Universul, noiembrie 1906 (Anul 24, nr. 300-329)

1906-11-26 / nr. 325

v­ îu­l Ulis Ildin­ SAMBATA. 0 Azi, la orele 4 d. a., se va struni la ministerul de resboiui, Vb președinția d-lui general Manu WsiMul superior al armatei, spre­­ Se ocupa cu mai multe cestiuni diririte. V­ D-niî G. Milițeanuu și S. Mil­­oș Vțiu au fost numiți contro­lori c.­ județ­ul. 2-a în locul d-lor G.­io­pcea, demisionat, și Chr. Tanasi lăsat în disponibilitate. ^ SAetatea studenților in drept ,sl. Boținu“ va ține ședință pu­blică Cine Duminecă, la orele 9 și j­upate dimineața, în sala Ne. VI anniversitățea, cu urmă­toarea e­dig de zi : 1) Discuțiuni asupra cerinței „Democrație“, a-e­d. Bal­boul ; 2) Românii față de străinii l­ interior, conferință , ae d. I. Ne­SCUI și 3) Apel în piaterie eloc­ată, discuție intri a­nu Cercel,Jardescu și Bălte­. D. Al. Muțescu a fost ales al olațui Câmpulung,primar iar ,â. P. Ghetjau ajutor de primar.­­ Ministerul Interne a au­­torizat din nou­ pt Bărbulescu, directorul prefect­ u­­ țe­i]f0v, să gireze pe timflp 03 zile aface­rile prefecturii, prin numirea tușul titular.­­ & Iată rezultatul miigpjiV gg di­ferență (drept public) 1% la facul­­tatea juridică din Capii­, Turman AL, Stoenescy Liu­­bie, N. Virg., Ioanițescu­ si Mo_ roiu Tiberiu, Foișoreanu ^ac;I­­von N., Ioantu I. .r­aiU Th_ ^lavre, Drăghescu Mihail Vpitan Giurescu Üa rin, ‘Di de­la 29 ani, foști băețî de prăvălie, dispăruți din Capitală după comite­rea furtului. Ancheta furtului, începută eri, a dus însă la alte descoperiri ; cei douî pungași mai au la activul lor și un alt furt. In tovărășia lui Costică Negruș, de 18 ani, servitor de meserie, cei douî pungași, au furat de la băcă­nia d-lui Jean D. Mantzourianis din str. Pânzarilor 7, un butoiu cu măs­line în valoare de 250 lei și unul de unt-de-lemn, in valoare de 300 lei, pe cari le-a hindut pu unde au pu­tut. Din aceiași anchetă a mai rezul­tat că pungașul Al. Dumitrescu fu­sese la rîndul lui pungășii de ant pungaș, chelnerul Bernard Josovici, care îi șterpelise la un chef un por­tofel cu 80 lei. . Chelnerul s’a întâlnit, acum la be­curile poliției cu cei trei pungași și «sute­ șî patru se regăsesc acum cu tăinui­torii și cumpărătorii lucrurilor furate. Un alt accident de trăsură P« rina de ieri avem de ’»■ar încă un accident de trăsură. . Cismarul Ilie Iliescu, în vîrstă de ze de ani, din str. Meteor No. 19, trecea aseară pe str. Clemenței cu o boccea în mână. Un birjar, cu feli­narele stinse, care trecea în goana tailor trânti­pa bietul cismar care a­­ săpat din picioarele viilor, rănit pe «oi și cu piciorul drept fracturat. Nefericitul Iliescu, a fost trimes La spitalul Filantropia, unde a fost internat. Circumscripția respectivă a esrt pa birjar în urmărire. Furt Intre femei! După cum se vede și femeile sunt tenatoare de parale și încă și femeile ie țară. Dar cine nu-i amator de parale ? Mai zilele trecute, la cismarul Ta­nase Nicolide, din șoseaua Colintina 16, trăseseră în gazdă câte-va femei din comuna Goșereni, jud. Ialomița, ttttr’o bună dimineață, una, din a­­ceste femei, Dumitru Ștefan Bălan, se trezi că i se furase din sin pungă de 520 lei ai bărbatului ei și, când dădu alarma,­ cele­ l’alte femei dispăruseră. După multe cercetări, circumscrip­ția 13 a izbutit să pună mâna ieri pe femeile Ilinca 1, Angh­el, Manda Drăghici, Maria Marin, Stanca R Ghheorghe și Liț­a Gh. Duță, fostele tovarășe ale păgubașei, bănuite a fi autoarele furtului. Arestarea unei atentatoare In August trecut un atentat cu vi­triol s’a petrecut la Caracal. Femeia Sulia Szatmári, a aruncat o sticlă cu vitriol in obrazul fostului ei concu­bin Alecu Niculescu, funcționar la tribunalul local. După atentat, care a slujit pe Ni­­culescu pe toată viața, atentatoarea dispăruse din Caracal. In urma unei adrese a parchetului local ea a fost dată însă în urmărire in capi­tală și arestată ori la locuința ei din calea Moșilor 396, urmând a f trimisă la Caracal. Birjar hoț Povestim aci o hoție comisă de un birjar, în mijlocul Capitalei, ca în codrul Vlăsiei, după cum a fost fă­­cută reclamația la circumscripția 17. Un servitor al d-lui Emil Petrescu, din str. Soarelui 20, a adus eri la 6ft £a stăpânului lui un birjar, oricărui număr nu și-l amintește. Era vorba să se încarce în tră­sură câte­va covoare cari urmau a fi transportate la muma d-lui Petrescu, în str. Piața Amzei. Când fuseseră deja puse în trăsură câte­va covoare și servitorul intrase în casă spre a aduce alt covor, bir­jarul a dat bice cailor și s’a făcut nevăzut, cu covoare cu tot. Servitorul a dat toate semnalmen­tele birjei și cailor și e foarte pro­babil că cinstitul birjar va fi prins chiar azi. Diverse Furturi. — Magazinul de lingerie Petrescu din piața Sf. Anton, recla­mase poliției de siguranță că din magazin se furase mai multe măr­furi. Autorul furtului, bătanul Gh. Georgescu, a fost arestat ^eri. — Au mai fost arestați : Tăbăcarul Ștefan Puiu, care fa­­n­ase un portofel cu 16 lei, lui Luca Sairceescu, din str. Cuza-Vodă ; Bragagiul Samuel Serafim care cumpărase din lucrurile furate de la prăvălia di­n str. Patria, de către Haralambie Ghițulescu. Gheorghe Panu Duminicoiu, bă­nuit autor al unui furt de la prăvă­lia d-lui Năstase Popescu, din str. Radu-Vodă, 37; Servitoarea Paulina Cons­tan­tinescu din bulev. Neatârnăreî 70, pentru că a furat de la altă servitoare ,12 lei și o pereche de ghete; Gheorghe Simion, care a furat o pereche de șoșeri de la d. Herman Seil, din str. Șelari 5 și Andrei Gheorghe din fundătura Baicului, pentru un furt de 245 lei de la Gh. Petre din aceiași fundătură. Arestări.