Universul, noiembrie 1906 (Anul 24, nr. 300-329)
1906-11-26 / nr. 325
v îul Ulis Ildin SAMBATA. 0 Azi, la orele 4 d. a., se va struni la ministerul de resboiui, Vb președinția d-lui general Manu WsiMul superior al armatei, spre Se ocupa cu mai multe cestiuni diririte. V D-niî G. Milițeanuu și S. Miloș Vțiu au fost numiți controlori c. județul. 2-a în locul d-lor G.iopcea, demisionat, și Chr. Tanasi lăsat în disponibilitate. ^ SAetatea studenților in drept ,sl. Boținu“ va ține ședință publică Cine Duminecă, la orele 9 și jupate dimineața, în sala Ne. VI anniversitățea, cu următoarea edig de zi : 1) Discuțiuni asupra cerinței „Democrație“, a-ed. Balboul ; 2) Românii față de străinii l interior, conferință , ae d. I. NeSCUI și 3) Apel în piaterie elocată, discuție intri anu Cercel,Jardescu și Bălte. D. Al. Muțescu a fost ales al olațui Câmpulung,primar iar ,â. P. Ghetjau ajutor de primar. Ministerul Interne a autorizat din nou pt Bărbulescu, directorul prefect u ței]f0v, să gireze pe timflp 03 zile afacerile prefecturii, prin numirea tușul titular. & Iată rezultatul miigpjiV gg diferență (drept public) 1% la facultatea juridică din Capii, Turman AL, Stoenescy Liubie, N. Virg., Ioanițescu si Mo_ roiu Tiberiu, Foișoreanu ^ac;Ivon N., Ioantu I. .raiU Th_ ^lavre, Drăghescu Mihail Vpitan Giurescu Üa rin, ‘Di dela 29 ani, foști băețî de prăvălie, dispăruți din Capitală după comiterea furtului. Ancheta furtului, începută eri, a dus însă la alte descoperiri ; cei douî pungași mai au la activul lor și un alt furt. In tovărășia lui Costică Negruș, de 18 ani, servitor de meserie, cei douî pungași, au furat de la băcănia d-lui Jean D. Mantzourianis din str. Pânzarilor 7, un butoiu cu măsline în valoare de 250 lei și unul de unt-de-lemn, in valoare de 300 lei, pe cari le-a hindut pu unde au putut. Din aceiași anchetă a mai rezultat că pungașul Al. Dumitrescu fusese la rîndul lui pungășii de ant pungaș, chelnerul Bernard Josovici, care îi șterpelise la un chef un portofel cu 80 lei. . Chelnerul s’a întâlnit, acum la becurile poliției cu cei trei pungași și «sute șî patru se regăsesc acum cu tăinuitorii și cumpărătorii lucrurilor furate. Un alt accident de trăsură P« rina de ieri avem de ’»■ar încă un accident de trăsură. . Cismarul Ilie Iliescu, în vîrstă de ze de ani, din str. Meteor No. 19, trecea aseară pe str. Clemenței cu o boccea în mână. Un birjar, cu felinarele stinse, care trecea în goana tailor trântipa bietul cismar care a săpat din picioarele viilor, rănit pe «oi și cu piciorul drept fracturat. Nefericitul Iliescu, a fost trimes La spitalul Filantropia, unde a fost internat. Circumscripția respectivă a esrt pa birjar în urmărire. Furt Intre femei! După cum se vede și femeile sunt tenatoare de parale și încă și femeile ie țară. Dar cine nu-i amator de parale ? Mai zilele trecute, la cismarul Tanase Nicolide, din șoseaua Colintina 16, trăseseră în gazdă câte-va femei din comuna Goșereni, jud. Ialomița, ttttr’o bună dimineață, una, din aceste femei, Dumitru Ștefan Bălan, se trezi că i se furase din sin pungă de 520 lei ai bărbatului ei și, când dădu alarma, cele l’alte femei dispăruseră. După multe cercetări, circumscripția 13 a izbutit să pună mâna ieri pe femeile Ilinca 1, Anghel, Manda Drăghici, Maria Marin, Stanca R Ghheorghe și Lița Gh. Duță, fostele tovarășe ale păgubașei, bănuite a fi autoarele furtului. Arestarea unei atentatoare In August trecut un atentat cu vitriol s’a petrecut la Caracal. Femeia Sulia Szatmári, a aruncat o sticlă cu vitriol in obrazul fostului ei concubin Alecu Niculescu, funcționar la tribunalul local. După atentat, care a slujit pe Niculescu pe toată viața, atentatoarea dispăruse din Caracal. In urma unei adrese a parchetului local ea a fost dată însă în urmărire in capitală și arestată ori la locuința ei din calea Moșilor 396, urmând a f trimisă la Caracal. Birjar hoț Povestim aci o hoție comisă de un birjar, în mijlocul Capitalei, ca în codrul Vlăsiei, după cum a fost făcută reclamația la circumscripția 17. Un servitor al d-lui Emil Petrescu, din str. Soarelui 20, a adus eri la 6ft £a stăpânului lui un birjar, oricărui număr nu și-l amintește. Era vorba să se încarce în trăsură câteva covoare cari urmau a fi transportate la muma d-lui Petrescu, în str. Piața Amzei. Când fuseseră deja puse în trăsură câteva covoare și servitorul intrase în casă spre a aduce alt covor, birjarul a dat bice cailor și s’a făcut nevăzut, cu covoare cu tot. Servitorul a dat toate semnalmentele birjei și cailor și e foarte probabil că cinstitul birjar va fi prins chiar azi. Diverse Furturi. — Magazinul de lingerie Petrescu din piața Sf. Anton, reclamase poliției de siguranță că din magazin se furase mai multe mărfuri. Autorul furtului, bătanul Gh. Georgescu, a fost arestat ^eri. — Au mai