Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)

1906-01-15 / nr. 13

<­i ANUL XXIV No.­­a.-Dumineca 15 ianuarie 2t108. Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA SURI DIN LUMEA ÎNTREAGA Putea-vor intelectualii, cari au drepturi mai întinse, să cucerească victoriile pe cari nu le pot cuceri clasele lucrătorilor Iată problema ce se agită Ade­­vĕrul este că elementele turbări, cari ar putea da noul surprinderi, ii lipsesc in nenorocita noastră țară, in care se anunță azi o foarte gravă criză financiară, care poate aduce multe lucruri noul f­ mannsfer, nou­l secretar de stat al d­epartamentului afa­cerilor streine din Germania.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Sâmbătă, 14 Ianuarie.­Părinții uciși în Sinai C­atolic Sâmbătă, 27 Ianuarie. — Ioan Cri­sostam Soarele răsare 7.43, apune 5.14 București, 14 Ianuarie. INDULGENȚA JURAȚILOR Cititorii noștri au văzut din corespondențele publicate la timp, câtă îndrăzneală au­ ară­tat, față de parchet, unii din mizerabilii asasini ai soției și fetiței lui Spiriotopol, de lângă Craiova. Departe de a arăta cea mai mică căință, mizerabilii păreau­ a se mândri,cu faptele lor. Mai ales unul din iei, Ieșea, a arătat în tot timpul un cinism revol­tător , un altul n’a voit sa spue unde a ascuns partea sa de bani, zicend că-i vor trebui stupă ce-și va face osînda. Este evident că avem a face cu niște oameni adine per­verși, niște monștri. Pe­îngă aceasta însă — în­treabă un cititor al ziarului nostru — nu va fi contribuind oare și indulgența pe care ju­rații o arata de foarte multe ori, în îndrăzneala crimina­lilor ? «Vă mirați — zice­­ viitorul nostru în scrisoarea pe care iii—o trimete — de cinismul lui leșea, care rîde povestind mon­struoasele lui fapte și de in­­drăsneala lui Balom, încredin­țat că va scăpa cu o mică o­ sind­a și nevoind sa spuie unde a ascuns banii. «Dar de ce vă mirați, când Albit este că foarte adese­ori jurații arată atîta indulgență față de criminali? «Este aci o nenorocire, con­tinuă cititorul nostru, asupra căreia ar trebui să ridice ci­­ne­va glasul, spre a atrage a­­tenția­­ celor in drept. «Lupta parchetelor contra indulgenței juraților nu este eficace, căci și dacă se casează câte o sentință indulgentă, pro­cesul trece la alți jurați, cari ți aceia sunt indulgenți. «Trebue dar să se modifice legea Curților cu jurați, în așa chip în­cât alegerea jura­țilo să se facă cu mai multă­ în­­grijire de­cât astăzi». Chestiunea pe care o atinge aci cititorul nostru, a fost ri­dicată în mai multe rânduri, chiar de specialiști. S’au făcut multe critici, atât în ce pri­vește organizarea Curților cu jurați cât și în privința sferei lor de competență. Nu ar fi red, de­sigur, dacă zei în drept ar fi luat chestiu­nea în cercetare, spre a se ve­­dea întru cât sunt întemeiate criticele ce se ridică și ce îm­bunătățiri ar fi de adus insti­­­tuțiunea Curților cu jurați. mun­rtoia (Gerssp, pariosIară a ziarului „Universu!“) Petersburg, 9 Ianuarie. Reacțiunea și su­pîa elec­torala Luna aceasta a lui Ianuarie, care a văzut comemorarea spăi­­mântătorului început al revolu­ției, este luna de­­ triumf pentru reacțiune. Știrile sosite în această ultimă săptămână de prin orașe și sate sunt mai dureroase ca nici­odată. La închisorile rusești sunt acum mai mulți prizonieri politici ca in ajunul amnistiei. Și guvernul nu are ca țintă numai partidul re­voluționar, ci vrea să stăpânească prin mijloace extreme toată o­­postția.­­Multe­ personalități ale partidului democratic, cari se bu­curau­ de o oare­care libertate îna­inte de 30 Octombrie, au fost a­­restate și multe ziare cari se află in condiții identice sunt sistema­tic sechestrate. Se poate spune că azi ca și ori nesiguranța continuă să domineze situația. Totuși, după mișcarea de la Moscova toate partidele își con­tinuă opera de organizare. ’ Prin­tre moderați partidul ordinei le­gale are acum o mare importanță­­ și o însemnată influență. De alt­fel, in cercurile revolu­ționare si democratice se împrăștie ideea de a ea concentra agitația în jurul luptei electorale. Și dacă această tactică prevalează, vom intra în curind într’o fază none. De­sigur că sistemul electoral nu mulțumește opoziția. O singură modificare s’a făcut în favoarea ță­ranilor. Alegerile pentru clasa ță­rănească se fac tot in trei grade ca in proiectul Bulyghin, dar agri­cultorii au­ acum ‘dreptul de a’șî realege delegații din «Valostnoi Seod», concesie care trimite pe de­legați in adunarea alegătorilor. Din contră instituția cursei lu­crătorilor e ridicată. Intr'adever, uzinele cari au de la 0 la 200 de lucratori au dreptul,­­de a trimite un delegat in adunarea delega­ților. Se întimplă ast­fel că pa­­tru­zeci de uzine mici de câte 50 de lucrători fie­care aleg patru­zeci de delegați, pe când un mare stabiliment cu 2000 de lucrători alege numai un singur delegat. Ori, lucrătorii din uzinele mici sunt conservatori, pe când lucră­torii marilor industrii sunt in rân­durile socialiste. Dar mai e ceva. Adunarea de­legaților ast­fel constituită nu­mește la rându­l ei pe reprezen­tanții lucrătorilor în adunarea a­­legătorilor direcți și numărul a­­cestor delegați merge de la mini­mul de unu la maximul de 4—5. Ce poate face o atit de mică re­­prezintanță față cu sutele de de­legați ale celor­ i’alte clase cari formează întregul colegii! ? Cla­sele lucrătorilor au tot dreptul să se plingă. Cu atit mai mult drept cu cit spre a putea alege pe dele­gați in prima adunare, se cere ca lucrătorii să fi lucrat șase luni in continuă in aceiași fabrică și deci de a nu fi făcut nici o dată grevă. mirmmf Manusi moderne . Frigul, care s’a arătat pentru puțin timp in anul acesta, a ri­dicat la o oare­care actualitate și chestiunea, mănușilor, cu care oc­a­­ziune, s’a și arătat efectul practic Mai cu seamă la preumblările cu automobilul mănușile fac o parte foarte importantă din îmbrăcă­minte și ele se poarta acum în cele mai multe cazuri de asupra mă­nușilor de glace albe, cari mai întâiu sunt mai călduroase, și afară de aceea păstrează curate mănu­șile de glace, ast­fel in căi c­e­aa poate sa se dea jos din automobil și să intre direct in salmi Pe când până acum frumu­se­a unei mănuși, care să se aranjeze în mod ideal, consta in aceea ca să stea strâns pe mâini si să nu facă nici o încrețitură, in acest an se arc­entuiază in mod deosevit cerința ca mănușile să nu fie prea­ strimte. Mănușa strictă provoacă ralată mâinilor, ba chiar și mici stră­­bunțe pe piele, ceea ce trebue cu totul evitat. De­și nu sunt moderne mânușile prea largi și in formă de sac, totuși a trecut moda ca mănușile să stea in mâini ca și când ar fi turnate. Să poartă m­ult mănușile lungi pripă la cot Cos­tumele moderne empire cu mâne­cile scurte fac ca aceste mânuși să apară și mai mult în relief. Mănușele englezești m­o­d­e­r­n­e sunt lucrate din lână, piita de că­prioară, de cerb caii din blană. La încheetura mamei mănușile sunt strânse de o bandă elastică, ast­fel in­cât ele stau­ bine prinse. OLimjîia. COMUTA BIROCASI Supravegherea ce» tră­im ndeS­­te arme Conferința a aprobat în între­gime regulamentul privitor la con­trabanda armelor in Maroc. Ob­servarea regulamentului a fost în­credințată guvernului șerifan,prin­­tr-un prețios articol, prin care Pu­terile invită­­ pe guvernul marocan să exercite o strictă supraveghere, deferind consulilor pe­ vinovații supuși juridicțiunei lor. Dacă se amintește că măsurile în­potriva contrabandei au­­ fost cerute tocmai pentru a ceiwa 'gm’armusu­i marocan supravegherea pe care nu’î e cu putință să o exercite, și a o încredința, după însăși cu­vintele ministrului de externe francez Stouvier, unor mâini pu­ternice, capabile de a face să se respecte regulamentele­ internați­onale, ori­cine poate vedea cum Conferința a evitat să rezolve pro­blema. Și dacă ziua bună se cu­noaște de dimineaață, se poate conchide că Conferința va lăsa nerezolvate chestiile principale, a­­plicâ­nd pe­ rănile Marocului un zadarnic pansament de teorii vagi. Se apropie ora discutărei refor­melor financiare și fiscale. In pro­gramul conferinței este fondarea unei Bănci de Stat marocană cu drept de emisiune. Di bine, după cât lasă a se înțelege declarațiile diferiților delegați, mici in această chestie conferința nu va putea a­­junge la rezultate practice. Ea în­lătură toate chestiile asupra că­rora acordul e incomplet. Aceasta simplifică dar nu rezolvă. Dificultatea acordului Asupra întemeerei Băneșs exista o înverșunată opoziție din partea Spaniei, pentru că, după cum se știe, Marocul întrebuințează ca unitate monetară scudul spaniol. Faptul acesta ține Marocul sub influența spaniolă, la care Spania nu vrea să renunțe.. A­probând li­se intemcerea unei bănci­, care ca primă măsură vă da