Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)

1906-01-28 / nr. 26

A­v­ f­ANIHLIEBIV No. SO.—Sâmbătă 2b ianuarie 1903 > Fondator: luigi cmwmm P CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACTIE Și fiDMINISTRAJflA ß Bénim­ România.~"40 Ernáinffer#faâ*ata fl. Strada Brezoianu li» Buch CafeE profă tntt'o MserliéS dasa Viena.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Vineri, 27 Ianuarie. — 1 Sf. lesa gură de aur Catolic Vineri, 9 Februarie.­Apollonia Soarele răsare 7.27; apune 5.83 București,­­27 Ianuarie. Cu mare mulțumire trebue să constate ori­cine că marile noastre aniversări naționale se sărbătoresc prin ce în ce pe o seară mai întinsă și mai ase­mănătoare chipului cum tre­buie, cum­ se cuvine să facă aceasta ori­ce popor, conștient de trecutul și încrezător în vi­itorul său­. Legiuitorul când a pus două dintre aceste aniversări în r­o­dul marilor sărbători ce tre­buiesc de către toți prăznuite, de­sigur că n’a înțeles a în­mulți în chip inutil numeral zilelor de repaos de peste an ; •— că întocmai după cum pen­tru marile sărbători bisericești a urmărit libertatea deplină și largă, ba a indicat chiar dato­ria creștinească de reculegere sufletească religioasă, tot așa pentru sărbătorile naționale a înțeles să lase liberă, ba chiar să o îndrumeze, înălțarea sufle­tească patriotică. Cu deosebire tinerimea șco­lară și ostășimea sunt chemate să ia partea cea mai vie la aceste serbări. Lor mai cu seamă trebue să li se citească în aceste zile evanghelia în­semnătății sărbătorilor națio­nale. Și aceasta s’a și făcut, într’o măsură despre care am dat seama la timp, într’o mă­sură poate mai mare de­cât ora­ când până acum, cu prile­jul aniversării de la 24 Ia­nuarie. Ar mai f­ poate unele de în­dreptat, pentru viitor, în orga­nizarea acestor serbări. Confe­rințele cu privire la însemnă­tatea zilei sunt foarte bune, întru­cât se țin la înțelesul și se îndrumeaz­ă la inima ascul­tătorilor. Jocurile naționale și istorice înviorează în chipul cel rasă plăcut și mai însufle­­țitor serbarea ce trebue să fie una de veselie, de exuberanță,­ inimoasă și sănătoasă. Sunt bune și reprezintațiile teatrale, și ar trebui date pe toate sce­nele disponibile din toată țara,­­ dar cu spectacole potrivite zilei. In sfîrșit, bine și potrivit ar fi ca la toate aceste serbări să se intereseze întreaga popula­ție, orășenească și sătească, a țării. Să fie împreunate, să în­ceapă, așa cum cere o veche și bună tradiție românească și cum ne învață și deviza dinas­tiei noastre,­ cu serviciul reli­gios, cu plecarea inimelor noas­te spre Domnul. De aci, fes­­tivitâțiie ce se aranjează să fie deschise tuturor. Să fie zile de obștească bucurie și însuflețire. Să fie cu adevărat aceste zile, ziua de 24 ianuarie și acea de Ma­ifi, sărbătorile renașterii, ale învierii noastre naționale. wem EâMmmm (Seter? • particulară a ziarului „Universe!“) Chisinau, 24 Ianuarie. Creci folositor să re trimit o relațiune asupra compunerii cole­­g­­­giilor electorale pen­tru Dumă,­­ după legile de la 6 August și 11 Decembrie, aplicate la Basarabia. Colegiile sunt in număr de cinci al orășenilor din Chisixian, al o­­rășenilo­r din cele­l­alte orașe, al proprietarilor mari, al proprieta­rilor mici și al țăranilor. Iată compunerea lor : A.—Orășenii dssi CEsswhnäff 1. Cei cari posedă in raza ora­șului de cei obțin un an de sil«: a) imobil impus ca dării către stat, județ sau­ comună.. b) stabilimente comerciale sau industriale impuse. 2. Cei cari plătesc în oraș de un an de zile : a) impozit­­ pe chirie; b) impozit personal de meserie sau industrie. 6. Cei cari au pa numele lor cu chirie un apartament (în raza o­­rașului și cel puțin de un an de zile). 4. Cei carii locuesc in oraș de un an de zile și primesc leafă sau pensiune de la stat, județ sau comună, sau de la drumurile de fier, sat, de la tagme, (afară de servitori și lucrători). Toți aceștia se adună în adu­nări electorale după despărțirile orașului și aleg delegații. Numerul delegaților pentru în­treg orașul Chișinău este de 80 și fie­care despărțire alege un nu­măr de delegați proporțional cu numerul alegătorilor.* Acești 80 delegați se adună în adunarea electorală a orașului unde aleg un singur deputat pen­tru Duma imperiului. B.