­Pe ziua de ieri au fost arestați : Carol Bruno, mecanic, ur­mărit prin ministerul de externe și care urmează a fi extrădat Germaniei; Nicola­emi Filip, evadat de la os­piciul Măreuța. Femeile cu moravuri ușoare Tili Leibovici și Aneta Constan­tinescu și C. Malinescu și Lazăr Drăgicu ur­măriți cu mandate de arestare. Dezertori.­­ Au fost arestați și înaintați comenduirea dezertorii : A­­dolf Friedman pălărier­, din reg. 6 infanterie și Cristea N. Ilie, din reg. 21 infanterie. Dianu Emil (Ferri), Dimopol N­., Safirescu Aurel, Constantinescu Ghi­­nea, Constantinescu T. Dum., Dociu N., Georgescu T., Georgescu C. N., Ionescu N. I., Iliescu A., Iliescu I., Miloteanu M., Stelcovici T.,­­Nico­­lau I. Gh., Pușcariu I., Mihăescu Aurel, Turnea I., Opreanu R. Ovi­­diu, Vasilescu M. I., Popescu C. D., Petrescu S. St., Porumboiu R. M., Polizu E. St., Popescu C. M., Po­pescu B. C., Petrovici S. G., Raco­­vitză C. Ernest, Saragea G., Săndu­­lescu Marin, Staicu D., Safirescu A­­drian, Stefănescu N. C, Vasilescu M. I., Colea D., Caraivan Virgil, Ciocazan C. C., Grăescu V. și Micu A. Gh. ♦ Comunele Colibași, Brezoaia, Frăsinet, Bucoveni, Grevedia și Tăriceni (Ilfov) au cerut autori­zații ministerului de interne spre a contracta împrumuturi pentru clădiri de școli. ♦ In urma măsurilor de izolare febră aftoasă din Novaci (Vlașca) a încetat. ♦ D. C. G. Apostolici, impie­gat auxiliar cl. II, a fost înaintat impiegat definitiv în direcțiunea datoriei publice. ♦ La școala de medicină vete­rinară a început preparațiunea serului anti­carbonos pentru om și animale. Acest ser se prepară după in­­dicațiunile d-lor profesori Riegler și Motaș de la acea școală. ♦ Un câine mare al d-lui Bu­cur Spirescu, din Ploești, inspec­tor general al învățământului pri­mar și normal, a mușcat pe fiul d-sale. Constatându-se că acel câine era turbat, fiul d-lui Bucur Spi­rescu a fost trimis institutului antirabic din București. ♦ D. V. G. Buțureanu, profe­sor la facultatea de științe din Iași, a fost numit inspector ge­neral al învățăm­întului secundar public și particular. ♦ Da la punerea în aplicare a noului tarif vamal s’a înființat în țară numeroase fabrici noul. ♦ D. Valerian Urseanu, deca­nul facultății juridice din capi­tală, a comandat în străinătate pentru biblioteca facultății 20.000 volume de drept, necesare stu­denților acestei facultăți. ♦ Situația febrei aftoase pe ziua de erî era următoarea: In județul Ilfov, comuna Mo­­nastirea mai are 35 vite bolnave; comuna Frăsinet 8 vite, comuna Sariceni 3 vite. In județul Vlașca: In Giurgiu 26 vite, Slobozia 17, Frățești 2, Oinacu 6 vite. In comuna Lisna (Prahova) sunt 3 vite bolnave. Peste tot epizootia este in des­creștere. ♦ In vederea adunării generale ordinare a :,Sindicatului ziariș­tilor“, toți membrii sindicatului sunt rugați să se Întrunească în ziua de 3 Decembrie, la o agapă în sala de marmoră a restauran­tului Iordache. ♦ In vederea reconstruirea a­­batorului din Capitală, d. Seb. Pepteanu, sub-șeful serviciului zooteh­nic, cu ocazia trecerea prin Kișinău (Basarabia) a vizitat a­­batorul din acest oraș. Acest abator este unul din cele mai moderne și e foarte sis­tematic. D. Pepteanu, va înainta un ra­port asupra celor constatate.­­ După ultima statistică forestieră, plantațiile din țară se repartisează ast­fel : Fagul ocupă o suprafață de 242.032 hectare, adecă 26,3 la sută ; stejarul 113.190 hect., adecă 12,3 la sută; bradul 85.302 h­., adecă 9,2 la sută; Molidul 61.931 h., adecă 6,7 la sută; carpenul 60.164 h. adecă 6,7 la sută; garnița 58.308 h., adecă 6,4 la sută; plopul și salcia 6,2 la sută; cerul 26.676 hectare, adecă 2,9 la sută ; teiul 24.036 hect., adecă 2.64 la sută; mesteacănul 21.315 hect. adică 2, 2 la sută; frasinul 14.664 hect., adică 1, 6 la sută; ulmul 14.351 hect., a­­dică 1, 6 la sută; aninul 9.996 hect., adică 1, 1 la sută ; salcâmul 6.013 hect.., adică 0, 6 la sută; pin 767 hect, adică 0.066 la sută; melozul 379 hect., adică 0,30 la sută ; casta­nul 42 hect.; paltinul de munte 38 hect.; în total 918.825 hect.