Universul, iunie 1906 (Anul 24, nr. 147-176)

1906-06-11 / nr. 157

A Organizatorii Expoziției Naționale de la Filaret (Vezi explicația) Calendar pe anul 1906 Ortodox Sâmbătă, 10 Iunie. —Părintele Timotei. Catolic Sâmbătă, 23 Iunie.— Sidonia Soarele răsare 4.33., apune 8.02 ii—rw0­r» ♦ » o aww»"­­ ■ —­­București, 10 limit crede de mică importanță, pe când bărbatul le găsește de mare gra­vitate. Bărbatul poate să fie indiscret față de soția sa, căci sunt cazuri grele în viața pe care numai o minte bărbătească le poate judeca. Femeea e tot femee, ori­cât de deș­teaptă și îndrăzneață ar fi. D-na din Craiova găsește că nu e bine de a se spune toate fleacurile bărbatului său. Ideea e destul de greșită. După mine, este bine și frumos să fie sinceritate din amân­două părțile și atunci va fi o căs­nicie de invidiat. _____silvia. — Destul, d-le. Această conver­sație se poate continua numai prin intermediul ministrului afa­cerilor streine. Vă rog să vă re­­trageți. Contele Muraview plecă. Mă sforțai să-m­i potolesc mâ­nia, dar nu mai puteam rămâne mai mult în această nesiguranță. M’am dus la Waldeck-Rousseau căruia îi povestii această scenă. — Aceasta­ este o stratagemă a oamenilor d-tale de la statul ma­jor, zise Waldeck-Rousseau. A­­ceștia ți l-a pus pe cap pe Mura­viev, pentru ca să capitulezi. Ai făcut bine că l’ai concediat pe Muraviev. Nu există așa ceva in tratatul alianței noastre cu Rusia. Dacă ea cuprinde așa ceva, n’ași fi eu șef al guvernului. Suntem stăpâni în casa noastră. — Mă simt ușurat,adaose gene­ralul Andre. Waldeck Rousseau îmi mai spuse :—Dute imediat la Delcasse, el va face ordine. Povestit exact lui Delcasse cele întimplate cu atașatul militar rus. Delcasse confirmă cele spuse de Waldeck­ Rousseau. El fu cu to­tul neplăcut atins de acest inci­dent. — Ai avut dreptate să răspunzi ast­fel, zise el, dar mai bine ar fi fost ca chestia aceasta să nu se fi intîmplat. A­ privit surprins, și-l întrebat că ce ar fi trebuit să tac pentru a evita această chestiune. Delcas să răspunse : — Procedează cu cea mai mare precauțiune la esecutarea reforme­lor d-tale. Nu trebue să ofensăm pe nimeni. Să căutăm să nu pro­vocăm incidente neplăcute,aceasta este mai bine. Plecat. Delcasse făcu ca con­tele Muraview să fie rechemat de guvernul său. In locul său fu nu­­­­mit colonelul L, un ofițer pru­dent și foarte discret, despre care nu pot să spun de­cât bine. ........ m • < »mi.... Man­ststuri prietenești Manifestațiile făcute cu pri­lejul vizitei la noi a primaru­lui, deputaților și consilierilor Vier­ei au­ avut o urmare și în capitala Austriei. Nu numai colonia română de acolo, dar și un numeros public vienez a pregătit celor reîntors­ o en­tuziastă primire, care a­ însem­nat în­ același timp o nouă și puternică exprimare de simpa­tii pentru țara și poporul ro­mânesc. In același timp, telegramele despre des­baterile ce se ur­mează în delegațiunea austriacă ne aduc, vești ’ despre chipul cu totul prietenos față de­ Ro­mânia, în care se exprimă mai toți delegații, austriaci în ches­tiunile privitoare la țara noas­tră. Ast­fel s’a accentuat ne­cesitatea unui acord al Aus­triei cu România, iar pe de altă parte, atingându-se chestia conflictului româno-grec,sa dat dreptate punctului de vedere românesc și s’a blamat chiar modul cam aspru în care con­tele Goluchowski s’a exprimat, in obișnuita-i expunere asupra­­ situației generale, oare­cum deopotrivă față de România ca și față de Grecia. Se­ poate, în adevăr, ca mi­nistrul de externe austriac să fi fost indispus de nereușita încercărilor pe cari,și­ el per­sonal le-a făcut pentru apla­narea conflictului, și aceasta având în vedere, firește, inte­resele Austriei în peninsula Balcanică, de­sigur însă aceasta l-a făcut să nu fie tocmai drept cu România, care nu­­ are nici­decum vr’o vină, nici în izbuc­nirea și nici în persistarea a­­cestui conflict. Aproape toată presa străină, și putem zice chiar întreaga presă nepreocupată, recunoaște de alt­fel acest lucru. In deo­sebi presa franceză și cea ita­liană sunt, dacă vom lua în seamă ziarele de frunte,­ una­nime în a da dreptate Româ­niei și a face pe Grecia răspun­zătoare de agravarea conflictu­­lui până la ruperea relațiilor diplomatice. Dar și alte ziare, ca de e­­xemplu, marele ziar rusesc No­­voie Vremea accentuiază că, cu toată înrudirea dintre familiile domnitoare rusească și gre­cească, e greșită părerea­ că Rusia ar da dreptate Greciei în conflictul ei cu România. Ast­fel clar vedem că modul de a trata în acelaș chip pe România și pe Grecia, când e vorba de acest conflict, e deza­probat pretutindeni și, cum am văzut, el e dezaprobat chiar în sinul delegați­unii