—Orășenii din cere­ S’nWe orașe din ton.s«r«tb­i» Toți, cari în interesul celor­­l’alte orașe din Basarabia au unul din cenzurile arătate pentru oră­șenii din Rișinău­, de asemenea și : a) cei cari au în raza ținuturi­lor de cel puțin un an de zile un stabiliment industrial sau comer­cial, supus la impozit; b) cei cari în raza ținuturilor plătesc un impozit personal de meserie sau industrie; c) cei cari locuesc de un an în raza ținutului și primesc leafă sau­ pensiune pentru serviciul a­­dus statului, comunei, județului sau drumurilor de fer. Toți aceștia au dreptul să ia parte la adunarea alegătorilor o­­rășeni. Ei aleg un număr de delegați, fixați pentru fie­care ținut. Rolul acestor delegați se va ve­dea mai la vale. C.—Proprietarii marii Persoanele : t) cari posedă de cel puțin un an în interiorul ținutului; a) pămint in întindere, ce se va stabili pentru fie­care ținut; b) imobile care nu au­ caracter comercial sau industrial și a că­ror valoare e de cel puțin 15.080 ruble (evaluarea județului pentru impozite) ; 2) cari administrează moșiile arătate la punctul 1, a. o) cari arendează moșii de mă­rimea arătată la punctul 1, a. Se va vedea mai la vale cum ■își exercită dreptul de vot acești alegători. 2­.—­2*rog>eletavr.î miei Persoanele care n’au cenzul com­plect arătat la litera B, dar IV cari posedă de un an în raza ținutului: a) ori­ce imobil, care are o va­loare de cel puțin Vip din cea a­­rătată la litera B p.­i a și b. b) orî­ce imobil impus cu dări către județ. 2) Parohii și președinții caselor de rugăciuni de ori­ce cuit, dacă bisericele lor sau casele de rugă­ciuni posedă pămînt. Toți aceștia au dreptul să ia parte la adunări electorale prea­labile, după ținuturi, unde aleg din sinul lor delegați; numărul delegaților se hotărăște așa, se so­cotește valoarea totală a censului celor adunați și se împarte la 15.000; vor fi atâția delegați câte ori 15.000 -se conține in valoarea totală a cenzului celor adunați. Adunarea electorală a pro­prietarilor de ținut Delegații proprietarii(?! mici tera D) și toți alegătorii din col gsul proprietarilor mari (litera C) formează un colegiu — adunarea electorală a proprietarilor de ți­nut—care alege ‘numerul de dele­gați stabilit pentru fie­care ținut. Rolul acestor delegați se va ve­dea mai la vale. Fie­care sat se adună într’o a­­dunare electorală sătească, în a­­ceastă adunare se alege câte un delegat de la fie­care zece gospo­dării, (curți). Acești delegați ai satelor se a­­duna la adunarea electorală ’te voloste în care se aleg din șina sătenilor câte doai delegați de fie­care voloste. Delegații adunărilor de la fie­care voloste se adună într’o nouă adunare electorală a delegaților volostilor și aleg din sinul lor un număr de­ delegați fixat pentru fie­care ținut. Adunarea electorală, a Ba­­samb­iei Acești delegați țărani, împreună cu delegații orășenilor din Orheiü, Bender, Akerm­an, Soroca, Hotin, Bălți și Ismail (litera B­), îm­preună și cu delegații «adunării electorale a proprietarilor de ți­nut» de care am vorbit mai sus, vin la reședința guvernămâ­ntului Basarabiei, adică la Chișinău și alcătuesc «adunarea electorală a Basarabiei», care alege pe repre­zentanții Basarabiei în ordinea următoare. Intern delegații țăranilor fac o adunare electorală a­parte și aleg din sinul lor pe vru singur­ depu­tat pentru Duma imperiului. Apoi, în adunarea generală, îm­preună cu delegații orășenilor, proprietarilor și ai celor mici, fac alegerea celor-i’ați ș­ase deputați. Coresi»." CRONICI FEMININE Cugetările iisaei reg­ioe Augusta noastră Suverană, M. S. Regina Elisabeta, a publicat un numind din Ianuarie al răspân­ditei reviste engleze «The National Review» un mare număr de afo­risme, din care atragem pe ur­mătoarele :* * * Viața este o artă, in care noi adesea ori rămânem numai dile­tanți: maestra poate să devie cineva numai dacă ’și sacrifică sângele inimei.* * « Nici un om nu este vreo­dată un­ adevăr plictisit de viață; cel mult are destul cu drumul. ’ Posturile fac bură apostol!, prân­zurile bune fac diplomați, întreprinzi lucruri zadarnice, dacă voești să faci pe alți oameni să înțeleagă limba ta, mai înainte trebue să fi bwcrat, de a vorbi cu., ei in limba lor. Dumnezeu poate fura nici­odată, si­berii. **-Nu există nerecunoștință pentru acela, care uită binefacerile pe cari le-a făcut.* »f .