Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)
1906-01-28 / nr. 26
Av fANIHLIEBIV No. SO.—Sâmbătă 2b ianuarie 1903 > Fondator: luigi cmwmm P CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACTIE Și fiDMINISTRAJflA ß Bénim România.~"40 Ernáinffer#faâ*ata fl. Strada Brezoianu li» Buch CafeE profă tntt'o MserliéS dasa Viena.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Vineri, 27 Ianuarie. — 1 Sf. lesa gură de aur Catolic Vineri, 9 Februarie.Apollonia Soarele răsare 7.27; apune 5.83 București,27 Ianuarie. Cu mare mulțumire trebue să constate oricine că marile noastre aniversări naționale se sărbătoresc prin ce în ce pe o seară mai întinsă și mai asemănătoare chipului cum trebuie, cum se cuvine să facă aceasta orice popor, conștient de trecutul și încrezător în viitorul său. Legiuitorul când a pus două dintre aceste aniversări în rodul marilor sărbători ce trebuiesc de către toți prăznuite, desigur că n’a înțeles a înmulți în chip inutil numeral zilelor de repaos de peste an ; •— că întocmai după cum pentru marile sărbători bisericești a urmărit libertatea deplină și largă, ba a indicat chiar datoria creștinească de reculegere sufletească religioasă, tot așa pentru sărbătorile naționale a înțeles să lase liberă, ba chiar să o îndrumeze, înălțarea sufletească patriotică. Cu deosebire tinerimea școlară și ostășimea sunt chemate să ia partea cea mai vie la aceste serbări. Lor mai cu seamă trebue să li se citească în aceste zile evanghelia însemnătății sărbătorilor naționale. Și aceasta s’a și făcut, într’o măsură despre care am dat seama la timp, într’o măsură poate mai mare decât ora când până acum, cu prilejul aniversării de la 24 Ianuarie. Ar mai f poate unele de îndreptat, pentru viitor, în organizarea acestor serbări. Conferințele cu privire la însemnătatea zilei sunt foarte bune, întrucât se țin la înțelesul și se îndrumează la inima ascultătorilor. Jocurile naționale și istorice înviorează în chipul cel rasă plăcut și mai însuflețitor serbarea ce trebue să fie una de veselie, de exuberanță, inimoasă și sănătoasă. Sunt bune și reprezintațiile teatrale, și ar trebui date pe toate scenele disponibile din toată țara, dar cu spectacole potrivite zilei. In sfîrșit, bine și potrivit ar fi ca la toate aceste serbări să se intereseze întreaga populație, orășenească și sătească, a țării. Să fie împreunate, să înceapă, așa cum cere o veche și bună tradiție românească și cum ne învață și deviza dinastiei noastre, cu serviciul religios, cu plecarea inimelor noaste spre Domnul. De aci, festivitâțiie ce se aranjează să fie deschise tuturor. Să fie zile de obștească bucurie și însuflețire. Să fie cu adevărat aceste zile, ziua de 24 ianuarie și acea de Maifi, sărbătorile renașterii, ale învierii noastre naționale. wem EâMmmm (Seter? • particulară a ziarului „Universe!“) Chisinau, 24 Ianuarie. Creci folositor să re trimit o relațiune asupra compunerii coleggiilor electorale pentru Dumă, după legile de la 6 August și 11 Decembrie, aplicate la Basarabia. Colegiile sunt in număr de cinci al orășenilor din Chisixian, al orășenilor din celelalte orașe, al proprietarilor mari, al proprietarilor mici și al țăranilor. Iată compunerea lor : A.—Orășenii dssi CEsswhnäff 1. Cei cari posedă in raza orașului de cei obțin un an de sil«: a) imobil impus ca dării către stat, județ sau comună.. b) stabilimente comerciale sau industriale impuse. 2. Cei cari plătesc în oraș de un an de zile : a) impozit pe chirie; b) impozit personal de meserie sau industrie. 6. Cei cari au pa numele lor cu chirie un apartament (în raza orașului și cel puțin de un an de zile). 4. Cei carii locuesc in oraș de un an de zile și primesc leafă sau pensiune de la stat, județ sau comună, sau de la drumurile de fier, sat, de la tagme, (afară de servitori și lucrători). Toți aceștia se adună în adunări electorale după despărțirile orașului și aleg delegații. Numerul delegaților pentru întreg orașul Chișinău este de 80 și fiecare despărțire alege un număr de delegați proporțional cu numerul alegătorilor.* Acești 80 delegați se adună în adunarea electorală a orașului unde aleg un singur deputat pentru Duma imperiului. B.