Marocului o unitate monetară propie, refluxul in Spania a tuturor banilor în curs acum în Maroc ar avea con­secințe dezastroase. Deci, opo­­zițiunea spaniolă e îndreptățită. Franța, de asemenea are de gâd să-și mențină poziția ei financiară, predominantă ln Maroc, care i-a fost dată prin împrumutul de la 1904 și garantată printr’un con­tract prin care Marocul se obligă de a recurge în viitor la finanța franceză pentru împrumuturile ul­terioare. Acest împrumut mai e garantat și prin controlul­­ vămi­lor. Germania nu și-a ară­tat încă intențiile. Este de prevăzut deci că confe­rința se va mărgini in a proiecta vre-o reformă de iimpozite,­ ad­re­­sându-se tot sultanului pentru a­­plicarea ei... foarte problematică. Este simptomatică apoi declarația ce a făcut un secretar marocan corespondentului unui ziar italian că misiunea marocană se zice sa­tisfăcută până acum de rezultatul lucrărilor. Și secretarul marocan adăuga : «Mai bine de­cât așa, cum poate lucra conferința ?» CARNETU­L MEU !-așa de ger... l-așa de ger că, într’o noapte, Unui vard­ st ’i-a înghețat' In revolver gloanțele toate Când intr’un hoț acea de dat... l-așa de ger că, vrând să intre Un hoț în casa nu știu cui. Când puse mâna drept pe clanță S'a și lipit, a 'nghețat. . cur l-așa de ger că, unei doamne Can palmă cheală, n’ați știut ? Și cond­a și coade de pe ’spate De gerul groaznic­­ i-a căzut .. l-așa de ger că întră noapte, Unui bețiv in burta plin, Tot vinul se schimbă îndată In... «inimioară», zău, de.. vin.. .-așa de ger că altă­data, Unui biet spân foarte frumos, Mustața lui cea majestoasă De ger căzu îndată jos... l-așa de ger că, nu­ poți face.— încearcă dacă nu mă crezi. — Ca altă­ data mâna .. «puică»— Parol, încearcă s'o să vezi... l-așa de­ ger că lumea toată E înghețată, suflă­ți mâini, l-așa de ger, ve spun pe cinste, Că."pică cozile la câini. . l-așa de ger, dar tot nu este, Așa de ger siberian, Cum e in punga mea,sărmana, Ce-a înghețat de acum un an... Marion. NOUL mmm­mn STAT al departam­emf total afacerilor — Vezi ilustrația — in locul baronului de Richtho­fen, decedat zilele trecute, îm­pe­­ratu­l Wilhelm a numit secretar ■ de Stat al departamentului aface­rilor streine, pe baronul Tschir­­schky­-Begendorff, fost ambasador al Prusiei la Hamburg., Noul­­ se­­­cretar de Stat și-a început cariera la departamentul afacerilor străi­ne pe timpul când in fruntea a­­cestuia se afla Herbert Bismarck, fiul mai mare,al ,cancelarului de fier. După aceea a fost numit secre­tar de legațiune la Constantinopol, apoi la Petersburg, iar mai târziu ministru resident la Luxemburg. După ce barimul Kiderlen-Wäch­ter, actualmente ambasador la București­, îa părăsi postul din Hamburg, baronul Tscultschky fu numit ambasador prusian al Ora­șelor hanseatice și­­ al ambelor State mecklemburgice. In această calitate a însoțit pe împăratul Wilhelm în mai multe călătorii mari, ca reprezintant al oficiului de externe. Noul secretar este in vârstă de vre-o de ani. O CV<L33TA.MIL JP­IS XX Iubirea dreptății­­ nu este la­ mulți oameni da­căi frica de a suferi­­ o nedreptate. DE LA CAMERA BE­mm Camera de comerț din Capitală a ținut cri adunare generală sub președinția d-lui G. G. Assan. Audiența d-lui G. G. Assan la AI. S Regele D. președinte al Camerei face darea de seamă a audienței avută la M. S Regele în ziua de 10 Ia­nuarie, anul ,­otent. D-sa începe prin a­ spune că a găsit pe Suveran intr'o stare de sănătate înfloritoare, ceste ce a fost primită cu călduroase aplauze de către Adunare. M. S. Regele s’a interesat în primul rând de modul cum se fac alegerile Camerei de comerț și a rămas mulțumit­ă de faptul că de la aceste alegeri politica e exclusă, lucru care, din nefericire, nu se constată în tot­ de a­uria­și în pro­vincie. Apoi, Suveranul a exprimat spe­ranța că convențiunile Vamale vor aduce foloase comerțului, și a constatat cu plăcere că țara se bucură de cel mai mare credit in străinătate. Mai departe, Suveranul a rămas satisfăcut de extensiunea ce a gă­sit comerțul nostru exterior, a ex­primat insă o oare­care îngrijo­rare în privința viitoarelor semă­nături. Suveranul a arătat președinte­lui Camerei de comerț cel mai viu­ interes pentru desvoltarea comer­țului național, spunând că Româ­nia nu se va da înapoi de la nici un sacrificiu și va ști să învingă ori­ce piedică. A­ vorbit cu laudă de proiectul de a se înființa o a­­genție maritimă română la Fort- Said. Interesându-se de mersul lucră­rilor expoziției naționale, M. La Regele a exprimat speranța că lucrările vor fi terminate în Msia. Cu această ocazie s'a informat și de plângerile meseriașilor. Apoi M. Sa s’a interesat de organizația ------ornva mamimar SR * «P­ 5 !?