Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)
1906-01-15 / nr. 13
<i ANUL XXIV No.a.-Dumineca 15 ianuarie 2t108. Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA SURI DIN LUMEA ÎNTREAGA Putea-vor intelectualii, cari au drepturi mai întinse, să cucerească victoriile pe cari nu le pot cuceri clasele lucrătorilor Iată problema ce se agită Adevĕrul este că elementele turbări, cari ar putea da noul surprinderi, ii lipsesc in nenorocita noastră țară, in care se anunță azi o foarte gravă criză financiară, care poate aduce multe lucruri noul f mannsfer, noul secretar de stat al departamentului afacerilor streine din Germania.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Sâmbătă, 14 Ianuarie.Părinții uciși în Sinai Catolic Sâmbătă, 27 Ianuarie. — Ioan Crisostam Soarele răsare 7.43, apune 5.14 București, 14 Ianuarie. INDULGENȚA JURAȚILOR Cititorii noștri au văzut din corespondențele publicate la timp, câtă îndrăzneală au arătat, față de parchet, unii din mizerabilii asasini ai soției și fetiței lui Spiriotopol, de lângă Craiova. Departe de a arăta cea mai mică căință, mizerabilii păreau a se mândri,cu faptele lor. Mai ales unul din iei, Ieșea, a arătat în tot timpul un cinism revoltător , un altul n’a voit sa spue unde a ascuns partea sa de bani, zicend că-i vor trebui stupă ce-și va face osînda. Este evident că avem a face cu niște oameni adine perverși, niște monștri. Peîngă aceasta însă — întreabă un cititor al ziarului nostru — nu va fi contribuind oare și indulgența pe care jurații o arata de foarte multe ori, în îndrăzneala criminalilor ? «Vă mirați — zice viitorul nostru în scrisoarea pe care iii—o trimete — de cinismul lui leșea, care rîde povestind monstruoasele lui fapte și de indrăsneala lui Balom, încredințat că va scăpa cu o mică o sinda și nevoind sa spuie unde a ascuns banii. «Dar de ce vă mirați, când Albit este că foarte adeseori jurații arată atîta indulgență față de criminali? «Este aci o nenorocire, continuă cititorul nostru, asupra căreia ar trebui să ridice cineva glasul, spre a atrage atenția celor in drept. «Lupta parchetelor contra indulgenței juraților nu este eficace, căci și dacă se casează câte o sentință indulgentă, procesul trece la alți jurați, cari ți aceia sunt indulgenți. «Trebue dar să se modifice legea Curților cu jurați, în așa chip încât alegerea jurațilo să se facă cu mai multă îngrijire decât astăzi». Chestiunea pe care o atinge aci cititorul nostru, a fost ridicată în mai multe rânduri, chiar de specialiști. S’au făcut multe critici, atât în ce privește organizarea Curților cu jurați cât și în privința sferei lor de competență. Nu ar fi red, desigur, dacă zei în drept ar fi luat chestiunea în cercetare, spre a se vedea întru cât sunt întemeiate criticele ce se ridică și ce îmbunătățiri ar fi de adus instituțiunea Curților cu jurați. munrtoia (Gerssp, pariosIară a ziarului „Universu!“) Petersburg, 9 Ianuarie. Reacțiunea și supîa electorala Luna aceasta a lui Ianuarie, care a văzut comemorarea spăimântătorului început al revoluției, este luna de triumf pentru reacțiune. Știrile sosite în această ultimă săptămână de prin orașe și sate sunt mai dureroase ca niciodată. La închisorile rusești sunt acum mai mulți prizonieri politici ca in ajunul amnistiei. Și guvernul nu are ca țintă numai partidul revoluționar, ci vrea să stăpânească prin mijloace extreme toată opostția.Multe personalități ale partidului democratic, cari se bucurau de o oarecare libertate înainte de 30 Octombrie, au fost arestate și multe ziare cari se află in condiții identice sunt sistematic sechestrate. Se poate spune că azi ca și ori nesiguranța continuă să domineze situația. Totuși, după mișcarea de la Moscova toate partidele își continuă opera de organizare. ’ Printre moderați partidul ordinei legale are acum o mare importanță și o însemnată influență. De altfel, in cercurile revoluționare si democratice se împrăștie ideea de a ea concentra agitația în jurul luptei electorale. Și dacă această tactică prevalează, vom intra în curind într’o fază none. Desigur că sistemul electoral nu mulțumește opoziția. O singură modificare s’a făcut în favoarea țăranilor. Alegerile pentru clasa țărănească se fac tot in trei grade ca in proiectul Bulyghin, dar agricultorii au acum ‘dreptul de a’șî realege delegații din «Valostnoi Seod», concesie care trimite pe delegați in adunarea alegătorilor. Din contră instituția cursei lucrătorilor e ridicată. Intr'adever, uzinele cari au de la 0 la 200 de lucratori au dreptul,de a trimite un delegat in adunarea delegaților. Se întimplă astfel că patruzeci de uzine mici de câte 50 de lucrători fiecare aleg patruzeci de delegați, pe când un mare stabiliment cu 2000 de lucrători alege numai un singur delegat. Ori, lucrătorii din uzinele mici sunt conservatori, pe când lucrătorii marilor industrii sunt in rândurile socialiste. Dar mai e ceva. Adunarea delegaților astfel constituită numește la rândul ei pe reprezentanții lucrătorilor în adunarea alegătorilor direcți și numărul acestor delegați merge de la minimul de unu la maximul de 4—5. Ce poate face o atit de mică reprezintanță față cu sutele de delegați ale celor i’alte clase cari formează întregul colegii! ? Clasele lucrătorilor au tot dreptul să se plingă. Cu atit mai mult drept cu cit spre a putea alege pe delegați in prima adunare, se cere ca lucrătorii să fi lucrat șase luni in continuă in aceiași fabrică și deci de a nu fi făcut nici o dată grevă. mirmmf Manusi moderne . Frigul, care s’a arătat pentru puțin timp in anul acesta, a ridicat la o oarecare actualitate și chestiunea, mănușilor, cu care ocaziune, s’a și arătat efectul practic Mai cu seamă la preumblările cu automobilul mănușile fac o parte foarte importantă din îmbrăcăminte și ele se poarta acum în cele mai multe cazuri de asupra mănușilor de glace albe, cari mai întâiu sunt mai călduroase, și afară de aceea păstrează curate mănușile de glace, astfel in căi ceaa poate sa se dea jos din automobil și să intre direct in salmi Pe când până acum frumusea unei mănuși, care să se aranjeze în mod ideal, consta in aceea ca să stea strâns pe mâini si să nu facă nici o încrețitură, in acest an se arcentuiază in mod deosevit cerința ca mănușile să nu fie prea strimte. Mănușa strictă provoacă ralată mâinilor, ba chiar și mici străbunțe pe piele, ceea ce trebue cu totul evitat. Deși nu sunt moderne mânușile prea largi și in formă de sac, totuși a trecut moda ca mănușile să stea in mâini ca și când ar fi turnate. Să poartă mult mănușile lungi pripă la cot Costumele moderne empire cu mânecile scurte fac ca aceste mânuși să apară și mai mult în relief. Mănușele englezești moderne sunt lucrate din lână, piita de căprioară, de cerb caii din blană. La încheetura mamei mănușile sunt strânse de o bandă elastică, astfel incât ele stau bine prinse. OLimjîia. COMUTA BIROCASI Supravegherea ce» trăim ndeSte arme Conferința a aprobat în întregime regulamentul privitor la contrabanda armelor in Maroc. Observarea regulamentului a fost încredințată guvernului șerifan,printr-un prețios articol, prin care Puterile invită pe guvernul marocan să exercite o strictă supraveghere, deferind consulilor pe vinovații supuși juridicțiunei lor. Dacă se amintește că măsurile înpotriva contrabandei au fost cerute tocmai pentru a ceiwa 'gm’armusui marocan supravegherea pe care nu’î e cu putință să o exercite, și a o încredința, după însăși cuvintele ministrului de externe francez Stouvier, unor mâini puternice, capabile de a face să se respecte regulamentele internaționale, oricine poate vedea cum Conferința a evitat să rezolve problema. Și dacă ziua bună se cunoaște de dimineaață, se poate conchide că Conferința va lăsa nerezolvate chestiile principale, aplicând pe rănile Marocului un zadarnic pansament de teorii vagi. Se apropie ora discutărei reformelor financiare și fiscale. In programul conferinței este fondarea unei Bănci de Stat marocană cu drept de emisiune. Di bine, după cât lasă a se înțelege declarațiile diferiților delegați, mici in această chestie conferința nu va putea ajunge la rezultate practice. Ea înlătură toate chestiile asupra cărora acordul e incomplet. Aceasta simplifică dar nu rezolvă. Dificultatea acordului Asupra întemeerei Băneșs exista o înverșunată opoziție din partea Spaniei, pentru că, după cum se știe, Marocul întrebuințează ca unitate monetară scudul spaniol. Faptul acesta ține Marocul sub influența spaniolă, la care Spania nu vrea să renunțe.. Aprobând lise intemcerea unei bănci, care ca primă măsură vă da Marocului o unitate