—Orășenii din cere S’nWe orașe din ton.s«r«tbi» Toți, cari în interesul celorl’alte orașe din Basarabia au unul din cenzurile arătate pentru orășenii din Rișinău, de asemenea și : a) cei cari au în raza ținuturilor de cel puțin un an de zile un stabiliment industrial sau comercial, supus la impozit; b) cei cari în raza ținuturilor plătesc un impozit personal de meserie sau industrie; c) cei cari locuesc de un an în raza ținutului și primesc leafă sau pensiune pentru serviciul adus statului, comunei, județului sau drumurilor de fer. Toți aceștia au dreptul să ia parte la adunarea alegătorilor orășeni. Ei aleg un număr de delegați, fixați pentru fiecare ținut. Rolul acestor delegați se va vedea mai la vale. C.—Proprietarii marii Persoanele : t) cari posedă de cel puțin un an în interiorul ținutului; a) pămint in întindere, ce se va stabili pentru fiecare ținut; b) imobile care nu au caracter comercial sau industrial și a căror valoare e de cel puțin 15.080 ruble (evaluarea județului pentru impozite) ; 2) cari administrează moșiile arătate la punctul 1, a. o) cari arendează moșii de mărimea arătată la punctul 1, a. Se va vedea mai la vale cum ■își exercită dreptul de vot acești alegători. 2.—2*rog>eletavr.î miei Persoanele care n’au cenzul complect arătat la litera B, dar IV cari posedă de un an în raza ținutului: a) orice imobil, care are o valoare de cel puțin Vip din cea arătată la litera B p.i a și b. b) orîce imobil impus cu dări către județ. 2) Parohii și președinții caselor de rugăciuni de orice cuit, dacă bisericele lor sau casele de rugăciuni posedă pămînt. Toți aceștia au dreptul să ia parte la adunări electorale prealabile, după ținuturi, unde aleg din sinul lor delegați; numărul delegaților se hotărăște așa, se socotește valoarea totală a censului celor adunați și se împarte la 15.000; vor fi atâția delegați câte ori 15.000 -se conține in valoarea totală a cenzului celor adunați. Adunarea electorală a proprietarilor de ținut Delegații proprietarii(?! mici tera D) și toți alegătorii din col gsul proprietarilor mari (litera C) formează un colegiu — adunarea electorală a proprietarilor de ținut—care alege ‘numerul de delegați stabilit pentru fiecare ținut. Rolul acestor delegați se va vedea mai la vale. Fiecare sat se adună într’o adunare electorală sătească, în această adunare se alege câte un delegat de la fiecare zece gospodării, (curți). Acești delegați ai satelor se aduna la adunarea electorală ’te voloste în care se aleg din șina sătenilor câte doai delegați de fiecare voloste. Delegații adunărilor de la fiecare voloste se adună într’o nouă adunare electorală a delegaților volostilor și aleg din sinul lor un număr de delegați fixat pentru fiecare ținut. Adunarea electorală, a Basambiei Acești delegați țărani, împreună cu delegații orășenilor din Orheiü, Bender, Akerman, Soroca, Hotin, Bălți și Ismail (litera B), împreună și cu delegații «adunării electorale a proprietarilor de ținut» de care am vorbit mai sus, vin la reședința guvernământului Basarabiei, adică la Chișinău și alcătuesc «adunarea electorală a Basarabiei», care alege pe reprezentanții Basarabiei în ordinea următoare. Intern delegații țăranilor fac o adunare electorală aparte și aleg din sinul lor pe vru singur deputat pentru Duma imperiului. Apoi, în adunarea generală, împreună cu delegații orășenilor, proprietarilor și ai celor mici, fac alegerea celor-i’ați șase deputați. Coresi»." CRONICI FEMININE Cugetările iisaei regioe Augusta noastră Suverană, M. S. Regina Elisabeta, a publicat un numind din Ianuarie al răspânditei reviste engleze «The National Review» un mare număr de aforisme, din care atragem pe următoarele :* * * Viața este o artă, in care noi adesea ori rămânem numai diletanți: maestra poate să devie cineva numai dacă ’și sacrifică sângele inimei.* * « Nici un om nu este vreodată un adevăr plictisit de viață; cel mult are destul cu drumul. ’ Posturile fac bură apostol!, prânzurile bune fac diplomați, întreprinzi lucruri zadarnice, dacă voești să faci pe alți oameni să înțeleagă limba ta, mai înainte trebue să fi bwcrat, de a vorbi cu., ei in limba lor. Dumnezeu poate fura niciodată, siberii. **-Nu există nerecunoștință pentru acela, care uită binefacerile pe cari le-a făcut.* »f .