* * Fața de aceia, cari primesc bi­nefacerile noastre, nu putem fi în­deajuns de recunoscători. * * * Poate ca este numai ind&vm la aceea ce deosibește pe om de a­­nimal." Un bărbat "și "reabilitează o­­noarea pe câmpul de bătae, o fe­m­ei­ea mamă iubitoare. * » * Gelozia unui amant este un o­­magiu, iar aceea a bărbatului o ofensă. Grandiosului edificiu al fapturei sale Dumnezeu­ i-a dat numai un singur reazăm : iubirea. a * * Fericirea este ca și un ecou; ea dă răspuns, dar nu ține mai a­­proape. Qsimpsa. ACORDAREA s­ Românii din Regat și din țările subjugate, găsind aici pămint și hrană din belșug și în firea lor fiind de a-și contopi făptura cu însuși pămîntul pe care îl stăpâ­nesc și il muncesc, o nouă descă­lecare de neam și de moșie în­cepe in noua provincie și mereu ai­ noștri roiesc pe întinsele câm­pii dintre Dunăre și mare, sterpe și pustii până atunci. Aci găsim prilejul nemerit, d­­e prim-ministru, să ne semnalăm marea greșeală de Stat și națio­nală ce s’a făcut de legiuitorul de la 1882, care, regulând ches­tiunea proprietăței imobiliare ru­rale din Dobrogea, n’a ținut seamă de marile interese românești ce avea la noua provincie nu a ri­sipit păm­întul Statului la locui­torii streini de­­ origină, fără să țină seamă da nevoia unei vii­toare colonizări cu români in păr­țile unde elementele streine sunt mai compacte. S’a făcut o gre­șeală neiertată că, pe lângă pă­­mînturMe ce aveau vechii locui­tori dobrogeni din timpul guver­nului otoman, li s’a mai dat și din domeniul Statului cât au voit să ia pe nume fictive, sau de per­soane dispărute. Ar fi fost o m­ă­­­­sură de adâncă înțelepciune dacă­­ acestor locuitori li s’ar fi complec­tat terenurile ce aveau din vre­mea guvernului turcesc până la 10 sau 15 hectare de cap de fa­milie, iar restul pămîntului să se fii rezervat pe seama Statului pen­tru viitoare colonizări cu români; :­cu chipul acesta, s’ar fi găsit mai în fie­care sat câte 2—4000 hec­tare disponibile pentru rezervele etnice ale neamului nostru din țară și din provinciile subjugate, și am fi spart cu ușurință cele câto­­rva centre etnice streine cari îm­piedică continuitatea etnică a ro­mânilor. Această neprevedere sau neex­­periență in gospodăria noastră de Stat, apasă greu și cu timpul va apăsa și mai greu. Dar, cu toate greșelile făptuite, elementul românesc este stăpân pe done din trei părți din pămîn­­tul dobrogean ; lucrările de împă­­mîntenire și actele de parcelare, au constatat, următoarea situație: Județul Constanța : r­o­m­â­n­i 13.869, stăpânesc 332.836 jum.hec.; bulgari.2726, stăpânesc 48.726’/2 hect.; musulmani 3208, stăpânesc 41.341% hect. ; ruși 285, stăpâ­nesc 3326V2 hect. ; germani 261 stăpânesc 10.064% hect. ; armeni 29, stăpânesc 9621/2 hect. ; unguri 2, stăpânesc 15V2 hect. ; greci 109, stăpânesc 4038% hect. ; italieni 2, stăpânesc 7% hect. ; evrei 3, stăpânesc 3625 hect. Totalul pro­prietarilor 19.993, stăpânesc 489.852. hect.. NB.—ln județul Constanța pro­prietarii slavi, alcătuiți din : bul­gari și ruși, in numer de 3951, stăpânesc 47.052 jum. hect. , iar toți proprietarii la un loc de ori­gină streină, in numer de 6564, stăpî­nesc 107.116 hectare,2500 m.p. Județul Tulcea: români 9724, stăpânesc 97.096 h. 8908 m. p. ; bulgari 5794 stăpânesc 85.504 h. 5227 m. p.. ruși 1689, stăpânesc 12.783 h. 639 m. p. ; lipoveni 2066, stăp. 7386 h. 7803 m. p. ; greci 272, stăp. 3112 h. 1070 m. p. ; musulmani 720, stăp. 8554 h. 7843 m. p.; evrei 27, stăpânesc 234 h. 8121 m. p. ; armeni 23, stăpânesc 885 h. 3029 m. p. ; germani 828, stăpânesc 11.272 h. 9389 m. p. ; francezi 1, stăpânește 470 h­. ; ita­lieni 12, stăpânesc 16 h­. 2500 m. p.; englezi T, stăpânește 12 h. •5000 m. p. ; poloni 4, stăpânesc 35 h. 5000 m. p. In total 21.187, stăpânesc 227.361 b. 4504 m. p. N­.—In județul Tulcea proprie­tarii slavi, alcătuiți din bulgari, ruși și lipoveni, în număr de 9549, stăpânesc 105.674 hectare, 3669 m. p. , iar toți proprietarii la o latiă, de origină străină, în nu­măr de 11.445, stăpânesc 130.264 hectare și 5601 m. p. Dobrogea : români 2­3.111 stăpâ­nesc 429.933 h. 3903 m. p. ; bul­gari 8520 stăpânesc 129.231 h. 227 m. p.; ruși 1014 stăpânesc 16.109 h. 639 m. p. ; lipoveni 2066, stă­pânesc 7386 h­. 7803 m­. p. ; mu­sulmani 3928, stăpânesc 49.895 h. 7843 m. p.; germani 1087, stăpâ­nesc 21.337 h. 4369 m. p.; greci 381, stăpânesc 7150 h­. 8570 m. p.; armeni 52, stăpânesc 1147 h­. 3029 m. p. ; unguri 3, stăpânes 15 h. ; italieni 14, stăpânesc 83 h­. 