monetară propie, refluxul in Spania a tuturor banilor în curs acum în Maroc ar avea consecințe dezastroase. Deci, opozițiunea spaniolă e îndreptățită. Franța, de asemenea are de gâd să-și mențină poziția ei financiară, predominantă ln Maroc, care i-a fost dată prin împrumutul de la 1904 și garantată printr’un contract prin care Marocul se obligă de a recurge în viitor la finanța franceză pentru împrumuturile ulterioare. Acest împrumut mai e garantat și prin controlul vămilor. Germania nu și-a arătat încă intențiile. Este de prevăzut deci că conferința se va mărgini in a proiecta vre-o reformă de iimpozite, adresându-se tot sultanului pentru aplicarea ei... foarte problematică. Este simptomatică apoi declarația ce a făcut un secretar marocan corespondentului unui ziar italian că misiunea marocană se zice satisfăcută până acum de rezultatul lucrărilor. Și secretarul marocan adăuga : «Mai bine decât așa, cum poate lucra conferința ?» CARNETUL MEU !-așa de ger... l-așa de ger că, într’o noapte, Unui vard st ’i-a înghețat' In revolver gloanțele toate Când intr’un hoț acea de dat... l-așa de ger că, vrând să intre Un hoț în casa nu știu cui. Când puse mâna drept pe clanță S'a și lipit, a 'nghețat. . cur l-așa de ger că, unei doamne Can palmă cheală, n’ați știut ? Și conda și coade de pe ’spate De gerul groaznic i-a căzut .. l-așa de ger că întră noapte, Unui bețiv in burta plin, Tot vinul se schimbă îndată In... «inimioară», zău, de.. vin.. .-așa de ger că altădata, Unui biet spân foarte frumos, Mustața lui cea majestoasă De ger căzu îndată jos... l-așa de ger că, nu poți face.— încearcă dacă nu mă crezi. — Ca altă data mâna .. «puică»— Parol, încearcă s'o să vezi... l-așa de ger că lumea toată E înghețată, suflăți mâini, l-așa de ger, ve spun pe cinste, Că."pică cozile la câini. . l-așa de ger, dar tot nu este, Așa de ger siberian, Cum e in punga mea,sărmana, Ce-a înghețat de acum un an... Marion. NOUL mmmmn STAT al departamemf total afacerilor — Vezi ilustrația — in locul baronului de Richthofen, decedat zilele trecute, împeratul Wilhelm a numit secretar ■ de Stat al departamentului afacerilor streine, pe baronul Tschirschky-Begendorff, fost ambasador al Prusiei la Hamburg., Noul secretar de Stat și-a început cariera la departamentul afacerilor străine pe timpul când in fruntea acestuia se afla Herbert Bismarck, fiul mai mare,al ,cancelarului de fier. După aceea a fost numit secretar de legațiune la Constantinopol, apoi la Petersburg, iar mai târziu ministru resident la Luxemburg. După ce barimul Kiderlen-Wächter, actualmente ambasador la București, îa părăsi postul din Hamburg, baronul Tscultschky fu numit ambasador prusian al Orașelor hanseatice și al ambelor State mecklemburgice. In această calitate a însoțit pe împăratul Wilhelm în mai multe călătorii mari, ca reprezintant al oficiului de externe. Noul secretar este in vârstă de vre-o de ani. O CV<L33TA.MIL JPIS XX Iubirea dreptății nu este la mulți oameni dacăi frica de a suferi o nedreptate. DE LA CAMERA BEmm Camera de comerț din Capitală a ținut cri adunare generală sub președinția d-lui G. G. Assan. Audiența d-lui G. G. Assan la AI. S Regele D. președinte al Camerei face darea de seamă a audienței avută la M. S Regele în ziua de 10 Ianuarie, anul ,otent. D-sa începe prin a spune că a găsit pe Suveran intr'o stare de sănătate înfloritoare, ceste ce a fost primită cu călduroase aplauze de către Adunare. M. S. Regele s’a interesat în primul rând de modul cum se fac alegerile Camerei de comerț și a rămas mulțumită de faptul că de la aceste alegeri politica e exclusă, lucru care, din nefericire, nu se constată în tot de auriași în provincie. Apoi, Suveranul a exprimat speranța că convențiunile Vamale vor aduce foloase comerțului, și a constatat cu plăcere că țara se bucură de cel mai mare credit in străinătate. Mai departe, Suveranul a rămas satisfăcut de extensiunea ce a găsit comerțul nostru exterior, a exprimat insă o oarecare îngrijorare în privința viitoarelor semănături. Suveranul a arătat președintelui Camerei de comerț cel mai viu interes pentru desvoltarea comerțului național, spunând că România nu se va da înapoi de la nici un sacrificiu și va ști să învingă orice piedică. A vorbit cu laudă de proiectul de a se înființa o agenție maritimă română la Fort- Said. Interesându-se de mersul lucrărilor expoziției naționale, M. La Regele a exprimat speranța că lucrările vor fi terminate în Msia. Cu această ocazie s'a informat și de plângerile meseriașilor. Apoi M. Sa s’a interesat de organizația ------ornva mamimar SR * «P 5 !?