austriace. Mulțumită unei atitudini pu­rurea corecte, mulțumită firei sale pașnice, drepte și năzui­­toare spre muncă și civilizație, poporul român numără prieteni tot mai numeroși ,și tot mai calzi în­ toată lumea. De la cul­tivarea­­ acestor prietenii—ceea­­ ce de­sigur nu vom lipsi a face—va atârna în mare parte și reușita mai ușoară și mai deplină a acelor năzuințe ale noastre spre viitorul și înălța­­rea noastră națională. DIN ANGLIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Londra, 6 Iunie Manevrele navale Azi s’a sfârșit partea întâia a manevrelor navale engleze. Ea s’a terminat pr­intr'o luptă mare,ce s’a dat în strâmtoarea pasului de Calais, în dreptul portului Dou­­ch­es, flota albastră,care reprezintă pe inamic, încercând să încon­joare flota engleză șî să forțeze strâmtoarea, iar flota roșie silin­­du-se s’o împiedice de la aceasta. Bubuitul tunurilor, care s’a au­zit foarte bine din Douvres, a în­ceput la orele 01­,, dimineața. Depeșe sosite din acel port la Londra, anunță că flota roșie a învins și a izbutit să captureze un număr oare­care de torpiloare ale flotei inamice. Pe de altă parte, o altă parte a flotei albastre a atacat astă-noapte, înainte de revărsatul zorilor, por­tul Plymouth, de unde fusese res­pinsă ori. In tot timpul nopteî acest port a fost splendid ilumi­nat de proectoarele electrice­ ale diferitelor forturi de pe coastă. La 2 dimineața bubuitul tunu­rilor începu a se auzi, care de­ veni din ce în ce mai tare și mai des, dar după vre-un ceas atacul era respins, iar flota inamică luând-o spre larg, portul reintră in liniștea lui. Mare incendiu la Glasgow Un incendiu de o violență rară a izbucnit eri la St.­Rollocks, una din mahalalele Glasgowului, in atelierele companiei de căi ferate Caledonian. Cu toate silințele mai multor brigade de pompieri sosite îndată la fața locului, cea mai mare parte a atelierelor, cu toate mașinele și instrumentele ce se aflau in ele, au­ fost nimicite. Pagubele sunt prețuite până a­­cum la două milioane de franci. Nu s’a putut încă stabili bine cauzele acestui îngrozitor sinistru. Feminismul in Anglia Ministrul de finanțe, Asquith, e prigonit de feministe. După ce au refuzat să plătească birul cât timp nu li se va da dreptul de­ vot, după ce au­ ame­nințat de mai multe ori să spargă geamurile casei lui Asquith și au făcut manifestații sgomotoase în­­naintea locuinței sale, acum ele -l urmăresc și în provincie, spre a-1 putea huidui mai în voe. D. Asquit se dusese Vineri seara la Northampon, unde se ținea o mare întrunire și unde el a ținut un discurs plin de humor asupra legei privitoare la instrucțiunea publică. «N’avem ele gând, a declarat ministrul, să alungăm biblia din școli. Știm foarte­ bine că, dacă am închide Bisericii ușa, ar intra pe ferestre...» Dar el nu putu urma, căci cele mai violente întreruperi ’l între­rupseră. Poliția a trebuit să intervie și să expulzeze pe manifestante și pe cele patru fruntașe ale mișcă­­rei feministe. west CRONICI FEMININE Secrete între bărbat și fenice Am mai primit următoarele răs­punsuri : D. N. Antonescu, funcționar din București, e de părere că trebue să existe secrete intre bărbat și femee in anumite cazuri. E mai bine să rem de secretă o facere de bine de­cât din cauza ei să se nască neînțelegeri intre bărbat și femee.* _ ¥ ¥ Domnișoara Caty Thoma Deme­­trescu, din Caracal, răspunde ast­fel: Stimată doamnă, întrebarea d-nei V. din Craiova este cu adevărat foarte grea din două puncte d­e vedere : 1) Fata înaintea altarului jură mirelui credință și iubire. Cre­dința aduce sinceritate, iubirea pace în căsnicie. 2) Femeea trebue să fie sinceră. Nici odată să nu ascunză nici cel m­ai mic lucru, bărbatului seu. Se întâmplă fapte pe cari femeea ie Răsplata Mancei M. S. Regele a mai conferit me­dalia «Răsplata Muncei» cl. II, următoarelor persoane : D-nelor C. Alexandrescu-Argeș, Maria ,C. Arnăutu, institutoare Huși, Ana Aldescu institutoare Ploești; Agripina D. Adrian insti­tutoare Iluși; d-lor Teodor Ali­­mănescu, institutor Caracal, Ilie C. Alexandrescu Dolj, C. Anghe­­lescu institutor Galați ; d-nei E­­caterina Boeziu instit. Alexandria; d-lor. Ion .Bălineanu Dorohoiu, C. Buțureanu instit. Iași, C. Bră­­tescu Tulcea, Ion Bărbulescu Vil­­cea, C. Bărbulescu Dolj, Bratu Eliza instit. Tg.­Neamțu, Belian Cristina inst. P.­Neamț, M. Băi­leanu perceptor Mehedinți, I. Bă­­cescu Mehedinți, G. Baloiu Me­hedinți, St. Brebenaru Mehedinți, Buznea Maria instit. Brăila, G. Bănescu, I. Bădescu, N.Cristescu Si preotul I. Crețu, G. Baltă, în­vățător Brăila, Ștefania pr. Oprea Bucșănescu Romanațî, Ecat. Bălă­­cescu­, Barcalescu institutoare R.