*r*i in Rsimflyn­a.-—flo Rain to stréss State REDACTI* ȘI ADMINISTRATE —* îl, Strada Erezolium 11, Bucureșt g «. și mersul Bursei Capitalei, cerând diferite deslușiri.Pe lângă aceasta, Suveranul și-a exprimat bucuria că de la o vreme încoace capita­lurile naționale arată tendința de a fi angajate in scopul dezvoltarea industriei noastre La Sfârșitul audienței, Suvera­nul s'a mai interesat de viitorul congres al Camerelor de comerț și de chestiunile ce vor veni lai dezbatere. Luând concediu, d. Assan a exprimat mulțumiri Suveranului pentru înaltul interes ce-i poartă comerțului și industriei țarei. Darea de seamă a d-lui preșe­dinte al Camerei a fost primită, cu îndelungate aplauze. Palatul Camerei de comerț D­G­G Assan comunică adu­­năre, tratativele urmate cu mi­nisterul de domenii, pentru ceda­rea terenului­ din str Doamnei. Terenul fiind acordat, d preșe­dinte cere încuviințarea ca proiec­tele palatului să fie întocmite de comisia aleasă, conform cerințe­lor acelui teren. Se aprobă: Congresul­ ­ președinte comunică ches­tiunile cari vor ved­ in discuția, congresului Camerelor de comerț, ce se va ține ln Mafii, in Capitală. Aceste chestiuni sunt deja cu­noscute cititorilor noștri. Participarea Camerei la «su­poziție »: președinte comunică lucră­rile pe cari le vor expune Came­rele de comerț din țară la expo­ziția națională. Aceste lucrări, referitoare la progresele realizate pe țară in ce privește comerțul și­ industria, vor fi o importanță Capitală. S’a decis ca lucrările tuturor celor­ l’alte Camere să se concen­treze la Camera de comerț din Capitală. 2- Se dă delegație d-lui Prager de a presida Camera arbitrală in lipsa d-lui G. Cl. Assan. i­. Podgoreanu propune ca să se numească o delegație care să se presinte d-luî ministru de do­menii spre a-l mulțumi de acor­darea terenului din str. Doamnei. Se admite și se aleg in comisie d-nii G. Gr. Assan, Podgoreanu, Soceci­ și Zâne. Camera aprobă budgetul Came­rei pe exercițiul viitor care se prezintă cu 88.950 lei la venituri și cheltueli. Portul Constanța D. Bedițeanu propune sa se facă interveniri la autoritățile in drept ca să se mai afișeze câți­va taxa­­tori­ vam­ali la Constanța, dat fiind că în­­ acest port sosesc, în sezo­n /de față, multe mărfuri, por­turile Brăila și Galați fiind în­chise. D. Delatesșanu vorbește de ase­menea de aglomerația din portul Constanța. D. Assani se întreabă care va fi aglomerația la Linelle lui Martie, în zilele ce vor preceda aplicarea noului tarif vamal. Ast­fel, o in­tervenție in sensul propus de d-nii Podgoreanu și Delateișani se impune. In caz dacă ministe­rul de finance i v ar lua măsuri pentru sporirea personalului va­mal din Constanța, comercianții ar avea de plătit taxe de maga­­sinat și comerțul ar suferi mari vexațiuni. Taxele de bariera din­ Giurgiu D . Marinescu (Giurgiu) comu­nica că la Giurgiu se percepe taxe de barieră de către comună. La barierile orașului s’au cons­truit chiar barace la fel cu cele ce existau înainte de desfiiințarea acsiselor. D. Marinescu spune că această taxă, înființată de primarul Pari­sians e ilegală și ca atare cere intervenția Camerei pentru des­ființarea ei. D-sa­mu.­ arată diferitele nea­junsuri de care sufere comerțul­­ din Giurgiu și cere intervenția Camerei. Se admite: * Se dă aviz favorabil pentru con­stituirea societăței petrolifere Mo­­reni-Filipești și­ a societăței pen­tru «Industria bumbacului. Ședința se ridică la orele 7­. Mos. Almanachul de Gotha , 24.522 ofi­țeri, 82.582 subofițeri și 497.576 soldați, 2219 medici militari, 683 medici veterinari, 1058 casieri, 815 armurieri și 97 șelari Caii de ser­viciu sunt 107.747.