* * Fața de aceia, cari primesc binefacerile noastre, nu putem fi îndeajuns de recunoscători. * * * Poate ca este numai ind&vm la aceea ce deosibește pe om de animal." Un bărbat "și "reabilitează onoarea pe câmpul de bătae, o femeiea mamă iubitoare. * » * Gelozia unui amant este un omagiu, iar aceea a bărbatului o ofensă. Grandiosului edificiu al fapturei sale Dumnezeu i-a dat numai un singur reazăm : iubirea. a * * Fericirea este ca și un ecou; ea dă răspuns, dar nu ține mai aproape. Qsimpsa. ACORDAREA s Românii din Regat și din țările subjugate, găsind aici pămint și hrană din belșug și în firea lor fiind de a-și contopi făptura cu însuși pămîntul pe care îl stăpânesc și il muncesc, o nouă descălecare de neam și de moșie începe in noua provincie și mereu ai noștri roiesc pe întinsele câmpii dintre Dunăre și mare, sterpe și pustii până atunci. Aci găsim prilejul nemerit, de prim-ministru, să ne semnalăm marea greșeală de Stat și națională ce s’a făcut de legiuitorul de la 1882, care, regulând chestiunea proprietăței imobiliare rurale din Dobrogea, n’a ținut seamă de marile interese românești ce avea la noua provincie nu a risipit pămîntul Statului la locuitorii streini de origină, fără să țină seamă da nevoia unei viitoare colonizări cu români in părțile unde elementele streine sunt mai compacte. S’a făcut o greșeală neiertată că, pe lângă pămînturMe ce aveau vechii locuitori dobrogeni din timpul guvernului otoman, li s’a mai dat și din domeniul Statului cât au voit să ia pe nume fictive, sau de persoane dispărute. Ar fi fost o măsură de adâncă înțelepciune dacă acestor locuitori li s’ar fi complectat terenurile ce aveau din vremea guvernului turcesc până la 10 sau 15 hectare de cap de familie, iar restul pămîntului să se fii rezervat pe seama Statului pentru viitoare colonizări cu români; :cu chipul acesta, s’ar fi găsit mai în fiecare sat câte 2—4000 hectare disponibile pentru rezervele etnice ale neamului nostru din țară și din provinciile subjugate, și am fi spart cu ușurință cele câtorva centre etnice streine cari împiedică continuitatea etnică a românilor. Această neprevedere sau neexperiență in gospodăria noastră de Stat, apasă greu și cu timpul va apăsa și mai greu. Dar, cu toate greșelile făptuite, elementul românesc este stăpân pe done din trei părți din pămîntul dobrogean ; lucrările de împămîntenire și actele de parcelare, au constatat, următoarea situație: Județul Constanța : români 13.869, stăpânesc 332.836 jum.hec.; bulgari.2726, stăpânesc 48.726’/2 hect.; musulmani 3208, stăpânesc 41.341% hect. ; ruși 285, stăpânesc 3326V2 hect. ; germani 261 stăpânesc 10.064% hect. ; armeni 29, stăpânesc 9621/2 hect. ; unguri 2, stăpânesc 15V2 hect. ; greci 109, stăpânesc 4038% hect. ; italieni 2, stăpânesc 7% hect. ; evrei 3, stăpânesc 3625 hect. Totalul proprietarilor 19.993, stăpânesc 489.852. hect.. NB.—ln județul Constanța proprietarii slavi, alcătuiți din : bulgari și ruși, in numer de 3951, stăpânesc 47.052 jum. hect. , iar toți proprietarii la un loc de origină streină, in numer de 6564, stăpînesc 107.116 hectare,2500 m.p. Județul Tulcea: români 9724, stăpânesc 97.096 h. 8908 m. p. ; bulgari 5794 stăpânesc 85.504 h. 5227 m. p.. ruși 1689, stăpânesc 12.783 h. 639 m. p. ; lipoveni 2066, stăp. 7386 h. 7803 m. p. ; greci 272, stăp. 3112 h. 1070 m. p. ; musulmani 720, stăp. 8554 h. 7843 m. p.; evrei 27, stăpânesc 234 h. 8121 m. p. ; armeni 23, stăpânesc 885 h. 3029 m. p. ; germani 828, stăpânesc 11.272 h. 9389 m. p. ; francezi 1, stăpânește 470 h. ; italieni 12, stăpânesc 16 h. 2500 m. p.; englezi T, stăpânește 12 h. •5000 m. p. ; poloni 4, stăpânesc 35 h. 5000 m. p. In total 21.187, stăpânesc 227.361 b. 4504 m. p. N.—In județul Tulcea proprietarii slavi, alcătuiți din bulgari, ruși și lipoveni, în număr de 9549, stăpânesc 105.674 hectare, 3669 m. p. , iar toți proprietarii la o latiă, de origină străină, în număr de 11.445, stăpânesc 130.264 hectare și 5601 m. p. Dobrogea : români 23.111 stăpânesc 429.933 h. 3903 m. p. ; bulgari 8520 stăpânesc 129.231 h. 227 m. p.; ruși 1014 stăpânesc 16.109 h. 639 m. p. ; lipoveni 2066, stăpânesc 7386 h. 7803 m. p. ; musulmani 3928, stăpânesc 49.895 h. 7843 m. p.; germani 1087, stăpânesc 21.337 h. 4369 m. p.; greci 381, stăpânesc 7150 h. 8570 m. p.; armeni 52, stăpânesc 1147 h. 3029 m. p. ; unguri 3, stăpânes 15 h. ; italieni 14, stăpânesc 83 h. 7500 m. p.; francezi 1, stăpânește 470 m. p. ; englezi 1, stăpânește S h. 500 m. p. ; poloni 4, stăpânesc 35 l. 500 m. p.; evrei 29, stăpânesc 3859 h. 8121 m. p. Totalul proprietarilor 41.120, stăpânesc 667.314 b. 2004 m. p. Ia Dobrogea proprietarii slavi, alcătuiți