­­ A. S. R. Principele Ferdi­nand a sosit aseară in Capitală din excursia ce a făcut la Curtea de Argeș. Câți­va din membrii majo­rităților parlamentare, vre-o 40 d­ nl deputați și senatori, s’au a­­dunat, aseară la o masă comună la Hotel Bulevard, li s’a oferit o masă la berăria re­gală unde au teastat colonelul Zisu, căpitan Vetz, Vulcan și Vintu. După asta studenții au­ vizitat portul și orașul. Liberarea un­ui­ elev atenta­tor.—Amânarea unui proces interesant. — Asupra înmor­­m­luti­riie lui Rădescu.­Schim­bare de prim-pr­ocuror.-Suc­cesul unei trupe Galați, 24. — Camera de punere sub acuzare a pus în libertate pe e­­levul Demetru Arvahitopol, din clasa 2 de liceu pe cauțiune de 300 lei. Dânsul trăsese trei focuri de revol­ver asupra elevului Georgescu din clasa 7 care îl bătuse.­­ Tribunalul a judecat procesul in­tentat de Mamvromati avocatului Fortunescu cerendu-i jumătate din câștigul vînzărei unei moșii. Mavro­­mati, reprezentat de avocatul Mihail Orleanu, a cerut amânare pentru a întinde acțiunea asupra vânzătoarei doamna Tombazis și a avocatului Ștefănescu, cumpărătorul. Tribunalul a amânat procesul pentru­ Februarie. — La inmormantarea ajutorului de grefier Rădescu s’au rostit la cimi­tir mișcătoare cu vîntări. — Se asigură că Ianculescu va fi nu­mit prim-procuror în locul lui Sără­­țeanu care și-a înaintat azi demisia. — Trupa Sturdza a obținut succes colosal cu piesa „Necinstiții“. Pu­blicul a manifestat călduros pentru artiști rechemându-l de zeci de ori. Lucrător hol. — Misterul » două cadavre.- Moștenitoare găsită. — <­ descoperire sen­zaționala.—Agitația din Sinești Iaș­i 24. — Iosef­ Matios, angajat la lucrările nouei linii ferate Podu- Iloaia-Hârlău, după ce a furat o în­semnată sumă de bani de la alți lu­crători, a dispărut. — Prefectura noastră a primit vestea că pe teritoriul com. Zbrlenî, au fost găsite cadavrele a două tineri necunoscuți foarte bine îmbrăcați. Nimeni nu poate explica misterul acestei sinistre descoperiri. Ambele cadavre au confuziuni pe corp.­­ Acum cât­va timp a murit in Shragur­i (Galiția) femeea Elena Da­­nezuk, lăsând pe urma ei o m­a­r­e avere. Din cercetările făcute se constată că decedata n’are nici o moștenitoare directă, ca atare, marea avere rămasă se cuvine femeieî Ana Koslovska, a­­flătoare în Miroslava, de lângă Iași, și care e singura rudă, d­e alt­fel foarte îndepărtată, a decedatei. — Autoritățile noastre sunt pe urmele unui senzaționale descoperiri, anume de a afla pe autorii unui în­doit asasinat făptuit acum 8 ani în corn. Crucea. Victimele erau două evrei, comer­cianți ambulanți. După cât s’a stabilit până acum, sătenii Vasie Manu și I. Casapu, sunt principalii vinovați în acest a­­sasinat. — Sătenii din Sincopenî, cari după cum am telegrafiat erau în agi­tație în contra autorităților comunale, sunt acum în deplină liniște. Căpitanul din Koepenick la iași. — Aglaia Li­zârescu pe moarte I­ași. 24. — Despre căpitanul din Koepanick se află aci că a fost adus odată la Iași de un maestru cismar. A lucrat aci la un atelier și apoi acasă la dînsul, in str. Morilor. Avea aci foarte mulți prieteni, fiind considerat de toți de­ o fire foarte blajină. Intr’o dimineață însă a dispărut din oraș, neputând să i se dea de urmă până acum, cu ocazia celor întâmplate la Koepenick. — Cu privire la Aglaia Lăzărescu, despre a cărei încercare de­ sinucidere am vorbit la timp, se zice că e pe moarte. D­inî sunt de părere că cauza sinuciderei ar fi fost o bolă nervoasă de care suferea. Lasă­mn urmă­ î o avere de 10.000 lei, înnebunit» din spaimă.— Un alt caz de otrăvire« cu fa­sole. — Dezertor prins. —Un șef de stație hotul.­—Inspec­ții. — Așteptarea vizitei mi­nistrului de instrucție.— Re­prezentație cu succes Tărgoviște, 24.—Sultana I. Iva­șcu din Aninoasa, aplecându-se să iea apă dintr'un puț, a alunecat cu capul in jos. La țipetele victimei săriră ve­cinii cari cu mare greutate au scos’o. De spaimă, dinsa și-a perdut mințile. — Turnătorul Anton Ionescu din serviciul turnătoriei Listuzzi, mân­când aseară niște fasole gătită intr’un vas coclit, s’a intoxicat. Grație ajutorului dat în grabă de doctorul Marcovici, victima a fost salvată. — Poliția a prins azî­noapte pe de­zertorul Lita Ion, din regimentul 22 de infanterie. El a fost trimis regi­mentului. — Șeful stației Titu, Corneliu Ma­rinescu, a fost lovit de individul Sta­­matescu, în seara de 20 corent, cu bastonul în cap, pentru că l’a dat a­­fară din cabinetul să­u. Numitul Stamatescu care a fost a­­restat chiar în acea seara, în urma anchetei făcută, a fost pus în liber­tate din ordinul parchetului.­­ Generalul Tătărăscu, șeful ma­relui stat-major, a inspectat ori ser­viciul de stat major al diviziei, și școala de copii de trupă de la 1110-­năstirea Dealului. — Azi a inspectat școalele din o­­raș, inspectorul școlar Gr. Patriciu. — Circulă zvonul ca ministrul ins­trucțiunei publice, Disescu, va sosi Duminică aci, pentru a vizita monu­mentele istorice și a inspecta gim­naziul și școalele din localitate. — Astă-seară a jucat cu succes trupa lui Leonescu, in sala „Vultu­rul“ comedia „Mița Tirbușan“, Jfi Vil II LI Ui Vult' Sosit ® în tim­pul saopți! Desps­ o administrația Cos­niei în delegat'îui în Budapesta. 