­­.. Un frate al viitoarei regine a Spaniei, principele Alexandru Albert de Battenberg, ofițer in marina engleză, s-a logodit în Pa­ris­ cu principesa Margareta Mu­rat, o fiică a principelui Ioachim Murat, strănepot al fostului rege al Neapolului, Ioachim I Murat. împărăteasa văduvă a Chinei a dat ordin să i se prezinte toți principii cari pot fi luați in con­siderație pentru succesiunea la tron. Ea are de gâ­id să aleagă trei sau­ patru din ei, să-i țină un an fián două la Curte și să aleagă apoi pe unul din ei ca moștenitor al tronului­­„ La Vatican se asigură că tre­cerea la catolicism a principesei de Battemberg, logodnica regelui Spaniei, se va face in primele zile ale lui Aprilie de către cardinalul Vives y Tuto, asistat de episco­pii și arehiepiscopii spanioli. «Le Matin» află din Bruxel­les că acolo continuă pregătirile în­ vederea unei eventuale mobi­lizări Intendența se organizează pe picior de războiu și face pro­vizii însemnate de cereale și con­serve de carne, cari sunt înma­gazinate prin forturi, unde s’au făcut de asemeni mari depozite de iarbă de pușcă, obuze și șrap­nel­e.­­. Din comun­icațiunile oficiale ala delegaților italieni de la Al­­gegiras reese că s’ar putea întâm­pla ca rezolvarea unora din ches­tiile importante, între cari și cea a poliției, să fie amintită pentru vremuri mai favorabile, fără ca aceasta insă să aducă vre-o rup­tură intre puteri.­­. Se a­firmă că revoluționarii ruși au trimes câte­va milioane de ruble la Londra și la Paris, de teamă să nu fie confiscate. Toți principalii șefi revoluționari s’ar fi’aflând în sguranță, cu toate a­­restările în masă ce se fac in fie­ce zi la Petersburg și Moscova.­­. La fabrica de muniții din Terni, în Italia, un tiner lucrător turnător și-a­ găsit moartea în niște împrejură­ri foarte tragice. O căldare enormă care conținea devse tone de oțel lichid s’a ver­sat peste dinsus și s’a acoperit complet, pip corpul nenorocitului lucrător s’au mai putut scoate numai câte­va părți, cu desăvir­­șire carbonizate. ‘ * In vederea apropiatei căsă­torii cu e­. Longworth, guvernul francez a dăruit o măreață, tapi­serie de­­ gobelinuri d­ reî Alice Roosevelt, fiica președintelui Sta­­telor­ Unite.­­. Ziarul «Beogradskie Novine» din­ Belgrad, propune expulzarea celor 20.000 de supuși austriaci cari locuesc in Serbia.________ de­sigur spre a o sustrage de ur­mărirea numeroșilor săi creditori. Teatru. — O trupă de artiști, sub conducerea d-lor Valeșteanu și Popovici, dă mai multe repre­­zentațiuni teatrale în sala Alecu Christ­escu. Bai.—Sâmbătă seară 14 curent se va da, în saioriii cercului mi­litar, un mare bal in beneficiul­ui uzicei reg. 80 Muscel. GIURGIU.— Incensiîâ. — Azi noapte, de către făcători de rele s’a pus foc la o șiră de grâu a d-lui arendaș M. Popescu din Vida-Cartojanî, șiră ce a ars cu totul. Fânul era asigurat. Licitații. — La 14 Ianuarie se va ține licitație la Prefectura lo­cală pentru darea în exploatare a pădurilor Statului Obizlavu, Tan­gier­u, Căscioarele, Purani-Căldă­­raru, Gâștești și Crevedia. Tot in această zi se va ține, licitație și pentru dreptul de vânătoare în pădurile Statului. Imiit­udență. — Băiatul Menahil Chemai, de­ 13 ani, din satul Ha­­gilar, com­. Sarighiol, mergând la casa lui Osman Seit, a luat din perete o armă. încărcată și um­blând cu ea, din nebăgare de sea­mă s’a slobozit și a împușcat în spate pe băiatul Husein Mena­­met, de 15 ari­. Cazul se anchetează. PLOEȘTI.—Pruncucidere.— Fata Maria Gh­eorghe, din Azuga, dând naștere unui copil, l-a omo­rât, îngropându-l. Parchetul, fiind încă noalaintat, a început o anchetă. Inspecție. — D. sub­ intendent Ioanid, fie la­ divizia Buzau, se află în inspecția gestiunei regi­mentelor locale. Moarte bănuită. — Eri a în­cetat din viață in azilu­l de in­­firmi femeea Dobrița Mărgări­tescu. Fiind bănueli că numita a mu­rit în urma bătăiei suferite, s’a deschis o anchetă. Incendiu.—Un incendiu s’a de­clarat eri, la orele 12, la prăvălia d-lui Pandele Rădulescu, di­n str. Câmpinei, comunicându-se și la magazinul de băuturi spirtoase al fraților Peiu. Focul a fost stins cu concursul pompierilor. Parastas.—Eri, împlinindu-se trei ani de la moartea lui C. T. Grigoresc­u, un parastas s'a ofi­ciat in memoria sa la biserica Sf. Gheorghe vechili. TÂRGOVI—— Copil gă­sit.— Astă­zi f­e dimineață, in str. Bărăției, a fost găsit un copil ca de 3—4 luni, aruncat în zăpadă. .El a fost dat in îngrijirea unei fe­mei din apropiere. Poliția cercetează să afle pe de­naturata mamă. Monstru.—Prefectura a fost în­științată că femeia Par­a­schi­va Spi­ridon Barbu, din com. Gemenea, a dat naștere unui copil de sex bărbătesc având buza superioară agățată de virful nasului, ochiul stâng sec, în ambele părți ale gu­­rei două măsele mari și la amân­două mâinele și piciorul stâng câte C degete. După câte­va ore de la naștere, monstrul a murit. Bal pentru expoziție.