fost arestați : Tăbăcarul Ștefan Puiu, care fanase un portofel cu 16 lei, lui Luca Sairceescu, din str. Cuza-Vodă ; Bragagiul Samuel Serafim care cumpărase din lucrurile furate de la prăvălia din str. Patria, de către Haralambie Ghițulescu. Gheorghe Panu Duminicoiu, bănuit autor al unui furt de la prăvălia d-lui Năstase Popescu, din str. Radu-Vodă, 37; Servitoarea Paulina Constantinescu din bulev. Neatârnăreî 70, pentru că a furat de la altă servitoare ,12 lei și o pereche de ghete; Gheorghe Simion, care a furat o pereche de șoșeri de la d. Herman Seil, din str. Șelari 5 și Andrei Gheorghe din fundătura Baicului, pentru un furt de 245 lei de la Gh. Petre din aceiași fundătură. Arestări.Pe ziua de ieri au fost arestați : Carol Bruno, mecanic, urmărit prin ministerul de externe și care urmează a fi extrădat Germaniei; Nicolaemi Filip, evadat de la ospiciul Măreuța. Femeile cu moravuri ușoare Tili Leibovici și Aneta Constantinescu și C. Malinescu și Lazăr Drăgicu urmăriți cu mandate de arestare. Dezertori. Au fost arestați și înaintați comenduirea dezertorii : Adolf Friedman pălărier, din reg. 6 infanterie și Cristea N. Ilie, din reg. 21 infanterie. Dianu Emil (Ferri), Dimopol N., Safirescu Aurel, Constantinescu Ghinea, Constantinescu T. Dum., Dociu N., Georgescu T., Georgescu C. N., Ionescu N. I., Iliescu A., Iliescu I., Miloteanu M., Stelcovici T.,Nicolau I. Gh., Pușcariu I., Mihăescu Aurel, Turnea I., Opreanu R. Ovidiu, Vasilescu M. I., Popescu C. D., Petrescu S. St., Porumboiu R. M., Polizu E. St., Popescu C. M., Popescu B. C., Petrovici S. G., Racovitză C. Ernest, Saragea G., Săndulescu Marin, Staicu D., Safirescu Adrian, Stefănescu N. C, Vasilescu M. I., Colea D., Caraivan Virgil, Ciocazan C. C., Grăescu V. și Micu A. Gh. ♦ Comunele Colibași, Brezoaia, Frăsinet, Bucoveni, Grevedia și Tăriceni (Ilfov) au cerut autorizații ministerului de interne spre a contracta împrumuturi pentru clădiri de școli. ♦ In urma măsurilor de izolare febră aftoasă din Novaci (Vlașca) a încetat. ♦ D. C. G. Apostolici, impiegat auxiliar cl. II, a fost înaintat impiegat definitiv în direcțiunea datoriei publice. ♦ La școala de medicină veterinară a început preparațiunea serului anticarbonos pentru om și animale. Acest ser se prepară după indicațiunile d-lor profesori Riegler și Motaș de la acea școală. ♦ Un câine mare al d-lui Bucur Spirescu, din Ploești, inspector general al învățământului primar și normal, a mușcat pe fiul d-sale. Constatându-se că acel câine era turbat, fiul d-lui Bucur Spirescu a fost trimis institutului antirabic din București. ♦ D. V. G. Buțureanu, profesor la facultatea de științe din Iași, a fost numit inspector general al învățămîntului secundar public și particular. ♦ Da la punerea în aplicare a noului tarif vamal s’a înființat în țară numeroase fabrici noul. ♦ D. Valerian Urseanu, decanul facultății juridice din capitală, a comandat în străinătate pentru biblioteca facultății 20.000 volume de drept, necesare studenților acestei facultăți. ♦ Situația febrei aftoase pe ziua de erî era următoarea: In județul Ilfov, comuna Monastirea mai are 35 vite bolnave; comuna Frăsinet 8 vite, comuna Sariceni 3 vite. In județul Vlașca: In Giurgiu 26 vite, Slobozia 17, Frățești 2, Oinacu 6 vite. In comuna Lisna (Prahova) sunt 3 vite bolnave. Peste tot epizootia este in descreștere. ♦ In vederea adunării generale ordinare a :,Sindicatului ziariștilor“, toți membrii sindicatului sunt rugați să se Întrunească în ziua de 3 Decembrie, la o agapă în sala de marmoră a restaurantului Iordache. ♦ In vederea reconstruirea abatorului din Capitală, d. Seb. Pepteanu, sub-șeful serviciului zootehnic, cu ocazia trecerea prin Kișinău (Basarabia) a vizitat abatorul din acest oraș. Acest abator este unul din cele mai moderne și e foarte sistematic. D. Pepteanu, va înainta un raport asupra celor constatate. După ultima statistică forestieră, plantațiile din țară se repartisează astfel : Fagul ocupă o suprafață de 242.032 hectare, adecă 26,3 la sută ; stejarul 113.190 hect., adecă 12,3 la sută; bradul 85.302 h., adecă 9,2 la sută; Molidul 61.931 h., adecă 6,7 la sută; carpenul 60.164 h. adecă 6,7 la sută; garnița 58.308 h., adecă 6,4 la sută; plopul și salcia 6,2 la sută; cerul 26.676 hectare, adecă 2,9 la sută ; teiul 24.036 hect., adecă 2.64 la sută; mesteacănul 21.315 hect. adică 2, 2 la sută; frasinul 14.664 hect., adică 1, 6 la sută; ulmul 14.351 hect., adică 1, 6 la sută; aninul 9.996 hect., adică 1, 1 la sută ; salcâmul 6.013 hect.., adică 0, 6 la sută; pin 767 hect, adică 0.066 la sută; melozul 379 hect., adică 0,30 la sută ; castanul 42 hect.; paltinul de munte 38 hect.; în total 918.825 hect. A. S. R. Principele Ferdinand a sosit aseară in Capitală din excursia ce a făcut la Curtea de Argeș. Câțiva din membrii majorităților parlamentare, vre-o 40 d nl deputați și senatori, s’au adunat, aseară la o masă comună la Hotel Bulevard, li s’a oferit o masă la berăria regală unde au teastat colonelul Zisu, căpitan Vetz, Vulcan și Vintu. După asta studenții au vizitat portul și orașul. Liberarea unui elev atentator.