24.—Comisiunea budgetară a delegațiunei austriace a adoptat creditele provinciilor o­­cupate. Ministrul comun al finanțelor, d. St. Burian, a constatat con­tinua desvoltare a provinciilor o­­cupate. Ministrul a spus că se lucrează acuma la desvoltarea instrucțiunei și la reforma impozitelor în Bosnia și Herzegovina, guvernul pregă­tește și o lege a presei pentru aceste provincii și se gândește la autonomia lor, care a și fost in­trodusă in diferite orașe. Ministrul expune din nou, pre­cum a făcut și în ultima dele­­gațiune, vederile sale cu privire la crearea unei reprezentațiuni legislative a provinciilor ocupate, declarând că e gata a admite a­­ceastă reprezentațiune dar nu poate spune când va fi posibil a se aduce la îndeplinire aceasta. Totuși nu va putea nimeni, a zis ministrul, să constate abso­luta urgență a acestei reforme. Intru­cât privește antagonismul dintre confesiuni, ministrul se si­lește, fără succes, a îmblânzi di­ferendele actuale. In ceea­ ce privește nemulțumi­rea contra politicei guvernului în Bosnia și Herzegovina, ministrul relevă că nemulțumiri se află pre­tutindeni dar țăranii din aceste provincii, adică 90 la sută din totalul populațiunei, sunt mulțu­miți. Este adrerat că agitatorii în­cearcă să semene nemulțumirea în sinul populațiunei, dar până acum fără nici un rezultat. Este inexact că populațiunea or­todoxă are tendința de a gra­sârbești sunt nemulțumite, aceasta dovedește să consideră progresul administrațiunei noastre ca un concurs ilegal pe terenul propa­gandei în favoarea unei Serbii mari. (Aplause), budget votat Budapesta. 24.— Comisiunea armatei din delegațiunea ungară, a adoptat totalul budgetului res­­boiului precum și creditele extra­ordinare pentru resboisi. Socialiștii contra, [­unui nou împrumut rusesc Paris, 24. — Grupul socialist din parlamentul francez, după ce a primit delegațiunea organi­­zațiunilor socialiste ruse, care a atras atențiunea sa asupra nece­sității de a se opune la emiterea unui nou Împrumut rus pe piața franceză, grupul socialist parla­mentar a hotărât în unanimitate să adreseze o interpelare guver­nului în această chestiune. Ședința secretă a Camerei sârbești Belgrad, 24.—Scupștina.— D. Pasici a dat, în ședință secretă, explicațiuni cu privire la modul cum s’au întrebuințat sumele îm­prumutului. Opoziția a protestat contra șe­dinței secrete, in care vede o ma­noperă pregătită dinainte de gu­vern și adusă la îndeplinire de vice-președintele adunărei. Pre­ședintele Scupștinei a spus însă că dânsul a lipsit de la ședință din întâmplare și că prin urmare nu poate fi vorba de o asemenea acuzare. D. Pasici anunță că acordul co­mercial încheiat cu Bulgaria intră în vigoare cu începere de la 6 Decembrie, când expiră contrac­tul provizoriu. Germania și Marocul Berlin, 24— Reichstagul a a­­doptat în prima și a doua citire actul de la Algesiras. Secretarul de stat Th­irsky a justificat pro­­ectul. Răspunzând la o chestiune cu privire la recenta notă franco­­spaniolă, ministrul declară că sin­gurul scop al Franței și al Spa­niei este de a liniști populațiunea marocană. Germania nu are nici un motiv de a pune la îndoială demersul comun al Franței și Spaniei. Starea sultanului Constantinopol, 24. — După Selamlic, sultanul a primit în audiență pe baronul Marschall de Bieberstein, ambasadorul Germa­niei. Sultanul arată foarte bine la față. Inmormintare Karlsruhe, 24. — Inmormîn­­tarea principelui Carol de Baden s’a făcut azi înaintea prânzului. Datoria publică turcească Const­antinopole, 24. —S’au ivit dificultăți în tranșarea ches­­tiunei datoriei publice a Porței. Ieri s’a ținut o conferință care a durat trei ore dar fără rezultat. Acțiunea franco-spaniolă in Maroc Viena, 24.—Ziarul „Politische Correspondenz“ spune că amba­sadorii Franciei și Spaniei au re­mis in ziua de 5 Decembrie mi­nisterului afacerilor străine note identice in chestiunea acțiunei franco-spaniole în Maroc. Divorț prințiar Petersburg,­ 24.—Divorțul du­celui Gheorghe I de Leuchtenber­g cu ducesa Anastasia, născută prin­cipesă de Muntenegru, a fost pro­nunțat. Convenție sacționa­tă Constantinopole, 24. — Con­­vențiunea comercială turco-bul­­gară a fost parafată de Turcia.^ Rec­lă­dir­ea Valparaisului Santiago, 24.—Legea pentru reconstruirea și înfrumusețarea orașului Valparaiso a fost pro­­ba autoriză un împru­mut de 1.000.000 lire sterline. Deces Berna, 24.— D. Elie Ducom­mun, șeful biroului internațional pentru pace, a murit. Revoluția în Equator Quito (Equator). 24.