—Ast’ă­seară s’a dat in saloanele pala­tului administrativ, balul orga­nizat din inițiativa d-lui prefect George Calr, pentru mărirea fon­dului necesar participare! jude­țului nostru la expoziția națională. XM­ PRO V XAHIB £>R ZI Bucată mare să mănânci, dar vorbă mare să nu spui: «IN­ JOTIOTAE (TRIBUNALELE CIVILE) Crimă din cauza geloxiei Intre flăcăii Ion Florea Bere­chet și Ilie I. R. Neacșu din com­. Omacu, jud.Vlașca, exista dușmă­nie din cauza unei fote. Ambii iubeau­ pe tânăra și fru­moasa fată Zamfira T. Neagu­. In ziua de 8 Iulie, anul trecut, ambii flăcăi fiind la horă s’au luat la ceartă care in urmă a degene­rat­ în bi­ne. Ion Florea Berechet fiind mai slab, pentru ca să se apere a scos un cuțit de la brio și la un mo­ment dat l'a înfipt in inima ad­versarului firii, care a și încetat îndată din viață. Ion Fiorea Berechet,fiind minor, a fost trimis in judecata tribuna­lului da Vlasza, care l’a condam­nat la 8 ani închisoare. Contra acestei sentințe, el a fă­cut apel, ce urma să se judece ori de secția III-a a Curței din București, insă în urma cererei apărătorului șefi, procesul s’a a­­mânat la 20 Februarie. Condamnarea un­i vestit punișaș Secția I-a a Curții­ din Bucu­rești a respins eri apelul lui C. Dum­itrescu, un­ vestit­ pungaș din Giurgiu, condamnat de astă­ dată de tribunal la trei ani închisoare. El s’a introdus in ziua de 3 Septembrie anul trecut, in­locuitorului I. Măgureanu din Giurgiu și a furat mai multe lu­cruri și bani. Eri înaintea Curții a recunoscut faptul și s-a mărginit numai să ceară indulgența. nu itoația disperstă a oma. Sub titlul acesta ziarul «Neues Wiener Journal» pe care Fani pri­mit eri publică următoarea tele­gramă particulară din Belgrad: «Pământul se clatină in mod îngrijitor sub picioarele regelui Petru I al Serbiei. Mai mult ca ori­când regele este prizonierul asasinilor in uniformă, din mâi­nile cărora a primit Coroana plină de sânge a Obrenovicilor. O rudenie foarte de aproape a regelui s’a plâns ast­fel zilele tre­cute unui amic al seu : «Lasă-me să-ți spun tot ce am pe inimă. Situația tronului este din cele mai triste. Ofițerii, cari au luat parte la evenimentul de la 11 iunie 1908, sunt cestii. Dacă cere unul o avansare, un loc la curte, sau o funcțiune, nu i se poate refuza cererea. Dacă s’ar face aceasta, atunci oamenii aceștia ne vor pregăti a­­ceeași soartă ca și lui Obrenovici! Pe lângă aceasta mai vine și fap­tul, că finanțele noastre’ stau foarte prost. Impru­muturî nu se găsesc de loc, sau numai foarte cu greu­. Această situație nu mai poate dăinui și mă tem că stră­lucirea se va sfârși in curând. Nu ne mai putem menține». La aceste ziarul vienez adaugă: «Dacă regele Petru ar avea o presimțire că cine este acea ru­denie de aproape, care în chipul acesta și-a spus ce­­ are pe inimă, nu s’ar mai înșela asupra soartei sale și a dinastiei în Serbia, și ar părăsi de bună voie această nefericită țară, în care n’ar fi tre­buit să calce nici odată. NemRuncirea din calea­­ Victoriei întrecerea de automobile Eri, pe la orele 4 și tura, după amiaza, un grav accident de au­tomobil s’a întâmplat in calea Victoriei, in dreptul palatului Poș­telor. Un automobil al d-lui colonel Văleanu, automobil­ care fusese la reparație în atelierele d-lui Res­sel, fusese scos spre încercare era după amiază. Mecanicul Budren Marchel,fran­cez de origină, care îl conducea, luându-se la întrecere pe calea Victoriei cu un alt automobil, i-a dat o viteză prea mare. I­etrjprocerea In dreptul palatului poștelor, automobilul a isbit, trântind la pământ­ pe fetița Matilda Farm­aim­, în vârstă de 7 ani, elevă in clasa I primară a școaleiTsraelite, fiice d-lui Solomon Furmann, domici­liat în strada Academiei No.­28 Nefericita copilă, care se întor­cea de la școală, a fost grav ră­nită la cap și a căzut jos in ne­simțire. Scandalizarea publicului.