­­Sjiras, Ioan Balm­uș Tutova, Lu­­creția­­ Găprescu institutoare C.­de Argeș, loan Ciocaneli B­u­z­e­u, Laura Con­stantinescu profesoară Iași, I. Curelescu farmacist Plo­ești, Clementa Colom­an instit. Ca­racal, Elena­ Constantinescu inst. Corabia, I. Ciporeanu Romanațî, Eufrosina Cernea inst. Bârlad, Ion Cârlan Tecuciu, I. Cruceanu Tecuci, I. Cernat Dorohoiu, I. Cărare Iași, I. Chirițescu instit. Ploești, I.­ Comăneanu Prahova, D. Constantinescu Prahova, N. Cristescu Golești Badei, Elena Corcoveanu inst. Craiova, Preot. I. Crețu Budișteni, Ioana I. Cru­­țescu Roșiorii-de-Vede, Maria N. Dec­u Od­obești, G. Cernălceanu T.­Severin, I.­ Corlescu Mehedinți, D. Cerbulescu Mehedinți, G. Cos­­mîță, instit. Iași, D. Dâmbianu Mehedinți, Teodor Danieleanu Su­ceava, Elena G. Dumitrescu Făl­ticeni I. Dumitrescu Tecuci, Aurelia Drăgușescu instit. Ploești, Ion Dumitrescu Gorj, N. Diaco­nescu, Iu­tești, pr. Ion Dragnea, Botoșani, Carp sin Diaconu, Boto­șani, I. Domașel, Corj, Floricia Drăgh­icescu, Olt, I. Drăghicescu Olt, I. Dragomirescu, K.­Sărat, Alexandrina Enășescu, Craiova, Caterinei Filimon, inst. Roșiori de Vede, Ștefan Filimon, învățător, Falciu, Alexandru Surdescu, ins­titutor Pitești, Spiridon Filimon, M. Florescu, Doi), Maria Fudu­­lescu instit. Craiova, Maria Geor­­gescu, inst. Alexandria, Vasile Crigorescu, Dorohoiu, V. St. Ghe­­rase Neam­țu, G. Grigorescu, per­ceptor, Mehedinți, G. Giurumescu, Mehedinți, N. I. Gladoveanu, inst. Proe­ști, pr. Gheorghian, Alexan­dru Gibescu, institutor Pitești, Maria D. Grecescu, inst. Craiova, F. Georgescu Dolj, St. D. Geor­­gescu Dolj, Angh­el Grigorceanu Alexandria, Vasile Varum Tutova, G. Ionescu-Vasile Vasluiu, G. lo­­nescu Suceava, M. Ionescu Dolj, Zefirina G. Ionescu inst. Turtu­­caia, G. Ionescu Olt, D. Ionescu Dolj, Ana Ionescu Dolj, Ana Ioa­­chim Neamț, P. Iovitz Mehedinți, I. Iliescu instit. Pitești, N. Lun­­gulescu Mehedinți, G. Lupescu Suceava, L. Lucrețeanul institutor Craiova, I. Sabiu inst. Vâlcea, O. Mateescu Muscel, G. V. Hațeg Neamț, Cecilia Mihăilescu instit. Focșani, Munteanu instit. Iași, Const. Milorescu Mehedinți, N. Moceanu Fabciu, Platon Morco­­vescu Prahova, Pr. M. Marinescu instit. Craiova, St. Mihăilescu Iași, Gr. Miulescu Vâlcea, I. Ma­­rinescu instit. Drăgășanu, V. Ma­­rinescu Dolj, R. Marinescu Su­ceava, Pr. G. Miclcescu Pitești, I. Marinescu Argeș, I. Mateescu Gorj, Axente Micu Covurluiu, pr. P. Mik­eș Suceava, I. Niculin Bu­zău, Luța Năbău­de instit. Buzau, I. Nicolaescu Vâlcea, I. Negri­­țescu Dolj, Eufrosina Nanu inst. Roman, Victoria Nicolaescu inst. R.­Vâlcea, Elena St. Niculescu inst. Tulcea, D. Popescu Tecuci, A Bardan, revizor școlar Neam­țu, B. Beculescu revizor Romanațî, D. Dinescu revizor școlar R.­Să­rat, I. Diaconescu revizor școlar Tecuciu, C. Enășescu revizor șco­lar Gorj, M. Florescu profesor Craiova, Al. Golea revizor școlar, Alexandrina Nicolau directoarea școalei de aplicație din Bitolia (Macedonia), Anton Popescu revi­zor școlar de Vâlcea, Pascu Popescu și G. Popescu revizori școlari, Pan­ait Popescu, Ialomița,’ I. Popovici Iași, G. Po­­liu Iași, preotul Zamfir Popescu Vlașca’, V. Podoleanu, președin­tele­ băncii populare din Huși, G. Petrescu, institutor Ploești, I. Po­pescu institutor Muscel, I. Pe­trescu C.­Lung, Marcu Popescu Mehedinți, G. Gh­ica Popescu, in­stitutor Vâlcea, G. Petrescu Vâl­cea, C. Petrescu institutor Ale­xandria, Gr. Panciu Gorj, Spiru N. Pretorian institutor Slatina, D. Popescu Muscel, C. Popescu Olt, preotul M. Popescu Olt, D. Po­povici Covurluî, Eufrosina Ples­­nilă instit. Galați, Ecaterina Pe­trescu Covurluî, preot Al. Popovici institutor Iași, Galandra Popovici Tulcea, Scarlat Popovici institu­tor Tecuci, Maria Popovici insti­tutoare Tecuci, G. Pascal Falciu, pr. I. Popovici institutor Boto­­șanu, N. Popescu Movileanu, in­stitutor Buzău, Elena Drăgoescu, institutoare­ Tg.­Jiu, D. Popescu Buzău, Al. Florescu, I. Pompeiu, institutor Tg.-Ocna, N. Pârvu­­lescu, Th­. Protopopescu,sub-șef de biuron la instrucție, N. Petrescu, institutor, Cecilia D. Paleologlu, Eliza N. Petrican, institutoare din Capitală, Al. Pârvulescu sub-re­­vizor școlar, Gr. Popescu Tătă­rești, Popescu D., Poppscu I. Ma­ria, Pr­ocietaru Mihail, maestru de muzică la școala normală din Bi­tolia, N. Popovici Suceava, Gh. Petrescu Suceava, Sterie Perdichi, directorul școalei române din Pe­­rivole, Alexandrina Rădulescu, institutoare, P. Neamț, N. Papan Iași, I. Botă, Putna, I. Popescu, profesor, Câmpulung, Rădulescu N. Maria, institutoare, Craiova, Th. Riga, institutor, Turnu-Mă­­gurele, Georgeta Radovici, insti­tutoare la Caracal, Paulina Rădu­lescu,­ Gorj, Rădulescu B. Olt, Rășcanu Eleonora, institutoare R.