*r*i in Rsimflyna.-—flo Rain to stréss State REDACTI* ȘI ADMINISTRATE —* îl, Strada Erezolium 11, Bucureșt g «. și mersul Bursei Capitalei, cerând diferite deslușiri.Pe lângă aceasta, Suveranul și-a exprimat bucuria că de la o vreme încoace capitalurile naționale arată tendința de a fi angajate in scopul dezvoltarea industriei noastre La Sfârșitul audienței, Suveranul s'a mai interesat de viitorul congres al Camerelor de comerț și de chestiunile ce vor veni lai dezbatere. Luând concediu, d. Assan a exprimat mulțumiri Suveranului pentru înaltul interes ce-i poartă comerțului și industriei țarei. Darea de seamă a d-lui președinte al Camerei a fost primită, cu îndelungate aplauze. Palatul Camerei de comerț DGG Assan comunică adunăre, tratativele urmate cu ministerul de domenii, pentru cedarea terenului din str Doamnei. Terenul fiind acordat, d președinte cere încuviințarea ca proiectele palatului să fie întocmite de comisia aleasă, conform cerințelor acelui teren. Se aprobă: Congresul președinte comunică chestiunile cari vor ved in discuția, congresului Camerelor de comerț, ce se va ține ln Mafii, in Capitală. Aceste chestiuni sunt deja cunoscute cititorilor noștri. Participarea Camerei la «supoziție »: președinte comunică lucrările pe cari le vor expune Camerele de comerț din țară la expoziția națională. Aceste lucrări, referitoare la progresele realizate pe țară in ce privește comerțul și industria, vor fi o importanță Capitală. S’a decis ca lucrările tuturor celor l’alte Camere să se concentreze la Camera de comerț din Capitală. 2- Se dă delegație d-lui Prager de a presida Camera arbitrală in lipsa d-lui G. Cl. Assan. i. Podgoreanu propune ca să se numească o delegație care să se presinte d-luî ministru de domenii spre a-l mulțumi de acordarea terenului din str. Doamnei. Se admite și se aleg in comisie d-nii G. Gr. Assan, Podgoreanu, Soceci și Zâne. Camera aprobă budgetul Camerei pe exercițiul viitor care se prezintă cu 88.950 lei la venituri și cheltueli. Portul Constanța D. Bedițeanu propune sa se facă interveniri la autoritățile in drept ca să se mai afișeze câțiva taxatori vamali la Constanța, dat fiind că în acest port sosesc, în sezon /de față, multe mărfuri, porturile Brăila și Galați fiind închise. D. Delatesșanu vorbește de asemenea de aglomerația din portul Constanța. D. Assani se întreabă care va fi aglomerația la Linelle lui Martie, în zilele ce vor preceda aplicarea noului tarif vamal. Astfel, o intervenție in sensul propus de d-nii Podgoreanu și Delateișani se impune. In caz dacă ministerul de finance i v ar lua măsuri pentru sporirea personalului vamal din Constanța, comercianții ar avea de plătit taxe de magasinat și comerțul ar suferi mari vexațiuni. Taxele de bariera din Giurgiu D . Marinescu (Giurgiu) comunica că la Giurgiu se percepe taxe de barieră de către comună. La barierile orașului s’au construit chiar barace la fel cu cele ce existau înainte de desfiiințarea acsiselor. D. Marinescu spune că această taxă, înființată de primarul Parisians e ilegală și ca atare cere intervenția Camerei pentru desființarea ei. D-samu. arată diferitele neajunsuri de care sufere comerțul din Giurgiu și cere intervenția Camerei. Se admite: * Se dă aviz favorabil pentru constituirea societăței petrolifere Moreni-Filipești și a societăței pentru «Industria bumbacului. Ședința se ridică la orele 7. Mos. Almanachul de Gotha , 24.522 ofițeri, 82.582 subofițeri și 497.576 soldați, 2219 medici militari, 683 medici veterinari, 1058 casieri, 815 armurieri și 97 șelari Caii de serviciu sunt 107.747... Un frate al viitoarei regine a Spaniei, principele Alexandru Albert de Battenberg, ofițer in marina engleză, s-a logodit în Paris cu principesa Margareta Murat, o fiică a principelui Ioachim Murat, strănepot al fostului rege al Neapolului, Ioachim I Murat. împărăteasa văduvă a Chinei a dat ordin să i se prezinte toți principii cari pot fi luați in considerație pentru succesiunea la tron. Ea are de gâid