7500 m. p.; francezi 1, stăpânește 470 m­. p. ; englezi 1, stăpânește S h. 500 m. p. ; poloni 4, stăpânesc 35 l. 500 m. p.; evrei 29, stăpânesc 3859 h. 8121 m. p. Totalul pro­prietarilor 41.120, stăpânesc 667.314 b. 2004 m. p. Ia Dobrogea proprietarii slavi, alcătuiți din bulgari, ruși și lipo­veni laolaltă, in număr de 12.500, stăpânesc 152.725 hectare și 8689 m. p., iar toți proprietarii de o­­rigină străină, laolaltă un număr de 18.009, stăpânesc 237.380 hect. și 8101 m. p., adică aproape pe jumătate mai puțin de­cât românii. Producția agricolă cât despre destoinicia și pu­terea de muncă a locuitorului­­ dobrogean, n’avem de­cât a face o paralelă între producțiunea a­­gricolă din 1886, de când au în­ceput a se aduna date statistice în mod mai serios și mai sigur și intre producțiunea din 1905, și vom constata rezultate uimitoare. Producțiunea­ agricolă in Do­brogea era : In județul Constanța 1886 de 1.l­­.637 hect., iar in 1905 de 4.897.301 hectolitri ; in județul Tulcea la 1886 de 912.369 hect., iar în 1905 de 1.615.676 hectolitri, Dobrogea la 1886 de 2.10S.008 hect., iar in 1905 de 6.512.977 hectolitri. Iar suprafața cultivată era: în jud. Constanța în 1886 de 131.342­­ hect., în 1905 de 352.672 hectare ; în jud. Tulcea în 1886 de 99.145 hect., în 1905 de 173.086 hectare, Dobrogea în 1888 de 280.487­ hect., ln 1905 de 525.758 hectare. Ast­fel, în 1905, suprafața cul­­tivabilă aproape s’a întreit, spo­rind de la 230.487, cât era în 1886, la 525.758 hectare, iar cantitatea cerealelor s’a ridicat in 19 ani, de la 2.108.006 hectolitri, la 6.512.977 hectolitri, adică pește­ întreit. In această luptă­­ uriașă de în­trecere, elementul românesc stă în frunte ; de la el au învățat cele­lalte neamuri a munci din răs­puteri și a duce o viață mai bine trăită și mai cu rost. Oare­ se poate cere de la el mai multă vrednicie și putere de muncă de­cât atât ? , Unde și când s’a văzut vre-o­dată agenți de colonizare mai har­nici și mai abili de­cât românii din Dobrogea ? Prin superioritatea rasei și cu­rățenia sângelui seu, românul a impus conlocuitorilor săi până și graiul strămoșesc; rare­ori se mai găsesc printre locuitorii să­teni streini de origină vreunul care să nu înțeleagă de graiul ro­mânesc. Sub raportul culturei elemen­tare, populațiunea Bobrogei nu­mără cei mai puțini analfabeți, stateticiie nijpiste^m­ai cultelor și a instrucțiunei pursee și tabelele de recensămînt pentru armată, dau rezultate foarte îmbucură­toare. Afară de aceasta generații în­tregi de urmași ai locuitorilor do­brogeni de la 1878 încoace au a­­juns la bărbăție, îmbrățișând u­­nele diferite profesiuni libere, al­tele comerțul și agricultura, for­mând, cu chipul acesta, pături sociale culte, care își fac datoria către țara, slujind sub steagul ei, plătind dăjdii și luând parte la toate sarcinile publice. Aceasta este, d­le prim-minis­­tru, situația etnică, economică, culturală și socială a locuitorilor Dobrogei. I11 ce privește situația lor poli­tică, ea este până acum tot cea stabilită prin legea de organizare a Dobrogei di­n 1880. Cu toate prefacerile fundamen­tale ce a încercat populația do­brogeană de la realipirea ei la Pa­­tria-mumă , cu toată premenirea organică ce s’a operat în consti­­tuțiunea ei etnica, cu toate că nivelul ei cultural s’a ridicat in mod foarte simțitor, totuși situa­­țiunea ei politică a rămas ceea­ ce era acum 27 ani. E dar o potrivire isbitoare in­tre starea de înaintare sub toate raporturile a acestei populațiuni și intre starea ei politică cu totul înapoiată, ceea­ ce o pune într’o inferioritate dureroasă nu numai din punctul de vedere al egalei în­dreptățiri cu frații ei din Regat, ci și dintr’un punct de vedere cu mult mai înalt: acel al ordinei și al unităței de Stat. In situațiunea politică actuală în care se găsește Dobrogea, lo­cuitorii ei nu sunt cetățeni desă­­virșiți ai Statului, sau, mai bine zis, sunt cetățeni cu unele drep­turi paralizate ; ast­fel, ei n’au dreptul de a avea reprezentanți in Cameră și Senat , prin urmare n’au dreptul a lua parte la întoc­mirea legilor cari ii guvernează și la așezarea impozitelor pe care le plătesc ; trimișii lor în repre­­zentațiunile comunale și județene se aleg după norme și legi care nu sunt ale țarei, ci anume fău­rite pentru ei, și din care nu tran­spiră de­cât o îngrijire neînteme­iată din partea puterei centrale ; instituțiunea Curței cu jurați nu există, prin derogare la dreptul comun, delictele de presă și cri­mele se­ judecă de tribunalele or­dinare ; profesiunile libere, pre­cum advocatura, este supusă au­toritate!