­­Sărat, N. Rădulescu, R.­Sărat, Elena Stavrica, intitutoare Brăila, Petre Spirescu, Buzea, Gheorghe Stănciulescu, Buzeu, Sava Ariton, institutor Buzeu, Simion Itara­­lambie, avocat Pitești, Sava G. L, institutor București, Eliza Stoenescu, institutoare București, Smerea Vichentie, institutor B.­­Sărat, I. Soficu, Vaslui, O. Cos­­tăchescu, Muscel, N. Predoiu, proprietar Muscel, pr. N. Pătră­­șescu, Câmpulung, pr. Diaconescu C., Muscel, G. Samoilescu, Dom­nești, Petre Stănescu, Muscel, lor­. Smărăndescu, Vasluiu, Bă­nică Stoicescu, directorul orfe­linatului din Vasluiu, D. Simio­­nescu­ P. județul Teleor­man , Hadm­chievici Eug. institu­toare la Roșiori-de-Vede ; Simio­­nescu Al. jud. Teleorman ; Simi­­ceanu Maria, jud. Mehedinți; Spi­­neanu G. G. jud. Mehedinți; Sa­­chelarie Gh. jud. Iași ; Stăneoiu I. jud. Muscel ; Preot N. Schianu jud. Muscel ; Ștefănescu Eufro­sina instit. București ; Șerbăne­­scu G. jud. Romanațî ; Ștefane­­scu Spiridon jud. Prahova; Ște­­fănescu C. Elena inst. Craiova; Susuea inst. R.­Sărat ; Theodo­­rescu M. jud. Brăila ; Tănăsescu G. (Constanța) ; Su?hiță Ion inst. (Giurgiu) ; Tenie Alex. inst. Tg.­­Frumos ; Theodorescu St. (Iași) ; Theodorescu Marin (Dâmbovița) ; Tălăngescu N. Paulina (Călărași), Theodor Voicu (Tulcea) , Tata­ra im Maria inst. (București) , Tomescu C. revizor școlar, Tom­a Ion Iași, Timus M. Ilfov, Theo­dorescu Ion Vlașca, Țânțăreanu Eufrosina instit. București, Alea I. Falciu, Manole Mihai preot Muscel, Anastasescu N. instit. C.­Lung, N. Voiculeț R.-Sărat, Sc. Vasiliu instit. Brăila, preot M- Vișinescu Pitești, Jeana Vasi­­liu instit. Ploești, Eliza Vercescu instit. Focșani, Vasilescu sub-șef de biuron în direcția învățămin­­tului primar, I.Vișan Vlașca, Na­talia Vasiliu Bârlad, G. Varian Mehedinți,­ Diaconul Vasilescu Tulcea, d-ra Olga Vasiliu instit. Roman, Gh. I. Vasiliu grefier la casație, I.Vlase instit. Bârlad, Za­­harescu Raluca Adjud, Marin Zer­­noveanu instit. St.­Sărat, Petre Ri­­vestigiu, direct, școalei rom. din Bitolia, Vălcănescu instit. Bucu­rești și G. Țuțu­îanu, sub-revior școlar’ al jud. Muscel. Toate persoanele care n’au ca­litatea indicată in dreptul nume­lui sunt învățători în diferite co­mune din județele alături menți­onate. Din memoriile generalului Andre O audiența a atașatului mi­litar rus ia Andre Corespondentul nostru din Paris ne-a telegrafiat pe scurt pasagiul din memoriile generalului André, fostul ministru de războiu,în care acesta vorbește despre audiența atașatului militar rus, contele Mu­raviev. Asupra acestui interesant pasagiu ziarului «Neue. Freie. Presse» i se telegrafiază din Paris următoarele amănunte : Generalul André povestește că prima decisiune pe care a luat-o când a ajuns ministru de războiu a fost să depărteze pe trei șefi de secție ai statului-major, cari a­­parțineau fățiș partidului clerical. Șeful statului-major Delanne refuză,să execute această poruncă, dar generalul André persistă în decisiunea sa. Intr'una din aceste zile critice veni la ministrul de război, ata­șatul militar rus din Paris, colo­nelul conte Muraviev. Generalul Andre descrie ast­fel acest caz : Colonelul Muraviev, de altmin­trelea un om vesel și foarte ama­bil, și-a luat o înfățișare foarte serioasă. El m­e salută militărește și după ce șezu pe un scaun, mi se părea că pe fruntea sa se află un nour gros diplomatic. Intr’un ton aspru contele Muraview ’mi zise : — D-le ministru, am venit de a vorbi cu d-v. asupra acelor ofi­țeri de stat-major pe cari voiți să-i depărtați. Ași fi fericit dacă v’ați retrage decisiunea. Remâsei liniștit. Atribuiam a­­cest pas juvenil, undrăsneț, numai unui hiperzel de camaraderie. Am răspuns liniștit. Nu. I­mi mențin decisiunea, inteja fiind­că cred­e bună și al douilea, fiind­că i-am nemerit. Colonelul zise cu trufie: —Vă rog în calitatea mea de reprezentant al Puteri aliate, de a revoca a­­ceastă decisiune. Aceasta era o provocare directă la cedare. Simțeam cum mi se urcă sângele la cap de mânie. D-le colonel, răspunsei eu,n’am să pri­mesc de la nimeni ordine, de­cât de la parlamentul francez și te rog. Colonelul Muraview își ridică vocea și mai sus zicând: — Sub ast­fel de împrejurări,tre­bue să vă spun, d-le ministru, că dv. lucrați în contra alianței. Mă ridicai repede de pe scaun, îmi adusei aminte de cuvintele bărbătești pe cari le-a rostit un ministru de marină al regelui Carol X, ambasadorului englez, care-i făcea remonstrațiuni din cauza expedițiunei in contra Beiu­lui Algeriei : «Fluerăm la cele ce spuneți dv.