—O re­­voluțiune a îmbucnit în împreju­rimile orașului Buenca Azagues sub conducerea coloneiilor Vega și Gonzalo Cordava. Președintele republicei Equator, Alfaro, cre­zând că poate evita revoluțiunea, reconstituise ministerul. Grevă și dezarmare de vase italiene Genua, 24. — Echipagiile câ­­tor­va transatlantice punându-se în grevă (serviciile poștale și de cabotagiu continuând insă regu­lat), întrunirea federațiunei ar­matorilor a hotărît dezarmarea provizorie a vaselor cari nu fac și poșta dezarmat. Știri din Neapole, Livorno și alte porturi nu semnalează nici o întrerupere a serviciului. Eri un singur vas a fost TELEGRAMELE PARTICULARE Sosite La ti­mpul Pățania unui bijutier un­gur cu un mare șarlatan Budapesta. 24.—Intr’una din diminețile trecute, a intrat in pră­vălia unui bijutier de aici un in­divid în vîrstă ca de 30 de ani, foarte elegant îmbrăcat, însoțit de un servitor în livrea. El se dădu drept contele Perresevici de la Ruma și spuse că venise în capitală spre a lua parte la șe­dințele delegațiunei. Apoi rugă pe bijutier să-i tri­mită la palatul delegațiunilor un colan de briliante în valoare de 40 de mii de coroane, declarând că o să’l plătească in momentul predării. Bijutierul trimise colanul prin­­tr’un amploiat al său la palatul delegațiunilor, unde era așteptat de servitorul pretinsului conte. Servitorul luă colanul în pri­mire și spuse amploiatului ca să vie să ia banii la 3 ore, de­oare­ce contele era ocupat in ședință. Amploiatel plecă și curând în urmă contele telefona bijutierului spunându-i să trimită după bani la trei ore. Bijutierul prinzând bănuială, întrebă la centrală ce număr îl chema la i se răspunse că fusese che­­mat de la stațiunea orientală. Imediat bijutierul alergă acolo și putu, din fericire, să găsească pe falsul conte, căruia îi luă co­lanul Falsul conte isbuti însă să nu facă nevăzut. Poliția a început cercetări pen­tru descoperirea înșelătorului. Altă donație a proprieta­rei „Universului“ pentru un spital Roma, 24.—Ziarul,, Tribuna 11 —publică următoarele : „Legațiunea italiană din Bu­curești a făcut să parine mi­nisterului de externe suma de o sută de mii de lire, pe care doamna Dimitrescu, văduva connaționalului nostru Cazza­­vilan,a destinat-o in folosul spi­talului „Luigi Cazzavillan“ de la Arzignano, căruia anul tre­cut ii dăruise deja alți șase­­zeci de mii de lire. Acest act de generozitate nu mai are nevoe de laudă.­ In afară de generoasa do­natoare, mai au partea lor de merit, în acest frumos act, ac­tualul soț al ei Dimitrescu, a­­vocatul Dorăscu, actualul di­rector al ziarului „Universul“, a cărui proprietară e doamna Dimitrescu, precum și minis­trul Italiei marchizul Incisa și secretarul legațiunei contele Arrivabene, cari știu să men­­ție mereu­ viu în România spi­ritul național italian. Zvon de demisie ministe­­­­rială Budapesta. 24.—Se zvonește că comandantul marinei austro­­ungare, amiralul Montecuccoli, ar­­ avea intențiunea de a se retrage imediat după închiderea sesiunei delegațiunilor. Ciocnire Intre două torpi­loare turcești Rom­a, 24.­Din cauza unei fur­tuni pe marea Mediterană, două contra-torpiloare turcești s-au cioc­nit în apropiere de Pozzuoli, fâ­­cându-și grave stricăciuni. Moartea d-rului Lapponi.­­Moartea d-nei Duiliu Zam­fi­rescu Roma, 24.—Doctorul Lapponi, medicul Papei, a murit. La Ghiffa, lângă lacul Mag­giore, a murit doamna Zamfires­­cu, soția secretarului general de la ministerul de externe al Ro­mâniei. Sinuciderea unui șef de stație Budapesta. 24.—Șeful stațiu­nei de la Hollod, care pricinuise, dintr’o eroare, o ciocnire de tre­nuri, s’a sinucis din această causă. înlocuirea ofițerilor stre­ini din Creța­ cu ofițeri greci Viena. 24.—Depeșă din­ Atena. S’a comunicat în mod­ oficial guvernului grecesc decisiunea Pu­terilor protectoare ale Grecei d’a se înlocui cu ofițeri greci ofițerii streini al jandarmeriei din Mace­donia. După știrile publicate de ziare, fostul comandant al jandarmeriei grecești, generalul Osm­an, va fi numit șef al jandarmeriei din Creta. Noul și mari plângeri gre­cești, contra bulgarilor Viena, 24.—„Politische Cor­respondenz“ află din Constanti­­nopol că in cercurile grecești de acolo se ridică noul plângeri con­tra bulgarilor. Grecii se tânguesc că speranța lor de a se procura o reparațiune pentru numeroasele nedreptăți făcute grecilor din a rămas zadarnică. Bulgaria Bisericile luate de la greci n’au fost înapoiate. Deosebit de aceasta se pune în vigoare legea școlară decretată sub Stambulov și al cărei scop este bulgarizarea tuturor grecilor din țara bulgărească. Mitropolitul grec din Anoh­alos se află încă în în­chisoare, iar reședința lui e un re­fugiu pentru indivizii care comit tot felul de violențe contra gre­cilor. In afară de aceasta, cercurile grecești se plâng că de curând presa streină a vorbit numai de mișcarea bandelor grecești, ca și cum n’ar exista nici o bandă bulgară. In privința aceasta, grecii de­­lară că în sangiacatul Salonic se află peste 20 de bande bulgare în sangiacatul Severs, trei și in acela al Dramei cinci. Actele conferinței din Al­gesiras în Reichstagul ger­­ma­n Berlin, 24.