­ tribunalului și a minis­terului de justiție cu largi prero­gative și puteri discreționare pen­tru aceste autorități, cari înde­plinesc oficiul baroului de disci­plină ; chiar justiția este ast­fel o­rganizată ; aci s’a admis siste­mul unicului judecător; într’un cuvint, în Dobrogea totul este ex­cepțional, totul provizor. Din considerațiuni ce și-au avut când­va rațiunea de a fi, dar care azi în interesul unităței de Stat nu mai pot avea nici un înțeles, s’a pus Dobrogea sub un regim excepțional de guvernămint, care, în momentul actual și după o stă­pânire de 27 ani, este o anomalie, și, prin urmare, trebue să înce­teze, în interesul autorităței Sta­tului și a prestigiului neamului românesc. I Va urma­ CJaiasiä’öSä infc’o Mssrtaă &m Vieaa — Vezi ilustrația — Intr’unul din numerile noastre trecute am publicat o descriere detailată asupra marei catastrofe, întîm­plată zilele trecute in bise­rica Altlerchenfell din Viena, in care erau adunați numeroși copii pentru ca să asculte predica. Ilustrația noastră de astă­zi, re­produsă după un ziar vienez, re­prezintă scena când copiii, cu­prinși de o spaimă grozava, năvă­lesc afară din biserică inghesu­­indu-se și îmbrâncindu-se unii pe alții, ca să scape. Situația din Ungaria (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Declarațiunile sensaționa­­le ale baronului Bannfy.— Desfacerea coaMțiunei. — Di­solvă­rea Parlamentului Budapesta. £ 6. — Acum se fac cunoscute motivele pentru renunțarea la o conferință co­mună.” In ședința de elt a comite­tului coalițiunea, baronul Ban­ffy a declarat categoric că este în contra lansării unui mani­fest, mai cu seamă fiind­ că tex­tul propunerilor coalițiunea pu­blicat­­e comitet prezintă deo­­­sebiri bătătoare la ochi față de cele ce a relatat el comitetului la timpul reu. Baronul Banffy nu poate prin urmare lua in­­ fața națiunei răspunderea pentru aceste pro­puneri. Vászon­yi s’a pronunțat de asemenea în contra manifestu­lui zicînd că manifeste s’au publicat destule până acum. Acum trebue să se treacă de la vorbe la fapte. Destăinuirile făcute de Ban­­ffy stîrnesc mare sensațiune. Se pare ca a început deja să devină acut procesul de des­compunere a coalițiunei. Primul-ministru, generalul Fejervary va pleca­­ Luni la Viena pentru a face propuneri monarh­ului privitoare la di­­solvarea Parlamentului. După reîntoarcerea sa, cam pe la mijlocul lunei Februarie s­. n., disolvarea parlamentului va fi publicată în foaia oficială. Interview cu Andrassy Viena. 26. — «Neue Freie Presse» a intervievat pe An­drassy, care a spus : «Dreptu­rile Suveranului asupra arma­tei sunt de exercitat prin in­termediul unui minister răs­punzător , ar fi deci a se nega ori­ce influență a parlamentu­lui asupra puterei executive, afirmându-se că parlamentul depășește sfera sa de activi­tate, dacă înțelege a ’și exer­cita influența ’ asupra modului în care se exercită drepturile Suveranului. Responsabilitatea politică a ministerului se în­tinde și asupra ori­cărei ac­țiuni a Coroanei, deci și asu­pra celei militare, asupra că­reia Parlamentul are un indis­cutabil drept de control». ....... 1 TIN JPZZO V SSJÍJ3 ZI Vorba rea are două perechi de aripi ; vorba bună numai una. Prelua f­ii asupra impozitului personal Am rezumat în doue numere proiectul de lege asupra impozi­tului personal, întocmit de către d. Take Ionescu, ministru de fi­nanțe ; azi dăm d­in întregime a­­cest proiect. Art. 1. Contribuț­iunea pentru căile de Comunicație se inlocuește cu imposibil personal. Art. 2. Imposibil personal se compune dintr-un drept fix și unul proporțional. Dreptul fix este supus la toate zecimele la cari sunt supuse r­ă­posatele directe. Dreptul proporțional este supus numai la zecimele de percepere. Art. 3. Dreptul fix este de 4 lei pe an. Dreptul proporțional se calcu­lează asupra valorei locative a locuinței. Acest drept va fi de 2% pe tm la valoarea de 1.000 lei inclusiv, de 2%°/o pentru valorile de la 1.000-3.000 inclusiv, de 3% pentru va­lorile de la 3.000—6.000 inclusiv și de S1///« la valorile de la 6.000 în sus. Valorile locative până la 300 lei inclusiv, iar in București până la 400 lei inclusiv, sunt scutite de dreptul proporțional. Din valorile locative până la 1.000 lei primele 300 lei se scad din calcului dreptului propor­țional. Art. 4.