­­— Cât pe a ei era să-mi scape un ast­fel de răspuns, dar me gândit, că că ce e drept nu cunoșteam textul tratatului alian­ței fr­anco-ruse și că se prea putea că in acest text să se­ cuprindă o clausă privitoare la o prealabilă înțelegere între ambele state­­majoare privitoare la schimbările in personalul lor. Dacă acesta era în adevăr ca­zul, atunci eram decis să nu mai țin nici măcar o oră portofoliul departamentului războiului.Reușit să me stăpînesc și pusei repede capăt conversațiunei, prin urmă­toarele cuvinte : Organizatorii expoziției naționale de la Filaret — Vezi ilustrația— Dăm astă­zi ca ilustrație por­tretele următorilor domni arh­i­tecti cari au desvoltat o mare ac­tivitate pentru organizarea expo­ziției naționale de la Eilaret: și adică : sus la stânga este d. Be­­rendey, la dreapta, d. Redon (francez), iar jos la stânga d. Bur­­cuș și la dreapta d. Ștefănescu. "InürmiÍtul­ generalului Mihail Popescu Eri după amenzi, s’a făcut cu mare pompă inm­ormintarea regre­tatului gen. Popescu. Serviciul divin s’a celebrat la locuința defunctului din str. Ne­gustori de către Arhierii Sofronie Vulpescu și Meletie Gălățeanu,în­conjurați de un cler numeros. Erau de față, afară de membrii familii, un mare număr de ofițeri, camarazi de arme ai defunctului general După terminarea serviciului di­vin, a. general Coandă a ținut un discurs relevând viața militară a regretatului general și rolul vite­jesc îndeplinit de el in războiul independenței. In momentul când sicriul era scos din casa mortuară, trupele înșirate de-a lungul drumului, au adus onorurile militare. Corpul generalului Popescu a fost transportat la ultimul locaș pe un afet de tun. Cortegiul era foarte impunător: înainte mergea carul cu nu­meroase coroane trimise de M. S. Regele, ministrul de războiu, reg. 2 artilerie, școala, militară, școala de artilerie­­ și geniu, ofițerii din infanterie, precum și cele trimise de membrii familiei. Decorațiile erau purtate de­ d-nii maiori Verzea și Anghelescu, iar cordoanele afetului de d-nii gene­ral' Wartiade, Gheorghiu, Coandă , Vasiliu-Năsturel. Carul mortuar era urmat de toți ofițerii superiori și inferiori de artilerie și geniu din garni­zoană, de ofițerii din ministerul de război, precum și de membrii fa­miliei. Parada era comandată de d. ge­neral Iannescu. Trupele care au urmat cortegiul sunt următoarele : Școala militară de artilerie și geniu, un batalion din reg. 6 Mihai Viteazul, un batalion din reg. 4 Ilfov 21, întregul regiment 2 de artilerie, cu bateria călăreață și bateria de munte precum și un divizion din reg. 3 călărași. Cortegiul ast­fel format a par­curs străzile Domniței, bulevardul Carol, Academiei, calea Victoriei și calea Șerban-Vodă spre cimi­tirul Bellu. Când cortegiul a ajuns la socie­tatea de arme și gimnastică, d. Al. Florescu, vice-președintele so­­cietății, a ținut un discurs miș­cător, aducând elogii memoriei generalului Mihail Popescu, care, ca președinte al acestei societăți, a desfășurat cea mai mare acti­vitate pentru propășirea institu­­țiunei. Inmormîntarea s’a făcut la ci­mitirul Bellu. Aci au fost depuse pentru vecie rămășițele unuia dintre cei mai vitezi fii ai țarei, ale aceluia care în 1877 a dirijat bateria de la Calafat cu care s’a deschis primul foc contra vrăș­mașului. In­ momentul când sicriul era coborît in groapă trupele înșirate pe alee au tras salve, ca un ul­tim omagiu adus memoriei bra­vului general. ______Mes. Petersburg, 9.—Duma a tri­mis în studiul unei comisiuni proectul relativ la egalitatea civică. (Telegramele­­ particulare ale ziarului «Universul») Grevă și răzvrătire Berlin. 8.’— Telegramă din Petersburg. La Lodz a isbucnit greva ge­nerală. — Din Pu­ga se anunță că la Dorpat un regiment de ’ cazaci s’a răzvrătit; două ofițeri au­ fost uciși. Cazarma a fost îm­presurată de cavalerie. îndemnizația pentru victi­mele măcelurilor Berlin. 9. — Telegramă din Petersburg. «Novoie Wremia» spune că consiliul de miniștri a propus suma de două milioane ruble spre a se îndemniza locuitorii de la Bialostok, Erivan, Elisa­­betopol și Tiflis, cari au sufe­rit de pe urma recentelor de­zordine. Suma nu a fost acordată. E probabil că consiliul de miniș­tri va prezintă în această pri­vință un proect de lege în Dumă, de care vor depinde ul­terioarele h­otărîri ale afacerei. Temeri de masacre Berlin. 