate sau smălțuite , având pe bucată o greutate de peste 50 kg., lei 10 ; da la 50 până la 5 kg., lei 15 ; sub 5 kg., lei 20. Tuburi de fer laminat și bucățile lor de împreunare, toate brute, neprelucrate, fără tăiere de șurub, fără găuri de nituit, lei 7. Aceleași, date la strung, tăiate pentru șurub sau găurite pentru mituire: lei 9. Lucrări și obiecte de fer laminat, nedenumite, chiar combinate cu fontă sau lemn, brute sau pilite, sau vopsite din gros , cântărind peste 100 kg. bucata, lei 8 ; de la 100 la 25 kg. bucata, lei 9 ; de la 25 la 3 kg. bucata, lei 15 ; de la 3 la o jumătate kg. bucata, lei 25 ; sub jumătate kg. bucata, lei 35. Notă la art. 59«, 599 și «95.—Tăierea cu dalia (le dé grossissage) pentru a constata lipsa de defecte în obiect, scoaterea cuiturilor (bavares) și a culourilor (jets de coulée), îndreptarea rupturilor și tăierea maselotelor, curățirea prin acizi (decapage) a unor părți, aplicarea unui strat de vopsea cu ulei sau de catran, precum și darea cu grafit, rfinâa fara influență asupra modului de taxare a obiectelor de fontă și de oțel. Aceleași, șlifuite, lustruite, zincuite, strungite, smălțuite, cositorite, arămuite, combinate cu alamă, cu aramă, cu bronz sau cu alte materii nedenumite, văpsite fin, lăcuite, cântărind peste 25 kg. bucata, lei 24 ; de la 25 la 3 kg. bucata, lei 30; de la 8 la o jumătate kg. bucata, lei 40 ; mai puțin de o jumătate kg. bucata, lei 50. Aceiași, nikelate, argintate, aurite combinate,sau nu cu alte materii fine: cântărind peste 10 kg. bucata, lei 60; de la 10 la 2 kg. bucata, lei 90 ; de la 2 kg. la 250 gr. bucata, lei 130 ; mai puțin de 250 gr. bucata, lei 200. Notă la art. 605,610 și 612.—Tăierea cu dalta, făcută pentru a constata lipsa de defect în obiect, ghevintuirea (tarandage), găurirea locurilor pentru nituri, facerea găurilor cu sau fără ghevinturi, rămân fără influență asupra modului de taxare a obiectelor de fer prevăzute la art. 605, 610 și 612. Notă la art. 60S și 61 Curățirea prin acizi a unor părți, aplicarea unui strat de ulei, sau de catran, precum și spoirea cu grafit, rămân fără influență, asupra modului de taxare a obiectelor de fer prevăzute la art. 602 și 612. . Sârmă de fer sau de oțel, de 1 jum. mm. diametru sau mai mult, lex 8- Sârmă răsucită cu țepi, pentru îngrădiri, zincuită, lei 12. Otgoane și frângi de sârmă de fer, chiar văpsite, zincuite, cositorite : din sârmă având 1 jum. mm. diametru sau mai mult, lei 12. Obiecte de sârmă de fer nedenumite în special: din sârmă având 1 jum. mm. diametru sau mai mult, lei 40 ; din sârmă sub 1 jum. mm. diametru, lei 48 ; din sârmă de ori-ce diametru, văpsită, zincuită, cositorită, lei 60; din sârmă de ori-ce diametru, nichelată, argintată, aurită, combinată cu alte materii comune, lei 70. Lacăte, broaște, ori-ce alte încuietori de uși, de ferestre, de lăzi, de cutii, dulapuri și altele, precum și cheile lor, balamale, paftale și orice alte bucăți având aceeași funcțiune: ornamente pentru gaura cheei și a mânerului: simple, numai pilite, cătrănite sau văpsite din gros, lei 40; poleite, zincuite, cositorite, arămuite, lăcuite, fin văpsite, lei 55, nichelate, combinate cu bronz, nikel sau cu alte metale, lei 70 , argintate și aurite, lei 100. Zăbale, catarame de curelărie, strune, orice obiecte de fer pentru curelărie, scări de șea, pinteni, patine, șlefuite, lustruite, zincuite, cositorite, lei 60. Pluguri, grape, tavăluci, cultivatoare, rărite, scarificatoare, fiare de plug, părți de grape și alte aparate de lucrat pământul, lei 4. Unelte de sondagiu pentru mine, petroleu și pentru ori-ce sondagii in pământ, (regimul art. 605 și 606, după felul mărfei și după greutate ). Pile și raspe crestate, gata de întrebuințat, având în lungime peste 35 cm., lei 20 ; de la 35 până la 16, cm., lei 40 ; mai scurte de 16 cm., lei 60. Unelte pentru meserii și industrie, din fer și oțel, fie și