—Amânarea unui proces interesant. — Asupra înmormlutiriie lui Rădescu.Schimbare de prim-procuror.-Succesul unei trupe Galați, 24. — Camera de punere sub acuzare a pus în libertate pe elevul Demetru Arvahitopol, din clasa 2 de liceu pe cauțiune de 300 lei. Dânsul trăsese trei focuri de revolver asupra elevului Georgescu din clasa 7 care îl bătuse. Tribunalul a judecat procesul intentat de Mamvromati avocatului Fortunescu cerendu-i jumătate din câștigul vînzărei unei moșii. Mavromati, reprezentat de avocatul Mihail Orleanu, a cerut amânare pentru a întinde acțiunea asupra vânzătoarei doamna Tombazis și a avocatului Ștefănescu, cumpărătorul. Tribunalul a amânat procesul pentru Februarie. — La inmormantarea ajutorului de grefier Rădescu s’au rostit la cimitir mișcătoare cu vîntări. — Se asigură că Ianculescu va fi numit prim-procuror în locul lui Sărățeanu care și-a înaintat azi demisia. — Trupa Sturdza a obținut succes colosal cu piesa „Necinstiții“. Publicul a manifestat călduros pentru artiști rechemându-l de zeci de ori. Lucrător hol. — Misterul » două cadavre.- Moștenitoare găsită. — < descoperire senzaționala.—Agitația din Sinești Iași 24. — Iosef Matios, angajat la lucrările nouei linii ferate Podu- Iloaia-Hârlău, după ce a furat o însemnată sumă de bani de la alți lucrători, a dispărut. — Prefectura noastră a primit vestea că pe teritoriul com. Zbrlenî, au fost găsite cadavrele a două tineri necunoscuți foarte bine îmbrăcați. Nimeni nu poate explica misterul acestei sinistre descoperiri. Ambele cadavre au confuziuni pe corp. Acum câtva timp a murit in Shraguri (Galiția) femeea Elena Danezuk, lăsând pe urma ei o mare avere. Din cercetările făcute se constată că decedata n’are nici o moștenitoare directă, ca atare, marea avere rămasă se cuvine femeieî Ana Koslovska, aflătoare în Miroslava, de lângă Iași, și care e singura rudă, de altfel foarte îndepărtată, a decedatei. — Autoritățile noastre sunt pe urmele unui senzaționale descoperiri, anume de a afla pe autorii unui îndoit asasinat făptuit acum 8 ani în corn. Crucea. Victimele erau două evrei, comercianți ambulanți. După cât s’a stabilit până acum, sătenii Vasie Manu și I. Casapu, sunt principalii vinovați în acest asasinat. — Sătenii din Sincopenî, cari după cum am telegrafiat erau în agitație în contra autorităților comunale, sunt acum în deplină liniște. Căpitanul din Koepenick la iași. — Aglaia Lizârescu pe moarte Iași. 24. — Despre căpitanul din Koepanick se află aci că a fost adus odată la Iași de un maestru cismar. A lucrat aci la un atelier și apoi acasă la dînsul, in str. Morilor. Avea aci foarte mulți prieteni, fiind considerat de toți de o fire foarte blajină. Intr’o dimineață însă a dispărut din oraș, neputând să i se dea de urmă până acum, cu ocazia celor întâmplate la Koepenick. — Cu privire la Aglaia Lăzărescu, despre a cărei încercare de sinucidere am vorbit la timp, se zice că e pe moarte. Dinî sunt de părere că cauza sinuciderei ar fi fost o bolă nervoasă de care suferea. Lasămn urmă î o avere de 10.000 lei, înnebunit» din spaimă.— Un alt caz de otrăvire« cu fasole. — Dezertor prins. —Un șef de stație hotul.—Inspecții. — Așteptarea vizitei ministrului de instrucție.— Reprezentație cu succes Tărgoviște, 24.—Sultana I. Ivașcu din Aninoasa, aplecându-se să iea apă dintr'un puț, a alunecat cu capul in jos. La țipetele victimei săriră vecinii cari cu mare greutate au scos’o. De spaimă, dinsa și-a perdut mințile. — Turnătorul Anton Ionescu din serviciul turnătoriei Listuzzi, mâncând aseară niște fasole gătită intr’un vas coclit, s’a intoxicat. Grație ajutorului dat în grabă de doctorul Marcovici, victima a fost salvată. — Poliția a prins azînoapte pe dezertorul Lita Ion, din regimentul 22 de infanterie. El a fost trimis regimentului. — Șeful stației Titu, Corneliu Marinescu, a fost lovit de individul Stamatescu, în seara de 20 corent, cu bastonul în cap, pentru că l’a dat afară din cabinetul său. Numitul Stamatescu care a fost arestat chiar în acea seara, în urma anchetei făcută, a fost pus în libertate din ordinul parchetului. Generalul Tătărăscu, șeful marelui stat-major, a inspectat ori serviciul de stat major al diviziei, și școala de copii de trupă de la 1110-năstirea Dealului. — Azi a inspectat școalele din oraș, inspectorul școlar Gr. Patriciu. — Circulă zvonul ca ministrul instrucțiunei publice, Disescu, va sosi Duminică aci, pentru a vizita monumentele istorice și a inspecta gimnaziul și școalele din localitate. — Astă-seară a jucat cu succes trupa lui Leonescu, in sala „Vulturul“ comedia „Mița Tirbușan“, Jfi Vil II LI Ui Vult' Sosit ® în timpul saopți! Desps o administrația Cosniei în delegat'îui în Budapesta. 