din bulgari, ruși și lipoveni laolaltă, in număr de 12.500, stăpânesc 152.725 hectare și 8689 m. p., iar toți proprietarii de origină străină, laolaltă un număr de 18.009, stăpânesc 237.380 hect. și 8101 m. p., adică aproape pe jumătate mai puțin decât românii. Producția agricolă cât despre destoinicia și puterea de muncă a locuitorului dobrogean, n’avem decât a face o paralelă între producțiunea agricolă din 1886, de când au început a se aduna date statistice în mod mai serios și mai sigur și intre producțiunea din 1905, și vom constata rezultate uimitoare. Producțiunea agricolă in Dobrogea era : In județul Constanța 1886 de 1.l.637 hect., iar in 1905 de 4.897.301 hectolitri ; in județul Tulcea la 1886 de 912.369 hect., iar în 1905 de 1.615.676 hectolitri, Dobrogea la 1886 de 2.10S.008 hect., iar in 1905 de 6.512.977 hectolitri. Iar suprafața cultivată era: în jud. Constanța în 1886 de 131.342 hect., în 1905 de 352.672 hectare ; în jud. Tulcea în 1886 de 99.145 hect., în 1905 de 173.086 hectare, Dobrogea în 1888 de 280.487 hect., ln 1905 de 525.758 hectare. Astfel, în 1905, suprafața cultivabilă aproape s’a întreit, sporind de la 230.487, cât era în 1886, la 525.758 hectare, iar cantitatea cerealelor s’a ridicat in 19 ani, de la 2.108.006 hectolitri, la 6.512.977 hectolitri, adică pește întreit. In această luptă uriașă de întrecere, elementul românesc stă în frunte ; de la el au învățat celelalte neamuri a munci din răsputeri și a duce o viață mai bine trăită și mai cu rost. Oare se poate cere de la el mai multă vrednicie și putere de muncă decât atât ? , Unde și când s’a văzut vre-odată agenți de colonizare mai harnici și mai abili decât românii din Dobrogea ? Prin superioritatea rasei și curățenia sângelui seu, românul a impus conlocuitorilor săi până și graiul strămoșesc; rareori se mai găsesc printre locuitorii săteni streini de origină vreunul care să nu înțeleagă de graiul românesc. Sub raportul culturei elementare, populațiunea Bobrogei numără cei mai puțini analfabeți, stateticiie nijpiste^mai cultelor și a instrucțiunei pursee și tabelele de recensămînt pentru armată, dau rezultate foarte îmbucurătoare. Afară de aceasta generații întregi de urmași ai locuitorilor dobrogeni de la 1878 încoace au ajuns la bărbăție, îmbrățișând unele diferite profesiuni libere, altele comerțul și agricultura, formând, cu chipul acesta, pături sociale culte, care își fac datoria către țara, slujind sub steagul ei, plătind dăjdii și luând parte la toate sarcinile publice. Aceasta este, dle prim-ministru, situația etnică, economică, culturală și socială a locuitorilor Dobrogei. I11 ce privește situația lor politică, ea este până acum tot cea stabilită prin legea de organizare a Dobrogei din 1880. Cu toate prefacerile fundamentale ce a încercat populația dobrogeană de la realipirea ei la Patria-mumă , cu toată premenirea organică ce s’a operat în constituțiunea ei etnica, cu toate că nivelul ei cultural s’a ridicat in mod foarte simțitor, totuși situațiunea ei politică a rămas ceea ce era acum 27 ani. E dar o potrivire isbitoare intre starea de înaintare sub toate raporturile a acestei populațiuni și intre starea ei politică cu totul înapoiată, ceea ce o pune într’o inferioritate dureroasă nu numai din punctul de vedere al egalei îndreptățiri cu frații ei din Regat, ci și dintr’un punct de vedere cu mult mai înalt: acel al ordinei și al unităței de Stat. In situațiunea politică actuală în care se găsește Dobrogea, locuitorii ei nu sunt cetățeni desăvirșiți ai Statului, sau, mai bine zis, sunt cetățeni cu unele drepturi paralizate ; astfel, ei n’au dreptul de a avea reprezentanți in Cameră și Senat , prin urmare n’au dreptul a lua parte la întocmirea legilor cari ii guvernează și la așezarea impozitelor pe care le plătesc ; trimișii lor în reprezentațiunile comunale și județene se aleg după norme și legi care nu sunt ale țarei, ci anume făurite pentru ei, și din care nu transpiră decât o îngrijire neîntemeiată din partea puterei centrale ; instituțiunea Curței cu jurați nu există, prin derogare la dreptul comun, delictele de presă și crimele se judecă de tribunalele ordinare ; profesiunile libere, precum advocatura, este supusă autoritate! tribunalului și a ministerului de justiție cu largi prerogative și puteri discreționare pentru aceste autorități, cari îndeplinesc