— La ordinea zilei în Reichstag a venit azi proiec­tul de lege privitor la ratificarea actelor conferinței de la Algesiras. După Constituție, Reichstagul poate aproba numai acele acor­duri internaționale, cari cad în domeniul legislațiunei imperiului Hotărîrile privitoare la vămi, pescuit și altele de felul acesta, guvernul le-a scos din actele de la Algesiras și le-a întrunit în proecte de legi deosebite. Președintele Reichstagului, fă­când să voteze, din nebăgare de seamă, nu numai asupra acestui proiect de lege ci și asupra actelor de la Algesiras înseși, anexate la acesta, a co­mis o călcare de Constituție, în­potriva căreia reprezentanții gu­vernului cari se aflau de față au protestat imediat. Guvernul a făcut să se ex­prime pe lângă partidele Reich­stagului—întru­cât acestea sunt sub influența sa — dorința de a evita dezbaterea asupra politicei marocane. Cancelarul imperiului n’a apă­rut la ședință; el a fost repre­zentat prin secretarul de Stat Tschirsehki. N’a avut loc nici o dezbatere ci numai declarațiuni din partea oratorilor diferitelor partide. Unele din aceste declarații au luat totuși caracterul unor ade­vărate discursuri, al căror ton a fost viu opoziționist. Național-liberalul Basserman s-a referit la un articol inspirat al ziarului „Berliner Tageblatt“, care afirmă că, după căderea mi­nistrului­ de externe francez Del­­cassé,­ Rouvier a oferit Gem­a­­­­niei o covențiune specială care­­ ar fi fost foarte avantagioasă pentru Germania, pro­bobi și eil Rouvier ar fi sugerat guvernu­lui german ca el însuși să pro­pue la conferința de la Algesiras crearea unei poliții franco-spa­niole în porturile marocane, pen­tru care Rouvier avea în buzu­nar aprobarea mai tuturor pute­rilor. Dacă guvernul german ar fi fost mai bine informat asupra in­tențiilor celor­l­alte puteri și ar fi acceptat această propunere, el ar fi evitat izolarea sa. Articolul în chestie a formulat și întrebarea : „Știe cancelarul imperiului să spună dacă atunci, atot-puternicul director al depar­tamentului politic, Holstein, căuta să influențeze în sensul propriei sale politici personale, rapoartele ambasadorilor germani în străi­nătate ?“ Guvernul n’a răspun azi la a­­ceste chestiuni. O principesă care naște un copil mort Berlin, 24. — Se anunță din Muenchen că soția prințului Rup­­precht, nepoata cea mai mare prințului regent, a dat naștere unei fetițe moarte. Starea principesei este satisfă­cătoare. Ministrul de răsboiu­ ma­rocan în fruntea unei armate Paris, 24.—Se depeșează din Fez, că ministrul de răsboiu al Marocului, în fruntea a cinci mii de soldați, va întreprinde un marș la Tanger. Audiență Sofia. 24. — Noul agent di­plomatic la Constantinopole, a fost primit astă-seară de princi­pele Ferdinand. El va pleca Luni la Constan­tinopol. Gea d’intâia sarcină a sa va fi încheerea definitivă a con­venției comerciale turco-bulgare. Starea șahului Persie î­n Viena. 24.—O depeșă din Te­heran anunță că sănătatea șahului Persiei s’a îmbunătățit întru cât­va. Se zice că i s’au făcut injec­­țiunii de cantor. Greva marinarilor din Geneva Roma. 24. — Se anunță din Milano că președintele adminis­trației portului Geneva a plecat la Roma spre a stărui pe lângă guvern, să intervie pentru termi­narea conflictului dintre armatori și marinari. Afacerea escrocărei prin­țului Hohenlohe , Paris. 24. — In­potriva ban­cherului Fleres, care a fost ares­tat pentru escrocherii comise în dauna principelui de Hohenlohe, au sosit la parchet noul denun­țuri de escrocherii. Acțiunile sindicatului din Pe­king, pe care Flores le recoman­dase spre cumpărare prințului de Hohenlohe, sunt cotate astâ­zi la bursa din Londra, cu 100 de lire sterne, pe când mai înainte erau cotate cu 300 de lire sterline. Sindicatul din Peking fusese creat prin stăruința fostului prim­­ministru italian Rudini și căpătase în China concesiuni pe teritorii foarte întinse. Fiul lui Rudini, Luzzatti și Gentili erau persoanele mai de căpetenie cari făceau parte din sindicatul din Peking. Bancherul Flores a făcut pe principele Hohenlohe, să cum­pere acțiunile tocmai pentru că știea că ele vor cădea. El a fă­cut aceste operațiuni de­oare­ce el nu putea de­cât să câștige la ele. Evenimentele din fhm (­Telegramele Agenției Române) Explicația unui fapt Petersburg, 22.—Contrar svo­­nurilor răspândite în presa stră­ină și rusă, Agenția Westnik a­­firmă că contele Witte nu s’a prezentat încă Ța­r­u­l­u­i numai pentru că a fost bolnav. Condiții primite Lodz. 24.—Lucrătorii fabricei Poznansky au primit condițiunile administrațiunei. Fabrica nu se va închide prin urmare. Audiență Petersburg, 24. — Agenția Westnik spune că împăratul a primit in audiență pe contele Witte, cu ocaziunea înnapoierei sale din străinătate.