combinate cu bronz, cu sau fără mânere, afară de cele speciale denumite, precum și lopețile și cazmalele: lei 20. Aceleași, fin lucrate, lustruite, nicelate, lei 30. Ferăstrae : în pânze fără dinți, lei 20 , cu dinții tăiați, chiar combinate cu fer sau cu lemn, lei 40. Frese, tăietori de șuruburi, dalie, șurubelnițe, fiare de rondele, stanțe gata de oțel, sfredele pentru lemn și fer, chei zise franceze, crește afară de cele de ferarî, minghinele cântărind mai puțin de 1 kg., sule, lacuri, cornoase de fer, colțare (equere), metri, foarfeci de tinichigii, de tuns oile, pentru altoit vița și pentru arbori, toate acestea montate sau nu, cu sau fără mânere, chiar lustruite și nikelate, lei 40. Cuțitărie și forfecărie nedenumită : poleită, nemontată sau montată cu lemn fin, os, zinc, alamă, aramă sau cu alte materii comune, lei 100. Metale de orice fel în foi și în pulbere: pentru arămuit, bronzat, nikelat, aluminat, lei 40; pentru argintat, lei 200 ; pentru aurit, lei 400. Fire rotunde savi late de orice metale comune, întrebuințate in ceaprăzărie, broderie, țesătorie, găteală, fie simple, fie răsucite pe materii textile (afară de mătasă), sau pe coarde, lei 40. Notă. — In acest articol se cuprind firele de metale cimentate sau fals argintate (inecit versilbert). Aceleași argintate, aurite sau răsucite pe mătasă, lei 80, mașini de cusut ,și la genere toate mașinile întrebuințate la confecțiuni de haine, pălării și încălțăminte, lei 20, locomobile și mașini agricole de orice fel, din orice material s-ar compune: lei 4; mașini dynamo-electrice, electromotoare, converatoare, transformatoare, impărțitoare, electromagnet ai inductori cântărind ne bucată, a 2000 kg. sau mai mult, 1.12, l) sub 300-2000 kg., lei 25, c) mai puțin de 200 kg., lei 35; accesoriile mașinelor dinamo-clectrice, lei 85; ceasornicărie de perete, de masă precum și părțile lor : a) simple, de materii comune, fără ciseluri, lei 150. Notă:—Pendulele zise ,,<Je la Forêt Noir’e“ cu mecanismul fixat în plăci de lemn și pendule sistem american, atât unele cât și altele în tocuri, fie de lemn, văpsit, lustruit sau scuipat, fie de tinichea, alama sau alte metale comune, vipsite, poleite sau nichelate, —toate aceste pendule necombinate cu sidef,, fildeș, 3»aga, metale prețioase, pietre fine sau semi-fine, vor fi taxate cu 75 lei. In acest articol sunt cuprinse—ca pendule de sistem american—pedulele de o lucrare ordinară, al cărora mecanism se afla fixat intre plăci de metal perforate (gitterplatinen), inclusiv pendulele la cavi pendulul este înlocuit cu un balancier. Piane si orchestrioane, lei 35 ; pianine și harmonium, lei 85 ; jucării de lemn, de plumb, de piatră, aceste materii putând fi combinate între ele chiar cu fier și vopsite, insă necombinate cu alte materii, nici având mecanică, lei 50; aceleași, cu mecanică sau combinate cu materii comune, lei 50; jucării de hârtie, carton, faianță, porcelan, sticlă, cauciuc, celuloid, aramă, fie și combinate cu alte materii comune sau având mecanică, lei 50. Aceleași, combinate cu materii fine, lei 150, amoniac lichid, potasă caustică, oxid de fer, și oxid de plumb (litargă), oxid de cositor (tanin), bioxid de cositor, oxid de cupru și de zinc, lithopen, zincolit, oxid magnesiu (magnesia calcinată) lei 6 , toate alcoolatele și preparatele cu alcool sau cu eter, nedenumite, întrebuințate ca medicamente, taxa pe 1 kg, lei 3; parfumuri chimice artificiale, precum: vanilină, cumarină, eliotropină, genon și alte materii similare, taxa pe 1 kgr. lei 20. Notă la art. SS5. — Indigo sintetic nu va fi supus la taxe altele sau mai uscate de cat indigo natural. Culori de anilină, precum și alte culori derivate din păcură de cărbuni, chiar și când poartă numele culorilor vegetale sau minerale, taxa pe 100 kg. lei 50. _____ (Va urma). O CUGETARE PE ZI Nu trebue să tragi asupra unui venit decât când sunt șanse să nu -l memerești. Turkramüe din Rusia ( Telegramele Agenției Române) IVumirul lucrătorilor greviști Sosnovice, 22.