să aleagă trei sau patru din ei, să-i țină un an fián două la Curte și să aleagă apoi pe unul din ei ca moștenitor al tronului„ La Vatican se asigură că trecerea la catolicism a principesei de Battemberg, logodnica regelui Spaniei, se va face in primele zile ale lui Aprilie de către cardinalul Vives y Tuto, asistat de episcopii și arehiepiscopii spanioli. «Le Matin» află din Bruxelles că acolo continuă pregătirile în vederea unei eventuale mobilizări Intendența se organizează pe picior de războiu și face provizii însemnate de cereale și conserve de carne, cari sunt înmagazinate prin forturi, unde s’au făcut de asemeni mari depozite de iarbă de pușcă, obuze și șrapnele.. Din comunicațiunile oficiale ala delegaților italieni de la Algegiras reese că s’ar putea întâmpla ca rezolvarea unora din chestiile importante, între cari și cea a poliției, să fie amintită pentru vremuri mai favorabile, fără ca aceasta insă să aducă vre-o ruptură intre puteri.. Se afirmă că revoluționarii ruși au trimes câteva milioane de ruble la Londra și la Paris, de teamă să nu fie confiscate. Toți principalii șefi revoluționari s’ar fi’aflând în sguranță, cu toate arestările în masă ce se fac in fiece zi la Petersburg și Moscova.. La fabrica de muniții din Terni, în Italia, un tiner lucrător turnător și-a găsit moartea în niște împrejurări foarte tragice. O căldare enormă care conținea devse tone de oțel lichid s’a versat peste dinsus și s’a acoperit complet, pip corpul nenorocitului lucrător s’au mai putut scoate numai câteva părți, cu desăvirșire carbonizate. ‘ * In vederea apropiatei căsătorii cu e. Longworth, guvernul francez a dăruit o măreață, tapiserie de gobelinuri d reî Alice Roosevelt, fiica președintelui Statelor Unite.. Ziarul «Beogradskie Novine» din Belgrad, propune expulzarea celor 20.000 de supuși austriaci cari locuesc in Serbia.________ desigur spre a o sustrage de urmărirea numeroșilor săi creditori. Teatru. — O trupă de artiști, sub conducerea d-lor Valeșteanu și Popovici, dă mai multe reprezentațiuni teatrale în sala Alecu Christescu. Bai.—Sâmbătă seară 14 curent se va da, în saioriii cercului militar, un mare bal in beneficiului uzicei reg. 80 Muscel. GIURGIU.— Incensiîâ. — Azi noapte, de către făcători de rele s’a pus foc la o șiră de grâu a d-lui arendaș M. Popescu din Vida-Cartojanî, șiră ce a ars cu totul. Fânul era asigurat. Licitații. — La 14 Ianuarie se va ține licitație la Prefectura locală pentru darea în exploatare a pădurilor Statului Obizlavu, Tangieru, Căscioarele, Purani-Căldăraru, Gâștești și Crevedia. Tot in această zi se va ține, licitație și pentru dreptul de vânătoare în pădurile Statului. Imiitudență. — Băiatul Menahil Chemai, de 13 ani, din satul Hagilar, com. Sarighiol, mergând la casa lui Osman Seit, a luat din perete o armă. încărcată și umblând cu ea, din nebăgare de seamă s’a slobozit și a împușcat în spate pe băiatul Husein Menamet, de 15 ari. Cazul se anchetează. PLOEȘTI.—Pruncucidere.— Fata Maria Gheorghe, din Azuga, dând naștere unui copil, l-a omorât, îngropându-l. Parchetul, fiind încă noalaintat, a început o anchetă. Inspecție. — D. sub intendent Ioanid, fie la divizia Buzau, se află în inspecția gestiunei regimentelor locale. Moarte bănuită. — Eri a încetat din viață in azilul de infirmi femeea Dobrița Mărgăritescu. Fiind bănueli că numita a murit în urma bătăiei suferite, s’a deschis o anchetă. Incendiu.—Un incendiu s’a declarat eri, la orele 12, la prăvălia d-lui Pandele Rădulescu, din str. Câmpinei, comunicându-se și la magazinul de băuturi spirtoase al fraților Peiu. Focul a fost stins cu concursul pompierilor. Parastas.—Eri, împlinindu-se trei ani de la moartea lui C. T. Grigorescu, un parastas s'a oficiat in memoria sa la biserica Sf. Gheorghe vechili. TÂRGOVI—— Copil găsit.— Astăzi fe dimineață, in str. Bărăției, a fost găsit un copil ca de 3—4 luni, aruncat în zăpadă. .El a fost dat in îngrijirea unei femei din apropiere. Poliția cercetează să afle pe denaturata mamă. Monstru.—Prefectura a fost înștiințată că femeia Paraschiva Spiridon Barbu, din com. Gemenea, a dat naștere unui copil de sex bărbătesc având buza superioară agățată de virful nasului, ochiul stâng sec, în ambele părți ale gurei două măsele mari și la amândouă mâinele și piciorul stâng câte C degete. După câteva ore de la naștere, monstrul a murit. Bal pentru expoziție.