24.—Comisiunea budgetară a delegațiunei austriace a adoptat creditele provinciilor ocupate. Ministrul comun al finanțelor, d. St. Burian, a constatat continua desvoltare a provinciilor ocupate. Ministrul a spus că se lucrează acuma la desvoltarea instrucțiunei și la reforma impozitelor în Bosnia și Herzegovina, guvernul pregătește și o lege a presei pentru aceste provincii și se gândește la autonomia lor, care a și fost introdusă in diferite orașe. Ministrul expune din nou, precum a făcut și în ultima delegațiune, vederile sale cu privire la crearea unei reprezentațiuni legislative a provinciilor ocupate, declarând că e gata a admite această reprezentațiune dar nu poate spune când va fi posibil a se aduce la îndeplinire aceasta. Totuși nu va putea nimeni, a zis ministrul, să constate absoluta urgență a acestei reforme. Intrucât privește antagonismul dintre confesiuni, ministrul se silește, fără succes, a îmblânzi diferendele actuale. In ceea ce privește nemulțumirea contra politicei guvernului în Bosnia și Herzegovina, ministrul relevă că nemulțumiri se află pretutindeni dar țăranii din aceste provincii, adică 90 la sută din totalul populațiunei, sunt mulțumiți. Este adrerat că agitatorii încearcă să semene nemulțumirea în sinul populațiunei, dar până acum fără nici un rezultat. Este inexact că populațiunea ortodoxă are tendința de a grasârbești sunt nemulțumite, aceasta dovedește să consideră progresul administrațiunei noastre ca un concurs ilegal pe terenul propagandei în favoarea unei Serbii mari. (Aplause), budget votat Budapesta. 24.— Comisiunea armatei din delegațiunea ungară, a adoptat totalul budgetului resboiului precum și creditele extraordinare pentru resboisi. Socialiștii contra, [unui nou împrumut rusesc Paris, 24. — Grupul socialist din parlamentul francez, după ce a primit delegațiunea organizațiunilor socialiste ruse, care a atras atențiunea sa asupra necesității de a se opune la emiterea unui nou Împrumut rus pe piața franceză, grupul socialist parlamentar a hotărât în unanimitate să adreseze o interpelare guvernului în această chestiune. Ședința secretă a Camerei sârbești Belgrad, 24.—Scupștina.— D. Pasici a dat, în ședință secretă, explicațiuni cu privire la modul cum s’au întrebuințat sumele împrumutului. Opoziția a protestat contra ședinței secrete, in care vede o manoperă pregătită dinainte de guvern și adusă la îndeplinire de vice-președintele adunărei. Președintele Scupștinei a spus însă că dânsul a lipsit de la ședință din întâmplare și că prin urmare nu poate fi vorba de o asemenea acuzare. D. Pasici anunță că acordul comercial încheiat cu Bulgaria intră în vigoare cu începere de la 6 Decembrie, când expiră contractul provizoriu. Germania și Marocul Berlin, 24— Reichstagul a adoptat în prima și a doua citire actul de la Algesiras. Secretarul de stat Thirsky a justificat proectul. Răspunzând la o chestiune cu privire la recenta notă francospaniolă, ministrul declară că singurul scop al Franței și al Spaniei este de a liniști populațiunea marocană. Germania nu are nici un motiv de a pune la îndoială demersul comun al Franței și Spaniei. Starea sultanului Constantinopol, 24. — După Selamlic, sultanul a primit în audiență pe baronul Marschall de Bieberstein, ambasadorul Germaniei. Sultanul arată foarte bine la față. Inmormintare Karlsruhe, 24. — Inmormîntarea principelui Carol de Baden s’a făcut azi înaintea prânzului. Datoria publică turcească Constantinopole, 24. —S’au ivit dificultăți în tranșarea chestiunei datoriei publice a Porței. Ieri s’a ținut o conferință care a durat trei ore dar fără rezultat. Acțiunea franco-spaniolă in Maroc Viena, 24.—Ziarul „Politische Correspondenz“ spune că ambasadorii Franciei și Spaniei au remis in ziua de 5 Decembrie ministerului afacerilor străine note identice in chestiunea acțiunei franco-spaniole în Maroc. Divorț prințiar Petersburg, 24.—Divorțul ducelui Gheorghe I de Leuchtenberg cu ducesa Anastasia, născută principesă de Muntenegru, a fost pronunțat. Convenție sacționată Constantinopole, 24. — Convențiunea comercială turco-bulgară a fost parafată de Turcia.^ Reclădirea Valparaisului Santiago, 24.—Legea pentru reconstruirea și înfrumusețarea orașului Valparaiso a fost proba autoriză un împrumut de 1.000.000 lire sterline. Deces Berna, 24.— D. Elie Ducommun, șeful biroului internațional pentru pace, a murit. Revoluția în Equator Quito (Equator). 24.