oficiul baroului de disciplină ; chiar justiția este astfel organizată ; aci s’a admis sistemul unicului judecător; într’un cuvint, în Dobrogea totul este excepțional, totul provizor. Din considerațiuni ce și-au avut cândva rațiunea de a fi, dar care azi în interesul unităței de Stat nu mai pot avea nici un înțeles, s’a pus Dobrogea sub un regim excepțional de guvernămint, care, în momentul actual și după o stăpânire de 27 ani, este o anomalie, și, prin urmare, trebue să înceteze, în interesul autorităței Statului și a prestigiului neamului românesc. I Va urma CJaiasiä’öSä infc’o Mssrtaă &m Vieaa — Vezi ilustrația — Intr’unul din numerile noastre trecute am publicat o descriere detailată asupra marei catastrofe, întîmplată zilele trecute in biserica Altlerchenfell din Viena, in care erau adunați numeroși copii pentru ca să asculte predica. Ilustrația noastră de astăzi, reprodusă după un ziar vienez, reprezintă scena când copiii, cuprinși de o spaimă grozava, năvălesc afară din biserică inghesuindu-se și îmbrâncindu-se unii pe alții, ca să scape. Situația din Ungaria (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Declarațiunile sensaționale ale baronului Bannfy.— Desfacerea coaMțiunei. — Disolvărea Parlamentului Budapesta. £ 6. — Acum se fac cunoscute motivele pentru renunțarea la o conferință comună.” In ședința de elt a comitetului coalițiunea, baronul Banffy a declarat categoric că este în contra lansării unui manifest, mai cu seamă fiind că textul propunerilor coalițiunea publicate comitet prezintă deosebiri bătătoare la ochi față de cele ce a relatat el comitetului la timpul reu. Baronul Banffy nu poate prin urmare lua in fața națiunei răspunderea pentru aceste propuneri. Vászonyi s’a pronunțat de asemenea în contra manifestului zicînd că manifeste s’au publicat destule până acum. Acum trebue să se treacă de la vorbe la fapte. Destăinuirile făcute de Banffy stîrnesc mare sensațiune. Se pare ca a început deja să devină acut procesul de descompunere a coalițiunei. Primul-ministru, generalul Fejervary va pleca Luni la Viena pentru a face propuneri monarhului privitoare la disolvarea Parlamentului. După reîntoarcerea sa, cam pe la mijlocul lunei Februarie s. n., disolvarea parlamentului va fi publicată în foaia oficială. Interview cu Andrassy Viena. 26. — «Neue Freie Presse» a intervievat pe Andrassy, care a spus : «Drepturile Suveranului asupra armatei sunt de exercitat prin intermediul unui minister răspunzător , ar fi deci a se nega orice influență a parlamentului asupra puterei executive, afirmându-se că parlamentul depășește sfera sa de activitate, dacă înțelege a ’și exercita influența ’ asupra modului în care se exercită drepturile Suveranului. Responsabilitatea politică a ministerului se întinde și asupra oricărei acțiuni a Coroanei, deci și asupra celei militare, asupra căreia Parlamentul are un indiscutabil drept de control». ....... 1 TIN JPZZO V SSJÍJ3 ZI Vorba rea are două perechi de aripi ; vorba bună numai una. Prelua fii asupra impozitului personal Am rezumat în doue numere proiectul de lege asupra impozitului personal, întocmit de către d. Take Ionescu, ministru de finanțe ; azi dăm din întregime acest proiect. Art. 1. Contribuțiunea pentru căile de Comunicație se inlocuește cu imposibil personal. Art. 2. Imposibil personal se compune dintr-un drept fix și unul proporțional. Dreptul fix este supus la toate zecimele la cari sunt supuse răposatele directe. Dreptul proporțional este supus numai la zecimele de percepere. Art. 3. Dreptul fix este de 4 lei pe an. Dreptul proporțional se calculează asupra valorei locative a locuinței. Acest drept va fi de 2% pe tm la valoarea de 1.000 lei inclusiv, de 2%°/o pentru valorile de la 1.000-3.000 inclusiv, de 3% pentru valorile de la 3.000—6.000 inclusiv și de S1///« la valorile de la 6.000 în sus. Valorile locative până la 300 lei inclusiv, iar in București până la 400 lei inclusiv, sunt scutite de dreptul proporțional. Din valorile locative până la 1.000 lei primele 300 lei se scad din calcului dreptului proporțional. Art. 4.