—Ast’ăseară s’a dat in saloanele palatului administrativ, balul organizat din inițiativa d-lui prefect George Calr, pentru mărirea fondului necesar participare! județului nostru la expoziția națională. XM PRO V XAHIB £>R ZI Bucată mare să mănânci, dar vorbă mare să nu spui: «IN JOTIOTAE (TRIBUNALELE CIVILE) Crimă din cauza geloxiei Intre flăcăii Ion Florea Berechet și Ilie I. R. Neacșu din com. Omacu, jud.Vlașca, exista dușmănie din cauza unei fote. Ambii iubeau pe tânăra și frumoasa fată Zamfira T. Neagu. In ziua de 8 Iulie, anul trecut, ambii flăcăi fiind la horă s’au luat la ceartă care in urmă a degenerat în bine. Ion Florea Berechet fiind mai slab, pentru ca să se apere a scos un cuțit de la brio și la un moment dat l'a înfipt in inima adversarului firii, care a și încetat îndată din viață. Ion Fiorea Berechet,fiind minor, a fost trimis in judecata tribunalului da Vlasza, care l’a condamnat la 8 ani închisoare. Contra acestei sentințe, el a făcut apel, ce urma să se judece ori de secția III-a a Curței din București, insă în urma cererei apărătorului șefi, procesul s’a amânat la 20 Februarie. Condamnarea uni vestit punișaș Secția I-a a Curții din București a respins eri apelul lui C. Dumitrescu, un vestit pungaș din Giurgiu, condamnat de astă dată de tribunal la trei ani închisoare. El s’a introdus in ziua de 3 Septembrie anul trecut, inlocuitorului I. Măgureanu din Giurgiu și a furat mai multe lucruri și bani. Eri înaintea Curții a recunoscut faptul și s-a mărginit numai să ceară indulgența. nu itoația disperstă a oma. Sub titlul acesta ziarul «Neues Wiener Journal» pe care Fani primit eri publică următoarea telegramă particulară din Belgrad: «Pământul se clatină in mod îngrijitor sub picioarele regelui Petru I al Serbiei. Mai mult ca oricând regele este prizonierul asasinilor in uniformă, din mâinile cărora a primit Coroana plină de sânge a Obrenovicilor. O rudenie foarte de aproape a regelui s’a plâns astfel zilele trecute unui amic al seu : «Lasă-me să-ți spun tot ce am pe inimă. Situația tronului este din cele mai triste. Ofițerii, cari au luat parte la evenimentul de la 11 iunie 1908, sunt cestii. Dacă cere unul o avansare, un loc la curte, sau o funcțiune, nu i se poate refuza cererea. Dacă s’ar face aceasta, atunci oamenii aceștia ne vor pregăti aceeași soartă ca și lui Obrenovici! Pe lângă aceasta mai vine și faptul, că finanțele noastre’ stau foarte prost. Imprumuturî nu se găsesc de loc, sau numai foarte cu greu. Această situație nu mai poate dăinui și mă tem că strălucirea se va sfârși in curând. Nu ne mai putem menține». La aceste ziarul vienez adaugă: «Dacă regele Petru ar avea o presimțire că cine este acea rudenie de aproape, care în chipul acesta și-a spus ce are pe inimă, nu s’ar mai înșela asupra soartei sale și a dinastiei în Serbia, și ar părăsi de bună voie această nefericită țară, în care n’ar fi trebuit să calce nici odată. NemRuncirea din calea Victoriei întrecerea de automobile Eri, pe la orele 4 și tura, după amiaza, un grav accident de automobil s’a întâmplat in calea Victoriei, in dreptul palatului Poștelor. Un automobil al d-lui colonel Văleanu, automobil care fusese la reparație în atelierele d-lui Ressel, fusese scos spre încercare era după amiază. Mecanicul Budren Marchel,francez de origină, care îl conducea, luându-se la întrecere pe calea Victoriei cu un alt automobil, i-a dat o viteză prea mare. Ietrjprocerea In dreptul palatului poștelor, automobilul a isbit, trântind la pământ pe fetița Matilda Farmaim, în vârstă de 7 ani, elevă in clasa I primară a școaleiTsraelite, fiice d-lui Solomon Furmann, domiciliat în strada Academiei No.28 Nefericita copilă, care se întorcea de la școală, a fost grav rănită la cap și a căzut jos in nesimțire. Scandalizarea publicului. BaUaJa mecanicului Scandalizat, publicul aflat pe stradă a intervenit și a tăbărât cu bastoanele asupra mecanicului. Dacă nu intervenea poliția, mulțimea furioasă ar fi ucis pe mecanic. El n’a fost scos din mâinile publicului decât cu mare greutate, arestat din ordinul d-lui procuror Ionescu-Dolj, care se afla de față, și dus la circumscripția 5-a, la poliție. Copila a fost urcată într’o cirje și transportată de urgență la spitalul Colțea.Ancheta Circumscripția 5-a a deschis o anchetă. D. prefect Moruzzi s’a dus in persoană la spitalul Colțea, unde a văzut pe mica victimă. Biarea ei nu e așa de gravă și, dacă nu se vor ivi complicațiuni, se crede că va scăpa cu viață. Peppin. Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției Române) Scandal electoral Lodz. 13—Bande socialiste armate au năvălit în biurourile electorale și are distrus, toate documentele și aparatele de votare. In urma acestui act biurourile electorale au fost puse sub supravegherea poliției și a armatei, pentru a se evita pe viitor asemenea fapte. Hotărîrea congresului sareș dililor. Nobilimea Moscova. 13 -«Agenția Vestine» zice că congresul mareșalilor nobilime! a adoptat o resoluțiune prin care invită pe guvern sa ia măsuri energice pentru reprimarea mișcărei revoluționare și se îndeamnă guvernul să asigure populațiunea ca alegerile vor fi libere și că Duma imperiului va fi convocată în deplină libertate. Budgetul ------ ȘTIRI ill SHKIffl'ATI? — Prin poștă — Ziarul oficios «Novoie Vremîa» anunță că Duma rusească nu va putea fi convocată decât in Iunie. /."Se anunță din Petersburg apropiata publicare a unui manifest imperial prin care se va acorda o amnistie aproape generală pentru delicte politice, spre a se potoli opinia publică. /. La societatea medicală din Edinburg (Scoția) profesorul da patologic Robertson a anunțat că a descoperit, după 6 ani de studii,microbul paraliziei.. Efectivul de pace al armatei germane pe anul 1906 este după „Universul“ în provine» (De la coresp. noștri part.) Vineri, 13 Ianuarie. CĂLĂRAȘI.—Conferința. — Azi, cf. prefect Alex. Bădulescu, însoțit de d. dr. Manoliu, medicul veterinar al zonei, au plecat la Roseți-Voînași, unde vor ține o conferință locuitorilor pentru confirmarea «Societăței asigurărei vitelor», ale cărei baze au fost puse în urma conferințelor ce d. medic veterinar le-a ținut in acea comună. Asemenea societăți mai sunt in județul nostru, în Dudești și Fetești. In curând se speră a se mai forma încă 5 in Șocariciu, Gocargea, Cogani, Țăndărei și Piua-Petri. Accident.Soldatul Milea Nicolae, din reg. 5 cavalerie, a fost lovit la furca pieptului, căzând jos în nesimțire, der același cal, care Ta lovit și pe nefericitul Ionașcu Nicolae și de care am vorbit la timpul se află internat în infirmeria regiment, într’o stare gravă. Filantra pace.—Sub președinția d-lui prefect A. Bădulescu, secondat de d-nii dr. Demetrescu- Trăila, N. Șopescu, direct, școalei de băuți No. 2, d-na M. P. Dumitrescu, direct, școalei No. 1 de fete, și a unui numeros public, s’a Împărțit azi in sala Chirțescu sub îmbrăcăminte la un immer de 398 elevi de la scoasele din acest oraș, dintre cari 155 fete si 243 băeți. e.-SUAG Rispm'ul. - Sunt câteva zile de când fostul cismar din localitate Lache Chirsmescu a dispărut de aici, părăsindu-șî familia și luând după cum se spune, drumul către America. Motivele acestei dispozițiuni sunt, după cum reese chiar din niște scrisori pe cavi numitul lom lăsat unor membri ai familiei sale, traiul rău cu soția sa și mai cu seamă teama de faliment. In ultimul timp Lache Ghirănescu era înglodat in datorii, cari se ridicau la cifra de peste 17 mii reî. înainte de a fugi din oraș, numitul și-a desfăcut toată marfa din atelierul său de cismărie și a făcut vinzătoare toată averea sa. 17 ROBIA PATIMILOR Mare roman de Fac Hanger PARTEA ANTEIA Severí-TuSl. ® i 32LOV Trădată î — Nu’mic cu putință să răspund la întrebarea d-voastră, doamnă. Ceea ce vă pot spune pentru moment, este că rana e gravă, excesiv de gravă. — Bietul meu Roger ! Ea își împreunase mâinile. — Du-me la dinsul numaidecât...numaidecât. El replică : — Doamnă, vă voi satisface imediat... Ajutoarele mele sfîrșesc in acest moment pregătirile unei operații necesare pe care desigur o vom încerca asupra soțului d-voastră. —1 D-ta... d-ta... nu ! nu se poate, nu vreau... nu vreau ! Se dăduse înapoi... instinctiv... El avu pe baze un suris. Fără a eși însă din politeța respectoasă pe care o arătase până atunci : — Eu însumi, doamnă. Amicul meu Darmont, vă o repet—și martori demni de credință îmi pot confirma declarațiile și-mi pot pune răspunderea la adăpost—ra a autorizat să-l îngrijesc și să fac tot ce va fi necesar ca