— Locuințele din comu­nele rurale așezate pe pământu­rile moșnenești, sau acelea cari s’au dat prin diferite legi de îm­proprietărire, se consideră ca a­­vând o valoare locativă inferioară sumei de 300 lei. Art. 5. — Dreptul proporțional fiind așezat pe valoarea locativă a locuinței, comercianții și indus­triașii vor plăti numai asupra valorei locative a încăperilor unde își au locuința. ’ Profesioniștii, cari plătesc pa­tentă asupra valorei locative a locuințelor întregi și cari își exer­cită profesiunea în aceeași locu­ință, vor plăti dreptul­­ proporțio­nal stabilit prin aceasta lege nu­mai asupra % din valoarea loca­­tivă a locuinței. Art. 6.—Când în aceeași locu­ință stau mai mulți contribuabili, în condițiunile acestei legi, drep­tul proporțional se va plăti de fie­care din ei în părți egale față cu valoarea locativă a locuinței, dacă nu pot stabili alt­fel partea ce revine fie­căruia. In această împărțire nu intră lucrătorii din stabilimente comer­ciale, manufacturiere și indus­­triale și nici servitorii cari­­ șî-au locuința patroni, maeștri sau stă­pâni. Pentru funcționarii și impiega­ții de ori­ce fel, cari locuesc clă­­diri, apartamente sau camere a­­parținând autorităților, așezămin­telor, societăților și stabilimente­lor, valoarea locativă va fi aceea a încăperilor afectate folosinței lor personale. Art. 7.—Când un contribuabil posedă pentru usul său personal mai multe locuințe, dreptul pro­porțional se va plăti numai asu­pra valoarei locative a locuinței care are valoarea cea mai mare. Art. 8.—Toți locuitorii domici­liați sau reședință în România, fară deosebire, cari au vîrsta de 21 ani împliniți, sau cari, fără să aibă această virstă, își adminis­trează înșiși casa sau­ averea lor, vor plăti impositul personal. La dreptul fix sunt supuși și străinii cari, fără a fi stabiliți in România, au stat in țară timp de cel puțin trei luni. Femeile nu sunt supuse acestui imposit de cât întru cât își admi­nistrează înșile casa și averea lor. Art. 9.—împlinirea acestui im­­posit se face pe trimestru, având facultatea contribuabilul de a-i răspunde prin anticipațiune. Art. 10. — Comisiunile de pre­faceri, începând cu comisiunea din Februarie 1906, vor stabili bazele imposabile ale dreptului proporțional, conform legei de con­statare și percepere. Impositul personal, odată sta­bilit, este valabil pentru întregul an budgetar. In lucrarea comisiunilor de pre­faceri valoarea locativă a imobi­lelor va fi cea stabilită prin re­­censămînt. Art. 11. Sunt scutiți de acest imposit: a) Indivizii căzuți in infirmități de boală sau ajunși la bătrinețe înaintată, fără mijloace de vie­țuire și în neputință de a munci; b)­eierul in genere, de crî­ ce rit, atunci când n’are și altă profe­siune; c) militarii de ori-ce armă, grade de jos, aflați în serviciu ; a) foștii militari, grade de jos, cari vor fi servit trei termene în cariera armelor după vechile le­giuiri ; e) toți rezerviștii cari au luat parte în resboiul pentru in­dependență ; 1) Părinții călărașilor și tineri­lor cari servesc în marina de răz­­boiu, pe timpul aflărei fiilor lor în serviciul activ, întru­cât aceș­tia nu-și administrează singuri a­­verea ; g) Foștii militari, grade de jos, cari au împlinit termenul servi­ciului în cursul războiului din 18­77—1878 și cari au fost reținuți in campanie până la 5 August 1878, când armata a fost pusă pe picior de pace ; h) Veteranii împroprietăriți in Dobrogea, pe timp de cinci ani de la împroprietărirea lor ; i) Reprezentanții Puterilor stră­ine, funcționarii legațiunilor și consulatelor, supuși străini. In li­mitele reciprocităței ce ni se a­­cordă de țările cari îl reprezintă. Art. 12.--Toți aceia cari se vor dovedi că s’au sustras de la plata impositului, sau prin diferite mij­loace vor fi făcut să fie taxați mai puțin de­cât se cuvenea să plă­tească, vor fi supuși la o amendă de la 50 la 500 lei și obligați să plătească impositul pe tot timpul cât fiscul a fost fraudat , in nici un cas insă pentru un timp mai mare de un an. La aceeași amendă vor fi supuși primarii și ori­ce agent adminis­­trativ sau financiar­ dovediți că au scutit fraudulos pe vre­un lo­cuitor. Aceasta fără prejudiciul pedepselor penale, în cas când fapta lor ar constitui un delict pedepsit de lege. Constatarea acestor contraven­­țiuni se va face conform proce­­durei stabilite de legea de consta­tare și percepere a contribuț­iuni­­lor directe. Art. 13.