­­ BaUaJa mecanicului Scandalizat, publicul aflat pe stradă a intervenit și a tăbărât cu bastoanele asupra mecanicului. Dacă nu intervenea poliția, mul­țimea furioasă ar fi ucis pe me­canic. El n’a fost scos din mâinile pu­blicului de­cât cu mare greutate, arestat din ordinul d-lui procuror Ionescu-Dolj, care se afla de față, și dus la circumscripția 5-a, la poliție. Copila a fost urcată într’o cirje și transportată de urgență la spi­talul Colțea.An­cheta Circumscripția 5-a a deschis o anchetă. D. prefect Moruzzi s’a dus in persoană la spitalul Colțea, unde a văzut pe mica victimă. Biarea ei nu e așa de gravă și, dacă nu se vor ivi complicațiuni, se crede că va scăpa cu viață. Peppin. Evenimentele­­ din Rusia (Telegramele Agenției Române) Scandal electoral Lodz. 13—Bande socialiste armate au năvălit în biurourile electorale și are distrus, toate documentele și aparatele de vo­tare. In urma acestui act biu­­rourile electorale au­ fost puse sub supravegherea poliției și a armatei, pentru a se evita pe viitor asemenea fapte. H­otărîre­a congresului sa­­reș dililor. Nobilimea Moscova. 13 -«Agenția Vest­­ine» zice că congresul mareșa­lilor nobilime! a­ adoptat o re­­soluțiune prin care invită pe guvern sa ia măsuri energice pentru reprimarea mișcărei re­voluționare și se îndeamnă gu­vernul să asigure populațiu­­nea ca alegerile vor fi libere și că Duma imperiului va fi con­vocată în deplină libertate. Budgetul ------­ ȘTIRI ill­ SHKIffl'ATI? — Prin poștă — Ziarul oficios «Novoie Vre­­mîa» anunță că Duma rusească nu va putea fi convocată decât in Iunie. /."Se anunță din Petersburg a­­propiata publicare a unui mani­fest imperial prin care se va a­­corda o amnistie aproape generală pentru delicte politice, spre a se potoli opinia publică. /. La societatea medicală din Edinburg (Scoția) profesorul da patologic Robertson a anunțat că a descoperit, după 6 ani de stu­dii,­­microbul paraliziei­.­­. Efectivul de pace al armatei germane pe anul 1906 este după „Universul“ în provine» (De la coresp. noștri part.) Vineri, 13 Ianuarie. CĂLĂRAȘI.—Conferința. — Azi, cf. prefect Alex. Bădulescu, însoțit de d. dr. Manoliu, medi­cul veterinar al zonei, au plecat la Ro­seți-Voînași, unde vor ține o conferință locuitorilor pentru­­ confirmarea «Societăței asigurărei vitelor», ale cărei baze au fost puse în urma conferințelor ce d. medic veterinar le-a ținut in acea comună. Asemenea societăți mai sunt in județul nostru, în Du­­dești și Fetești. In curând se speră a se mai forma încă 5 in Șocari­­ciu, Gocargea, Cogani, Țăndărei­­ și Piua-Petri. Accident.­Soldatul Milea Ni­­colae, din reg. 5 cavalerie, a fost lovit la furca­ pieptului, căzând jos în nesimțire, der același cal, care Ta lovit și­ pe nefericitul Io­­nașcu Nicolae și de care am vor­bit­ la timp­ul se află internat în infirmeria regiment­, într’o stare gravă. Filantra pace.—Sub președin­ția d-lui prefect A­. Bădulescu, secondat de d-nii d­r. Demetrescu- T­răila, N. Șopescu, direct, școalei de băuți No. 2, d-na M. P. Du­­­mitresc­u, direct, școalei No. 1 de fete, și a unui numeros public, s’a Împărțit azi in sala Chirțescu sub­ îmbrăcăminte la un immer de 398 elevi de la scoasele din a­­cest oraș, dintre cari 155 fete si 243 băeți. e.-SUA­G Rispm'ul. - Sunt câte­va zile de când fostul cismar din localitate Lache Chirsm­escu a dispărut de aici, părăsindu-șî fa­milia și luând după cum se spune, drumul către America. Motivele acestei dispozițiuni sunt, după cum reese chiar din niște scrisori p­e cavi numitul lom lăsat unor membri ai familiei sale, traiul rău cu soția sa și mai cu seamă teama­­ de faliment. In­ ultimul timp Lache Ghiră­­nescu era înglodat in datorii, cari se ridicau la cifra de peste 17 mii reî. înainte de a fugi din oraș, numitul și-a desfăcut toată marfa din atelierul său de cismărie și a făcut vinzătoare toată averea sa. 17 ROBIA PATIMILOR Mare roman de Fac­ Hanger PARTEA ANTE­IA Severí-TuSl. ® i 32LO­V Trădată î — Nu’mi­c cu putință să răspund la întrebarea d-voastră, doamnă. Ceea­ ce vă pot spune pentru moment, este că rana e gravă, excesiv de gravă. — Bietul meu Roger ! Ea își împreunase mâinile. — Du-m­e la dinsul numai­de­cât...