—O revoluțiune a îmbucnit în împrejurimile orașului Buenca Azagues sub conducerea coloneiilor Vega și Gonzalo Cordava. Președintele republicei Equator, Alfaro, crezând că poate evita revoluțiunea, reconstituise ministerul. Grevă și dezarmare de vase italiene Genua, 24. — Echipagiile câtorva transatlantice punându-se în grevă (serviciile poștale și de cabotagiu continuând insă regulat), întrunirea federațiunei armatorilor a hotărît dezarmarea provizorie a vaselor cari nu fac și poșta dezarmat. Știri din Neapole, Livorno și alte porturi nu semnalează nici o întrerupere a serviciului. Eri un singur vas a fost TELEGRAMELE PARTICULARE Sosite La timpul Pățania unui bijutier ungur cu un mare șarlatan Budapesta. 24.—Intr’una din diminețile trecute, a intrat in prăvălia unui bijutier de aici un individ în vîrstă ca de 30 de ani, foarte elegant îmbrăcat, însoțit de un servitor în livrea. El se dădu drept contele Perresevici de la Ruma și spuse că venise în capitală spre a lua parte la ședințele delegațiunei. Apoi rugă pe bijutier să-i trimită la palatul delegațiunilor un colan de briliante în valoare de 40 de mii de coroane, declarând că o să’l plătească in momentul predării. Bijutierul trimise colanul printr’un amploiat al său la palatul delegațiunilor, unde era așteptat de servitorul pretinsului conte. Servitorul luă colanul în primire și spuse amploiatului ca să vie să ia banii la 3 ore, deoarece contele era ocupat in ședință. Amploiatel plecă și curând în urmă contele telefona bijutierului spunându-i să trimită după bani la trei ore. Bijutierul prinzând bănuială, întrebă la centrală ce număr îl chema la i se răspunse că fusese chemat de la stațiunea orientală. Imediat bijutierul alergă acolo și putu, din fericire, să găsească pe falsul conte, căruia îi luă colanul Falsul conte isbuti însă să nu facă nevăzut. Poliția a început cercetări pentru descoperirea înșelătorului. Altă donație a proprietarei „Universului“ pentru un spital Roma, 24.—Ziarul,, Tribuna 11 —publică următoarele : „Legațiunea italiană din București a făcut să parine ministerului de externe suma de o sută de mii de lire, pe care doamna Dimitrescu, văduva connaționalului nostru Cazzavilan,a destinat-o in folosul spitalului „Luigi Cazzavillan“ de la Arzignano, căruia anul trecut ii dăruise deja alți șasezeci de mii de lire. Acest act de generozitate nu mai are nevoe de laudă. In afară de generoasa donatoare, mai au partea lor de merit, în acest frumos act, actualul soț al ei Dimitrescu, avocatul Dorăscu, actualul director al ziarului „Universul“, a cărui proprietară e doamna Dimitrescu, precum și ministrul Italiei marchizul Incisa și secretarul legațiunei contele Arrivabene, cari știu să menție mereu viu în România spiritul național italian. Zvon de demisie ministerială Budapesta. 24.—Se zvonește că comandantul marinei austroungare, amiralul Montecuccoli, ar avea intențiunea de a se retrage imediat după închiderea sesiunei delegațiunilor. Ciocnire Intre două torpiloare turcești Roma, 24.Din cauza unei furtuni pe marea Mediterană, două contra-torpiloare turcești s-au ciocnit în apropiere de Pozzuoli, fâcându-și grave stricăciuni. Moartea d-rului Lapponi.Moartea d-nei Duiliu Zamfirescu Roma, 24.—Doctorul Lapponi, medicul Papei, a murit. La Ghiffa, lângă lacul Maggiore, a murit doamna Zamfirescu, soția secretarului general de la ministerul de externe al României. Sinuciderea unui șef de stație Budapesta. 24.—Șeful stațiunei de la Hollod, care pricinuise, dintr’o eroare, o ciocnire de trenuri, s’a sinucis din această causă. înlocuirea ofițerilor streini din Creța cu ofițeri greci Viena. 24.—Depeșă din Atena. S’a comunicat în mod oficial guvernului grecesc decisiunea Puterilor protectoare ale Grecei d’a se înlocui cu ofițeri greci ofițerii streini al jandarmeriei din Macedonia. După știrile publicate de ziare, fostul comandant al jandarmeriei grecești, generalul Osman, va fi numit șef al jandarmeriei din Creta. Noul și mari plângeri grecești, contra bulgarilor Viena, 24.—„Politische Correspondenz“ află din Constantinopol că in cercurile grecești de acolo se ridică noul plângeri contra bulgarilor. Grecii se tânguesc că speranța lor de a se procura o reparațiune pentru numeroasele nedreptăți făcute grecilor din a rămas zadarnică. Bulgaria Bisericile luate de la greci n’au fost înapoiate. Deosebit de aceasta se pune în vigoare legea școlară decretată sub Stambulov și al cărei scop este bulgarizarea tuturor grecilor din țara bulgărească. Mitropolitul grec din Anohalos se află încă în închisoare, iar reședința lui e un refugiu pentru indivizii care comit tot felul de violențe contra grecilor. In afară de aceasta, cercurile grecești se plâng că de curând presa streină a vorbit numai de mișcarea bandelor grecești, ca și cum n’ar exista nici o bandă bulgară. In privința aceasta, grecii delară că în sangiacatul Salonic se află peste 20 de bande bulgare în sangiacatul Severs, trei și in acela al Dramei cinci. Actele conferinței din Algesiras în Reichstagul german Berlin, 24.