—Această lege se va pune in­ aplicare la 1 Aprilie 1906. Marele incendiu de la Croissol Corespondentul nostru din Paris ne-a depeșat despre incendiul vio­lent izbucnit la uzinele de tunuri Creusot, din Franța. Iată amănunte in această pri­vință. Focul s’a declarat Sâmbătă la orele 7 seara, în atelierul de tâm­plărie, în urma unui circuit. In 10 minute, tot atelierul era în flăcări, cari se vedeau la o dis­tanță de mai mulți kilometri. Ajutoarele au fost date îndată de către lucrătorii echipei de noap­te, secondați de către pompieri și soldați din reg. 29 de infanterie. Dată likid împrejurarea că focul nu se putea stinge, ei s-au mul­țumit să apere de primejdie ate­lierele vecine, de vopsitorie și de ferestrae, precum și depozitele de combustibil. Acoperișul atelierelor de tâm­­plărie s-a prăbușit, și pagubele sunt foarte mari. Tunurile co­mandate de guvernul bulgar nu vor mai putea fi întrebuințate. Din fericire, nu batea vîntul, căci alt­fel ar fi luat foc niște clădiri din apropiere, ticsite de materii foarte inflamabile. Timp de 2 ceasuri marea fa­brică Creusot și împrejurimile sale erau luminate ca ziua nă­miaza mare, atît de sus se înăl­­țau flăcările. Duminică dimineață focul nu era încă stins cu totul. O­CTDGISTA.R12 JP2S ZI Recunoștința la mulți oameni nu e de­cât o dorință puternică și secretă de a primi bine­faceri mai mari. Iffifrofe găfffitsaffen ezmam­­imin tradgete Din proectul de lege asupra în­­trebuințărei excedentului de 5 mil. 475.726 lei, se constată că s-au deschis următoarele credite: 2 mil. 509.000 destinați ministerului de războiu și repartizați ast­fel : mo­dificarea trăsurilor de la coloanele de trimisiune ale artileriei 250.080 lei; instalarea de mașini necesare­­la fabricarea «rapnelilor 1« arse­nal și piroteh­nie 600.689 l­ei ; torpile și falmicoton 250.000 lei ; cazărmi pentru un divizion de arti­­lerie 250.000 lei ; mărirea cazăr­milor la reg. 3, 4, 7 și 11 artile­rie 180.000 lei; magazii pentru păstrarea muniției de infanterie și artilerie 140.000 lei; localuri pentru companiile de asediu 140.000 lei ; corturi, gente, truse, vase, efecte spitalicești, medica­mente pentru sanitari 290.000 lei; echipament pentru greniceri 460.000 lei; pentru baterii, echipa­ment, harnașament și remonțe 260.000; lei echipament pentru companiile de asediu 40.000 lei. Lei 130.300 destinați ministeru­lui de finanțe și repartizați la complectarea liniilor de garagii și la alte lucrări pentru amenajarea localului vămei București-Antre­pozite precum și la terminarea construcției pavilioanelor de pe Predeal. Lei 125.600 destinați radnisteru­lui instrucțiunea pentru termina­rea lucrărilor catedralei din Ga­lați.Lei 275.708 destinați ri­rului de justiție pentru repara­rea și transformarea palatului de justiție din Iași. ----_______________________ „Universul“ în pnn (De la cd­­esp. noștri pari.) Jouî, 26 ianuarie GIURGIU.—Câine turbat. Azi ucenicul Apostol I. Gheorghe din prăvălia d-lui Dumitrache Io­nescu plăpumar a fost mușcat de un câine turbat. Apostol a fost trimis la institutul antirabic. Listele electorale.—Azi măria locală a afișat listele totale provizorii. La 13 Februarie cor. se vor a­­fișa listele definitive. Sanitare. — Variola ovină s’a declarat la Băbăița, Trestenicu de Sus și Putineiu. D. inspector veterinar Timuș a sosit azi in localitate în interes de serviciu. PLOEȘTI. — Tentativă de furt.— D. Dumitru Maximescu a reclamat siguranței eri, că în mai multe seri de-arândul, niște ne­cunoscuți au încercat să pătrundă în locuința sa, pentru a-l prăda. Serviciul siguranței a luat mă­suri. Accident. — Copila Angela Scărlătescu, fica muncitorului Gh. Scarlat, din Malul­ Roșu, a fost arsă grav aseară de o lampă care s'a răsturnat peste ea. Arestare.­Poliția a arestat pe femeea M. N. Teodorescu, din str. C. A. Rosetti care a fost dovedită că a furat de la măcelarul Gh. Stăicescu suma de 180 lei. Incendiul. — Din cauza negli­jenței unei servitoare, un in­cen­­diu s’a declarat eri la locuința A. Maxim din str. Plăeșilor. Focul a fost stins fără să producă pa­gube. Rănire. — A fost internat în spital bătrânul Niță Preoțescu din Tătăranî., care s’a împușcat din greșeală. Timpu­l.— Ani dimineață a în­ceput să plouă. PUCIOASA.—Ser­b­are. — în seara zilei de 22 e., s’a dat la pa­vilionul din parcul băilor Pu­cioasa, u­n mare bal, însoțit de o frumoasă­ Serbare școlară sub pa­tronajul d-lui revizor școlar de Dâmbovița, organizat de d-na și d. P. Avian, învățători. Serbarea s’a început la orele 8 lum., prin imnul regal, intonat de corul școalei Pod­uri­le-de-Jos. S’au declamat mai multe m­ono­­loage de elevi și eleve. S’a jucat cu un deplin succes, piesa: «Ju­răminte strâmbe», de către elevii școalei. Elevul din clasa II Hie P. Avian a jucat cu succes «Banul Mără­cine». Apoi elevii îmbrăcați­ țărănește cu puști, răniți, cartușiere, că­ciuli de dorobanți, etc., au cântat diferite imnuri naționale, precum și b­anul: «Soldații, mama și co­pilul». D. revizor școlar D. P. Con­du­ră­țeanu și preotul S. Constanti­­nescu au ținut câte o frumoasă cuvintare, arătând scopul și fo­loasele școlii de educațiune și in­­strucțiune. SîMIA.