să-l scap. «In lipsa d-voastră nu mă puteam decât supune acestei dorințe, și vom adăuga că acum ea e absolut necesară. «Dacă vă opuneți, d-voastra, mă veți sili să vă previn că bărbatul d-v oastră nu va suporta, în starea în care se află, transportarea la vre-un alt confrate. «Dacă trauanația nu se face cel mai târziu peste o oră, este moartea imediată, sigură, inevitabilă. «Operația însă dă șanse de vindecare, dacă e perfect efectuata. El tăcu. Christiana plecase capul. Cuvintele doctorului căzuseră în tăcere, note, categorice și chiar puțin amenințătoare ,cu tot sonul respectuos cu care fuseseră spuse. Din nou ,Christiana presimțea primejdia. Din nou se vedea la discreția omului acestuia, a cărui liniște aparentă trebuia să ascundă dorinți rele, patimi furtunoase. — Doamne! Doamne ! repetă ea, încă o dată vru să alunge neîncrederea ce o cuprindea. Cuvintele de protestare ce-î veniseră fără vrere pe buze, puteau să fi jignit pe doctor. La urma urnei, omul acesta putea să fie sincer. Vru să o creadă și zise : — Scuză, domnule, strigătul meu de neliniște de adineauri. Nu trebue să mi reproșezi sentimentele acestea cari, înțelegi și d-ta, sunt foarte logice, foarte firești, în momentele de față. «După cele ce s’au petrecut acum câteva luni, și nu e nevoe să mai amintesc nimic, neîncrederea mea, trebue să o mărturisești, e pe deplin justificata. «Sunt în drept să mă întreb dacă nu lucrezi într’un scop ascuns de răzbunare... Cuvintele d-tale insă mă fac să cred că greșesc.... și cu bucurie vreau să o recunosc, cu bucurie vreau să cred că în mod sincer am adus pe bărbatul meu aci... ca să-l îngrijești, ca să-l scap... Căzuse pe un fotoliu ce se afla lingă clinia. Mîinile ei se împreunaseră. Și repetă : — Ca să’l scapi... nu e așa? Servieres privea pe femeea aceasta aproape îngenuchiată în fața lui, femeea aceasta dumnezeesc de frumoasă... pe care o dorea mai mult ca nici o dată... și pentru posesiunea căreia era gata să jertfească, în momentul acesta, dacă era nevoe, chiar averea dorită a creolei. Acum nu‘și mai putea stâpîni turburarea ce’l cuprindea. Pe fața lui se citea acum patima exasperată pînă la nebunie, pina la crimă chiar. Privindu'l, Christiana înmărmuri. Omul acesta o înfricoșa acum.... Comedia încetase.... începea drama... — Du-me lingă bărbatul meu, se rugă dînsa iarăși. — Puțină răbdare, d-na.... căci mai am ceva sa ve spun. «Ați făcut aluzie la cele ce s'au petrecut între noi acumn câteva luni... Vă mărturisesc că m’am gândit și eu la aceasta, asta-seară... și că am binecuvântat împrejurarea care poate îmi va permite, scăpând pe Darmont de la moarte, sa obțin de la d-voastră, prin recunoștința, aceea ce n’am obținut prin prietenie. — Taci... taci... murmură ca. — Nu... Vreau să știi că nu am uitat nimic, și că nici nu am renunțat la patima ce mi-am inspirat... — Ae odios... ceea ce spui d-ta.... — Convin că e puțin cavaleresc. Dar întrebuințez aimeie ce’mi sunlit îndemnă. «Adu-Ți aminte, d-nît, de cele ce ți-am spus acum trei luni: «Momentul de a ve avea nu a sosit... fie... vom aștepta». Momentul acela a sosit azi, d-nă. Se apropia, cu buzele tremurătoare, cu ochii înflăcărați. — Dar ce vrei, în definitiv ? — Aceasta, doamnă , bărbatul d-tale e pierdut dacă, cel mult într’o oră, nu i se face trepanația.Operația aceasta sunt gata să’o fac... să o reușesc, in schimbul.... — Dar e monstruos.... e infam.... El rînji . . — E infam, fie, dar o patimă ca a mea scuzează orice infamie... ori ce crimă... Ea se înfior’ă la aceste cuvinte. Deodată, o lumină îi străbătu prin minte. Și strigă: — Nimic nu’mi dovedește că e adevărat aceea ce'mi spui.... că starea bărbatului meu e atît de gravă. — Peste o oră scăparea ’ui va fi cu nemumințe. —- Nu te cred, minți... Dumă la el, vreau săi văd. . . vreau să știm. El se gândi câteva clipe. Apoi, stâpînindu-se, gândindu-se că nenorocita nu’i va mai putea scăpa când își va da ea însăși seamă că starea lui Darmont era într’adevăr disperată : — Urmează-mă, zise el. Amândouă se urcară în calul Intern. Christiana nu vedea nimic... mergea ca într’un vis... către cel care murea. Ușa camerei No. 7 era întredeschisă. Servierele deschise. Un asistent era la capeteiul patului pe care zăcea rănitul. — Nimic nou, Vincent? întrebă chirurgul. — Nimic. (Va urma)