— Locuințele din comunele rurale așezate pe pământurile moșnenești, sau acelea cari s’au dat prin diferite legi de împroprietărire, se consideră ca având o valoare locativă inferioară sumei de 300 lei. Art. 5. — Dreptul proporțional fiind așezat pe valoarea locativă a locuinței, comercianții și industriașii vor plăti numai asupra valorei locative a încăperilor unde își au locuința. ’ Profesioniștii, cari plătesc patentă asupra valorei locative a locuințelor întregi și cari își exercită profesiunea în aceeași locuință, vor plăti dreptul proporțional stabilit prin aceasta lege numai asupra % din valoarea locativă a locuinței. Art. 6.—Când în aceeași locuință stau mai mulți contribuabili, în condițiunile acestei legi, dreptul proporțional se va plăti de fiecare din ei în părți egale față cu valoarea locativă a locuinței, dacă nu pot stabili altfel partea ce revine fiecăruia. In această împărțire nu intră lucrătorii din stabilimente comerciale, manufacturiere și industriale și nici servitorii cari șî-au locuința patroni, maeștri sau stăpâni. Pentru funcționarii și impiegații de orice fel, cari locuesc clădiri, apartamente sau camere aparținând autorităților, așezămintelor, societăților și stabilimentelor, valoarea locativă va fi aceea a încăperilor afectate folosinței lor personale. Art. 7.—Când un contribuabil posedă pentru usul său personal mai multe locuințe, dreptul proporțional se va plăti numai asupra valoarei locative a locuinței care are valoarea cea mai mare. Art. 8.—Toți locuitorii domiciliați sau reședință în România, fară deosebire, cari au vîrsta de 21 ani împliniți, sau cari, fără să aibă această virstă, își administrează înșiși casa sau averea lor, vor plăti impositul personal. La dreptul fix sunt supuși și străinii cari, fără a fi stabiliți in România, au stat in țară timp de cel puțin trei luni. Femeile nu sunt supuse acestui imposit de cât întru cât își administrează înșile casa și averea lor. Art. 9.—împlinirea acestui imposit se face pe trimestru, având facultatea contribuabilul de a-i răspunde prin anticipațiune. Art. 10. — Comisiunile de prefaceri, începând cu comisiunea din Februarie 1906, vor stabili bazele imposabile ale dreptului proporțional, conform legei de constatare și percepere. Impositul personal, odată stabilit, este valabil pentru întregul an budgetar. In lucrarea comisiunilor de prefaceri valoarea locativă a imobilelor va fi cea stabilită prin recensămînt. Art. 11. Sunt scutiți de acest imposit: a) Indivizii căzuți in infirmități de boală sau ajunși la bătrinețe înaintată, fără mijloace de viețuire și în neputință de a munci; b)eierul in genere, de crî ce rit, atunci când n’are și altă profesiune; c) militarii de ori-ce armă, grade de jos, aflați în serviciu ; a) foștii militari, grade de jos, cari vor fi servit trei termene în cariera armelor după vechile legiuiri ; e) toți rezerviștii cari au luat parte în resboiul pentru independență ; 1) Părinții călărașilor și tinerilor cari servesc în marina de războiu, pe timpul aflărei fiilor lor în serviciul activ, întrucât aceștia nu-și administrează singuri averea ; g) Foștii militari, grade de jos, cari au împlinit termenul serviciului în cursul războiului din 1877—1878 și cari au fost reținuți in campanie până la 5 August 1878, când armata a fost pusă pe picior de pace ; h) Veteranii împroprietăriți in Dobrogea, pe timp de cinci ani de la împroprietărirea lor ; i) Reprezentanții Puterilor străine, funcționarii legațiunilor și consulatelor, supuși străini. In limitele reciprocităței ce ni se acordă de țările cari îl reprezintă. Art. 12.--Toți aceia cari se vor dovedi că s’au sustras de la plata impositului, sau prin diferite mijloace vor fi făcut să fie taxați mai puțin decât se cuvenea să plătească, vor fi supuși la o amendă de la 50 la 500 lei și obligați să plătească impositul pe tot timpul cât fiscul a fost fraudat , in nici un cas insă pentru un timp mai mare de un an. La aceeași amendă vor fi supuși primarii și orice agent administrativ sau financiar dovediți că au scutit fraudulos pe vreun locuitor. Aceasta fără prejudiciul pedepselor penale, în cas când fapta lor ar constitui un delict pedepsit de lege. Constatarea acestor contravențiuni se va face conform procedurei stabilite de legea de constatare și percepere a contribuțiunilor directe. Art. 13.