— Lupi și vulpi in oraș— Am arătat prin do­xe co­respondențe, că din causa zăpesei lupii și vulpile își fac foarte des apariția în localitate. Drumul de la Sinaia spre Buș­teni mai ales a devenit primej­dios. O vânătoare e foarte necesară. Vulpile, cum înserează, es din pădurea Peleșul pe la locurile zise «Gura Pădurei» și «Piatra arsă». . — .....­­ Recursă! miomhiî Ciu­rsvici Se știe că consiliul de răzbată al corpului II de armată a con­damnat la ș­ase luni închisoare și la destituire pe maiorul de in­tendență Chirovici, fiind­că prin abuz de autoritate a provocat pe administratorul Poenaru ca să comită fraudele de la manutanțe armatei din Târgoviște. Contra acestei decisi­uni, Craico­­vici a făcut recurs ce s’a judecat ori de consiliul de revizie al ar­matei, presidat de d. gen. Hiotu. Motivele de casare S'au invocat trei motive de casare: I.—Exces de putere prin faptul că s’au pus consiliului de război întrebări, cari schimbau califica­rea faptului pentru care Chiro­vici a fost dat judecăței. Așa el a fost pus în urmărire pentru că prin abuz de putere și provocațiune a făcut pe adminis­tratorul Poenaru să comită crima de furt de bani ai Statului; acum îretrebarea pusă consiliului a fost dacă Chirovici prin alinz de au­toritate a provocat pe Poenaru să comită faptul. H. Vin­u de complexitate prin aceia că s’a pus consiliului o în­trebare care cuprindea în sine fapte petrecute la date diferite și HI. S’a violat art. 70 combinat cu art. 103 din cod. de just. mi­litară, adică nu s’a notificat acu­zatului un termen legal, ordinul de dare în judecată și lista mar­torilor. Neregularitatea ar fi consistând în aceia că în procesul-verbal se arată că actul de acuzare și lista martorilor au fost comunicate a­­cuzatute­ în anul 1995 în loc de 1905. Primul motiv a fost desvedtat de d. advocat locot. Al. Teodo­rescu, iar cele­ alte două de către d. advocat G. Disescu. ^emlMtterea K ® eîSveî›p fie casare Motivele de casare au fost qgb* bătute de substitutul de comisar regal d. căpitan Homoriceanu. D-sa vorbind despre primul motiv de casare, spuse că e ne­întemeiat, căci de­și președintele consiliului de războaiă, în ’punerea întrebărilor nu e ținut de a re­produce întocmai termenii din ordonanța de dare in judecată, totuși în speță se constată că Chirovici a fost condamnat toc­mai in conformitate cu textele de lege în baza cărora a fost dat judecăței. Continuând, d. comisar regal, arată că nici cele­l­alte motive nu sunt întemeiate, ne­fiind niciu de complexitate și dacă în procesul­­verbal se arată că actul de a­­cuzare și lista martorilor au fost înmânate acuzatului în anul 1995, in loc de 1905, aceasta e numai o eroare materială și nu poate a­­trage după sine nulitatea unei de­­ciziuni. Termină cerea d­­esping ajria re­­cursului. Hotărârea Consiliul, după o deliberare cu o jumătate de oră, a respins ca­­ neîntemeiat recursul lui Chirovici. __ Tamași« PH­M STHEIMTATE — Prin poștă — Celebrul scriitor rus Maxim Gorki, fiind intervievat de către corespondentul din Petersburg al ziarului «Standard» s-a declarat contra Dumei și partizan al unei adunări constituante. Lady Strathcona, nevasta înaltului comisar al Canadei, a trimis 250 mii de franci pentru ajutorarea englezilor fără lucru. Aeronauții Pollack și Martin Dale, cari au plecat Sâmbăta tre­cută, la 12 și 20 din zi, spre a trece canalul Mânecei în bate ®, s’au întors Duminecă de Londra. Ei s’au scoperit în Franța la Ber­­nonville, lângă Yvetot, Sâmbătă, la 4.10 d. a. Distanța străbătută de aero­­nauți e de 140 mile. Revoluționarii caucazieni o­­perează cu îndrăzneală în­cete, susținând atacuile. Trupele sunt silite să pătrundă în satele in­cendiate. Somt­’edi, de unde pleacă liniile ferate spre Batum, Poti și Tiflis, a fost incendiat de către insur­genți, spre a lipsi trupele de me­rinde. »*. In anul trecut au emigrat la America din comitatul Liptó (Ungaria), 2262 persoane, în cea mai mare parte slovaci. Ziarului «Berliner Tageblatt» se anunță din Strasburg ca di­­n8e$a căilor fera­te din Elveția a E.—Țărani*

Next