­numai­de­cât. El replică : — Doamnă, vă voi­ satis­face imediat... Ajutoarele mele sfîrșesc in acest moment pre­gătirile unei operații necesare pe care de­sigur o vom­ încerca asupra soțului d-voastră. —1 D-ta... d-ta... nu ! nu se poate, nu vreau... nu vreau ! Se dăduse înapoi... instinc­tiv... El avu pe baze un suris. Fără a eși însă din politeța respectoasă pe care o arătase până atunci : — Eu însu­m­i, doamnă. A­­micul meu Darmont, vă o re­pet—și martori demni de cre­dință îmi pot confirma decla­rațiile și-mi pot pune răspun­derea la adăpost—ra a autori­zat să-l îngrijesc și să fac tot ce va fi necesar ca să-l scap. «In lipsa d-voastră nu mă puteam de­cât supune acestei dorințe, și vom­ adăuga că a­­cum­ ea e absolut necesară. «Dacă vă opuneți, d-voastra, mă veți sili să vă previn că bărbatul d-v­ oastră nu va su­porta, în starea în care se află, transportarea la vre-un alt confrate. «Dacă trauanația nu se face cel mai târziu peste o oră, este moartea imediată, sigură, inevitabilă. «Operația însă dă șanse de vindecare, dacă e perfect efec­tuata. El tăcu. Christiana plecase capul. Cu­vintele doctorului căzuseră în tăcere, note, categorice și chiar puțin amenințătoare ,cu tot so­nul respectuos cu care fuse­seră spuse. Din nou ,Christiana presim­țea primejdia. Din nou se vedea la discre­ția omului acestuia, a cărui li­niște aparentă trebuia să as­cundă dorinți rele, patimi fur­tunoase. — Doamne! Doamne ! re­petă ea, încă o dată vru să alunge neîncrederea ce o cuprindea. Cuvintele de protestare ce-î veniseră fără vrere pe buze, puteau­ să fi jignit pe doctor. La urma urnei, omul acesta putea să fie sincer. Vru să o creadă și zise : — Scuză, domnule, strigătul meu de neliniște de adineauri. Nu trebue să mi reproșezi sen­timentele acestea cari, înțelegi și d-ta, sunt foarte logice, foarte firești, în momentele de față. «După cele ce s’au petrecut acum câte­va luni, și nu e ne­­voe să mai amintesc nimic, neîncrederea mea, trebue să o mărturisești, e pe deplin jus­tificata. «Sunt în drept să mă întreb dacă nu lucrezi într’un scop ascuns de răzbunare... Cuvin­tele d-t­ale insă m­ă fac să cred că greșesc.... și cu bucurie vreau să o recunosc, cu bucu­rie vreau să cred că în mod sincer am adus pe bărbatul meu­ aci... ca să-l îngrijești, ca să-l scap... Căzuse pe un fotoliu ce se afla lingă clinia. Mîinile ei se împreunaseră. Și repetă : — Ca să’l scapi... nu e așa? Ser­vieres privea pe femeea aceasta aproape îngenuchiată în fața lui, femeea aceasta dumnezeesc de frumoasă... pe care o dorea mai mult ca nici­ o dată... și pentru posesiunea căreia era gata să jertfească, în momentul acesta, dacă era nevoe, chiar averea dorită a creolei. Acum nu‘și mai putea stâ­­pîni­ turburarea ce’l cuprindea. Pe fața lui se citea acum pa­tima exasperată pînă la nebu­nie, pina la crimă chiar. Privindu'l, Christiana înmăr­muri. Omul acesta o înfricoșa acum.... Comedia încetase.... începea drama... — Du-me lingă bărbatul meu, se rugă dînsa iarăși. — Puțină răbdare, d-na.... căci mai am ceva sa ve spun. «Ați făcut aluzie la cele ce s'au petrecut între noi acumn câte­va luni... Vă mărturisesc că m’am­ gândit și eu la aceasta, asta-seară... și că am bine­cu­vântat împrejurarea care poate îmi va permite, scăpând pe Darmont de la moarte, sa obțin de la d-voastră, prin recunoș­tința, aceea ce n’am obținut prin prietenie. — Taci... taci... murmură ca. —­ Nu... Vreau să știi că nu am uitat nimic, și că nici nu am renunțat la patima ce mi-am inspirat... — A­­e odios... ceea ce spui d-ta.... — Convin că e puțin cava­leresc. Dar întrebuințez ai­­­meie ce’mi sunlit îndemnă. «Adu-Ți aminte, d-nît, de cele ce ți-am­ spus acum trei luni: «Momentul de a ve avea nu a sosit... fie... vom­ aștepta». Mo­mentul acela a sosit azi, d-nă. Se apropia, cu buzele tre­murătoare, cu ochii înflăcărați. — Dar ce vrei, în definitiv ? — Aceasta, doamnă , băr­batul d-tale e pierdut dacă, cel mult într’o oră, nu i se face trepanația.Operația aceasta sunt gata să’o fac... să­ o reușesc, in schimbul.... — Dar e monstruos.... e infam.... El rînji . . — E infam, fie, dar o pa­timă ca a mea scuzează ori­ce infamie... ori­ ce crimă... Ea se înfior’ă la aceste cu­vinte. De­odată, o lumină îi străbătu prin minte. Și strigă: — Nimic nu’mi dovedește că e adevărat aceea ce'mi spui.... că starea bărbatului meu e atît de­­ gravă. — Peste o oră scăparea ’ui va fi cu nemumințe. —- Nu te cred, minți... Du­mă la el, vreau săi văd. . . vreau să știm­. El se gândi câte­va clipe. Apoi, stâpînindu-se, gândin­­du-se că nenorocita nu’i va mai putea scăpa când își va da ea însăși seamă că starea lui Darmont era într’adevăr disperată : — Urmează-mă, zise el. Amândouă se urcară în ca­lul Intern. Christiana nu vedea nimic... mergea ca într’un vis... către cel care murea. Ușa camerei No. 7 era între­deschisă. Servierel­e deschise. Un asistent era la capeteiul patului pe care zăcea rănitul. — Nimic nou, Vincent? în­trebă chirurgul. —­ Nimic. (Va urma)

Next