—Această lege se va pune in aplicare la 1 Aprilie 1906. Marele incendiu de la Croissol Corespondentul nostru din Paris ne-a depeșat despre incendiul violent izbucnit la uzinele de tunuri Creusot, din Franța. Iată amănunte in această privință. Focul s’a declarat Sâmbătă la orele 7 seara, în atelierul de tâmplărie, în urma unui circuit. In 10 minute, tot atelierul era în flăcări, cari se vedeau la o distanță de mai mulți kilometri. Ajutoarele au fost date îndată de către lucrătorii echipei de noapte, secondați de către pompieri și soldați din reg. 29 de infanterie. Dată likid împrejurarea că focul nu se putea stinge, ei s-au mulțumit să apere de primejdie atelierele vecine, de vopsitorie și de ferestrae, precum și depozitele de combustibil. Acoperișul atelierelor de tâmplărie s-a prăbușit, și pagubele sunt foarte mari. Tunurile comandate de guvernul bulgar nu vor mai putea fi întrebuințate. Din fericire, nu batea vîntul, căci altfel ar fi luat foc niște clădiri din apropiere, ticsite de materii foarte inflamabile. Timp de 2 ceasuri marea fabrică Creusot și împrejurimile sale erau luminate ca ziua nămiaza mare, atît de sus se înălțau flăcările. Duminică dimineață focul nu era încă stins cu totul. OCTDGISTA.R12 JP2S ZI Recunoștința la mulți oameni nu e decât o dorință puternică și secretă de a primi binefaceri mai mari. Iffifrofe găfffitsaffen ezmamimin tradgete Din proectul de lege asupra întrebuințărei excedentului de 5 mil. 475.726 lei, se constată că s-au deschis următoarele credite: 2 mil. 509.000 destinați ministerului de războiu și repartizați astfel : modificarea trăsurilor de la coloanele de trimisiune ale artileriei 250.080 lei; instalarea de mașini necesarela fabricarea «rapnelilor 1« arsenal și pirotehnie 600.689 lei ; torpile și falmicoton 250.000 lei ; cazărmi pentru un divizion de artilerie 250.000 lei ; mărirea cazărmilor la reg. 3, 4, 7 și 11 artilerie 180.000 lei; magazii pentru păstrarea muniției de infanterie și artilerie 140.000 lei; localuri pentru companiile de asediu 140.000 lei ; corturi, gente, truse, vase, efecte spitalicești, medicamente pentru sanitari 290.000 lei; echipament pentru greniceri 460.000 lei; pentru baterii, echipament, harnașament și remonțe 260.000; lei echipament pentru companiile de asediu 40.000 lei. Lei 130.300 destinați ministerului de finanțe și repartizați la complectarea liniilor de garagii și la alte lucrări pentru amenajarea localului vămei București-Antrepozite precum și la terminarea construcției pavilioanelor de pe Predeal. Lei 125.600 destinați radnisterului instrucțiunea pentru terminarea lucrărilor catedralei din Galați.Lei 275.708 destinați rirului de justiție pentru repararea și transformarea palatului de justiție din Iași. ----_______________________ „Universul“ în pnn (De la cdesp. noștri pari.) Jouî, 26 ianuarie GIURGIU.—Câine turbat. Azi ucenicul Apostol I. Gheorghe din prăvălia d-lui Dumitrache Ionescu plăpumar a fost mușcat de un câine turbat. Apostol a fost trimis la institutul antirabic. Listele electorale.—Azi măria locală a afișat listele totale provizorii. La 13 Februarie cor. se vor afișa listele definitive. Sanitare. — Variola ovină s’a declarat la Băbăița, Trestenicu de Sus și Putineiu. D. inspector veterinar Timuș a sosit azi in localitate în interes de serviciu. PLOEȘTI. — Tentativă de furt.— D. Dumitru Maximescu a reclamat siguranței eri, că în mai multe seri de-arândul, niște necunoscuți au încercat să pătrundă în locuința sa, pentru a-l prăda. Serviciul siguranței a luat măsuri. Accident. — Copila Angela Scărlătescu, fica muncitorului Gh. Scarlat, din Malul Roșu, a fost arsă grav aseară de o lampă care s'a răsturnat peste ea. Arestare.Poliția a arestat pe femeea M. N. Teodorescu, din str. C. A. Rosetti care a fost dovedită că a furat de la măcelarul Gh. Stăicescu suma de 180 lei. Incendiul. — Din cauza neglijenței unei servitoare, un incendiu s’a declarat eri la locuința A. Maxim din str. Plăeșilor. Focul a fost stins fără să producă pagube. Rănire. — A fost internat în spital bătrânul Niță Preoțescu din Tătăranî., care s’a împușcat din greșeală. Timpul.— Ani dimineață a început să plouă. PUCIOASA.—Serbare. — în seara zilei de 22 e., s’a dat la pavilionul din parcul băilor Pucioasa, un mare bal, însoțit de o frumoasă Serbare școlară sub patronajul d-lui revizor școlar de Dâmbovița, organizat de d-na și d. P. Avian, învățători. Serbarea s’a început la orele 8 lum., prin imnul regal, intonat de corul școalei Podurile-de-Jos. S’au declamat mai multe monoloage de elevi și eleve. S’a jucat cu un deplin succes, piesa: «Jurăminte strâmbe», de către elevii școalei. Elevul din clasa II Hie P. Avian a jucat cu succes «Banul Mărăcine». Apoi elevii îmbrăcați țărănește cu puști, răniți, cartușiere, căciuli de dorobanți, etc., au cântat diferite imnuri naționale, precum și banul: «Soldații, mama și copilul». D. revizor școlar D. P. Condurățeanu și preotul S. Constantinescu au ținut câte o frumoasă cuvintare, arătând scopul și foloasele școlii de educațiune și instrucțiune. SîMIA.