9. — Telegramă din Petersburg. Deputatul Winaver a primit de la Homel o telegramă prin care vice-președintele Came­rei de comerț îl face atent a­­supra primejdiei unor nouă măceluri evreești și-l roagă să intervină pe lângă ministrul de justiție spre a se lua la timp măsurile necesare de precauțiune. ______ Evenimentele din Rusia Telegramele Agenției Române­ Din Duma rusească SUVERANII LA EXPOZIȚIE MM. II. Regele și Regina au vizitat ora din nou expoziția­ na­țională. Suveranii au sosit în expoziție la orele 5 d. a. și au mers direct la culă, unde au fost primiți de doamna de onoare Bengescu, de d-na G. Gr. Cantacuzino, de d-nii G. Gr.Cantacuzino, prim-ministru, I. Lahovari, ministrul domenii­lor, dr. Istrati, comisarul general, Al. Belu, organizatorul expoziției din culă, etc. D. și d­-na general adjutant Ma­­vrocordat și d. maior adjutant Magheru și d. prefect Moruzzi in­­soțeau pe Suverani. Vizita la cală MM. II. Regele și Regina au vizitat cula. Pavilionul culei este o foarte solidă construcție, reprezentând tezaurul unde boerii vechi păs­­trau lucrurile de preț, religve bisericești și urme de lucrări de artă națională domină întreaga expoziție; din etajul al III se vede cea mai splendidă perspec­tivă a expoziției. Intrând în culă, M.M. L.L. Re­gele și Regina au urcat prima scară la etajul I.­­ Scară este frumos tapisată cu flori, cu covoare, cu modele vechi românești, cu figuri bisericești, etc. In etajul I, pe stânga, este a­­ranjat un mic paraclis, cu un altar pe care se află așezată o e­­vanghelie scumpă.Pe peretele din fața altarului o pictură reprezintă pe Domnitorul Alexandru Ion Cuza, oferind cele două coroane ale Munteniei și Moldovei Fecioa­rei Maria. Pe peretele din stânga se văd chipurile slăvite ale Dom­nitorilor Munteniei, iar pe cel din dreapta pe ale Domnitorilor din Moldova, bine executați de picto­rul Verona. In altă parte se văd portretele MM. II. Regele și Regina zugră­vite în felul cum sunt pe la mănăs­tiri zugrăvite, portretele titorilor și ale Domnitorilor români. In alt salon, sunt cele mai scumpe și mai prețioase relicve bisericești In plafon, atârnă candele scumpe de argint. De o parte e un dulap cu evan­gheliile vechi îmbrăcate în ar­gint, potire de preț, cruci, o e­­vanghelie a lui Ștefan-cel-Mare, o mitră in aur, tronul regal, co­pie de pe acela al Sfintei mitro­polii, o veche cârje de arhiereu de la Căldărușani, etc. In mijloc este un dulap cu e­­vanghelii lucrate și pictate de M. S. Regina și oferite M. S. Regelui și AA. L­. RR. Principilor Moște­nitori. Pe pereți sunt nenumărate i­­coane vechi de ale sfinților, unele aproape șterse de vremea înde­lungată. Tot din acest salon se deschide un al treilea, unde se află cultul armean. Este un epitaf aranjat după ritul armean, altarul, apoi numeroase cărți, haine preoțești scumpe, potire, cruci minunate, in sfârșit odăjdii culese de la toate bisericile armene din țară și aranjate cu deosebită îngrijire de d. Goilav, senator și de d. Fer­­hasi din Focșani. Comunitățile București și Focșani sunt cele mai bine reprezintate. M. S. Regina nu se indura a părăsi acest scump tezaur, care reprezintă toată comoara de anti­chități bisericești de la noi. In al treilea etagiu , scara de asemeni e frumos decorată cu co­voare românești, cu icoane, etc. Aci se află cădelnițe vechi de aur și argint, diferite cupe, odă­jdii,­­ patra fire dăruite de vechii Domni, o cruce în rubine și bri­liante a lui «Brâncoveanu Con­stantin, boer vechiu și Domn Creștin», o mitră în aur masiv cu pietre scumpe de rubin și sma­rald a mitropolitului Gozma, două serafimi de argint, o cârje de cristal dăruită de împărăteasa Ecaterina a Rusiei, epitaful lui Mircea­ cel-Bătrân, etc., toate așe­zate cu pricepere și artă. Tot aci mai e o ușe a bisericei Cotroceni, datând din timpul lui Șerban Cantacuzino, MM. LI. Regele și Regina s’au oprit in stagiul de sus, de unde au admirat toată priveliștea ce desfășura incinta expoziției, apoi au luat ceaiul. La orele 6 luni. Suveranii au părăsit cula, după ce au vizitat și etajul de jos, unde se află fru­moase icoane, o strană, în fund o sofa, un calorifer, trepte miei (scaune), după stilul otoman, per­dele scumpe de la monastirea Co­­zia și altele de la Brâncoveanu, ușa de la monastirea Snagov, etc. Județul Ilfov este foarte bine reprezintat. La pavilionul direcției Închi­sorilor Al douilea pavilion vizitat fu al direcțiunei închisorilor. D-na Să­­vesc­u, soția directorului general, a oferit M. S. Reginei un buchet de flori. Pavilionul acesta este admirabil aranjat. Decorațiunea este demnă de toată admirația. Se vind aci lucrări efectuate în penitenciarele noastre. M. S. Regele a rămas foarte mulțumit de aceia ce­­ Se lucrează la penitenciarele Văcărești, (ră­chită, etc.), Pângărați, Mislea, etc. M. Sa s’a mai interesat de graficele reprezentând mersul cri­­minalităței in România, etc. La cele­l’aUe pavilioane La orele 7 seara, Suveranii s’au scoborit la pavilionul «Leagănu­lui Sf. Ecaterina», unde au fost primiți de d-nele membre din comitet. După ce au examinat tablourile și lucrurile expuse M.M. L.L. s’au urcat în trăsuri și au mers la pa­vilionul