— La ordinea zilei în Reichstag a venit azi proiectul de lege privitor la ratificarea actelor conferinței de la Algesiras. După Constituție, Reichstagul poate aproba numai acele acorduri internaționale, cari cad în domeniul legislațiunei imperiului Hotărîrile privitoare la vămi, pescuit și altele de felul acesta, guvernul le-a scos din actele de la Algesiras și le-a întrunit în proecte de legi deosebite. Președintele Reichstagului, făcând să voteze, din nebăgare de seamă, nu numai asupra acestui proiect de lege ci și asupra actelor de la Algesiras înseși, anexate la acesta, a comis o călcare de Constituție, înpotriva căreia reprezentanții guvernului cari se aflau de față au protestat imediat. Guvernul a făcut să se exprime pe lângă partidele Reichstagului—întrucât acestea sunt sub influența sa — dorința de a evita dezbaterea asupra politicei marocane. Cancelarul imperiului n’a apărut la ședință; el a fost reprezentat prin secretarul de Stat Tschirsehki. N’a avut loc nici o dezbatere ci numai declarațiuni din partea oratorilor diferitelor partide. Unele din aceste declarații au luat totuși caracterul unor adevărate discursuri, al căror ton a fost viu opoziționist. Național-liberalul Basserman s-a referit la un articol inspirat al ziarului „Berliner Tageblatt“, care afirmă că, după căderea ministrului de externe francez Delcassé, Rouvier a oferit Gemaniei o covențiune specială care ar fi fost foarte avantagioasă pentru Germania, probobi și eil Rouvier ar fi sugerat guvernului german ca el însuși să propue la conferința de la Algesiras crearea unei poliții franco-spaniole în porturile marocane, pentru care Rouvier avea în buzunar aprobarea mai tuturor puterilor. Dacă guvernul german ar fi fost mai bine informat asupra intențiilor celorlalte puteri și ar fi acceptat această propunere, el ar fi evitat izolarea sa. Articolul în chestie a formulat și întrebarea : „Știe cancelarul imperiului să spună dacă atunci, atot-puternicul director al departamentului politic, Holstein, căuta să influențeze în sensul propriei sale politici personale, rapoartele ambasadorilor germani în străinătate ?“ Guvernul n’a răspun azi la aceste chestiuni. O principesă care naște un copil mort Berlin, 24. — Se anunță din Muenchen că soția prințului Rupprecht, nepoata cea mai mare prințului regent, a dat naștere unei fetițe moarte. Starea principesei este satisfăcătoare. Ministrul de răsboiu marocan în fruntea unei armate Paris, 24.—Se depeșează din Fez, că ministrul de răsboiu al Marocului, în fruntea a cinci mii de soldați, va întreprinde un marș la Tanger. Audiență Sofia. 24. — Noul agent diplomatic la Constantinopole, a fost primit astă-seară de principele Ferdinand. El va pleca Luni la Constantinopol. Gea d’intâia sarcină a sa va fi încheerea definitivă a convenției comerciale turco-bulgare. Starea șahului Persie în Viena. 24.—O depeșă din Teheran anunță că sănătatea șahului Persiei s’a îmbunătățit întru câtva. Se zice că i s’au făcut injecțiunii de cantor. Greva marinarilor din Geneva Roma. 24. — Se anunță din Milano că președintele administrației portului Geneva a plecat la Roma spre a stărui pe lângă guvern, să intervie pentru terminarea conflictului dintre armatori și marinari. Afacerea escrocărei prințului Hohenlohe , Paris. 24. — Inpotriva bancherului Fleres, care a fost arestat pentru escrocherii comise în dauna principelui de Hohenlohe, au sosit la parchet noul denunțuri de escrocherii. Acțiunile sindicatului din Peking, pe care Flores le recomandase spre cumpărare prințului de Hohenlohe, sunt cotate astâzi la bursa din Londra, cu 100 de lire sterne, pe când mai înainte erau cotate cu 300 de lire sterline. Sindicatul din Peking fusese creat prin stăruința fostului primministru italian Rudini și căpătase în China concesiuni pe teritorii foarte întinse. Fiul lui Rudini, Luzzatti și Gentili erau persoanele mai de căpetenie cari făceau parte din sindicatul din Peking. Bancherul Flores a făcut pe principele Hohenlohe, să cumpere acțiunile tocmai pentru că știea că ele vor cădea. El a făcut aceste operațiuni deoarece el nu putea decât să câștige la ele. Evenimentele din fhm (Telegramele Agenției Române) Explicația unui fapt Petersburg, 22.—Contrar svonurilor răspândite în presa străină și rusă, Agenția Westnik afirmă că contele Witte nu s’a prezentat încă Țarului numai pentru că a fost bolnav. Condiții primite Lodz. 24.—Lucrătorii fabricei Poznansky au primit condițiunile administrațiunei. Fabrica nu se va închide prin urmare. Audiență Petersburg, 24. — Agenția Westnik spune că împăratul a primit in audiență pe contele Witte, cu ocaziunea înnapoierei sale din străinătate.Telegramele particulare ale ziarului «Universul» Mari delapidări la drumul de fier siberian Berlin, 24. — Telegramă din Petersburg,“ ‘v ' La drumul de fier siberian s’a descoperit mari delapidări cari durați de ani de zile și cari se ridică acum la suma de două milioane ruble. Furt de bucăți de aur—O întrunire de lucrători disolvată Berlin. 