— Lupi și vulpi in oraș— Am arătat prin doxe corespondențe, că din causa zăpesei lupii și vulpile își fac foarte des apariția în localitate. Drumul de la Sinaia spre Bușteni mai ales a devenit primejdios. O vânătoare e foarte necesară. Vulpile, cum înserează, es din pădurea Peleșul pe la locurile zise «Gura Pădurei» și «Piatra arsă». . — ..... Recursă! miomhiî Ciursvici Se știe că consiliul de răzbată al corpului II de armată a condamnat la șase luni închisoare și la destituire pe maiorul de intendență Chirovici, fiindcă prin abuz de autoritate a provocat pe administratorul Poenaru ca să comită fraudele de la manutanțe armatei din Târgoviște. Contra acestei decisiuni, Craicovici a făcut recurs ce s’a judecat ori de consiliul de revizie al armatei, presidat de d. gen. Hiotu. Motivele de casare S'au invocat trei motive de casare: I.—Exces de putere prin faptul că s’au pus consiliului de război întrebări, cari schimbau calificarea faptului pentru care Chirovici a fost dat judecăței. Așa el a fost pus în urmărire pentru că prin abuz de putere și provocațiune a făcut pe administratorul Poenaru să comită crima de furt de bani ai Statului; acum îretrebarea pusă consiliului a fost dacă Chirovici prin alinz de autoritate a provocat pe Poenaru să comită faptul. H. Vinu de complexitate prin aceia că s’a pus consiliului o întrebare care cuprindea în sine fapte petrecute la date diferite și HI. S’a violat art. 70 combinat cu art. 103 din cod. de just. militară, adică nu s’a notificat acuzatului un termen legal, ordinul de dare în judecată și lista martorilor. Neregularitatea ar fi consistând în aceia că în procesul-verbal se arată că actul de acuzare și lista martorilor au fost comunicate acuzatute în anul 1995 în loc de 1905. Primul motiv a fost desvedtat de d. advocat locot. Al. Teodorescu, iar cele alte două de către d. advocat G. Disescu. ^emlMtterea K ® eîSveî›p fie casare Motivele de casare au fost qgb* bătute de substitutul de comisar regal d. căpitan Homoriceanu. D-sa vorbind despre primul motiv de casare, spuse că e neîntemeiat, căci deși președintele consiliului de războaiă, în ’punerea întrebărilor nu e ținut de a reproduce întocmai termenii din ordonanța de dare in judecată, totuși în speță se constată că Chirovici a fost condamnat tocmai in conformitate cu textele de lege în baza cărora a fost dat judecăței. Continuând, d. comisar regal, arată că nici celelalte motive nu sunt întemeiate, nefiind niciu de complexitate și dacă în procesulverbal se arată că actul de acuzare și lista martorilor au fost înmânate acuzatului în anul 1995, in loc de 1905, aceasta e numai o eroare materială și nu poate atrage după sine nulitatea unei deciziuni. Termină cerea desping ajria recursului. Hotărârea Consiliul, după o deliberare cu o jumătate de oră, a respins ca neîntemeiat recursul lui Chirovici. __ Tamași« PHM STHEIMTATE — Prin poștă — Celebrul scriitor rus Maxim Gorki, fiind intervievat de către corespondentul din Petersburg al ziarului «Standard» s-a declarat contra Dumei și partizan al unei adunări constituante. Lady Strathcona, nevasta înaltului comisar al Canadei, a trimis 250 mii de franci pentru ajutorarea englezilor fără lucru. Aeronauții Pollack și Martin Dale, cari au plecat Sâmbăta trecută, la 12 și 20 din zi, spre a trece canalul Mânecei în bate ®, s’au întors Duminecă de Londra. Ei s’au scoperit în Franța la Bernonville, lângă Yvetot, Sâmbătă, la 4.10 d. a. Distanța străbătută de aeronauți e de 140 mile. Revoluționarii caucazieni operează cu îndrăzneală încete, susținând atacuile. Trupele sunt silite să pătrundă în satele incendiate. Somt’edi, de unde pleacă liniile ferate spre Batum, Poti și Tiflis, a fost incendiat de către insurgenți, spre a lipsi trupele de merinde. »*. In anul trecut au emigrat la America din comitatul Liptó (Ungaria), 2262 persoane, în cea mai mare parte slovaci. Ziarului «Berliner Tageblatt» se anunță din Strasburg ca din8e$a căilor ferate din Elveția a E.—Țărani*