soc. femeilor române. Aci, Suveranii au rămas trei sferturi de oră, examinând cu de amănuntul toate cusăturile,bro­deriile, izvoadele vechi românești, lucrările de artă executate de ță­rance pentru joc. «Furnica», etc. La orele 8, M.M. L.L. Regele și Regina au părăsit­­ expoziția, după ce au făcut o scurtă pre­umblare cu trăsura prin incintă. _____ Marin­ cute de un fecior, roechi că d-na Kaufmann ar fi schingiuit pe ne­fericita servitoare, cu o cruzime ne­mai­pomenită. Dar ceea­ ce face afacerea și mai misterioasă, e că un medic foarte cunoscut din o­­raș a certificat că moartea servi­toarei se datorește anemiei. Marele bănci evreești din Londra fac stăruinți energice pe lângă ministerul de externe en­glez in contra măcelurilor de la Bialostok. .. Din America vine știrea unei noui descoperiri extraordinare, poate chiar prin fantezia ei. Un celebru doctor din Giacinatti, Ric­ketts, anunță că poate reda viață morților, repunând în funcțiune inima. Ricketts declară de a fi făcut experiențe cu 25 câini, uci­­zindu-i cu mari doze de cloroform. El le-a deschis apoi toracele și le-a pus iar inimile în mișcare. 18 câini au fost readuși ast­fel la viață. Autoritățile dintr-un oraș din Alsacia au înștiințat autoritățile franceze că un anarh­ist italian, anume Antonio, a furat în dife­rite rînduri pulbere și dinamită de la pulberăria minelor Wendel, unde lucra și apoi a fugit. Acum pare că el se află în Franța la mi­nele Willerupt. Cu ajutorul altora, el ar fi introdus in Franța mari cantități de pulbere și dinamită. In orașul Kecskemet se va inaugura în curând un monument al lui Ludovic Kossuth, fostul guvernator al Ungariei în timpul revoluțiunei de la 1848. Cu ocazia unor săpături fă­cute la Hirtenberg (Austria), lu­crătorii au dat de numeroase ose­minte omenești. O comisiune de arh­eologi au­ constatat că a fost un cimitir roman, in veacul al 3 sau­ 4-lea. S’au găsit și multe obiecte de bronz, între cari un frumos inel de damă. "O Tügex Äbepeäi Nu e în lume un exces mai fru­mos decât al încrederei. DE­Și CONSILIUL COMUNAL Eri dimineață, la orele 11 a ți­nut ședință consiliul comunal al Capitalei, sub preșidenția d-lui M. Cantacuzino. Prezenți 17 consilieri. D. Cantacuzino anunță că pri­­marul orașului Cernăuți a felici­tat printr’o telegramă primăria Ca­­pitalei cu ocazia deschiderea ex­­­poziției. Asemenea d. dr. Lueger, primarul Vienei, a trimis din Bur­­dujeni o telegramă de mulțumire pentru primirea ce i s’a făcut. La aceste telegrame d. Canta­­cuzino a respins mulțumind. Se aprobă convenția încheiată cu Banca Națională pentru Îm­prumutul de 26 milioane. D. Cantacuzino spune că s’au intârziat lucrările alimentărei ca­­pitalei cu apă din cauza raportu­lui nefavorabil al consiliului teh­­­nic. Cere să se aprobe expropierile propuse a se face in acest scop la Ulmi. D. primar arată apoi că s’a con­tractat pavarea a 100.000 metri pătrați de strade din centrul Ca­pitalei și 50.000 metri pătrați de trotuare cu asfalt, iar cu peatra scoasă se vor pava stradele lătu­ralnice ale Capitalei. Contractul se aprobă. Lucrările se vor sfirși la 1 Noi­embrie 1907. Se aprobă exproprierea mai mul­tor case și terenuri. Se votează o taxă de 30 bani da fie­care loc, pentru omnibusele­­automobile ce vor circula in Ca­pitală în timpul expoziției. D. primar spune că va acorda concesii de omnibuse­ automobil, ori­cum va cere, cu condiție ca ve­hhiculela să fie frumoase și si­gure. In amintirea mult regretatului Luigi Caz­­zavillan Personalul ziarului «Universul» a avut să -și împlinească touî una din cele mai pioase datorii. La 8 iunie, Luigi Cazzavillan, fondatorul «Universului» iși săr­bătorea ziua numelui. Acum ziua aceasta nu a trecut fără a reîm­prospăta în sufletele tuturor a­­mintirea dureroasă a perderei ne­mărginite ce au încercat­ întreg personalul ziarului «Uni­versul», a ținut să -și manifesteze sentimentele de recunoștință și admirație pentru fostul patron, organizând un pios pelerinagiu la mormîn­tul lui Luigi Cazzavillan, din cimitirul Belu. Dimineața, la orele 7, per­sonalul ziarului s’a aflat in fața grandiosului monument din ci­mitirul Belu, ridicat de d-na Theo­dora Cazzavillan. De la direcția ziarului până la cei din urmă funcționari ai «Universului», toți se aflau descoperiți in fața mor­­mîntului care nu a putut închide slava faptelor mari și­­ inimoase ale celui ce a fost Luigi Gazza­­villan. Un serviciu religios a fost ofi­ciat în interiorul capelei cavoului de către S. S. părintele Avramescu, parohul bisericei Brezoianu, după care d.Virgil N. Dărăscu,directorul «Universului» și președintele so­­cietăței «Theodora și Luigi Cazza­villan» a personalului