­­Telegramele particulare ale ziarului «Universul»­ Mari delapidări la drumul de fier siberian Berlin, 24. — Telegramă din Petersburg,­­“ ‘v ' La drumul de fier siberian s’a descoperit mari delapidări cari durați de ani de zile și cari se ri­dică acum la suma de două mi­lioane ruble. Furt de bucăți de aur—O întrunire de lucrători di­solvată Berlin. 24.— Depeșă din Pe­tersburg : Se anunță din Irkutsk că noap­tea trecută niște indivizi, rămași necunoscuți, au intrat prin găuri subterane în topitoria de aur de acolo, și au­ furat bucăți de aur în valoare de 90 de mii de ruble. — Din Lodz se vestește că po­liția a disolvat o Întrunire a lu­crătorilor, care se ținea fără per­misiune. S’au confiscat revolvere și proclamații. S’au făcut 40 de arestări. Afacereale Gurko Berlin, 24. — Telegramă din Petersburg. Comisiunea de anchetă asupra afacerei Lidval, a stabilit că Lid­­val a primit un avans de mai bine de un milion de ruble. Corespondența dintre Gurko și Lidval a fost dusă personal de Gurko. Scrisorile referitoare la această afacere nu au fost înre­gistrate. Lidval aruncă toată vina asu­pra relei stări a drumurilor, care a făcut cu neputință sosirea la timp a grînelor la gară. — i­umai pentru două­ zile— Sâmbătă, 23 Noembrie 1006 la orele 9 seara ZEcepi­es­eri.ta­tie Ved­eri sensaționale și comice h Iași-Socola, 18 Noembrie 1906 ONOR DIRECȚIUNEI Pepinierelor de Vițe America­nE ALTOITE ale d-luî IO AN T. MICHAIL Slatina Prin reprezentantul Dvs., d-nu] Joseph Popper, am comandat din Pepinierile dv. circa 3000 vițe a­­mericane altoite diferite varietăți. Primind acuma acest transport și examinând fie­care legătură am rămas pe deplin mulțumit, atât de vegetațiunea vitelor cât și de…, altorele cari sunt cât se poate de desvoltate. Ve exprim deci, prin prezenta mulțumirile mele, recomandându­­-S călduros și altor clienți.. Primiți distinsele mele salutări Ci­. LLLVSILBER Iași *,­WW.»ÎTO*OBS­-pgi întristații: Didi I. Bellianu, Ma­ria I. Bellianu, C. I. Bellianu, Gh. Bellianu, Maria, Natalia Colonel Clincearuu, Alexandrina Alexan­­drescu, Z. I. Bellianu, Alexandru și Cleopatra Rădulescu cu copiii, Constantin Rădulescu cu fiica, loan Mihăescu cu fiii, au adânca durere de a anunța pierderea prea­iubitu­lui lor soț, frate, cumnat și uneltin Jkriîși în etate­le 30 aui încetat din viață Jour 23 Noem­­brie 1906, după o lungă suferință. Ceremonia funebră se va oficia azi, Sâmbătă 25 cor., ora 3 p. m­., în capela cimitirului Sf. Vineri, unde corpul este depus. Rugați-vă pentru dinsul! ILa, SEPCAN­», compuse din 2 camere cu bucătărie, antreu, latrină și curte. A se adresa în scris, arătând costul D-lui L. LA IN­FT București, calea Victoriei iar ínregis­750.069 oameni. Ministrul de răz­boiți a declarat într-o ședință a consiliului de miniștri că sigu­ranța țarei depinde de aceste spo­riri, cari tind a face Japonia a­­tît de puternică in­cât nimeni să uita in spre Serbia nici că reali­tatea mahometanilor ar trebui pusă la îndoială, toate confesiu­nile sunt de o potrivă tratate. Făcând aluziune la diversele meetinguri ținute in Serbia, ci nu mai îndrăznească să o atace. Burian declară că aceasta con­ Salut al camerei grecești celei italiene stitue poate cel mai bun compli­ment pentru administrațiunea Roma. 24. — Camera greacă noastră și dacă anumite cercuri . «1­1 • • <a • atri f­n 1 vi li 1 tziția noAQcț­ia deputaților a trimis camerei i­­taliene un salut entuziast pentru primirea regelui George. Convenția abisiniană Roma, 24. — Menelik, negu­­sul Abisiniei, a primit convenția franco-italo-engleză. Germania și chestia Ma­rocul in Paris. 24. — „Matin“ încre­dințează că Germania aprobă con­duita franco-spaniolă in Maroc. Incident austro-italian Viena. 24. — „Neue Freie Presse“ continuându-și campania întreprinsă spre a întreține nein­țelegerile cu Italia și a creea în­curcături guvernului italian, s’a apucat acum să umfle știrea ce a făcut să i se telegrafieze de la Veneția și după care, atunci când Marconi a luat in primire me­dalia de aur oferită lui de Vene­ția, ar fi spus între altele : „Dacă vre­ o dată războiul ar bântui pe această mare, fia să anunțe lumea, cu iuțeala fulgerului, victoria Italiei“ ! „Neue Freie Presse“ se pre­face indignată și, spre a da mai multă importanță afacerei, s’a dus să intervieveze pe câți­va mem­bri ai delegațiunii austriace, în­tre care pe president: principele Lobkovitz, pe marchizul Bacque­­hem, pe baronul Oppenheimer, cari însă au decepționat întru­cât­va ziarul, declarând că nu trebue să se dea prea mare im­portanță cuvintelor lui Marconi, care nu e nici om politic, nici om de Stat, nici militar superior, ci numai un ilustru inginer, care poate nu s’a îngrijit nici o dată de politică. Delegatul Silvester însă s’a a­­rătat furios și a declarat că a­­ceasta e ne­mai­pomenit. Gesti­culând, el a spus că ar trebui să se respingă cu indignare acele cuvinte. Ruperea tratativelor co­merciale ruso-ja­poneze Berlin, 24. — Telegramă din Petersburg. Conflictul politic comercial in­tre Rusia și Japonia este de na­tură atât de serioasă în­cât ru­perea tratativelor e sigură. Consecințele acestei rupturi pot fi precizate astă­zi. Neî­ncrederea Aust­riei atitudinea Italiei Viena. 