—Numărul lucrătorilor, cari s’au pus în grevă, e de 40.000. O delegație de cinci lucrători tipografi primiți de Țar Petersburg. 22.— Din eroare s’a spus ca d. Manutkin a fost numit ministru de justiție. D-sa a fost numit administrator al ministerului de justiție. Țarul a primit o delegație de cinci lucrători ai Imprimeriei Statului, cărora le-a mulțumit pentru că și-au împlinit datoria, însărcinându-i să exprime această mulțumire și tovarășilor lor. Țarul s-a întreținut cu fiecare lucrător în parte și și-a exprimat dorința de a vizita tipografia. (Telegramele particulare ale ziarului ,,Universul 11) Otrăvirea guvernatorului Varșoviei Viena, 22.—Ziarele poloneze și austriace află din Moscova că guvernatorul general al Varșoviei, Dertkoff, e pe moarte. Bucătarul seu, polonez, l-ar fi otrăvit din însărcinarea ce i-a dat’o partidul revoluționar rus. Jandarmi și un comisar victime ale mulțimei Viena. 22. — Scrisori din Varșovia, sosite la Lemberg, anunță că Dumineca trecută o casă, în care se adăpostiseră niște jandarmi și un comisar de poliție spre a scăpa de focurile de revolver ale mulțimei, a fost incendiată de revoltați. Câțiva jandarmi au murit arși. Comisarul a sărit în stradă, însă a fost prins de mulțime, care l-a omorît cu lovituri de pumnale și de ciocan. Două mii de lucrători arestați se află in citadelă. Soldați și polițiști hoți. — (üociuile la Grensteohai Viena. 22.—Ziarul „Czas“ din Cracovia este informat din Varșovia că în piața Warocki soldații și polițiștii vînd pe prețuri de nimic încălțăminte, blăni și haine, furate în timpul jafurilor și devastărilor. O blană foarte frumoasă a fost vîndută cu 20 de ruble. Același ziar află din Czenstochau că evreii fug din acel oraș, unde continuă teribilele ciocniri dintre trupe și greviști, ciocniri în cari mulți inși cad morți și mulți răniți. Revoluția zădărnicită in Rusia Paris. 33.—Depeșă din Geneva . In cercurile refugiaților ruși de aci se afirmă că revoluțiunea în Rusia se poate considera ca zădărnicită. Știrile oficiale din Petersburg spun că agitațiunea se micșorează pretutindeni, afară de Polonia rusească. Fabrică dlăumată.—Ciocniri între socialiști și plcnsa jeluite. Londra. 22.—Ziarul „Daily Mail” află din Lodz (Polonia rusească) că greviștii au dialmat fabrica de cuțite Blenkovski, unde foștii lucrători ai acelei fabrice voiau să reînceapă lucrul. Cu aceasta ocazie a fost asasinat un înalt funcționar rus. In strada Nowoscha, socialiștii au atacat poporul dorinei care jăfuia casele. Se asigură că trei sute de jăfuitori au fost uciși ca îscuri de revolver. Acelaș ziar este informat că la Marki, aproape de Varșovia, greviștii au atacat țesătoria de acolo. Trupele au tras focuri, mulți inși au fost uciși și mulți răniți. Starea arestaților la Petersburg Berlin. 22.— Ziarul „Lokalanzeiger“ află din Petersburg că celebrul scriitor Maxim Gorki se afla încă și pri in fortăreața Petru și Pavel. Toți literații și profesorii încarcerați în acea fortăreață ocupă celule separate și sunt îmbrăcați cu uniforma deținuților. In schimb ei nu sunt fi tratați. Câțiva din ei au și fost puși în libertate. Gorki pare vesel și spune că, in cazul cel mai réu va fi trimes în exil, in interiorul Porsiei, pentru câteva zile. Literații Jasson și Klareieff au fost liberați. Teribila revoluția la Lodz.— frypola «tacate cu îocuri și ea uleiă isrfenita Viena 22. — Se telegrafiază din Varșovia că soția cunoscutului savant Kujawski a fost ucisă cu un foc de revolver, pe când stătea în balconul casei sale. Orașul Lodz era plină revoluție. Se trag focuri pe ferestre. Se aruncă uleiü ferbinte asupra trapelor. — Ziarul Zeit este informat că Gorki a obținut libertatea cu condiție să stea ascuns într’un mic oraș de provincie. Hoy ferri ts sings in Polonia rusească Berlin, 22.