ziarului, organizatoarea pelerinagiului, a adresat celor de față următoarele cuvinte : Domnilor. Opt Iunie a fost zi scumpă pen­tru mult regretatul Luigi Cazza­villan, pentru că S-tul Ludovic era sărbătorit ca patronul numelui meu. Acum aceiași zi ne dă pu­tința, nouă cari am fost prietenii sau tovarășii lui de lucru, să ve­nim aci spre a îndeplini o pioasă datorie. Societatea «Theodora și Luigi Cazzavillan», înființată dintr’o fru­moasă pornire, are două merite principale: stringe legăturile între toți cari formează personalul și lucrează la propășirea ziarului «Universul», și, păstrează nemu­ritor numele Luigi Cazzavillan, care va trăi ast­fel cât va apare ziarul «Universul» și cât vor trăi marile lui opere de bine­facere. Omul de bine, care, printr’o muncă dreaptă, continuă și neo­bosită, a știut să creeze insti­­tuțiuni folositoare tereî, care cu banul său a ușurat suferințele al­tora, Luigi Cazzavillan trebue să fie continuu sărbătorit. Fie dar scumpă și eternă prin­tre noi amintirea faptelor mari și memoria lui Luigi Gazavillan. Două minunate mănuchiuri de flori albe, unul din partea socie­­tăței și altul din partea directo­rului nostru, d. V. N. Dărăscu, au fost depuse pe sicriul celui care nu putea vedea cu câtă evla­vie se apropiau de vecinicul lui locaș, foștii lui prieteni și cola­boratori. La orele 9, s’a oficiat și­­ un alt serviciu religios in S-ta biserică Brezoianu, pentru odihna sufletu­lui lui Luigi Cazzavillan. Ast­fel se va păstra în veci scumpă, amintirea fondatorului ziarului «Universul». _______ ȘTIRI DIN STREINATATE Prin poștă Se știe că regele și regina Spaniei, împreună cu mai mulți invitați, au vizitat acum de curând castelul regal Granja. Aci regele a arătat reginei dependințele pa­latului, cari au rămas neatinse de două veacuri și mai cu seamă o farmacie in care se află incă me­dicamentele întrebuințate pe vre­mea lui Filip V. Șase sute de francezi, sub conducerea d-lui Carnot, fiul fos­tului prezident, vor însoți mâine pe minerii salvați de la Courriè­­res în vizita lor la minele Hiber­nia, din Germania. Printre vizitatori vor fi membri ai universităților populare din Pa­ris, delegațiuni ale pompierilor din Paris și ale diferitelor socie­tăți de salvare, precum și câte­va înalte personalități. Zilele trecute a încetat din viață căpitanul Paul Pfeiffer, în vârstă de 93 ani. El era cel mai vechi­ ofițer din armata bavareză și a servit de la 1828—1883.­­ O mare emoțiune domnește la’&ioux City (Statul american Iowa), în urma arestării d-nei Kaufmann, nevasta unui fabri­cant de bere, acuzată că și-a ucis una din servitoare. Cercetându-se cadavrul, s’au gă­sit 49 răni. 1 Din anchetă și declarațiile ră­ Ședința se ridică la orele 12 și un sfert. „Uniimai din provincie (De la coresp. noștri part.) Vineri, 9 Iunie. CÂMPIRI­V.— Escursiune. —• Astă-seară, pe la orele 9, au so­sit aci în escursiune 26 elevi de cl. VI modernă din liceul Sf. Sava din București, sub conducerea d-lui profesor dr. Munteanu Mur­­goci, venind pe jos de la Slănic- Prahova. D-lor au vizitat astă­zi Buștenarii, iar mâine până la o­­rele 11 dim. vor vizita orașul no­­stru și sondele. Cu trenul de 11.40 vor urma drumul spre Azuga-Predeal. GIBUGIU.—Accident neno­rocit. — Eri, pe când Nae Arhi­­mede di­n Preajba, se înapoia da la judecătoria de pace din Vida- Cârtojani, unde avusese un pro­ces, ajungând in Purani, din im­prudență a călcat cu căruța cu cai pe copilul Ion Mirca Radu, da 4 ani, care din întâmplare se juca cu alți copii în șosea. In stare destul de gravă a fost trimis in căutarea spitalului din Adunații-Butești. Cazul se anchetează, înecat. — Azi la ora 1 d. a.p e când copilul Dumitru Sande­leală Veche, în etate de 14 ani, din Stănești, se scălda in padina Ghizdaru, dând într’o viitoare, s’a înecat. S’a avizat parchetul. Mușcații de câini turbați.— Azi două câini turbați au mușcat pe copiii Petre, Virgiliu și Gher­ghina Nicolae Marin, din strada Soarelui, pe locuitorii Lică Dumi­tru Bobe și Dumitru Bobe din­ strada Tudor­ Vladimirescu și pe băiatul Marin din serviciul d-lui Anghel Trolulescu din piața Orient. Toți au fost înaintați serviciu­lui antirabic din București. i­ătae gravă. — Stan Tudor Jipa, din Dadilov a bătut grav pa femeea Neacșu Gh. Tângăreanu. Victima a fost adusă la spitalul județean. PLOEȘTI.—Abuz de încre­­­dere.—Sotir Nicolae, în etate de 17 ani, vânzător de pâine la bru­tarul C. Dumitriu, din calea Oilor, abuzând de încrederea stăpânului său, a fugit cu suma de 190 lei, ce încasase de pe la diferiți muș­terii. El a fost arestat în­ gară, astă noapte pe când voia să plece cu trenul. Sindicatul avocaților.— Eri la ora 3d.»., avocații baroului B

Next