24. — Un redactor la ziarul „Neue Freie Presse’ intervievat pe însărcinatul de a­­faceri italian de aici, marchizul Garlotty, care conduce ambasada italiană, asupra înțelesului cu­vintelor rostite de Marconi la Veneția. Intervievatul a spus că nu tre­bue să se ia în mod tragic oare­­care cuvinte cari de­sigur ar fi fost mai bine dacă nu s’ar fi pro­nunțat. In tot cazul, trebue să se releveze că Marconi, ca om po­litic, e la același nivel cu La­martine și Victor Hugo, ca băr­bați politici, cu singura deose­bire că Marconi nu va avea probabil nici o dată un porto­foliu ministerial și chiar de ar avea unul, acela ar fi al poștelor și telegrafelor. Intervievatul a conchis zicând că în curând va declara în Ca­mera ministrul de externe Tittoni ceea­ ce se gândește în Italia des­pre Austro-Ungaria. Boala lui Kossuth Budapesta. 24.—Ministrul de comercia Kosuth, care, după cum v’am anunțat, e bolnav, a petre­cut foarte greu noaptea trecută. In ultimele septemâni din sul s’a obosit foarte mult. Pleum­atismul iî pricinuește mari dureri, Bulgaria vrând raporturi amicale cu Turcia Viena. 24.—„Politische Cor­respondenz” află din Sofia că­ prințul Ferdinand, în con­vorbirile ce a avut cu membrii deputați unei Sobraniei cari i-au adus răspunsul la me­sagiu, a făcut de mai multe ori ab­isiune la necesitatea pentru Bulgaria d’a întreține raporturi amicale cu Turcia. nu în de ‘ a ATENȚIUNE! „Maluzin Oriental“ — M.­AGHAZADE— 1 București, 107 cal. Victoriei 107, București Ocazhme effira­ ordizează Fac cunoscut onorabilei mele clientele că mi-a sosit un mare Asortiment din Orient de Veritabile COVOARE de Smyrna și Persiane, garantate vechi și moderne, de toate Dimensiunile și Colorile veritabile originale. Rog pe Onor. Public d’a mă vizita pentru a se convinge atât despre superioritatea marfei cât și pentru prețurile foarte mo­derate. «a» -mmam­mxwmm.. al aianului „Baiverațăl6r itmumi ?mmm ale ziarului «Universul* Plai» pesenile”. — Piața ce­realelor Brăila. 24. — Au sosit în port 72.000 kgr. de pește. Crapul s’a vin­­dut 85—108 ; ciorto-crapu­l 55—79 ; ciortanul 27—50; ciortanica 27—28; șalăul 100—141; cartanca­ 26 ; plă­ti­ca 28—37; știuca 25—74; babușca 23—28 ; bibanul 17—32 ; albitura 9—27 ; oblețul 9—11. — Aspectul pieței e foarte trist ; deși se găsesc cumpărători la toate articolele, totuși situația rămâne a­­ceiași. Grânele inferioare scad zilnic, cele grele se mențin. Secarurile sunt staționare, orzul e ferm și căutat, tot ast­fel și ovăzu­­rile. Insă sosirile nu satisfac cererile. Giicuantinele scad, tot așa, porumbul, care a perdut din fermitatea sa. Se încheie transacțiuni importante pe Aprilie și Maia. Evadați din arestul preventiv Botoșani. 24.—Astă-noapte au e­­vadat din arestul preventiv, spărgând tavanul,Petrache a Ursachioaei și Toa­­der Călin, condamnați la muncă sil­nică pe viață, și Alexandru și Iftimie Grigoresi, deținuți în prevenție. Evadații n’au fost încă prinși. Ceartă și rănire de la joc «le cărți. — Arestarea unui es­croc fugit !» Constan­tinopol. — Studenții basarabeni­ la Constanța Constanța. 24.—Stan Stoica, ju­când cărți la Ostrov cu Teodor Enciu, în urma certei avute, a fost înjun­ghiat cu un cuțit, in stare disperată a fost transportat la spital. Necu­noscuți făcători de rele au jefuit și rănit pe Teodor Enciu. — în urma intervenirii poliției, a fost arestat la Constantinopol Ștefan Lecacni­s, autorul escrocheriei de 16 mii lei din Caracal. —­ Azi au sosit studenții basara­­beni cari studiază la Universitatea din Iași. La gară au fost întâmpi­nați de consilierii Weitz și colonelul . Ziuii cari ie-aurort buna venire. 4P«*»* istAin îtul AGENȚIEI ROMANE STSEEMTATI! 4 cesirișătoare rusești Odessa. 24.—In șantierul din Nicolaev au fost comandate pen­tru flota Mărei Negre 4 crucișă­­toare de dimensiune mare după tipul celor mai mari vase ale flo­telor europene. împrumut s grecesc Athena. 24.—Camera deputa­ților.—D. Theotokis a expus mo­tivele financiare care silesc pe guvern să amâne cu 2 ani noua organizare militară votată în 1904 și a anunțat încheerea unui îm­prumut la Banca națională de 20 milioane de franci, destinat la complectarea materialului de răz­­boiu. A depus apoi un proect de lege prin care se autoriză ofițerii greci să între în jandarmeria cre­­tană. mmm's framm ale ziarului ..Universul Mn Birennaiais Boala unui fost prim-mi­­nistru italian Roma, 24.—Fostul președinte al consiliului, Saracco, a avut azi un acces de congestie cerebrală și se află pe moarte. Japonia neatacabilă Loindra, 24. — „Times” află din Tokio că bugetul japonez va fi în curînd foarte mult sporit. Armata activă va fi ridicată la Duminecă 26 Noenalopie 11KM>" Vl VERITAULI mmi

Next