24.— Depeșă din Petersburg : Se anunță din Irkutsk că noaptea trecută niște indivizi, rămași necunoscuți, au intrat prin găuri subterane în topitoria de aur de acolo, și au furat bucăți de aur în valoare de 90 de mii de ruble. — Din Lodz se vestește că poliția a disolvat o Întrunire a lucrătorilor, care se ținea fără permisiune. S’au confiscat revolvere și proclamații. S’au făcut 40 de arestări. Afacereale Gurko Berlin, 24. — Telegramă din Petersburg. Comisiunea de anchetă asupra afacerei Lidval, a stabilit că Lidval a primit un avans de mai bine de un milion de ruble. Corespondența dintre Gurko și Lidval a fost dusă personal de Gurko. Scrisorile referitoare la această afacere nu au fost înregistrate. Lidval aruncă toată vina asupra relei stări a drumurilor, care a făcut cu neputință sosirea la timp a grînelor la gară. — iumai pentru două zile— Sâmbătă, 23 Noembrie 1006 la orele 9 seara ZEcepieseri.tatie Vederi sensaționale și comice h Iași-Socola, 18 Noembrie 1906 ONOR DIRECȚIUNEI Pepinierelor de Vițe AmericanE ALTOITE ale d-luî IO AN T. MICHAIL Slatina Prin reprezentantul Dvs., d-nu] Joseph Popper, am comandat din Pepinierile dv. circa 3000 vițe americane altoite diferite varietăți. Primind acuma acest transport și examinând fiecare legătură am rămas pe deplin mulțumit, atât de vegetațiunea vitelor cât și de…, altorele cari sunt cât se poate de desvoltate. Ve exprim deci, prin prezenta mulțumirile mele, recomandându-S călduros și altor clienți.. Primiți distinsele mele salutări Ci. LLLVSILBER Iași *,WW.»ÎTO*OBS-pgi întristații: Didi I. Bellianu, Maria I. Bellianu, C. I. Bellianu, Gh. Bellianu, Maria, Natalia Colonel Clincearuu, Alexandrina Alexandrescu, Z. I. Bellianu, Alexandru și Cleopatra Rădulescu cu copiii, Constantin Rădulescu cu fiica, loan Mihăescu cu fiii, au adânca durere de a anunța pierderea preaiubitului lor soț, frate, cumnat și uneltin Jkriîși în etatele 30 aui încetat din viață Jour 23 Noembrie 1906, după o lungă suferință. Ceremonia funebră se va oficia azi, Sâmbătă 25 cor., ora 3 p. m., în capela cimitirului Sf. Vineri, unde corpul este depus. Rugați-vă pentru dinsul! ILa, SEPCAN», compuse din 2 camere cu bucătărie, antreu, latrină și curte. A se adresa în scris, arătând costul D-lui L. LA INFT București, calea Victoriei iar ínregis750.069 oameni. Ministrul de războiți a declarat într-o ședință a consiliului de miniștri că siguranța țarei depinde de aceste sporiri, cari tind a face Japonia atît de puternică incât nimeni să uita in spre Serbia nici că realitatea mahometanilor ar trebui pusă la îndoială, toate confesiunile sunt de o potrivă tratate. Făcând aluziune la diversele meetinguri ținute in Serbia, ci nu mai îndrăznească să o atace. Burian declară că aceasta con Salut al camerei grecești celei italiene stitue poate cel mai bun compliment pentru administrațiunea Roma. 24. — Camera greacă noastră și dacă anumite cercuri . «11 • • <a • atri fn 1 vi li 1 tziția noAQcția deputaților a trimis camerei italiene un salut entuziast pentru primirea regelui George. Convenția abisiniană Roma, 24. — Menelik, negusul Abisiniei, a primit convenția franco-italo-engleză. Germania și chestia Marocul in Paris. 24. — „Matin“ încredințează că Germania aprobă conduita franco-spaniolă in Maroc. Incident austro-italian Viena. 24. — „Neue Freie Presse“ continuându-și campania întreprinsă spre a întreține neințelegerile cu Italia și a creea încurcături guvernului italian, s’a apucat acum să umfle știrea ce a făcut să i se telegrafieze de la Veneția și după care, atunci când Marconi a luat in primire medalia de aur oferită lui de Veneția, ar fi spus între altele : „Dacă vre o dată războiul ar bântui pe această mare, fia să anunțe lumea, cu iuțeala fulgerului, victoria Italiei“ ! „Neue Freie Presse“ se preface indignată și, spre a da mai multă importanță afacerei, s’a dus să intervieveze pe câțiva membri ai delegațiunii austriace, între care pe president: principele Lobkovitz, pe marchizul Bacquehem, pe baronul Oppenheimer, cari însă au decepționat întrucâtva ziarul, declarând că nu trebue să se dea prea mare importanță cuvintelor lui Marconi, care nu e nici om politic, nici om de Stat, nici militar superior, ci numai un ilustru inginer, care poate nu s’a îngrijit nici o dată de politică. Delegatul Silvester însă s’a arătat furios și a declarat că aceasta e nemaipomenit. Gesticulând, el a spus că ar trebui să se respingă cu indignare acele cuvinte. Ruperea tratativelor comerciale ruso-japoneze Berlin, 24. — Telegramă din Petersburg. Conflictul politic comercial intre Rusia și Japonia este de natură atât de serioasă încât ruperea tratativelor e sigură. Consecințele acestei rupturi pot fi precizate astăzi. Neîncrederea Austriei atitudinea Italiei Viena. 