—Depeșă din Petersburg . Din Czenstochau (Polonia rusească) se anunță că și fabrica de manufactură a lui Dahvidsky a fost dărimată de greviști, în urma unei înspăimîntătoare lupte cu cazacii. Aceștia au fost siliți să se retragă, după ce au fost decimați prin focuri de revolver. Pagubele industriașilor din Polonia rusească se urcă la mai multe milioane de ruble. O nouă grevă Viena. 22. — Se anunță din Sosnovice, (Polonia rusească) că se află acum acolo în grevă, 40 de mii de lucrători. S’a ținut o întrunire la care lucrătorii au tîțit și pe impiegații fabricelor, silindu'i să asiste la ea. Toți oratorii au îndemnat pe lucrător’i să nu facă escese. Lucrătorii s’au declarat solidari cu tovarășii lor din Petersburg, cer’ând ziua de lucru de opt ore și desființarea supraveghier’ei asupra lucrătorilor când ies din fabrici, precum și sporirea salariilor, asigurarea pensiunilor și desființarea supraveghierei polițienești în fabrici. După adunare, 13 mii de lucrători au pornit în bună ordine pe strada Berdine și s’au dus la Dobrowo unde au silit toate fabricile să suspende lucrul, apoi s’au împrăștiat. Școalele sunt închise. Patrulele cutreeză orașul. Ziarist in sfera grasă la Varșovia —flwfi Berlin, 22.—Telegramă din Varșovia. Doctorul Lewicki, directorul ziarului „SÎowo“, căruia un caiac i-a tăiat o ureche cu o lovitură de sabie, se află în stare gravă. La Petlikau, studenții școalelor medii s’au pus în grevă și se agită cerînd învățămîntul in limba poloneză. Patru tombe la Varșovia Berlin, 22.—Ziarul Naprsod află din Varșovia că alaltă erî și ele patru bombe au fost aruncate asupra unor fabrici din oraș. Exploziile au pricinuit mari pagube. Distituiri la Curtea rusă Berlin. 22. — Ziarul „Lokalanzeiger“ află din Petersburg că fiul fostului ministru de justiție Nabokoff și Muhhanoff, mareșalul nobleței din Schernikoff, au fost distituiți din însărcinările lor de la Curte, deoarece făcuseră manifestații!»! constituționaliste, două fugari ruși la Boriin Berlin. 2.2.—Nouă marinari fugiți de la Sebastopol și sosiți aci povestesc că, refuzînd să tragă asupra tovarășilor lor, au fost întemnițați; câțiva din cei închiși erau evrei. Ei spun: „Cu ajutorul socialiștilor cari au conrupt santinelele, am reușit să fugim, sărind pe fereastră. Am sosit în căruță la Yalta, unde ne-am travestit și, procurându-ne pașapoarte false, am reușit să fugim în Germania. Acum ne ducem în America“. Universitatea cin Moscova inoMsI Berlin. 22.—Din Moscova se telegrafiază că universitatea de acolo închisă până la toamnă, spre a se împiedica întrunirile studenților. Berlin. 28.—O telegramă din Petersburg spune că Areyeîf, Heszeh și Miakotin, arestați în urma tulburărilor, am fost puși in libertate. 0onpus’s co otis'ispo a nobiiilor Berlin. 22.—Propunerea lui Sergiu Trubetzkoi, care ur de hastad livrați um rusia (Corespondență part a ziarului “Universul») Petersburg, 19 ianuarie. Un rechizitoriu contra țarului. — Destăinuirile unui înalt funcționar rus Printr'o fericită întîmplare, am putut sa iau cunoștință de cuprinsul unui articol pe care un înalt funcționar de la Curte l-a trimis revistei engleze „National Review“. Scriitorul declară că răsboiul din Manciuria și nenorocirile pe care el le-a adus asupra Rusiei, a smuls și a rupt masca in dosul căreia se ascundea adevărata fisionomie a țarului. Nicolae II, cum scrie teribilul său acuzator, a fost cel mai bun fiu, e un soț model și un părinte foarte mult Îndrăgostit de copiii săi, atât de îndrăgostit încât într’o zi pe când amiralul Rojdestvenski îi citia un raport foarte important asupra flotei, dînsul, gândindu-se in altă parte, zise : — Dar știi că copilul cântărește șase chilograme și jumătate ? Nicolae II e și simțitor, insă slăbiciunile sale se arată numai prin isbucniri de plâns în momentul când se anunță un nou dezastru. Autorul articolului nu se oprește însă asupra acestor amănunte.