24. — Un redactor la ziarul „Neue Freie Presse’ intervievat pe însărcinatul de afaceri italian de aici, marchizul Garlotty, care conduce ambasada italiană, asupra înțelesului cuvintelor rostite de Marconi la Veneția. Intervievatul a spus că nu trebue să se ia în mod tragic oarecare cuvinte cari desigur ar fi fost mai bine dacă nu s’ar fi pronunțat. In tot cazul, trebue să se releveze că Marconi, ca om politic, e la același nivel cu Lamartine și Victor Hugo, ca bărbați politici, cu singura deosebire că Marconi nu va avea probabil nici o dată un portofoliu ministerial și chiar de ar avea unul, acela ar fi al poștelor și telegrafelor. Intervievatul a conchis zicând că în curând va declara în Camera ministrul de externe Tittoni ceea ce se gândește în Italia despre Austro-Ungaria. Boala lui Kossuth Budapesta. 24.—Ministrul de comercia Kosuth, care, după cum v’am anunțat, e bolnav, a petrecut foarte greu noaptea trecută. In ultimele septemâni din sul s’a obosit foarte mult. Pleumatismul iî pricinuește mari dureri, Bulgaria vrând raporturi amicale cu Turcia Viena. 24.—„Politische Correspondenz” află din Sofia că prințul Ferdinand, în convorbirile ce a avut cu membrii deputați unei Sobraniei cari i-au adus răspunsul la mesagiu, a făcut de mai multe ori abisiune la necesitatea pentru Bulgaria d’a întreține raporturi amicale cu Turcia. nu în de ‘ a ATENȚIUNE! „Maluzin Oriental“ — M.AGHAZADE— 1 București, 107 cal. Victoriei 107, București Ocazhme effira ordizează Fac cunoscut onorabilei mele clientele că mi-a sosit un mare Asortiment din Orient de Veritabile COVOARE de Smyrna și Persiane, garantate vechi și moderne, de toate Dimensiunile și Colorile veritabile originale. Rog pe Onor. Public d’a mă vizita pentru a se convinge atât despre superioritatea marfei cât și pentru prețurile foarte moderate. «a» -mmammxwmm.. al aianului „Baiverațăl6r itmumi ?mmm ale ziarului «Universul* Plai» pesenile”. — Piața cerealelor Brăila. 24. — Au sosit în port 72.000 kgr. de pește. Crapul s’a vindut 85—108 ; ciorto-crapul 55—79 ; ciortanul 27—50; ciortanica 27—28; șalăul 100—141; cartanca 26 ; plătica 28—37; știuca 25—74; babușca 23—28 ; bibanul 17—32 ; albitura 9—27 ; oblețul 9—11. — Aspectul pieței e foarte trist ; deși se găsesc cumpărători la toate articolele, totuși situația rămâne aceiași. Grânele inferioare scad zilnic, cele grele se mențin. Secarurile sunt staționare, orzul e ferm și căutat, tot astfel și ovăzurile. Insă sosirile nu satisfac cererile. Giicuantinele scad, tot așa, porumbul, care a perdut din fermitatea sa. Se încheie transacțiuni importante pe Aprilie și Maia. Evadați din arestul preventiv Botoșani. 24.—Astă-noapte au evadat din arestul preventiv, spărgând tavanul,Petrache a Ursachioaei și Toader Călin, condamnați la muncă silnică pe viață, și Alexandru și Iftimie Grigoresi, deținuți în prevenție. Evadații n’au fost încă prinși. Ceartă și rănire de la joc «le cărți. — Arestarea unui escroc fugit !» Constantinopol. — Studenții basarabeni la Constanța Constanța. 24.—Stan Stoica, jucând cărți la Ostrov cu Teodor Enciu, în urma certei avute, a fost înjunghiat cu un cuțit, in stare disperată a fost transportat la spital. Necunoscuți făcători de rele au jefuit și rănit pe Teodor Enciu. — în urma intervenirii poliției, a fost arestat la Constantinopol Ștefan Lecacnis, autorul escrocheriei de 16 mii lei din Caracal. — Azi au sosit studenții basarabeni cari studiază la Universitatea din Iași. La gară au fost întâmpinați de consilierii Weitz și colonelul . Ziuii cari ie-aurort buna venire. 4P«*»* istAin îtul AGENȚIEI ROMANE STSEEMTATI! 4 cesirișătoare rusești Odessa. 24.—In șantierul din Nicolaev au fost comandate pentru flota Mărei Negre 4 crucișătoare de dimensiune mare după tipul celor mai mari vase ale flotelor europene. împrumut s grecesc Athena. 24.—Camera deputaților.—D. Theotokis a expus motivele financiare care silesc pe guvern să amâne cu 2 ani noua organizare militară votată în 1904 și a anunțat încheerea unui împrumut la Banca națională de 20 milioane de franci, destinat la complectarea materialului de războiu. A depus apoi un proect de lege prin care se autoriză ofițerii greci să între în jandarmeria cretană. mmm's framm ale ziarului ..Universul Mn Birennaiais Boala unui fost prim-ministru italian Roma, 24.—Fostul președinte al consiliului, Saracco, a avut azi un acces de congestie cerebrală și se află pe moarte. Japonia neatacabilă Loindra, 24. — „Times” află din Tokio că bugetul japonez va fi în curînd foarte mult sporit. Armata activă va fi ridicată la Duminecă 26 Noenalopie 11KM>" Vl VERITAULI mmi